Galina Moraru

Dr.h.m.profesor

 Morbiditatea respiratorie continu s cresasc prin

afeciuni pulmonare virale, TBC, prin creterea

bronhopneumopatiilor obstructive: broita cronic,
emfizemul pulmonar, astmul bronic.
Sunt n cretere patologiile neoplazice pulmonare,
bolile cronice nespecifice, alrgiile.
Conform statiticilor internaionale mortalitatea n
urma bolilor pulmonare prezint a 4-a i a5-a cauz
de deces n lume.
Problema ameliorrii n patologia respiratorie poate
fi rezolvat prin aplicarea programelor complexe de
reabilitare care s contribuie la minimalizare
disfunciilor resperatorii cum sunt:
1. DVR, 2.DVO, 3. DVM.

Recuperarea

medicala a pulmonarilor este considerata

medicina a treia, dupa medicina preventiva si cea
farmacologica, iar programul de reabilitare respiratorie
reprezinta o structura complexa de servicii adresata pacientilor
cu boli pulmonare cronice cu scopul de a optimiza performanta
fizica, psihosociala si cresterea autonomiei.
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS),
recuperarea (reabilitarea) reprezinta folosirea tuturor
mijloacelor cu scopul de a reduce impactul conditiilor
generatoare de dizabilitati si handicap si de a permite
persoanelor cu dizabilitati sa reuseasca sa se integreze optimal
in societate.

Declaratia comuna din 2006 a American Thoracic

Society (ATS) si European Respiratory Society (ERS):

Reabilitarea respiratorie reprezinta o interventie

comprehensiva, multidisciplinara si bazata pe dovezi la
pacientii cu boli respiratorii cronice care sunt
simptomatici si prezinta frecvente limitari ale activitatii
vietii zilnice.
Integrat in tratamentul individualizat al pacientului,
reabilitarea pulmonara are rolul de a reduce simptomele,
de a ameliora statusul functional respirator i general, de a
creste participarea si de a scdea costurile legate de
asistenta medicala prin stabilizarea sau inversarea
manifestarilor sistemice ale bolii

Caracteristicile
unui
1. Multidisciplinar - mai multe discipline medicale integrate
intr-un programde
comprehensiv
si unitar adaptat nevoilor
program
reabilitare
fiecarui pacient
funcional
2. Individualizat :- bazat pe evaluarea individuala a fiecarui
pacient, cu stabilirea de obiective realiste
3. Abordarea att a problemelor legate de dizabilitatea fizic
respiratorie ct si a celor psihologice, emotionale si sociale.
Reabilitarea respiratorie se plaseaz in cadrul conceptului
de ingrijire integrata, definit de OMS, i cuprinde
dezvoltarea, distribuirea, managementul si organizarea
serviciilor legate de diagnostic, tratament, ingrijire,
reabilitare pulmonar si promovarea sanatatii.

Obiectivele reabilitarii
pulmonare:

1. Ameliorarea simptomelor respiratorii (dispnee,

fatigabilitate).
2. Cresterea tolerantei la efort
3. Ameliorarea calitatii vietii legata de starea de sanatate
(HRQOL Health Related Quality Of Life)
4. Scaderea costurilor asistentei medicale;
5. Ameliorarea anxietatii si a depresiei;
6.Reducerea numarului exacerbarilor si utilizarii
consecutive de resurse medicale;
7. Reluarea activitatilor profesionale si recreationale

Afectiunile ce beneficiaza de recuperare

respiratorie:
A. Boli respiratorii obstructive: BPOC, astm bronsic,
bronsiectazia, fibroza chistica, bronsiolita obliteranta
B. Boli pulmonare restritive
a. Boli pulmonare interstitiale: fibroza pulmonara, boli
pulmonare profesionale, sarcoidoza, sclerodermia
b. Deformari ale peretelui toracic: cifoscolioza, spondilita
anchilopoetica;
c. Boli neuromusculare cu disfunctie respiratorie: boli
genetice,distrofie muscular etc.,
.

C. Alte conditii patologice:

a. Cancer pulmonar
b. Stari pre-/post chirurgie toracica si abdominala cu
disfunctie respiratorie
c. Starile pre-/post transplant pulmonar
d. Starile pre-/post LVRS (lung volume reduction
surgery)
e. Dependena de ventilator
f. Boli respiratorii corelate cu obezitatea
g. Boli autoimune cu implicare pulmonara
h. Pacienti pediatrici cu boli respiratorii

1. Evaluarea statusului functional al pacientului respirator.

Componentele
unui
2. Antrenamentul respiraiei la efort
asociateprogram
cu alte exercitii
fizice terapeutice (exercitiul aerobic, de cretere a fortei
de
recuperare
respiratorie
musculare
respiratorie si a mobilitatii
cutiei toracice i AL).
3. Reeducarea respiratiei (ritmul respirator,fazele respiratoare
etc).
4. Tehnici de drenaj bronsic.
5. Prevenia si managementul exacerbarilor si infectiilor
respiratorii - kinetoprofilaxia respiratorie

6. Controlul factorilor alergeni si iritanti.

7. Utilizarea corecta si sigura a sistemelor de oxigenoterapie .
8. Evaluarea nutritionala si interventii specifice.
9. Evaluare si suport psihosocial.
10. Renunare la fumat.
11. Medicatie adecvat.
12. Implementarea unor programe controlate de tratament la
ambulator i domiciliu/comunitar

Echipa multidisciplinara de
recuperare
1. Medic reabilitolog-profilat n pneumologie - specializat in
managementul bolii pulmonare cronice, face recomandarile
medicale, recomanda includerea in PRP, stabileste parametrii
programului de antrenament in functie de rezultatul testarii la
efort.
2. Kinetoterapeut care - evalueaza nevoile fizice ale pacientului,
concepe si conduce programul de antrenament fizic,
individualizeaza exercitiile fizice in functie de toleranta fiecarui
pacient, contribuie la cresterea gradului de independenta a
pacientului.
3. Asistenta de recuperare - asigura informarea si educarea
pacientului si a familiei, asigura complianta la tratamentul
prescris .

4. Dietetician - se ocupa de sfatul alimentar, evalueaza

necesarul caloric si proteic al pacientilor, face recomandari
individualizate pacientilor ce au indicatia de a scadea in
greutate
5. Psiholog - evalueaza starea psihica a pacientilor,
coordoneaza sedintele de relaxare, faciliteaza schimbarea
stilului de viata prin terapie comportamentala, evalueaza
calitatea vietii .
6. Asistent social - detecteaza probleme de tip psihosocial,
discuta despre impactul bolii asupra pacientului ,
faciliteaza accesul la serviciile comunitare.
7. Medicul de familie - rol educational, responsabil de
urmarirea pe termen lung a pacientilor, evalueaza
managementul factorilor de risc pulmonari.

n programul de peabilitare medical a bolnavilor cu

patologie pulmonar un loc deosebiit l ocup

terapiea fiziokinetoterapeutic prin intermediul cruia
putem influena diverse mecanisme care asigur
procesul complex respirator.
Cel mai deficil de recuperat este sindromul ventilator
obstructiv - DVO

DISFUNCIA VENTILATORIE
OBSTRUCTIV (DVO)
In cadrul disfunciei ventilatorii obstructive,

caracteristica fundamental este prezena

sindromului
obstructiv,
definit
prin:
creterea rezistenei din cile aeriene la
trecerea coloanei de aer.

n reabilitarea funcional a DVO obiectivele KT se stabilesc n

funcie de principalele efecte induse de sindromul obstructiv
asupra mecanismelor funciei respiratorii.
Modificri ale fluxului aerian (ale
parametrilor curgerii aerului prin ci), care conduc
la:
1.Scderea diametrului conductelor mrete
enorm rezistena opus de flux i n acelai timp
cere presiuni de curgere mult mai mari.
2.Obstrucia bronhic, mai ales distal n expir
crete inflaia pulmonar.
3.Hipersecreia instaleaz curgerea n dou faze
aer lichid, ceea ce imprim o cretere a
vscozitii fluidului care curge.
I.Efect:

DISFUNCIA VENTILATORIE
OBSTRUCTIV (DVO)
Problema principal n disfuncia ventilatorie

obstructiv este expirul

Cnd se adaug obstrucia dinamic, mult
mai important dect obstrucia static,
prezent disfuncia ventilatorie i n inspir.
DVO este diagnosticat prin valorile VEMS

sau ale raportului VEMSx100/CV ca teste

indirecte ale creterii rezistenei la flux. Valori
sub 70% din cifrele standard sunt patologice.

Obiectivele KT
1.Mrirea razei conductelor, chiar cu un

coeficient modest (cu urmri notabile

asupra
rezistenei
i
presiunii
de
mobilizare a aerului).
2.Scderea
vitezei
fluxului
aerian
(sczndu-se astfel rezistena n ci
lucru ce va necesita fore de mobilizare
mai mici).
3.Scderea vscozitii fluidului care
curge prin bronhii.

Efectele sindromului
obstructiv
II.Efect: Modificri ale volumului pulmonar urmate
de:
1.Creterea rezistenei la flux, n expiraie,
datorit sindromului obstructiv, mai ales distal,
determin inflaie pulmonar, aer captat n
spaiile aeriene.
2. Capacitatea rezidual funcional (CRF) crete.
n aceste cazuri mrirea volumului pulmonar
determina o for crescut a reculului elastic, care
poate s nfrng rezistena opus fluxului
respirator.

Obiectivele KT
Reducerea hiperinflaiei prin diminuarea

obstruciei dinamice de expir.

Modificarea distribuiei intrapulmonare a
aerului prin:
Creterea complianei dinamice,
Scderea frecvenei respiratorii.
Scderea travaliului ventilator.
Modificri ale schimburilor gazoase i a
gazelor din snge prin ameliorarea
raportului V/Q (ventilaie/perfuzie

ALGORITM DE ABORDARE KINETIC n

diverse poatologii

pulmonare cu DVO.

Kinetoterapia se indica n funcie de starea pacienilor Pentru

formele de BPOC severe.

Este vorba de pacieni n insuficien respiratorie
cu sau fr hipercapnie, cu dispnee accentuat,
de gradele IV sau V, n majoritatea cazurilor cu
cord pulmonar (consecin a hipertensiunii
arteriale pulmonare).
utilizarea posturilor de relaxare a musculaturii
abdominotoracice i de facilitare a respiraiei
abdominale iniial din decubit, apoi n timp, din
aezat i ortostatism;

Pentru formele de BPOC

severe
utilizarea gimnasticii medicale limitate, micri

simple de pstrare a mobilitii articulare, i a

tonusului muscular;
drenaj bronhic din posturi adaptate (decubit
lateral),
executarea unei tuse controlate, nesolicitante
pentru pacient;
reeducarea respiratorie n special abdominale;
readaptare la efort, respectiv trecerea de la
repausul total la pat spre o independen de
micare.

Pentru BPOC forma medie i

uoar.
Pentru forma medie dispneea nu depete gradul III,

insuficiena respiratorie este latent, nu sunt

hipercapnici. Pentru forma uoar, dispneea este de
grad II sau I.

Pentru aceti pacieni este necesar s le punem

la ndemn o modalitate de ameliorare a
simptomelor, semnelor i datelor obstruciei precum
i cunotinele necesare pentru combaterea fazei
severe a bolii.
nvarea i utilizarea unor elemente sau metode de
relaxare;
nvarea i utilizarea unor posturi:
relaxante,
facilitatoare ale respiraiei,

Pentru BPOC forma medie i

uoar.
de drenaj bronhic,
modaliti de educare a tusei cu aplicaii i n

cadrul drenajului bronhic;

modaliti de reeducare a respiraiei att de
deficitare la pacienii obstructivi;
programe de gimnastic medical cu accent
pe utilizarea unei respiraii corecte abdominotoracice;
modaliti de cretere a capacitii de efort a
pacienilor.

Indicatiile drenajului
A. pacienii din serviciile de chirurgie:
profilactic i pentru a nva tehnica

drenajului

preoperator;
atelectazii postoperatorii;
pacienii supui ventilaiei artificiale prelungite;
ncrcare bronhic postanestezie;
B. pacienii din serviciile medicale:
bronite
cronice,
broniectazii,
abces
pulmonar,
mucoviscidoz;
bronhopneumopatii inflamatorii acute;
atelectazii pulmonare;
pacieni cu ventilaie artificial prelungit;
C. pacienii din serviciile de neurologie:
bolnavii paralizai imobilizai la pat;
bolnavii comatoi;

Contraindicatii
urgene

medicale
sau
chirurgicale
ale
aparatului respirator (pneumotorax, corp strin
intrabronhic,
embolie
pulmonar,
edem
pulmonar, etc.);
dureri sau alte tulburri care mpiedic
colaborarea pacientului;
Exist o serie de situaii n care drenajul se
poate executa numai n poziii modificate:
pacientul este foarte dispneic;
exist suferine cardiace asociate;
pacienii obezi;
pacienii imediat dup intervenie chirurgical;

Contraindicatii
Exist

cteva
contraindicaii
i
pentru
manevrele de percuie sau vibraie a toracelui:
dureri toracice, traumatisme toracale, operaii;
pneumotorax, pleurezie;
leziuni ale abdomenului superior;

n general ns, drenajul de postur este

suportat cu uurin de pacient ca o metod
comod i eficient. Orice persoan din familie l
poate asista n edinele de drenaj.

naintea drenajului, cu 10 15 minute se vor

administra aerosoli,
se va efectua nainte de mas,
REGULILE
DRENAJULUI
drenajele se vor executa de minim 3x/zi,
BRONSIC.
drenajul ntregului plmn va durat 40
minute, cu o durat de 10 minute pentru
fiecare poziionare,

zonele n care este localizat afeciunea vor fi

drenate primele,

REGULILE DRENAJULUI
BRONSIC.
modelul

de lucru a drenajului poate fi

urmtorul:
2x10 respiraii cu inspir profund chiar forat
pe nas; expir profund chiar forat pe gur,
timp n care deasupra segmentului drenat se
execut vibraii manuale sau mecanice;
n perioada pauzelor, pacientul respir normal
neforat, timp n care tuete i expectoreaz,
deasupra segmentului drenat executndu-se
tapotamente.

REGULILE DRENAJULUI
BRONSIC.
modelul

de lucru a drenajului poate fi

urmtorul:
2x10 respiraii cu inspir profund chiar forat
pe nas; expir profund chiar forat pe gur,
timp n care deasupra segmentului drenat se
execut vibraii manuale sau mecanice;
n perioada pauzelor, pacientul respir normal
neforat, timp n care tuete i expectoreaz,
deasupra segmentului drenat executndu-se
tapotamente.

Astmul
bronsic
boal cronic cu crize paroxistice de dispnee (de
obstrucie bronhic), care dispar spontan sau la
un bronhodilatator. n cazurile grave revenirea la
normal a diametrului lumenului bronic nu este
niciodat complet. Pentru evitarea confuziei cu
alte dispnei recurente, se mai precizeaz c n
astmul bronic obstrucia tranzitorie este dat de:
reacia imunologic la un antigen;
de efort sau emoii;
de o iritaie a mucoasei, de ctre un factor sau o
doz care n mod normal nu determin obstrucie
bronic.

Astmul bronsic
Tratamentul balneofiziokinetoterapeutic:
se face speleoterapie, saline la 2/3 din astmul

bronic cronic. n Moldova sanatorii specializate nu

avem iar n Romnia efecte favorabile se obin la
Slnic Prahova, Trgu-Ocna, Ocna Dej.
climatoterapia se realizeaz la munte i mare,
alternativ (altitudini mari unde nu sunt alergeni,
peste 800 m).
helioterapia se practic pe litoral.
Kinetoterapia se aplica specific n fazele ntre
crize.

Tipuri de programe de
reabilitare
1. In patient- pacienti internati datorita unor dizabilitati
pulmonara
sau aflati in convalescenta dupa o exacerbare. Durata

medie de spitalizare este redusa, in medie la 20 zile

2. Out patient(in ambulator) - pacienti vin regulat la
edinte de recuperare si sunt incurajati sa continue
reantrenamentul fizic la domiciliu
3. Home patient- asistenta medicala de reabilitare la
domiciliu prin sistemul de ingrijire la domiciliu; durata 6
saptamini-18 luni

Observatii
Pacientii cu BPOC

sever beneficiaza mai bine de

intr-o unitate spitaliceasca dect la

reantrenament
domiciliu
RP home patient se recomanda pacientilor cu afectare
moderata, toleranta la efort mai buna si nivel de anxietate
mai usor; acesti pacienti sunt initial evaluati in spital si
necesita supraveghere periodica
Durata unui PRP: in functie de complexitatea cazului se
pot face 2-5 sedinte /saptamina, 6-12 saptamini
In caz de exacerbare, unii autori recomanda ca pacientul
sa reintre in PRP, chiar daca a mai participat recent

Criterii de selectie a pacientilor pentru

reabilitarea pulmonara
1. Boala pulmonara cronica simptomatica
2. Stabil pe terapia standard optima
3. Limitari functionale datorate bolii
4. Motivat ca sa fie implicat activ si responsabil fata de
propria sanatate
5. Nici o alta boala care sa interfere sau conditie
medicala critica/ instabila
6. Fara criterii arbitrare de limitare functionala
pulmonara sau legate de virsta

Reabilitarea pulmonara urmareste scopuri ce

depind de diferite perspective
A. Perspectiva pacientului:
reducerea dispneei si a fatigabilitatii

toleranta crescuta la efort si forta normala a

musculaturii scheletice
imbunatatirea capacitatii functionale si emotionale
resterea calitatii vietii

B. Perspectiva terapeutului
auto-management optim din partea pacientului
utilizarea optima a resurselor disponibile
C. Perspectiva societatii:
productivitatea crescuta si participarea activa a
pacientilor in societate
reducerea costurilor asociate cu managementul bolii
cooperarea crescuta a familiei atunci cind un membru al
familiei sufera de o boala respiratorie

respiratorii
periferice
pulmonara

in

si
reabilitarea

Oboseala musculara
incapacitatea unui muschi odihnit de a continua sa
genereze o forta ca raspuns la sarcina, fenomen reversibil
dupa un repaus mai mult sau mai putin indelungat;
se intilneste in situatiile aparitiei unui deficit in
transformarea contractiei inspiratorii in presiune:
hiperinflatie, sarcina inspiratorie excesiva in raport cu
capacitatea muschilor respiratori (BPOC, astm), anomalii
parietale toracice.

In ultimii 10 ani, studii variate au aratat ca un proces

de inflamatie neutrofilica determina la nivel pulmonar :
a. obstructia cailor aeriene,
b. disfunctia muco-ciliara,
c. remodelarea structurala bronsica;
Fenomenul inflamator afecteaza si sistemele
muscular, osos, metabolic si cardiovascular facind din
BPOC o boala sistemica.
Dispneea, reducerea capacitatii de efort fizic si
alterarea calitatii vietii sunt principalele trei acuze ale
pacientilor cu BPOC.

Desi incontestabil, alterarea functiei pulmonare conduce

la scaderea tolerantei la efort, disfunctia musculara are un

rol major in afectarea capacitatii de efort mai ales in cazuri
cu BPOC moderat sever.
Intr-un studiu vast ce a inclus peste 16000 de cazuri
pentru a se stabili ponderea afectarii musculaturii
periferice in limitarea capacitatii de efort s-a concluzionat
ca oboseala musculara, singura, determina limitarea
capacitatii de efort in 40-44% din cazuri, iar impreuna cu
dispneea in pina la 80-88% din cazuri.

Factori inductori de
disfunctie musculara

1. Sedentarism (deconditionarea fizica)

2. Inflamatia sistemica
3. Stresul oxidativ
4. Denutritia/casexia
5. Hipoxia tisulara
6. Tabagismul
7. Virsta inaintata
8. Susceptibilitate individuala
9. Alterari hormonale (scaderea nivelului de testosteron, insulinorezistenta)
10. Alterari ale electrolitilor
11. Medicamente (corticoterapia)

Mijloace terapeutice
potentiale
Antrenamentul fizic individualizat induce

modificari
multilaterale, iar la nivel muscular modificarile sunt de tip
metabolic si structural:
1. se imbunatateste capilarizarea
2. creste nivelul de mioglobina,
3. se amelioreaza capacitatea oxidativa prin reducerea acidozei
lactice si a productiei de CO2
In lipsa unei ameliorari corespunzatoare a hiperinflatiei
pulmonare dinamice, fizioterapia are un efect minor asupra
cresterii tolerantei la efort; bronhodilatatoarele si chirurgia de
reducere a volumelor pulmonare sunt prioritare fata de
fizioterapie si suplimentarea cu oxigen.

Antrenamentul fizic
considerat element cheie al recuperarii respiratorii;
o modalitate terapeutica logica intrucit combate
inactivitatea fizica, cauza deconditionarii musculaturii in
BPOC
se va adresa grupelor musculare implicate in activitati
zilnice curente (ADL), la nivelul membrelor inferioare si
superioare
vizeaza ameliorarea mai multor domenii: functia
musculara, posturarea, coordonarea, echilibrul si
efectuarea eficienta a ADL

Refacerea masei musculare si cresterea fortei acesteia

duce la cresterea capacitatii de efort si a supravietuirii.

Beneficiul maxim se obtine prin antrenament fizic
individualizat asociat cu repletie nutritionala si
administrare de antioxidanti (N-acetilcisteina) in cazuri
selectionate.
Denutritia, independent de insuficienta respiratorie duce
la complicatii medicale, spitalizari frecvente si mortalitate
crescuta.

Particularitatile denutritiei in
boli
1. Pierderea masei slabe uscate (MSU)=totalul de proteine
respiratorii
si minerale din corp cecronice
permite estimarea masei musculare
totale
2. Pierderea de masa musculara apare si la indivizi stabili
ponderal
3. Pierderea de MSU se asociaza cu atrofie selectiva a
fibrelor musculare de tip II
4. 35% din pacientii cu BPOC adresati reabilitarii prezinta
depletia de MSU

5. Depletia de MSU se asociaza cu rezultate slabe la testele de

efort, dispnee severa si alterarea calitatii vietii
6. In BPOC exista o asociere strinsa intre denutritie si
mortalitate independent de gravitatea obstructiei.
7. Pierderea de masa musculara la membrele inferioare
(cvadriceps) este indicator prognostic mai bun decit statusul
ponderal.
8. Metabolismul bazal creste in bolile respiratorii prin
inflamatia sistemica.
9. Evaluarea si corectarea denutritiei in cadrul reabilitarii sunt
motivate de valoarea prognostica a statusului nutritional si de
nevoile nutritionale crescute in conditiile reantrenamentului
la effort.

Rolul statusului nutritional din BPOC ca factor progostic

independent pentru spitalizari si mortalitate a dus la

includerea indicelui de masa corporala (IMC) in scorul
compozit BODE (BMI, Obstruction, Dyspnea, Exercise
capacity)
Acest scor variaza intre 0 si 10 puncte:
1. 0- 3 puncte in functie de gradul dispneei (scara MMRC)
2. 0-3 puncte in functie de toleranta la efort ( distanta parcursa
la T6M)
3. 0-3 puncte in functie de gradul obstructiei bronsice (VEMS)
4. 0 sau 1 punct in functie de IMC

Punctaj
index
BODE

VEMS

Distanta
T6M(m)

Grad
dispnee

IMC
Kg/m2

>65%

>350

1si2

>21

50-64% 250-349 3

<21

36-49% 150-249 4

<35%

<149

Interpretarea index Bode

Valori mari (8-10) indica risc mare de deces

Valori mici (0-3) indica prognostic favorabil

Acest scor are un rol prognostic mai fidel decit

VEMS, iar reabilitarea respiratorie ce include
reantrenament la efort si renutritie amelioreaza
valorile scorului cu implicatii prognostice importante.

metoda simpla de diagnostic si prognostic in evaluarea

Testarea
la
efort
afectiunilor respiratorii si cardiovasculare ce exprima indirect

conditia fizica a pacientului.

Testul de efort la cicloergometru sau covor rulant permite:
1. Stabilirea gradului de limitare a performantei fizice
2. Stabilirea efectului interventiilor terapeutice
3. Diagnosticarea cauzei limitarii capacitatii de efort
4. Selectarea pacientilor pentru reabilitare pulmonara
5. Evaluarea pre si post-operatorie pentru excluderea complicatiilor
si determinarea functiei respiratorii restante

Gradul de incarcare /minut (watt/min) la cicloergometru

se apreciaza in functie de virsta, inaltimea, greutatea si

conditia fizica a pacientului.
Conditia fizica se apreciaza prin calcularea consumului
de oxigen de virf (VO2peak), in timpul testului de efort
maximal conform formulei Wasserman:

VO2peak(ml/min)=151(ml/min)+(5,8 x greutate (kg)

+(10,5 x incarcare maxima (watt))

VO2 peak/greutate (kg) estimeaza conditia fizica a

pacientului.

Intensitatea efortului in timpul

programelor de reabilitare respiratorie
Prescrierea intensitatii optime a efortului fizic din timpul

programului de antrenament de anduranta (efort aerob), pentru

cresterea fitnessului cardiorespirator, a pragului de dispnee si
de ameliorare a calitatii vietii, se stabileste pe baza frecventei
cardiace maxime din timpul testarii la efort si prin calculul
intervalului optim de frecventa cardiaca, formula Karvonen:
FC recomandata in timpul efortului=(FCmax FCrepaus) x
Ir (intensitatea recomandata a efortului)+FCrepaus .
Ir este de 60-80% din rezerva de frecventa cardiaca.

Calitatea vietii in
recuperarea
respiratorie
Intr-o meta-analiza ce a sumat 23 trialuri randomizate
privind pacienti cu BPOC inclusi in programe de
reabilitare respiratorie de minim 4 saptamini s-a
obtinut:
1. Ameliorarea dispneei si a oboselii.
2. Imbunatatirea raspunsurilor emotionale .
3. Educatia pacientului: intelegerea si controlul propriilor
simptome, constientizarea caracterului cronic al bolii,
utilizarea rationala si ergonomica a spatiilor .
Beneficiile unei cure de reabilitare de 12 saptamini s-au
mentinut in timp pina la 2 ani.

La pacientii respiratori cronici pierderea autonomiei fizice

are impact negativ major asupra calitatii vietii.

Reabilitarea respiratorie amelioreaza semnificativ si
durabil calitatea vietii, iar pentru evaluarea efectelor
terapeutice ale unui PRP se folosesc chestionare generice
si specifice.
In Romania, pentru evaluarea efectului terapeutic al
recuperarii respiratorii in cazul pacientilor cu BPOC,
astm bronsic si bronsiectazie se foloseste chestionarul
Saint George (Saint GeorgeRespiratory Questionnaire SGRQ), un chestionar specific, standardizat si auto administrat, util pentru a aprecia impactul bolii si modul
de perceptie de catre bolnav a propriei starii de sanatate.

Evaluarea unui program de reabilitare

respiratorie
Eficienta unui PRP dupa 1,5-3 luni este data de:
1. Cresterea capacitatii de efort demonstrata prin:
T6M se amelioreaza cu 10-15% (50-80m) .
Anduranta de 10min la mers pe covor rulant sau 5 min la
cicloergometru la efort submaximal.
Creste consumul maximal de oxigen (VO2max)
2. Crestere ponderala de >2kg/8 saptamini la pacienti
Subponderali.
3. Imbunatatirea calitatii vietii (semnificativ: scadere cu
4 puncte in SGRQ si cu 10 puncte in CRQ).
4. Reducerea senzatiei de dispnee la efort.

Beneficiile unui PRP

Scade simptomatologia respiratorie
Creste capacitatea de efort
Se imbunatateste calitatea vietii
Creste abilitatea de a realiza activitati cotidiene
Se remite anxietatea, depresia
Largirea cunostintelor despre boala si tratamentul ei
Se reduc spitalizarile si utilizarea de resurse medicale
Reinsertia profesionala a unor pacienti
Creste supravietuirea ?

Concluzii
1.Reabilitarea

pulmonara nu stopeaza
deteriorarea progresiva a functiei pulmonare
din boala pulmonara cronica.

2.Un program de reabilitare necesita o

abordare multidisciplinara care sa combine
reconditionarea fizica si suport psihosocial.

3. Evaluarea performantei fizice asigura baza pentru

prescriptia efortului fizic, jaloneaza nivelul bazal necesar
estimarii progresului si ajuta la determinarea gradului de
hipoxemie, respectiv nevoia administrarii de oxigen in
timpul efortului.
4.
Cresterea
tolerantei
la
efort,
diminuarea
intensitatii/controlul simptomelor si ameliorarea nivelului
de activitate zilnica sunt cele mai documentate beneficii
ale reabilitarii pulmonare

SUCCES !!!