Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definitii
Recuperarea medicala este considerata medicina a treia, dupa medicina preventiva si cea farmacologica, iar programul de reabilitare respiratorie reprezinta o structura complexa de servicii adresata pacientilor cu boli pulmonare cronice cu scopul de a optimiza performanta fizica, psihosociala si cresterea autonomiei. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), recuperarea (reabilitarea) reprezinta folosirea tuturor mijloacelor cu scopul de a reduce impactul conditiilor generatoare de dizabilitati si handicap si de a permite persoanelor cu dizabilitati sa reuseasca sa se integreze optimal in societate.
Declaratia comuna din 2006 a American Thoracic Society (ATS) si European Respiratory Society (ERS):
Reabilitarea respiratorie reprezinta o interventie comprehensiva, multidisciplinara si bazata pe dovezi la pacientii cu boli respiratorii cronice care sunt simptomatici si prezinta frecvente limitari ale activitatii vietii zilnice. Integrata in tratamentul individualizat al pacientului, reabilitarea pulmonara are rolul de a reduce simptomele, de a ameliora statusul functional, de a creste participarea si de a scadea costurile legate de asistenta medicala prin stabilizarea sau inversarea manifestarilor sistemice ale bolii
C. Alte conditii patologice: a. Cancer pulmonar b. Stari pre-/post chirurgie toracica si abdominala cu disfunctie respiratorie c. Starile pre-/post transplant pulmonar d. Starile pre-/post LVRS (lung volume reduction surgery) d. Dependenta de ventilator e. Boli respiratorii corelate cu obezitatea f. Boli autoimune cu implicare pulmonara g. Pacienti pediatrici cu boli respiratorii
3. 4. 5.
Evaluarea statusului functional al pacientului respirator Antrenamentul la efort si alte exercitii fizice terapeutice (exercitiul aerobic, de crestere a fortei musculare si a mobilitatii) Reeducarea respiratiei Tehnici de drenaj bronsic Preventia si managementul exacerbarilor si infectiilor respiratorii
7. Utilizarea corecta si sigura a sistemelor de oxigenoterapie 8. Evaluarea nutritionala si interventii specifice 9. Evaluare si suport psihosocial 10. Renuntare la fumat 11. Medicatie. 12. Implementarea unor programe controlate de tratament la domiciliu
2.
3.
4. Dietetician - se ocupa de sfatul alimentar, evalueaza necesarul caloric si proteic al pacientilor, face recomandari individualizate pacientilor ce au indicatia de a scadea in greutate 5. Psiholog - evalueaza starea psihica a pacientilor, coordoneaza sedintele de relaxare, faciliteaza schimbarea stilului de viata prin terapie comportamentala, evalueaza calitatea vietii 6. Asistent social - detecteaza probleme de tip psihosocial, discuta despre impactul bolii asupra pacientului , faciliteaza accesul la serviciile comunitare. 7. Medicul de familie - rol educational, responsabil de urmarirea pe termen lung a pacientilor, evalueaza managementul factorilor de risc pulmonari.
2.
3.
Observatii
Pacientii cu BPOC sever beneficiaza mai bine de reantrenament intr-o unitate spitaliceasca decit la domiciliu RP home patient se recomanda pacientilor cu afectare moderata, toleranta la efort mai buna si nivel de anxietate mai usor; acesti pacienti sunt initial evaluati in spital si necesita supraveghere periodica Durata unui PRP: in functie de complexitatea cazului se pot face 2-5 sedinte /saptamina, 6-12 saptamini In caz de exacerbare, unii autori recomanda ca pacientul sa reintre in PRP, chiar daca a mai participat recent
A. Perspectiva pacientului: reducerea dispneei si a fatigabilitatii toleranta crescuta la efort si forta normala a musculaturii scheletice imbunatatirea capacitatii functionale si emotionale cresterea calitatii vietii
B. Perspectiva terapeutului auto-management optim din partea pacientului utilizarea optima a resurselor disponibile C. Perspectiva societatii: productivitatea crescuta si participarea activa a pacientilor in societate reducerea costurilor asociate cu managementul bolii cooperarea crescuta a familiei atunci cind un membru al familiei sufera de o boala respiratorie
In ultimii 10 ani, studii variate au aratat ca un proces de inflamatie neutrofilica determina la nivel pulmonar : a. obstructia cailor aeriene, b. disfunctia muco-ciliara, c. remodelarea structurala bronsica; Fenomenul inflamator afecteaza si sistemele muscular, osos, metabolic si cardiovascular facind din BPOC o boala sistemica. Dispneea, reducerea capacitatii de efort fizic si alterarea calitatii vietii sunt principalele trei acuze ale pacientilor cu BPOC.
Desi incontestabil, alterarea functiei pulmonare conduce la scaderea tolerantei la efort, disfunctia musculara are un rol major in afectarea capacitatii de efort mai ales in cazuri cu BPOC moderat sever. Intr-un studiu vast ce a inclus peste 16000 de cazuri pentru a se stabili ponderea afectarii musculaturii periferice in limitarea capacitatii de efort s-a concluzionat ca oboseala musculara, singura, determina limitarea capacitatii de efort in 40-44% din cazuri, iar impreuna cu dispneea in pina la 80-88% din cazuri.
Antrenamentul fizic considerat element cheie al recuperarii respiratorii; o modalitate terapeutica logica intrucit combate inactivitatea fizica, cauza deconditionarii musculaturii in BPOC se va adresa grupelor musculare implicate in activitati zilnice curente (ADL), la nivelul membrelor inferioare si superioare vizeaza ameliorarea mai multor domenii: functia musculara, posturarea, coordonarea, echilibrul si efectuarea eficienta a ADL
Refacerea masei musculare si cresterea fortei acesteia duce la cresterea capacitatii de efort si a supravietuirii. Beneficiul maxim se obtine prin antrenament fizic individualizat asociat cu repletie nutritionala si administrare de antioxidanti (N-acetilcisteina) in cazuri selectionate. Denutritia, independent de insuficienta respiratorie duce la complicatii medicale, spitalizari frecvente si mortalitate crescuta
2. 3. 4.
5. Depletia de MSU se asociaza cu rezultate slabe la testele de efort, dispnee severa si alterarea calitatii vietii 6. In BPOC exista o asociere strinsa intre denutritie si mortalitate independent de gravitatea obstructiei 7. Pierderea de masa musculara la membrele inferioare (cvadriceps) este indicator prognostic mai bun decit statusul ponderal 8. Metabolismul bazal creste in bolile respiratorii prin inflamatia sistemica 9. Evaluarea si corectarea denutritiei in cadrul reabilitarii sunt motivate de valoarea prognostica a statusului nutritional si de nevoile nutritionale crescute in conditiile reantrenamentului la efort
1.
2. 3.
4.
Rolul statusului nutritional din BPOC ca factor progostic independent pentru spitalizari si mortalitate a dus la includerea indicelui de masa corporala (IMC) in scorul compozit BODE (BMI, Obstruction, Dyspnea, Exercise capacity) Acest scor variaza intre 0 si 10 puncte: 0- 3 puncte in functie de gradul dispneei (scara MMRC) 0-3 puncte in functie de toleranta la efort ( distanta parcursa la T6M) 0-3 puncte in functie de gradul obstructiei bronsice (VEMS) 0 sau 1 punct in functie de IMC
VEMS
Distanta T6M(m)
Grad dispnee
IMC Kg/m2
>65%
50-64%
>350
250-349
1 si 2
3
>21
<21
36-49%
150-249
<35%
<149
Valori mari (8-10) indica risc mare de deces Valori mici (0-3) indica prognostic favorabil
Acest scor are un rol prognostic mai fidel decit VEMS, iar reabilitarea respiratorie ce include reantrenament la efort si renutritie amelioreaza valorile scorului cu implicatii prognostice importante
Testarea la efort
metoda simpla de diagnostic si prognostic in evaluarea afectiunilor respiratorii si cardiovasculare ce exprima indirect conditia fizica a pacientului. Testul de efort la cicloergometru sau covor rulant permite: Stabilirea gradului de limitare a performantei fizice Stabilirea efectului interventiilor terapeutice Diagnosticarea cauzei limitarii capacitatii de efort Selectarea pacientilor pentru reabilitare pulmonara Evaluarea pre si post-operatorie pentru excluderea complicatiilor si determinarea functiei respiratorii restante
1. 2. 3. 4.
5.
Gradul de incarcare /minut (watt/min) la cicloergometru se apreciaza in functie de virsta, inaltimea, greutatea si conditia fizica a pacientului. Conditia fizica se apreciaza prin calcularea consumului de oxigen de virf (VO2peak), in timpul testului de efort maximal conform formulei Wasserman: VO2peak(ml/min)=151(ml/min)+(5,8 x greutate (kg)+(10,5 x incarcare maxima (watt)) VO2 peak/greutate (kg) estimeaza conditia fizica a pacientului.
1. 2. 3.
La pacientii respiratori cronici pierderea autonomiei fizice are impact negativ major asupra calitatii vietii. Reabilitarea respiratorie amelioreaza semnificativ si durabil calitatea vietii, iar pentru evaluarea efectelor terapeutice ale unui PRP se folosesc chestionare generice si specifice. In Romania, pentru evaluarea efectului terapeutic al recuperarii respiratorii in cazul pacientilor cu BPOC, astm bronsic si bronsiectazie se foloseste chestionarul Saint George (Saint GeorgeRespiratory Questionnaire - SGRQ), un chestionar specific, standardizat si auto - administrat, util pentru a aprecia impactul bolii si modul de perceptie de catre bolnav a propriei starii de sanatate.
Scade simptomatologia respiratorie Creste capacitatea de efort Se imbunatateste calitatea vietii Creste abilitatea de a realiza activitati cotidiene Se remite anxietatea, depresia Largirea cunostintelor despre boala si tratamentul ei Se reduc spitalizarile si utilizarea de resurse medicale Reinsertia profesionala a unor pacienti Creste supravietuirea ?
Concluzii
1. Reabilitarea pulmonara nu stopeaza deteriorarea progresiva a functiei pulmonare din boala pulmonara cronica Un program de reabilitare necesita o abordare multidisciplinara care sa combine reconditionarea fizica si suport psihosocial Evaluarea performantei fizice asigura baza pentru prescriptia efortului fizic, jaloneaza nivelul bazal necesar estimarii progresului si ajuta la determinarea gradului de hipoxemie, respectiv nevoia administrarii de oxigen in timpul efortului Cresterea tolerantei la efort, diminuarea intensitatii/controlul simptomelor si ameliorarea nivelului de activitate zilnica sunt cele mai documentate beneficii ale reabilitarii pulmonare
2.
3.
4.