Ecografia

musculoscheletala
Gilda Mologhianu
Laura Andronache
 Ecografia umarului
 Notiuni de anatomie
 Semiologie ecografica- umar normal
 Notiuni de patologie a umarului, diagnostic
ecografic
 Repere terapeutice in principalele afectiuni
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
Anatomia umarului
 Ce vizualizam?
 Ant: TLB portiunea intra si extraarticulara, culisa
bicipitala, tendonul subscapularului ( static si
dinamic), bursa subacromiodeltoidiana;
 Lateral: tendon supraspinos ( static si dinamic);
 Sup si post ( plan coronal): tendon infraspinos si
bureletul glenoidian: labrumul;
 Sup si ant: articulatia acromioclaviculara;
 In axila: articulatia SH
Fata anterioara umar
Fata anterioara umar
Fata laterala umar
Fata posterioara umar
 Periartrita scapulo-humerala
1. Sindromul de impingere (impingement
syndrome);
2. Sindromul supraspinosului (tendinita
degenerativa);
3. Tendinita bicipitala;
4. Tendinita calcifianta si bursita;
5. Capsulita adeziva;
6. Umarul pseudoparalitic.
 Sindromul de impingere,
conflictului coracoacromial
( antero-superior)
 Este determinat de o suferinta a
tendonului muschiului supraspinos. Asupra
acestuia, datorita particularitatilor
anatomice, se exercita o presiune
(„impingere”) care repetata poate
determina dezvoltarea unei tendinite
calcifiante ce poate favoriza ruptura
partiala si chiar totala de manson („coafa”)
al rotatorilor.
 Tablou clinic
 Dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti
tineri frecvent practicanti a unor sporturi ca:
aruncare greutatii, sulitei etc.
 Debut insidios, cu o crestere gradata a intensitatii
durerii si care este accentuata de activitate.
 Durerea are un punct maxim pe fata antero-laterala a
umarului, iradiaza pe brat, este exacerbata noaptea,
in somn, la schimbarea pozitiei si perceputa la
ridicarea bratului mai ales intre unghiurile 90 – 120°
(ridicarea bratului deasupra capului), la abductia
pasiva si rotatia interna.
 Mobilitatea umarului este afectata mai ales pentru
miscarile de flexie si rotatie interna
 Tablou clinic
 Semnul „impingerii” este pozitiv; daca se
injecteaza 10 ml xilina 1% imediat sub
acromion durerea se diminueaza
(semnul”impingerii” se negativeaza),
confirmand diagnosticul de sindrom de
impingement.
 Apasarea marginii anterioare a
acromionului produce durere intensa.
 Se descriu trei stadii evolutive.
 Stadializare

 I. adulti tineri, edem, hemoragie in bursa

sau tendoane= tendinita de supraspinos;
 II. 25-30 ani: fibroza, ingrosare tesuturi
subacromiale, rupturi partiale; eco= tendon
SS inomogen, cu calcificari sau imag.
hiperecogene, dimens crescute, rupturi
partiale;
 III. > 40 ani: ruptura de coafa.
 Paraclinic

 Radiografie umar: chisturi, necroza marii tuberozitati a

capului humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata
inferioara a acromionului (artroza secundara). O imagine
radiologica normala a umarului nu exclude diagnosticul
de PSH.
 RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la
degenerare pana la ruptura partiala sau totala. Mai poate
evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit de
util in urmarirea evolutiei postoperatorii.
 Ecografia mio-entezo-osteo-articulara
 Electromiografia cu studiul vitezei conducerii influxului
nervos sunt obligatorii atunci cand o afectare
neurologica este suspectata.
 Repere terapeutice
 Medicamentos – antiinflamatorii nesteroidiene (AINS),
corticoterapie locala (diprofos injectat sub acromion),
anestezice aplicate local (intra- sau periarticular sau in
puncte dureroase).
 Fizioterapie: termoterapie, crioterapie, electroterapie
analgetica si decontracturanta (curenti diadinamici,
interferentiali, curent galvanic etc), ultrasonoforeza,
laser.
 Kinetoterapia este cea mai importanta deoarece pe
langa recuperarea functionalitatii umarului, este esential
in combaterea recurentei.
 Chirurgical: se adreseaza pacientilor tineri care dezvolta
acest sindrom. La varstnici tratamentul este conservator.
 Alte sindroame de “conflict”
 sindromul conflictului anteromedial: tend
subscapular si proc coracoid;
 Sdr conflictului posterior: contact anormal
intre versantul posterosup al labrumului
glenoidal si fata post a tendonului infra sau
supraspinos.
Infiltratii ghidate
 Ecografia genunchiului

 Notiuni de anatomie
 Semiologie ecografica- genunchi normal
 Notiuni de patologie a genunchiului,
diagnostic ecografic
 Repere terapeutice – infiltratii ghidate
ecografic
Anatomie genunchi anterior
Anatomie genunchi anterior
Anatomie genunchi anterior
Anatomie genunchi anterior
Anatomie genunchi anterior
 Ce vizualizam?
 Tendonul cvadricipital - long, trans +/- MT
junction
 Bursa suprapatelara
 Tendonul rotulian insertia pe tuberozitatea tibiala
 Meniscul medial si LCM
 Meniscul lateral si LCL
 LIA si LIP
 Bandeleta ilio-tibiala
 Fosa poplitee cu pachetul vascular si nervos
Cartilaj articular
 Patologie genunchi, dg ecografic
 Tendinopatii cvadricipitale/ rotuliene;
 Patologia inflamatorie sau posttraumatica genunchi:
hidartroze;
 Bursite;
 Afectare ligamentara si de meniscuri,
 Chiste Baker / alte chiste poplitee;
 Leziuni degenerative cartilaginoase/ osoase;
 “soareci articulari”;
 Corpi straini;
 Tumori;
 Leziuni vasculare si/sau de nervi.
Chist Baker
Chist Baker
 Ecografia cotului
 Notiuni de anatomie
 Semiologie ecografica- cot normal
 Notiuni de patologie a cotului, diagnostic
ecografic
 Repere terapeutice – infiltratii ghidate
ecografic
 Ce vizualizam?
Compartiment anterior ( cot extins, antebrat si
mana supinata):
 Articulatia humeroradiala
 Articulatia humeroulnara
 Articulatia radioulnara proximala
Compartiment lateral (cot usor flectat, antebrat si
mana pronata):
 Tendoanele mm. extensor carp si deget mic
(plan superficial) , anconeu si ext scurt carp (
plan profund),
 Ligament colateral radial
 Ce vizualizam?
Compartiment medial ( cot extins, antebrat si
mana in supinatie completa):
 Insertia comuna a tend flexori
 Ligam colateral ulnar- fascicul ant-
humerocoronoidian;
Compartiment posterior ( cot in flexie de 90 grade:
mana sprijinita de talie sau masuta de
examinare):
 Insertia tendon triceps pe olecran,
 Capsula articulara,
 Nervul ulnar.
 Patologie

1. Epicondilita laterala- arii hipoecogene in tendonul

comun al extensorilor, hiperecogenitati, calcifieri,
modificare dimensiuni tend extensori, rupturi
partiala/totale;
2. Epicondilita mediala
3. Rupturi tendinoase: triceps brahial +/- sindrom de tunel
cubital, rupturi biceps brahial,
4. bursita olecraniana, cubitala ( intre tend distal biceps si
tuberozitatea radiusului)
5. Colectii intraarticulare
6. Plica sinoviala humeroradiala si cotul in resort.
 Ecografia glezna si picior
 Notiuni de anatomie
 Semiologie ecografica- picior normal
 Notiuni de patologie a piciorului, diagnostic
ecografic
 Repere terapeutice.
Anatomia piciorului
 Anatomia piciorului

Ligamentul
colateral
medial
( deltoidian)
 Anatomia piciorului
Ligamentul
colateral
lateral
( lig
talofibular
ant+ post+
calcaneo
fibular)
Anatomia piciorului
Anatomia piciorului
Anatomia piciorului
Anatomia piciorului
Anatomia piciorului
Anatomia piciorului
 Ce vizualizam?

1. Regiunea tibiotarsiana ant: art TT in sect

long;
 Tendoanele : TTA ( 8,2/2,5mm), TELH (
4/2mm), TELD;
 Aa.tibiala ant;
 Ligamente: tibiofibular, lig articulatiei
Chopard ( art talonaviculara+
calcaneocuboida + talcalcanana ant) lig
tarsometatarsiene dorsale.
 Ce vizualizam?
2. Regiunea tibiotarsiana mediala:
 Canalul tarsian: TTP, TFLD, TFLH, vasele tibiale post ,
nn tibial post.
 LCM ( deltoidian)
3. Regiunea tibiotasiana laterala:
 Tendoane: peroniere lg si scurt;
 Ligamente: talofibular ant, post ( dificil de evaluat
ecografic) si calcaneofibublar ( LCL)
3. Regiunea tibiotarsiana post:
 Tendonul achilian: la 2 cm deas calcaneului= 14,3/4,3
mm;
 Bursa preachiliana ( patologic> 2,5 mm), inconstant
exista si o bursa retroachiliana
 Ce vizualizam?

Piciorul anterior: sectiuni dorsale: TELD,

TESD; TELH
- sectiuni plantare: TFLD
Planta: pacient in decubit ventral: mm in trei
grupe: medial, lateral si mijlociu,
aponevroza plantara ( 3-4 mm la 0,5 cm
de insertie pe calcaneu)
 Modificari patologice
 Patologia tendonului achilian: tendinoze, peritendinite,
ruptura completa ( distanta > 5 mm intre capetele rupte
determina necesitatea interventiei) sau partiala,
entezopatia, tendinopatia distala, dezinsertia, bursitele;
 Fasciita plantara;
 Nevromul Morton;
 Metatarsalgiile;
 Leziuni ligamentare: talofibular ant ( cel mai frecvent
afectat), leziuni rare de LCM , insotite de fracturi de
maleola mediala
 Sindromul conflictului la nivel TT
Nevrom Morton si ruptura de
tendon achilian
Va multumesc!