Hidrocefalia

Este o boala caracterizata prin marirea de volum a craniului, datorita cresterii de

LCR (lichid cefalorahidian) si acumularii sale in ventriculi, rezultand dilatare ventriculara si
cresterea presiunii intracraniene.

Fiziopatologie

 Lichidul cefalorahidian (LCR) este produs de catre plexurile coroide (60-70%)

si de tesutul cerebral; plexurile coroide sunt localizate in fiecare ventricul cerebral

 30-40% produs de tesutul cerebral este secretat direct in spatiul extracelular

 LCR circula prin sistemul ventricular, apoi in spatiul subarahnoidian

 Este absorbit in sistemul circulator

Mecanisme incriminate in producerea unei hidrocefalii active:

 hipersecretia de LCR

 insuficienta de resorbtie a LCR

 obstructia; blocaj mecanic este elementul patologic esential (cel mai

frecvent asociat cu hipersecretia si resorbtia insuficienta)

Rasunetul clinic depinde de cauzele determinante si de momentul aparitiei:

hidrocefalia cu debut la sugar, cand suturile craniene nu sunt inchise determina
macrocefalie, hidrocefalia cu debut dupa inchiderea suturilor craniene, produce cresterea
semnificativa a presiunii intracraniene si distructia tesutului cerebral

Etiologie

 Hidrocefalia congenital-malformative: defecte de tub neural

(mielomeningocel), malformatia Chiari, Dandy-Walker (chist de fosa posterioara)

 Tumori

 Cauze inflamatorii: postinfectioase, posthemoragica

Hidrocefalia: se poate asocia cu alte malformatii congenitale:spina bifida,

meningocelul, mielomeningocelul, malformatii renale, tumori mezenterice,luxatia
congenitala de sold

Aspecte clinice

Modificarea semnelor vitale: bradicardie, hipertensiune, modificarea ratei

respiratorii
 Modificari craniene: macrocefalie, fruntea bombata, fata mica sau craniu bombat
posterior (dolicocefal).Fontanela anterioara ramane deschisa, in tensiune si de multe ori
bombeaza. Pielea capului este intinsa, neteda, cu vene voluminoase

Nervi cranieni: prin compresie pe nervii carnieni III si VI apare stabism, dipoplalie si
privire in “apus de soare”

La copilul mare: afectare neuropsihica, retard psiho-motor evident, somnolenta,

hipotonie, agitatie, iritabilitate, tipat cerebral

Dezvoltarea staturoponderala: deficitara

Stadiul final: rigiditate bilaterala la nivelul membrelor inferioare: hiperreflexivitate,

clonus, semnul Babinski prezent

Examinari paraclinice: diagnosticul de hidrocefalia este confirmat prin examinari imagistice:

 Ecografia transfontanelara: este utila la nou nascut si sugar

 Radiografie de craniu: dehiscenta suturilor, prezenta de impresiuni digitale,

subtierea boltei

 Punctia lombara: foarte importanta in caz de infectie deoarece permite

analiza LCR; este contraindicata in caz de proces inlocuitor de spatiu(abces cerebral
tumora)

 EEG(electroencefalograma) este nesemnificativa si arata anomalii de tip

iritativ

 FO(fund de ochi):staza papilara, paloare papilara si atrofie optica

 Examenul CT cranian

Tratament

Tratamentul este, cel mai frecvent chirurgical: efectuarea unui sunt de la ventriculi
cerebrali in peritoneu. Nu pot beneficia de tratament chirurgical cazurile trimise tarziu cu
afectare neurologica majora, cazurile cu malnutritie protein-calorica, cu boli
infectioase(meningita,encefalita sau septicemie). Tratament medicamentos consta in
administrarea de diuretice, fibrinolitice, puncti lombare seriate

Diplegia spastica infantila

Cazurile de tetraplegii sau tetrapareze congenitale sunt cunoscute si sub numele

de boala Little.

Tetrapareza congenitala

Tetrapareza spastica reprezinta forma cea mai grava de diplegie spastica. Are o
frecventa crescuta la nou-nascutii cu encefalopatie hipoxic-ischemica, infectii intrauterine
(citomegalovirus, rubeola, rujeola etc.) malformatii structurale cerebrale grave
 Clinic

Simptomele apar de timpuriu: sugarul este rigid, nu face miscari active, capul este
balant. Sunt afectate toate membrele. In pozitia supino (cu fata in sus) schema motorie
este in extensie: bolnavul tine capul in hiperextensie cu retractia umerilor si uneori
toracele este retractat, membrele inferioare sunt in extensie, incrucisate, in adductie,
intrarotate, chiar forfecate, se observa flexia plantara a piciorului, contractia adductorilor
(ceea ce determina, in timp, luxatia de sold) In pozitia prono (cu fata in jos) schema
motorie este in flexie. Copilul bolnav NU ridica si nu roteste capul (nici macar pentru a
respira), are bratele blocate sub torace, membrele inferioare fiind adesea in flexie. In
pozitie sezand copilul cade pe spate sau anterior deoarece are reflexele tonice cervicale
asimetrice, acestea persistand si dupa varsta de 6 luni si nu achizitioneaza aceasta pozitie.
Mana este inchisa in pumn, ceea ce impiedica copilul de a duce mana sau alte obiecte la
gura, pozitia policelui este strans in pumn si degetele flectate. Mersul pe coate si pe
genunchi nu este posibil. In cadrul examinarii neurologice se observa existenta unui
sindrom piramidal atat la membrele superioare, cat si la cele inferioare. Apar de asemenea,
tulburari de masticatie si nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul
sondei. Simptomatologia asociata consta in strabism, atrofie optica, crize epileptice, retard
grav, complicatii ortopedice (cifoscolioza, luxatie de sold) . In forma usoara de tetrapareza
spastica retardul este mediu, iar deplasarea se poate face dar patologic.

Boala Little se poate manifesta si prin afectare numai a membrelor inferioare, tipul
paraplegic. Semn caracteristic al bolii: contractura care cuprinde muschii, in special la
membrele inferioare (coapsele sunt rotate inauntru si genunchi presati unul contra altuia
prin spasmul adductorilor). In formele clinic moderate mersul este posibil, dar este un
mers digitigrad, genunchi si piciorele se lovesc intre ele, mersul “leganat de rata”

Tratament

 Bai caldute, masaje, miscari pasive, exercitii de reeducare motorie

 Tratament chirurgical: tenotomii, miotimii, artrodeze

Kinetoterapeutice

 Strategia controlului capului si gatului

 Strategia controlului si a miscarii centurii scapulohumerale si a membrelor

superioare

 Strategia redresarii si controlul dorso-lombar

 Strategia zonei lombo-sacro-fesiere in cadrul relationarii: coloana vertebrala-

pelvis-sold

 Strategia membrelor inferioare, genunchi, glezne

 Mersul cu toate implicatiile si formele sale

 Leziunile de plex brahial

Anatomie

Plexul brahial are origine in ramurile ventrale ale nervilor spinali C5,C6,C7,C8 si T1.
Ramurile C4 si T2 pot contribui si ele la formarea plexului brahial. Nervii care alcatuiesc
plexul brahial se afla la iesirea dinspre maduva spinarii in apropiere de punctul in care gatul
se uneste cu umarul, apoi traverseaza prin spatele claviculei si coboara in jos pe brat pana
ajung in varful degetelor. Nervii superiori sunt plasati la nivelul gatului merg spre umar si
cot, in timp ce nervii inferiori de la nivelul gatului merg spre antebrat si mana.

Cauzele leziunilor de plex brahial:

 Traumatisme: nou nascut (traumatism obstetrical)

 Tumori penetrante

 Coaste cervicale rudimentare

Leziunile complete (C5-T1) produc un brat flasc, anesteziat (cu exceptia unei benzi
mediale de-a lungul bratului, inervata de ramura inter-costobrahiala a nervului intercostal
2)

 Leziuni radiculare - paralizia ERB (C5, C6). Sunt paralizati deltoidul,

supraspinosul si rotundul mare. Deoarece rotatia externa a bratului este diminuata, si
paralizia bicepsului nu permite flexia, bratul este tinut in rotatie interna, si daca este adus
in spate ia pozitie de "bacsis al hamalului". Sensibilitatea este afectata deasupra
deltoidului, pe antebratul lateral si pe mana.

 Paralizia Klumpke (C8, TI). Bratul este tinut in adductie. Sunt paralizati
muschii mici ai mainii, cu lipsa sensibilitatii pe suprafata ulnara a bratului. Poate fi prezent
sindromul Horner.

 Leziuni ale cordoanelor. Leziuni ale cordonului lateral al plexului: lipsa fortei
in biceps si carpo-radial (flecteaza pumnul).

 Leziuni ale cordonului posterior: paralizia rotundului mare si deltoidului.

 Leziunile cordonului medial afecteaza nervii ulnar si median. Sensibilitatea

este absenta pe suprafata mediala a bratului si mainii.

Kinetoterapie
 Pentru evaluare functiei motorii restante se efectueaza un test privind nivelul
leziunii plexului brahial:

 Antepulsie umar: C5-C6

 Ridicarea si adductia scapulei : C4-C5

 Adductia si rotatia laterala a bratului extins :C5-C6

 Abductie, retropulsie, rotatie interna: C5-C6

 Adductie, retropulsie,rotatie interna : C6-C8

 Abductie brat : C5-C6

 Rotatie externa a bratului : C5-C6

 Flexie, supinatie antebrat: C5-C6

 Adductie cu flexie antebrat pe brat: C5-C7

 Flexie antebrat: C5-C6

 Pronatie antebrat: C6-C7

 Flexie, abductie: C7-T1

 Flexie falanga mijlocie a degetelor 2-5: C7-T1

 Flexie falanga police+abductiepolice+flexia degetelor 2-3: C7-T1

 Flexia falangelor distale ale degetelor 4-5: C7-T1

 Rasfirarea degetelor: C8-T1

 Extensie antebrat, extensie si abductie mana:C6-C8

 Supinatie antebrat: C5-C7

•Posturarea precoce si consecventa pentru. recastigarea pozitiei functionale a

membrul superior

• stimulare reflexa Vojta; FNP sau chair diagonalele complete Kabat

•Exercitii active in conditii de usurare

•Gimnastica respiratorie

•Hidrokinetoterapie

•Reeducarea prehensiunii