Sunteți pe pagina 1din 9

Cresterea si dezvoltarea

Cresterea este fenomenul prin care organismul isi marestemasa prin acumulare de
substanta organica. Se traduce prin cresterea: taliei, greutatii si a suprafetei corporale =
marire cantitativa

Dezvoltarea este fenomenul de diferentiere structurala a organelor, aparatelor si


sistemelor organismului in scopul adaptarii la conditiile de viata. Dezvoltarea este
rezultatul a doi factori: maturarea si invatarea

 Maturarea se transmite genetic si constituie capacitatea normala de dezvoltare sub aspect


fizic, mental, emotional.

 Invatarea este dobandita ca rezultat al experientei si educatiei.

Cresterea si dezvoltarea au loc concomitent, sunt doua fenomene inseparabile ale unui
proces unic de maturare a materiei vii. Cresterea se concretizeaza prin progresia in
inaltime, greutate si circumferinta craniana.

Dezvoltarea psiho-motorie se refera la maturarea elementelor neurologice si


musculare care definesc comportamentul; activitatea motorie.

Dezvoltarea intelectuala se refera la maturarea memoriei, rationamentului si


proceselor de gandire

Cresterea si dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex (genetic, nutritional,


socio-economic si cultural) in conditiile in care predomina anabolismul si se realizeaza prin
trei mecanisme principale: proliferarea celulara, hipertrofie celulara diferentiere celulara.
Elementul esential al proceselor de crestere si dezvoltare este individualitatea.Stare
deplina de sanatate impune: organism sanatos, minte cercetatoare si personalitate stabila.

Procesul cresterii si dezvoltarii are 3 componente:

•fizica

•intelectuala

•emotionala

Procesele de crestere si dezvoltare reprezinta elementul esential care deosebeste


copilul de adult. Sunt procese dinamice , care incep in viata intrauterina si continua
postanatal, faza finala fiind la pubertate, influentate de factori endogeni (genetici,
neurohormonali), factori exogeni si factori patologici (bolile cronice, factori infectiosi,
imunologic).

Factorii endogeni

•Factori genetici actioneaza direct asupra dezv.

•Factorii neurohormonali:

•Intrauterin: hormonii fetali, hormonii materni

•Dupa nastere: sistemul hipotalamo- hipofizar =centru coordonator al cresterii


-hormonul somatotrop stimuleaza proliferarea cartilajelor, stimuleaza retinerea de Ca, P;
anabolizant proteic

-tiroida: tiroxina si triiodotironina stimuleza proliferarea cartilajelor, cresterea


metabolismului bazal

-paratiroidele: parathormon rol in calcificarea scheletului

-glandele suprarenale: glucocorticoizi si mineralocorticoizi

-timusul: rol imunitar

-pancreasul endocrin: insulina si glucagon

-glandele sexuale: androgeni si estrogeni acceleraza cresterea

Factorii exogeni

•Alimentatia (subalimentatia, supraalimentatia):

influenteaza cresterea inca din viata intrauterina

•Mediul geografic: prin microclimat

•Mediul socio-economic: influenteaza cresterea prin situatia materiala si conditiile de


locuinta

•Regimul afectiv: influenteaza dezvoltarea intelectuala a copilului

•Exercitiile fizice: sporesc dezvoltarea somatica si motorie a copilului, activeaza circulatia,


cresc aportul de oxigen la tesuturi si faciliteaza termogeneza

Evaluarea cresterii si dezvoltarii

Se face prin compararea parametrilor fizici ai copilului cu cei ai altor copii sanatosi,
de acceasi varsta, sex si zona geografica. Se obtin curbele de referinta prin masurarea unor
loturi de copii de accesi varsta (studii transversale) si de varste diferite (studii
longitudinale)

Metode de evaluare a cresterii si dezvoltarii

Modalitati uzuale constau in determinarea urmatorilor parametrii:

 greutatea talia

 perimetrele (cranian, toracic, abdominal)

 starea de nutritie

 maturatia dentara

 fontanele

 maturatia scheletica

Raportului SI/SS ( segmentul inferior (SI) segmentul superior, trunchi (SS) ).

 nou-nascut trunchiul este de 2 ori mai mare decat membrele inferioare; SI/SS = 0,5-0,6
 10 ani raportul este egal SI/SS = 1

 adult raportul se inverseaza SI/SS 1

Suprafata corporala S= 0,92 x T ; T= talia

 n.n. : 0.20-0.25m2;

 9 ani 1 m2;

 adult 1.7-2 m2.

Craniul / lungimea corpului

 1/4 nou-nascut

 1/6 la 6 luni

 1/8 la adult

Nou- nascutul

Perioada de nou nascut cuprinde primele 28 de zile de viata. Nou nascutul la


termen se naste la 37-42 saptamani varsta gestationala.

Parametrii de evaluare a nou nascutului odata cu nastere sunt: scorul APGAR,


greutatea la nastere, durata de gestatie

Clasificarea nou-nascutului

Se face in functie de:

 greutatea la nastere

 varsta gestationala

 dupa raportarea greutatii la VG (VG=N, G mica = dismatur)

Clasificarea nou-nascutului dupa greutatea la nastere

 NN macrosom cu greutatea peste 4000g

 NN cu greutatea normala intre 2500-3999g

 NN cu greutate mica sub 2500g

 NN cu greutate foarte mica sub 1500g

 NN cu greutate extrem de mica sub 1000g

Clasificarea nou nascutului in functie de varsta gestationala

 NN la termen: VG 37-42 sapt

 NN prematur: VG < 37 saptamani

 NN postmatur: VG > 42 saptamani


Cresterea ponderala

Greutatea este cel mai important indicator al cresterii. In primele zile de viata are
loc o scadere fiziologica in greutate. Pierea fiziologica in greutate reprezinta 5-10% din
greutatea la nastere. In primul an de viata cresterea in greutate este urmatoarea:

 750 g/ in primele 4 luni: 25 g / zi

 500 g / l in urmatoarele 4 luni: 15- 20 g / zi

 250 g / l in ultimele 4 luni: 8-10 g / zi

Dupa varsta de 1 an cresterea fiziolocica este:

 La 1 an greutatea este aproximativ 3 x greutatea la nastere

 Dupa 1 an : 200 g/ l

Dupa 2 ani: pentru determinarea greutatii se poate utiliza formula:G = 9 + 2 x varsta

La pubertate 3-4 kg/an

Cresterea staturala

La nastere lungimea nou nascutului este :48-55cm

Cresterea medie lunara a lungimii este urmatoarea:

 4 cm/luna – I luna

 3 cm/l – luna a II –a si a III- a

 2 cm/l – luna a IV- a

 1 cm/l – luna V – 2 ani

Dupa varsta de 2 ani creste 5 cm/an. Formula pentru estimarea inaltii: T(cm)= 80 + 5 x
varsta

Talia se dubleaza la 4 ani si se tripleaza la 15 ani .

Cresterea la pubertate este de 10cm/an.

Perimetru cranian

Este important sa fie masurat in primii 2 ani de viata deoarece reflecta cresterea
encefalului. Punctele de reper in masurarea perimetrului cranian sunt glabela si
proeminenta occipitala externa. Perimetrul cranian la nastere este de 35 cm iar ritmul de
crestere este urmatorul:

 Trimestrul I – 2 cm/luna

 Trimestrul II – 1 cm/luna

 Semestrul II – 0.5 cm/luna

La varsta de 1 an perimetrul cranian normal este 45cm, iar la varsta de 6 ani 50cm.
Fontanela anterioara

Fontanela anterioara reprezinta lipsa de substanta osoasa intre osul frontal si cele
doua oase parietale.

 deschisa la nastere

 forma de romb

 situata intre oasele parietale si frontale

 diametrele: 2.5 / 3.5 cm

 micsorare de la varsta de 5 luni

 se inchide la varsta de 12-18 luni

Dimensiunea si presiunea fontanelei anterioare furnizeaza informatii valoroase


referitoare la metabolismul Ca-lui si vitaminei D, la starea de hidratare a organismului,
precum si la presiunea lichidului cefalorahidian.

Modificarile ale fontanelei anterioare

 deprimata: stari de deshidratare,

 bombata: hidrocefalie, meningite, tumori

 inchidere precoce: microcefalie, craniostenoza

 inchidere tardiva rahitism, hipotiroidie, prematuritate, malnutritie

Fontala posterioara

Fontanela posterioara este situata intre occipital si oasele parietale. Are forma
tringhiulara. Este mai mica decat fontanela anterioara si este deschisa la prematuri si mai
rar la nou nascuti eutrofici.

Perimetrul toracic

La nastere perimetrul toracic este cu 1-4 cm mai mic decat perimetrul cranina.
Creste 1 cm/luna si la varsta de 1 an este 45 cm, iar la varsta de 2 ani 50cm.

Perimetrul abdominal

La nastere nu trebuie sa depaseasca perimetru cranian. La 2 ani perimetrele toracic


si abdominal sunt egale, iar peste varsta de 2 ani perimetrul toracic este mai mare decat
perimetrul abdominal.

Varsta osoasa

Este cel mai fidel indicator al cresterii. Evaluarea se face pe baza radiografiei mainii
stangi a copilului si se compara cu atlase standard. Varsta se stabileste in functie de
numarul si dimensiunea centrilor epifizari de osificare.La nastere sunt osificate diafizile si
sunt nuclei de osificare in epifiza proximala a tibiei si cea distala a femurului osul cuboid, si
capul humeral. La 1 an sunt trei puncte carpiene de osificare.
Dentitia temporara

Deditia temporara este formata din 20 de dinti, cu urmatoare ordine de aparitie:

 intre 6-8 luni incisivii mediani inferiori

 intre 8-10 luni incisivii mediani superiori

 intre 10-12 luni incisivii laterali superiori apoi cei inferiori

 intre 1 an - 1 an si 6 luni primii molari mici superiori si inferiori

 intre 1 an si 6 luni – 2 ani apar caninii

 intre 2 ani – 2 ani si 6 luni apar molarii secundari

Dentitia definitiva

Dentitia definitiva este formata din 32 de dinti. La varsta de 6-7 ani apar primii
molari, dupa care dintii de lapte cad si sunt inlocuiti in acceasi ordine de dentitia
definitiva.La pubertate- apar 4 molari numiti «dintii de 12 ani». In adolescenta sau chiar
mai tarziu apar si ultimii 4 molari numiti «maselele de minte».

Precierea starii de nutritie

Se face pe baza a trei criterii:

 antropometrice,

 clinice

 functionale.

1.Criteriile antropometrice sunt: greutatea, talia, perimetrele, indicele ponderal si statural,


armonia dintre talie si greutate, circumferinta medie a bratului.

Indicele ponderal ( IP) = G actuala/G ideala

G ideala = GN + cresterea medie lunara

 IP = 1 dezvoltare corespunzatoare

 <1 dezvoltare insuficienta

 >1 greutate mai mare decat normalul

Deficitul ponderal (DP%) =G ideala – G actuala /G ideala x 100

2.Criteriile clinice (morfologice) în ordinea importantei sunt:

 starea de dezvoltare a tesutului celular subcutanat si turgorul

 dezvoltarea si tonusul tesutului muscular;

 starea tegumentelor;

 integritatea tuturor tesuturilor si organelor.


3.Criteriile biologice si biochimice: hemograma, ionograma, uree, creatinina, glicemie

4.Criteriile functionale se referă la starea functională a aparatelor si sistemelor si mai ales


la toleranta digestivă (apetitul, scaunele, alimentatia corespunzatoare varstei sau nu)

Eutrofia

Este starea de dezvoltare normala pentru o anumita varsta.

Normotrofia

Reprezinta o stare de dezvoltare normala cu exceptia unui organ sau sistem


(infectii cronice, malformatii congenitale, rahitism, leziuni cerebrale cu forme usoare ce
permit dezvoltarea somatica normala )

Paratrofia

Este o stare de nutritie caracterizata prin greutate mare , cu un indice ponderal


peste 1.10 , dar cu talie corespunzatoare varstei, deci cu lipsa de armonie intre talie si
greutate.

Distrofia

Este o tulburare cronica de nutritie care rezulta din incapacitatea organismului de


a-si acoperii cantitativ si/sau calitativ nevoile calorice si azotoase , datorita lipsei de aport
sau imposibilitatii tubului digestiv de a accepta , prelucra si absorbi, cantitatiile
corespunzatoare de alimente .

Distrofia I: IP =0.90 – 0.75 si DP %= pana la 25 %

Distrofia II IP = 0.75 – 0.60 si DP%= 25 – 40 %

Distrofie III IP = sub 0,6 si DP%=peste 40 %.

Distrofia de gradul I.

1.Caracteristici:

Antropometric: IP = 0,90 – 0,75; DP 25%

Greutate mică, talie normală- aspect de copil „slab”

Curba ponderală prezintă perioade de staţionare si scaderi cu ocazia unor infectii


intercurente

Clinic: tesut celular subcutanat este redus la nivelul abdomenului si toracelui, cu


turgordiminuat mai ales in aceste zone.

Funcţional: toleranţă digestiva normala si imunitatea usor scazute.

Dezvoltare psiho-motorie: normala, doar modificari de reactivitate


(indispus,irascibil, apatic)

Evolutie şi prognostic: stare carentiala usor reversibila, cu prognostic bun

Distrofia de gradul II

Caracteristici:
Atropometric: IP = 0,75 – 0,60 DP = 25 – 40%

Greutate mică, creşterea taliei încetinită, cu deficit de 1-2 cm faţă de normal

Curba ponderală prezinta perioade de stagnare si frecvente scaderi, produse de


tulburari digestive si infectii parenterale intercurente.

Clinic: ţesut celular subcutanat lipseşte la nivelul abdomenului toracelui şi al


membrelor, cu turgor mult diminuat; tegumentele sunt palide, uscate, cu tulburari trofice
si leziuni infectioase, eriteme, intertrigo, piodermite;ţesut muscular este hipotrofic şi
hipoton.

Funcţional:toleranţă digestiva net scazuta, apar anorexie si reacţii negative la


introducerea alimentelor noi, precum si frecvente tulburări digestive acute; rezistenţa la
infecţii este scăzută: frecvente infecţii parenterale prelungite şi grave.

Dezvoltare psiho-motorie în urmă cu 2-3 luni; apar manifestări de înfometare:


scăderea consumului de oxigen, tendinţă la hipotermie şi insuficienţă circulatorie.

Evoluţie şi prognostic: stare carenţială reversibilă, cu prognostic rezervat

Distrofie de gradul III

Caracteristici:stadiul evolutiv cel mai grav

Antropometric: IP < 0,60 DP > 40%

Greutate mica, cresterea taliei incetinita, cu deficit de 5-10 cm fata de normal;


curba ponderala orizontala cu perioade de scadere; cifra lui Quest ( greutatea de 1/3 din
greutatea normala) se considera incompatibilă cu viata, dar- astazi-se apeleaza la
alimentatia parenterala.

Clinic: tesut celular subcutanat lipseste la nivelul abdomenului, toracelui,


membrelor, feţei (bula lui Bichat), aspect caracteristic,cu facies voltairean,sau de bătrân,
triunghiulara, obrajii supti,barbia ascutita, gura mare, fruntea ridicata,ochii infundati in
orbite dar cu o privire vie, cu perioade lungi de veghe; tegumente palide-pamantii,
uscate,reci, cu tulburari trofice, tegumentele atarnă in pliuri, sunt prea largi, fesele prezinta
aspectul unei pungi de tutun, turgor flasc; ţesut muscular hipotrofic şi hipoton abdomenul
meteorizat cu peretele subţire prin care se desenează conturul anselor intestinale.

Functional: toleranta digestiva prabusita, anorexie,reactia paradoxala a lui


Finkelstein prezenta (la încercarea de a creşte raţia alimentară apar tulburări digestive
permanente), este un cerc vicios între distrofie şi tulburările digestive.

Rezistenta la infectii prabusita: infectii trenante, areactive, cu simptomatologie atenuata,


fara febra, fara dispnee în cazul pneumopatiilor acute.

Dezvoltare psiho-motorie în urmă cu 2-3 luni; neuropsihic- iniţial agitat ulterior


placid.

Activitatea metabolică are caracter hibernant- vita parva ,sau vita minima

Grave tulburări hidroelectrolitice şi acidobazice cu exsicoză, acidoză şi insficienţă


circulatorie, hipotermie, bradicardie
Evoluţie şi prognostic: stare carenţială foarte greu reversibilă,doar prin metode noi de reechilibrare
hidroelect