PERIOADELE COPILARIEI

PERIOADELE COPILARIEI

Perioadele copilariei

I. Perioada intrauterina cu 2 etape :

-etapa embrionara ( 0-12 sapt.)
- etapa fetala (13 sapt. –pana la nastere)
II. Prima copilarie( de la nastere –pana la 3 ani), cu 3 subetape :
- nou-nascutul (perioada neo-natala) =0-28 (30) zile)
-sugarul = 28 (30) zile-12 luni
- anteprescolar-prescolar mic = 1-3 ani
III.A doua copilarie-perioada prescolara( 3- pana la 6 ani )
IV. A treia copilarie cu 2 subetape :
-etapa scolarului mic :7-11 ani
-etapa scolarului mare :12-18 ani
 PRIMA COPILARIE

• Prima copilarie- de la nastere → 3 ani

• Caracteristici:
• -creşterea accentuată în greutate şi lungime
• - nutriţie intensă şi nevoi nutriţionale crescute
• - alimentaţia specială, adaptată atât nervilor nutriţionale, cât şi posibilităţilor de digestie reduse.
• -apariţia dentiţiei de lapte.
• -dezvoltarea neuropsihomotorie rapidă.
• - dependenţa de mediul înconjurător şi nevoia de îngrijire specială.
 PERIOADA NEO-NATALA

• 1.Perioada neo-natala =0-28(30 zile)

• Caracteristici:
• -Crestere rapida staturo-ponderala
• -aparitia unor manifestari in urma adaptarii la viata extrauterina
• -slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci a functiilor de relatie cu predominenta centrilor subcorticali
• -deficienta functiei de bariera a pielii si mucoaselor
• -imunitate placentara
• -tendinta infectiilor de a dezvolta aspecte septicemice
• Clasificarea nou-nascutului- 3 criterii de clasificare
• a.Varsta gestationala(VG);
• b.Greutatea la nastere (Gn);
• c.Gn raportata la VG
• a.Clasificare dupa VG:
• •Nou-nascut la termen=VG intre 37-41 saptamani
• •Nou-nascut prematur =VG intre 36-22 saptamani(sub 22 saptamani=avort)
• •Nou-nascut postmatur=VG >41 saptamani
• b.Dupa Gn:
• •Nou-nascut cu Gn normala=2500-4000gr.
• •Nou-nascut cu greutate mare-macrosom - = >4000gr.
• •Nou-nascut cu Gn mica = <2500 →1500gr.
• •Nou-nascut cu Gn foarte mica =<1500 →1000gr.
• •Nou-nascut cu Gn extrem de mica = <1000gr.
 3.Dupa raportarea greutatii la varsta gestationala
• Cu Gn normala pentru VG
• Cu G mica pentru VG- dismaturi
• Cu G mare pentru VG
NOU NASCUTUL LA TERMEN
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Particularitati anatomice si functionale

• Greutatea la nastere
• Din punctul de vedere al greutatii la nastere nou-nascutii se impart in:
• -nou –nascutul normoponderal –Gn este in medie3000-3250 g pentru fete si 3250-3500 g pentru baieti.
• -nou-nascutul subponderal-Gn cuprinsa intre 2900 -2500 g;
• -nou-nascutul macrosom-Gn ≥4000g.
• Talia
• In medie la nastere talia este:
• -la fete :48-50 cm;
• -baieti :49-52 cm.
• Pielea si anexele
• Pielea nou-nascutului este subtire si lipsita de pigment.
• La nou-nascutul la termen ,pielea este acoperita in regiunea dorsala , pe piept , pe gat si la pliurile de flexiune de vernix
caseosa.
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Vernix caseosa-substanta grasa de culoare galbuie , secretata de glandele sebacee si de celulele amniosului , cu urmatoarele
roluri:
• -protectie impotriva maceratiei produse de lichidul amniotic;
• -protectie la frig;
• -bactericid;
• -antihemolitic.
• Dupa indepartarea vernixului, pielea nou-nascutului are culoare rosie intensa = eritemul nou-nascutului (eritemul respecta
plantele si palmele care raman albastrui).
• Glandele sebacee sunt bine dezvoltate →milium fetal
• Glandele sudoripare-secretie redusa in primele luni
• Unghiile-acopera in intregime patul ungheal
• Parul -sistemul pilos este bine dezvoltat; la nastere, n.n. prezinta pe spate , umeri , frunte un perisor foarte fin numit lanugo
, care cade la 2-3 saptamani de viata.
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Tesutul adipos subcutanat

• Tesutul adipos este mai putin dezvoltat la nastere ; este prezenta doar bula lui Bishat (grasimea bruna de la
nivelul obrajilor).
• Sistemul osos - are o elasticitate mare , deoarece contine mai mult tesut cartilaginos si mai putine saruri minerale
• Perimetrul cranian la nastere=34,5 ± 2 cm.
• Suturile craniene sunt membranoase , ceea ce permite aparitia unor incalecari ale oaselor calotei craniene si/sau
bose serosanguinolente.Suturile membranoase incep sa se osifice de la varsta de 3-4 luni.
• La nastere sunt deschise 2 fontanele ( spatiul care se formeaza la intalnirea a 4 oase ale calotei craniene:
• - F.A.(bregmatica)-este situata intre osul frontal si oasele parietale ; are forma de romb ,dimensiunile variaza de
la copil la copi; in general sunt de 2/2 cm, dar pot fi mai mari sau mai mici.
• -F.P. (lambdoida ) –este situata intre osul occipital si oasele parietale.
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Aparatul respirator
• Pt=31-32 cm;
• Toracele are forma de trunchi de con la nastere, apoi devine cilindric si mai apoi se turteste usor antero-posterior.
• Respiratia este de tip abdominal si are o frecventa de 35-70 resp./min. ( in primele 1-3 zile ), apoi 45-55 respiratii/min.
• Din cauza imaturitatii centrilor respiratori , se intalneste respiratie inegala, superficiala, aritmica sau respiratie periodica.
• Aparatul cardio-vascular
• F.C.:
• -la nastere=120-160 batai ./min
• -in urmatoarele zile< 100 batai min.(bradicardie relativa).
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Sangele
• La nastere , nou-nascutul prezinta poliglobulie , cu urmatoarele valori:
• -Hb=17 g%
• -H= 6-8 mil./mm3
• L=14 000-16 000/mm3
• Aparatul digestiv
• La nastere sunt prezenti fermentii digestivi , cu exceptia amilazei pancreatice.
• Scaunele n.n. se impart , in functie de numarul de zile de viata in :
• -scaun meconial- scaunul din primele 3 zile de viata, are o culoare verde inchis, fara miros, aderent de scutec;
• -scaun de tranzitie-scaunul din ziua 3-5 , este galbui-maroniu;
• -scaunul normal la san- are o culoare galben-aurie, miros acrisor 3-5 /zi);
• -scaun de alimentatie artificiala –este mai voluminos, bine legat, de culoare galben-maro, cu miros putrid, in numar de 1-
2/zi.
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Aparatul renal
• Rinichii la n.n. sunt relativ mari, mcu suprafata lobulata si glomerulii putin dezvoltati;functia renala este imatura, apare
albuminurie fiziologica ;
• Urina este in cantitate de 30-35 ml in prima zi de viata si creste progresiv , ajungand la varsta de 1 luna la 150-300 ml./zi.
• Aparatul genital
• La fetite, labiile mari acopera labiile mici.
• La baieti testiculele sunt coborate in scrot.
• Sistemul nervos
• La n.n. activitatea este de tip subcortical si spinal, insotita de reflexe neconditionate alimentare, de aparare si absenta
reflexelor conditionate.
• Caracteristicr pentru n. n. sunt:
• -hipertonia generalizata , cu exceptia muschilor cefei( nu-si tine capul);
• -hiperreflectivitate: semnul Babinski pozitiv pana la varsta de 2 ani;
• -lipsa motilitatii voluntare;
• -existenta unor focare dominante de excitatie;
• -prezenta unor reflexe tonice particulare: reflexe arhaice
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Reflexele arhaice:
• -reflexul Morro(reflex de imbratisare) : la o excitatie brusca se produce abductia bratelor si extensia degetelor initial , apoi
adductie si flexia pe torace ; aceta dispare la varsta de 3-4 luni; persistenta peste varsta de 5 luni ridica suspiciunea unei
intarzieri in dezvoltarea SNC.
• -reflexul de apucare palmara: prin excitatia palmei se produce flexia degetelor; dispare la varsta de 4 luni;
• -reflexul de orientare (Thomas) : atingerea regiunii peri-bucale dtermina devierea capului , gurii si limbii spre portiunea
exciatta;
• -reflexul de mers automat:sustinand n.n. in ortostatism , cu talpile pe o suprafata plana si inclinand corpul inainte, n.n.
paseste; dispare la 5 luni;
• -reflexul de pedalare: sustinut in aer , de sub axile, n.n. pedaleaza.
• -reflexul tonico-optic (Peipper) : apropiind o lumina de ochi se produce mioza cu extensia capului;
• -reflexul auditiv palpebral : inchiderea pleoapelor la un zgomot puternic.
• Reflexele conditionate se formeaza dupa varsta de o luna.
 NOU-NASCUTUL LA TERMEN

• Organele de simt
• La nastere , sunt bine dezvoltati receptorii tactili , vestibulari , vizuali , auditivi , gustativi si mai putin dezvoltati receptorii
termici, durerosi , olfactivi.
• Nou-nascutul fixeaza obiectele la varsta de o luna.
• Miscarile globilor oculari sunt necoordonate in primele saptamani.
• Nou- nascutul poate prezenta strabism si nistagmus intermitent.
NOU NASCUT PREMATUR
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• VG <37 saptamani
• Gn< 2500g
• T< 47 cm
• Clasificarea prematuritatii :
• -prematuritate gr.1: Gn=2500-2000g;
• -prematuritate gr.2: Gn=2000-1500 g;
• -prematuritate gr.3: Gn =1500-1000g;
• -prematuritate gr.4: Gn=<1000g.

• Cauzele prematuritatii
• •Cauze economico-sociale
• - conditii de viata necorespunzatoare
• -stare economica precara
• -lipsa de cultura si educatie sanitara
• -lipsa controlului pe perioada sarcinii
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• -eforturi fizice prelungite

• -carente alimentare
• •Cauze medicale
• -cauze infectioase: lues, tuberculoza, rubeola, gripa , hepatita,
• -cauze mecanice: traumatisme, contractii uterine violente, ruperea precoce a membranelor, placenta praevia.
• •Alte cauze: varsta mamei, talia mica a parintilor( in sp3e4cial a mamei), sarcini multiple, factori ereditari.
• Particularitati morfo-functionale ale prematurului:
• Capul:
• -este mai mare fata de restul corpului, reprezentand 1/3 din talie;
• -prematurul are aspect megacefal;
• -oasele capului sunt moi, fontanelele sunt larg deschise;
• -fata este mica , triunghiulara.
• Gatul:este subtire, pare lung
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• Toracele: este mic si ingust

• Abdomenul:
• -este mare si etalat pe flancuri
• -organele interne sunt mari
• -frecvent apar hernii
• Membrele: sunt scurte si subtiri
• Tegumentele: fine, transparente si cutate;
• -descuamatia fiziologica este fina, apare tardiv si dureaza mult;
• -lanugo este abundent;
• -vernix cazeoza lipseste;
• -unghiile sunt subtiri si putin dezvoltate.
• Tesutul celular subcutanat: este foarte putin dezvoltat sau absent.
• Musculatura:
• -este slab dezvoltata , cu tonus scazut
• -miscarile sunt lente si rare.
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• Organele genitale externe :

• -sunt incomplet dezvoltate;
• -labiile mari nu acopera labiile mici;
• -testiculele nu sunt coborate in scrot;
• -frecvent apare hidrocel.
• Aparatul respirator:
• -respiratia este insuficient controlata de centrii nervosi;
• -expansiunea pulmonara este redusa;
• -ventilatia pulmonara este insuficienta;
• -surfactantul lipseste ;
• -respiratia este neregulata, superficiala si accelerata: Fr=50-60 resp./min. ; uneori prematurul prezinta dispnee si tiraj;
• -frecvent apar crize de apnee si cianoza.
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• Aparatul cardio-vascular:
• -frecventa cardiaca este mare: 140-160 b/min.;
• -bataile cardiace sunt ami slabe;
• -vasele de sange au o fragilitate crescuta;
• -TA este scazuta.
• Sangele:
• -prezinta elemente fetale ( reticulocite, Hb. fetala);
• -hemoliza este accentuata;
• -protrombina si proconvertina sunt scazute;
• -proteinemia este scazuta;
• -concentratia de anticorpi este scazuta.
• Aparatul digestiv:
• -prezinta tulburari de supt si deglutitie;
• -mucoasa digestiva este slab dezvoltata;
• -capacitatea gastrica este redusa;
• -glandele gastrice si intestinale sunt putin dezvoltate;
• -prezinta imaturitate hepatica;
• Nutritia:
• -predomina procesele de asimilare
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• -nevoile de lipide sunt crescute;

• -grasimile vegetale sunt mai bine tolerate;
• -rezervele vitaminice sunt insuficiente;
• -la inceput are hipoglicemie;
• Aparatul urinar:
• -mictiunile rare, urina in cantitate redusa;
Sistemul nervos:
-la nastere sunt prezente reflexele de supt, deglutitie, respiratie, mictiune , defecatie dar cu dese tulburari , in special la
prematurii cu greutate foarte mica si extrem de mica.
-sunt prezente reflexele osteo-tendinoase, reflexul Morro si semnul Babinski.
Termoreglarea
-Avand o termogeneza deficitara, prematurul are tendinta la hipotermie.
Apararea antiinfectioasa: este slaba, fac infectii latente oligo sau asimptomatice.
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• Evolutia si dezvoltarea prematurului

• Prematurii sanatosi, in conditii adecvate de ingrijire , au o evolutie buna, asemanatoare cu a nou-nascutilor la termen; ei
ajung la varsta de 1 an la greutatea unui nou-nascut normal si la 8-9 luni ola talia unui nou-nascut la termen.
• Prematurii de grad avansat raman cu un important deficit staturo-ponderal care uneori nu mai poate fi recuperat.
• In ceea ce priveste evolutia prematurului :
• -bontul ombilical cade tardiv;
• -criza genitala este redusa;
• -icterul neo-natal este mai intens si mai prelungit;
• -primii dinti apar cu intarziere.
• Dezvoltarea psiho-motorie ulterioara a prematurului este asemanatoare cu a nou-nascutului la termen.
 NOU –NASCUTUL PREMATUR

• Pericolele prematuritatii
• Prematurul prezinta o serie de deficiente ce ii poate influenta evolutia , dezvoltarea si chiar viata si care trebuie bine
cunoscute si urmarite.
• Riscuri:
• -risc hemoragic , din cauza fragilitatii vasculare crescute si scaderii factorilor de coagulare: cea mai de temut este hemoragia
meningo-cerebrala;
• -risc infectios: cantita te scazuta de anticorpi materni;
• -edeme: datorita hipoproteinemiei;
• -icter nuclear datorita imaturitatii hepatice si hipoproteinemiei;
• -risc de convulsii datorita hipoglicemiei si carentelor in vitamina D si Ca.
• -tulburari respiratorii datorita cantitatii scazute sau absentei de surfactant si imaturitatii centrilor respiratori;cea mai frecventa
cauza de deces la prematurii cu Gn < 1000 g este S.D.R.I.( sdr. de detresa respiratorie idiopatica)
• -risc de hipotermie prin termolabilitatea data de tulburari ale termoreglarii.
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

Incidente fiziologice la nou- nascut

Dupa nastere, sau in primele zile dupa nastere pot apare o serie de incidente, care nu pun in pericol viata nou-nascutului, sunt
incidente fiziologice.
Cele mai frecvente sunt: scaderea fiziologica in greutate, mumifierea si caderea cordonului ombilical, icterul fiziologic,
criza genitala, febra tranzitorie, etc.
•Scaderea fiziologica in greutate-pana la 10% din Gn ; greutatea de la nastere se recupereaza in 3-4 zile si incepe procesul de
crestere ponderala continua pana la varsta adulta, dar cu variatii mari in anumite perioade de dezvoltare, dintre care cea mai
importanta este in primul an de viata.
Scaderea in greutate se datoreaza pe de o parte eliminarii unei cantitati importante din continutul intestinal, iar pe de alta
parte pierderii de lichide prin rinichi, piele si respiratie, fara sa primeasca echivalentul acestora prin alimentatie.
•Descuamarea fiziologica
-apare la cateva zile de la nastere si dureaza 2-3 saptamani
-este mai vizibila la nivelul palmelor si talpilor si apare in special la nou-nascutii postmaturi(>40 saptamani de sarcina)
- are aspect furfuraceu si poate fi insotit de microvezicule si fisuri.
•Eritemul fiziologic- dupa nastere, mai ales in primele zile tegumentele nou-nascutului au o coloratie rosie, generalizata , cu
exceptia palmelor si plantelor ; aceasta se datoreaza abundentei vaselor capilare care sunt largi si scurte, imaturitatii functiei
circulatorii si epidermei subtiri.
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

• Sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical :formatiune complexa ce leaga fatul de mama in viata intrauterina.
Imediat dupa nastere acesta este sectionat si bontul restant este prins cu o clema , care se tine pana la mumifierea si caderea
bontului, care se produce la 5-6 zile de la nastere.
Cicatrizarea suprafetei ombilicale , urmata de infundarea acestei zone se face de la periferie spre centru , prin retractia
vaselor ombilicale fibrozate, in 3-4 saptamani de la nastere.
La prematuri, la nou-nascutii cu sdr. hemoragipare, in infectii ,caderea bontului ombilical si cicatrizarea plagii este intarziata.
Dupa caderea bontului ombilical, pana la cicatrizare, se dezinfecteaza zona cu alcool sau betadina de 2 ori/ zi; nu se acopera
cu comprese, este indicat ca zona sa fie cat mai descoperita pentru a se favoriza cicatrizarea.
Uneori pot apare la nivelul bontului ombilical semne de inflamatie sau supuratie
=omfalita.
sau poate apare o zona rosie sau roz ca o bobita care supureaza = granulom.
.

Tratamentul granulomului poate fi :

-Topic-=aplicarea local de nitrat de argint,clorhexidina
-Chirurgical= Indepartarea granulomului prin ligaturare.
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

• Icterul fiziologic
Icterul =coloratia in galben a tegumentelor si mucoasei conjuctivale si este consecinta acumularii unei cantitati mari de
bilirubina indirecta in sange( hiperbilirubinemie)consecinta a producerii crescute de bilirubina prin hemoliza si a
transportului deficitar al bilirubinei in ficat
Icterul la nou-nascut apare de obicei la 24-48 de ore de la nastere, atinge maximum de intensitate in ziua 4-5 , dupa care
incepe sa dispara in timp de 2 saptamani ; la unii copii alimentati natural poate dura mai mult ; apare la 50% dintre n.n. la
termen si la 90% la cei nascuti prematur.
Bilirubina indirecta atinge in ziua a -5-a valori intre 40-100mg/l la n.n. la termen si intre 130-140 mg/l la n.n. prematur; peste
140 mg/l este icter patologic.
Semne clinice :-colorarea in galben a tegumentelor, sclerelor si uneori si a mucoasei bucale ;
-somnolenta, hipotonie musculara ;
- scaune si urini normal colorate
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

Icterul care apare in mai putin de 24 de ore de la nastere este de obicei patologic si trebuie investigat pentru a vedea cauzele
aparitiei.
Una din cauzele cele mai frecvente este incompatibilitatea in sistemul ABO sau Rh intre mama si fat.
• Tratament –In marea majoritate a cazurilor nu este necesar tratamentul icterului la nou- nascut ; se trateaza numai formele
severe , la care nivelul bilirubinemiei este foarte crescut
Nivelele mari de bilirubina in sange netratate pot duce la leziuni cerebrale ireversibile( icter nuclear), care au ca rezultat
retardul mintal , tulburari de comportament, surditate.
Cea mai folosita metoda de tratament este fototerapia. Aceasta foloseste lumina fluorescenta ce intensifica transformarea
bilirubinei necombinate intr-o forma pe care organismul o poate elimina intr-un ritm rapid.
In cazul in care icterul este sever si este cauzat de distrugerea masiva a hematiilor, se recomanda transfuzia de sange.
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

• Criza genitala (hormonala).

Apare la 3-6 zile dupa nastere la ambele sexe si dureaza 2 saptamani.
Cauze : Criza genitala se datoreaza hormonilor materni patrunsi in circulatia nou-nascutului in cursul contractiilor uterine la
nastere.Acesti hormoni induc tranzitoriu activitatea gonadelor nou –nascutului.
Clinic : -tumefierea glandelor mamare la ambele sexe ; la presiunea mamelonului se elimina o secretie asemanatoare
colostrului – nu se recomanda stoarcerea , favorizeaza infectia ;

-la fetite vulva si vaginul sunt edematiate , cu mucoasa congestionata, poate apare o scurgere vaginala albicioasa , uneori cu
striuri saguinolente.
- la baieti- tumefierea testiculelor , hidrocel uni sau bilateral, edem al penisului
-o alta manifestare clinica a crizei genitale este milium facial-care consta in hipertrofia glandelor sebacee pe aripile nasului
si barbiei.
Nu este necesar tratament, decat in cazul aparitiei de complicatii,
 INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI

• Febra tranzitorie a nou-nascutului

Apare uneori in a 3- 4 zi de la nastere , poate atinge 39- 40 grade si dureaza intre 12- 48 ore.
Cauze :- deshidratarea nou-nascutului in urma aportului insuficient de lichide , cat si pierderii acestora din primele zile de
viata.
Dispare dupa hidratare.
• Infarcte uratice –eliminare crescuta acid uric si urati in urina, datorita unei distrugeri tisulare si leucocitare in primele zile
de viata,
Urina este tulbure iar pe scutec se depune un depozit rosu-caramiziu de urati si saruri amorfe de acid uric.
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

• Pricipiile alimentatiei corecte

-alimentatie echilibrata si adaptata maturarii functiilor digestive si renale ;
-respectarea cantitatii si calitatii ;o dezvoltare normala si nu maximala.
Necesitatile alimentare cuprind :
-aportul energetic minim necesar metabolismului bazal
-inlocuirea pierderilor
-aportul energetic destinat activitatii psihice
-aportul caloric si proteic destinat dezvoltarii
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Alimentatia naturala– alimentatie exclusiv la san, fara adaos de lichide (ceai,apa,sucuri ) si fara utilizarea tetinei si a suzetei
(Conform OMS si UNICEF).
• Avantajele alimentatiei naturale
• Pentru copil :
• 1.Cresterea si dezvoltarea fizica a copilului sunt optime in cazul alimentatiei la san , laptele matern avand toate principiile
nutritive necesare, in proportii si cantitati ideale si cu o biodisponibilitate maxima. Astfel:
• Lipidele laptelui matern reprezinta sursa energetica majora a acestuia: pana la 50-55% din total;cca 50% dintre acizii grasi
din lipidele materne sunt acizi grasi nesaturati ( acidul linoleic si alfa linoleic au roluri biologice fundamentale);acesti acizi
grasi esentiali sunt precursorii unor substante cu rol de mediatori chimici asemanatori hormonilor si reglatori majori ai multor
functii tisulare si celulare.
• -Acizii grasi polinesaturati din laptele matern au rol in ameliorarea functiei neurologice si vizuale;
• -lipidele reprezinta 40% din sporul ponderal al sugarului 0-4 luni.
• Proteinele din laptele matern sunt si ele in cantitate ideala pentru crestere si dezvoltare ( 50% dintre aminoacizii din laptele
uman sunt aminoacizi esentiali , aflati in proportii optime pentru crestere si dezvoltare.
• Prezenta lactoferinei, a taurinei, a glutaminei, a cazeinei tip beta, a raportului lactoser/cazeina de 60/40 in laptele matur (
chiar 90/10 in colostru) ii confera LM calitati unice si inegalabile.
• Glucidele –sunt reprezentate preponderent de lactoza( furnizeaza aproape 40 % din totalul energetic al acestuia); lactoza si
oligozaharidele permit dezvoltarea florei colice tipice a sugarului alimentat natural.
• Continutul vitaminic si mineral este adecvat nevoilor sugarului;
• Alte calitati:
• -este proaspat si la indemana
• -nu implica pregatiri speciale
• -temperatura ideala
• -aseptic
• -nu determina alergie sau intolerante
• -distributie energetica optima( lipidele furnizeaza cca. 55%din totalul caloric, glucidele cca.38% si proteinele doar 7 %.)
• -asigura transfer de imunitate de la mama la copil ( anticorpi de tip IgA) si de protectie impotriva multor antigene
alimentare( rol antialergic).

• 2.Dezvoltarea neuro-psihica a copilului este net superioara.

• 3.Legatura afectiva cu mama creata in timpul alaptarii este durabila.
• 4.Morbiditate mai scazuta:
• -riscuri mai mici de malnutritie, boli diareice acute, parazitoze intestinale, afectiuni dentare.
• -incidenta cu > 50% mai redusa a proceselor maligne la varsta de 0-16 ani;
• -patologie respiratorie mai rara si mai putin severa;
• -riscul de diabet zaharat si de moarte subita la sugar de 2-3 ori mai mic;
• -infectii urinare de cinci ori mai rare in primele 6 luni de viata;
• In prezent se vorbeste si de rolul protector fata de HTA si ateromatoza.
Pentru mama :- accelereaza procesul de recuperare a mamei dupa nastere
-previne anemia post -partum
- scade riscul cancerului de ovar si de san
- protejeaza impotriva unei sarcini nedorite prin intarzierea aparitiei menstruatiei
-reduce riscul de anemie postpartum
-accelereaza procesul de pierdere in greutate
-ofera protectie impotriva osteoporozei.
Avantaje economice ale alimentatiei la san
1. Avantaje pentru familie
2. Avantaje pentru societate
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

• Contraindicatiile alimentatiei la san - sunt reprezentate de boli sau tratamente administrate care contraindica temporar sau
definitiv alimentatia la san
Contraindicatii ce tin de mama
-permanente : -boli ale mamei-HIV, TBC, D.Z. decompensat,
- mama purtatoare de Ag.HBs cu viremie prezenta- Ghidul clinic editat de Ministerul Sănătății susține că “La
mamele care prezintă AgHBs pozitiv fără viremie activă se recomandă imunizarea pasivă şi activă şi se încurajează
alăptarea”.
-boli psihice grave, neoplazii, etc.
-tranzitorii : -infectii tratate cu AB, mastite, fisuri la nivelul mameloanelor, etc.
Contraindicatii ce tin de copil : galactozemia.

Factorii care influenteaza benefic cantitatea de lapte matern sunt:

-punerea precoce a copilului la san
-suptul frecvent(,,la cerere’’) ,in mod normal cam 10-15 supturi /zi;
-tehnica a alaptarii corecta;
- starea psihica a mamei( calm, armonie, satisfactie, incredere);
-excluderea suzetei, tetinei, ceaiului, sucuriin primele 4-6 luni de viata
• Semne care pot atesta o insuficienta cantitate de lapte matern:
• 1.curba ponderala nesatisfacatoare, dar in urmatoarele conditii: fie sugar aflat inca sub greutatea de la nastere la varsta de > 2
saptamani; fie spor ponderal<500 g/luna in primele 6 luni ;< de 250gla 2 cantariri spatiate de minimum 2 saptamani.
• 2.< 5 mictiuni/zi, cu urini foarte concentrate si puternic mirositoare.
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI
• Se initiaza precoce alimentatia la san , in primele 2 ore dupa nastere; Alimentatia la san este ,, la cerere » , fara orar sau
durata a suptului prestabilite.
In primele 2- 7 zile ritmul supturilor este la 1-2 ore, apoi la 3-4 ore;
Durata suptului este variabila in functie de copil; se recomada alaptarea pana cand copilul lasa singur sanul din gura.
• Avantajele sistemului rooming-in:
• -favorizeaza alaptarea la cerere
• -favorizeaza crearea cuplului mama-fat
• -ajuta mama sa se familiarizeze cu comportamentul copilului si cresterea increderii in fortele proprii
• -stimuleaza aparitia secretiei lactate
• -scade riscul de infectii nosocomiale
• Monitorizarea starii de bine a copilului alimentat la san
• -atinge greutatea de la nastere in maxim 2 saptamani
• -creste 115-220 gr./saptamana
• -are 5-8 scaune/zi, galben aurii, semiconsistente, adesea eliminate in timpul sau imediat dupa supt.
• -are 6-10 mictiuni/zi
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

• Alimentatia artificiala- alimentatia exclusiv cu preparate de lapte

Pana la varsta de 6 luni se foloseste o formula de lapte tip 1 (mai putin pentru cei alergici la care se folosesc formule
hipoalergenice HA complet hidrolizate).
Peste varsta de 6 luni formule de lapte tip 2 si tip 3.
• Alimentatia mixta = alimentatie la san combinata cu alimentatie artificiala
Alimentatia mixta poate fi alternativa sau complementara.
Necesarul de lapte in 24 de ore este in functie de greutate, si anume 150g/kg/zi, repartizata in 6 supturi
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI
ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

Diversificarea alimentatiei –introducerea in alimentatia sugarului a alimentelor solide si semisolide

• Principiile diversificarii
*Momentul diversificarii difera de modul de alimentatie : la copiii
alimentati natural diversificarea se incepe dupa
varsta de 6 luni , iar la cei alimentati artificial
diversificarea incepe mai devreme dupa varsta de
4 luni.
*Alimentele noi trebuie introduse treptat, la 2 zile
interval si-n cantitati crescatoare
*Sugarul trebuie sa fie sanatos in momentul
introducerii unui aliment nou.
*La refuzul noului aliment , se opreste administrarea lui
si se incearca ulterior.
*Nu se introduce un aliment nou cu o saptamana inainte
si o saptamana dupa administrarea unui vaccin.
*Alimentele de diversificare se administreaza cu lingurita
 ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI SI SUGARULUI

• La sugarul normal dezvoltat se incepe cu supa de zarzavat care ulterior se transforma in piure de zarzavat cu carne si ulei
vegetal;
• Urmeaza introducerea altor alimente: branza de vaci, galbenus de ou,iaurt, fructe, ficat de pasare.
• Pana la varsta de 1 an nu se introduc( albus de ou-este alergenic), peste, fructe de padure, capsuni.
• La sugarul slab dezvoltat diversificarea incepe cu cereale fara gluten introduse in lapte.( cerealele cu gluten se introduc dupa
varsta de 8 luni); se incepe cu orez nedecorticat cu valoare calorica corespunzatoare pentru sugar si vit.B6 si acizi grasi
nesaturati .
• 1.Cresterea staturo-ponderala si dezvoltarea psiho-motorie
• Mecanismul cresterii si dezvoltarii este determinat genetic si este influentat de factori externi( exogeni) si factori
interni ( endogeni).
• Factori exogeni
• -alimentatia mamei in timpul sarcinii si in perioada alaptarii
• -mediul geografic
• -factori socio-economici
• -factori afectiv-educativi
• -exercitii fizice, factori culturali, etc.
• Factori interni(endogeni) : -factori genetici -ereditatea
• -factori hormonali
•
• Legile generale care guvernează creşterea şi dezvoltarea sunt :
• a) ritmul de creştere scade odată cu înaintarea în vârstă;
• b) ritmul de creştere accelerat în primul şi al doilea an de viaţă
• scade ulterior, se accentuează prepubertar şi scade din nou la
• sta bi lirea maturităţii sexuale;
• c) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan în aceleaşi proporţii
• în întreg organismul, diferite segmente cresc inegal;
• d) variaţiile de creştere oscilează în cadrul unor limite fi ziologice,
• fi ind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar, iar pe
• de altă parte de influenţa factorilor de mediu.
• Perioada de sugar:
• -cresterea staturo-ponderala continua intr-un ritm rapid
• -are loc o dezvoltare treptata a functiilor de relatie
• -dezvoltarea functiilor locomotorii
• -aparitia primul;ui sistem de semnalizare
• -aparitia dentitiei de lapte
• -dezvoltarea functiei digestive→permite diversificarea alimentatiei
• -dezvoltarea imunitatii active propriicu reducerea imunitatii transplacentare
• -patologia este dominata de boli ale apratului digestiv , respirator , ureche medie.
• Cresterea si dezvoltarea in perioada 0-12 luni
Cresterea ponderala: (greutatea)
-in primele 4 luni: 750- 800 g/luna
-in urmatoarele 4 luni: 500g/luna
-ultimile 4 luni: 250 g/luna
La 4 luni se dubleaza greutatea de la nastere, iar la un an se tripleaza.
• Cresterea staturala(talia)
In primul an de viata copilul creste aprox.20-25 cm :
-prima luna :5 cm
- a doua luna : 4 cm
- a treia luna :3cm
-lunile IV si V cate 2cm
-din luna a VI pana in luna XII , cate 1 cm /luna.
• Fontanela anterioara este la nastere de 2,5-5 cm, se inchide spre 8-9 luni pana pe la 18 luni.
• Fontanela posterioara poate fi inchisa la nastere sau se inchide in primele 3-4 saptamani.
• Perimetrul cranian-la nastere =34 cm
• In primul trimestru creste cu 2 cm /luna, in al doilea trimestru cu 1 cm/luna si in treilea si al patrulea trimestru cu cate 0,5
cm/ luna.
• Perimetrul toracic-la nastere=31 cm ;in prima luna creste 3 cm, in a doua luna 2 cm, apoi cate 1 cm /luna pana la 1 an , cand
va fi egal cu Pc.
Dezvoltarea psihomotorie 0-1 an
• Fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare, nu exista un progres continuu si nu toti copiii trec prin toate stadiile
de dezvoltare psiho-motorie.
• Repere pentru aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
• 1 luna – tonusul muscular este mai mare, mai accentuat, generalizat; sugarul reactioneaza gobal la excitant( de exemplu
tresare daca aude un zgomot puternic .)
• -isi ridica capul pentru cateva secunde si il intoarce de pe o parte pe alta ;
• 2 luni - cand este pus cu fata in sus ridica pentru cateva secunde capul
• -cand este ridicat tine pentru scurt timp capul in acelasi plan cu corpul;
• -urmareste pentru scurt timp un obiect in miscare ;
• -zambeste, gangureste, , priveste pentru cateva secunde o jucarie ;
• 3 luni -isi sustine capul, isi recunoaste mama ;
• -isi misca bine manutele ;
• -gangureste, cerceteaza cu privirea in directia sunetului
• -culcat pe abdomen isi ridica capul si trunchiul sprijinindu-se pe brat
• 4 luni -sta sprijinit in sezut pentru scurt timp ;
• -asezat in decubit dorsal isi ridica capul si umerii ;
• -intoarce capul la sunete ;
• -agita jucaria , scapa obiectele.
• 5 luni -isi tine capul ;
• -deosebeste persoane straine de mediul familial ;
• -rade tare, se bucura ;
• -prinde obiectele, le urmareste pana dispar.
• 6 luni -se intoarce de pe spate pe abdomen, sta in sezut sprijinit mult timp;
• -repeta silabe, gangureste ;
• -in decubit ventral se sprijina pe coate si maini.
• 7 luni -sta in sezut nesprijinit pentru scurt timp ;
• -manuieste singur jucariile, bea cu cana ;
• -emite sunete ;
• 8 luni - se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, sta in picioare sprijinindu-se de obiectele din jur ;
• -se rostogololeste, sta bine in sezut, culcat isi ridica capul ;
• -emite sunete polisilabice.
• 9 luni – se ridica singur in picioare si face pasi laterali in patut ;
• -isi tine singur biberonul ;
• -duce obiectele la gura, executa miscari cerute.
• 10 luni –merge,,in patru labe,, si cu premergatorul ;
• -apuca obiectele digital, (cu policele si aratatorul) ;
• -reactioneaza la numele sau ;
• -rade in oglinda.
• 11 luni –merge sustinut de ambele maini
• -intelege ordine verbale ( raspunde la salut, bate din palme)
• -emite doua cuvinte cu inteles
• 12 luni -merge tinut de o mana ;
• -se joaca cu jucariile, raspunde la comenzi simple, imita, stie sa faca,,pa,,
• -pronunta mai mult de doua cuvinte ;
• -returneaza un obiect sau il retine.
• Dentitia
• Dentitia de lapte debuteaza intre 5-9 luni :
• -intre 5-8 luni- incisivii mediani inferiori (2)
• -intre 8-10 luni- incisivii mediani superiori( 2)
• -intre 10-12 luni –incisivii laterali( 4).
 CRESTEREA STATURO-PONDERALA
SI DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

• Perioada de anteprescolar 1-3 ani

• -incetinirea ritmului de crestere
• -modificarea proportiei intre diferite segmente ale corpului
• -completarea primei dentitii
• Cresterea si dezvoltarea 1-3 ani
• Cresterea staturo-ponderala este mai lenta , 2,5 -3 kg /an si 10-12 cm/an ;la 2 ani va avea aproximativ 12 kg si o talie de 85
cm ; la 3 ani o greutate de 15 kg si o talie de 95 cm.
• Dupa varsta de 2 ani greutatea se calculeaza dupa urmatoarea formula :
• G= 2 x V + 9, unde V reprezinta varsta ;.
• Talia se calculeaza dupa formula : T= 5x V+ 80 (V=varsta).
• Perimetrul toracic creste cu 2 cm/luna ;
• Perimetrul cranian ajunge de 48 cm la 3 ani;
• Eruptia dentara( 14-16 dinti pana la 2 ani) :
• •primii 4 molari apar intre 18-24 luni ;
• •4 canini intre 8 luni si 2 ani ;
• •al doilea rand de molari (4) apare intre 2 ani-2 ani si jumatate.
• Dezvoltarea psiho-motorie se caracterizeaza prin perfectionarea limbajului si a relatiilor afective.
• -se desavarseste functia motorie
• -se formeaza reflexele conditionate
• -aparitia cuvantului ca nou sistem de semnalizare
 CRESTEREA STATURO-PONDERALA
SI DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

• Cresterea si dezvoltarea in perioada 3 ani si 6-7 ani –este mai lenta, talia creste cu 6-8 cm/an iar greutatea cu 2 kg/an.
• Dezvoltarea psihomotorie –dezvoltarea complexa a SNC , gandire, vorbire, locomotie.
• Se incheie aparitia dentitiei de lapte.
• Cresterea si dezvoltarea in perioada 6-7 ani pana la sfarsitul pubertatii, cand apare perioada de adolescenta.
• Cresterea in greutate este mai lenta la inceputul perioadei, urmata de o accelerare a cresterii in perioada prepubera.
• Cresterea in greutate este de aproximativ 3,5 kg/an si cam de 6 cm /an in inaltime
• Perioada de scolar mic ( 6-7 ani-pubertate) –se produce maturizarea
zonelor corticale
• -are loc o modificare a ritmului de crestere a segmentelor corpului , proces mai accelerat la torace si membrele superioare.
• In jurul varstei de 6-7 ani incepe inlocuirea dintilor de lapte cu dentitia permanenta ; se inlocuiesc aproximativ 4 dinti/an in
decursul a 5 ani : primul molar permanent erupe in jurul varstei de 7 ani, al doilea in jur de 14 ani, iar al treilea ,,maseaua de
minte,, in jurul varstei de 20 ani.
 CRESTEREA STATURO-PONDERALA
SI DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE

• Perioada de scolar mare-( de la pubertate pana la adolescenta )

• -corespunde aparitiei menarhei la fete
• -se incetineste ritmul cresterii staturale si se accelereaza ritmul cresterii in greutate ;
• -se modifica dimensiunea unor segmente, corpul capata un aspect armonios ;
• -are loc o dezvoltare intelectuala intensa
• -apare o labilitate psihica si vegetativa
• -deprimare tranzitorie a imunitatii.
• In aceasta perioada apar deformari osoase datorita cresterii rapide si a pozitiilor vicioase( scolioza, cifoscolioza, cifoza)