Sunteți pe pagina 1din 16

As.

FLORENTINA BEALCU

2/28/2011

FB

SPIROMETRIA
Testele de functionalitate pulmonara au nceput sa faca parte din examinarile medicale de rutina din pneumologie, medicina ocupationala si medicina sportiva. Spirometria reprezinta o investigatie paraclinica de mare acuratete si cu valoare predictiva, utilizata n scopul diagnosticarii si clasificarii afectiunii care produce alterarea functiei pulmonare. Spirometrul este practic, usor de transportat, diagnosticul afectiunilor pulmonare obstructive poate fi efectuat si acasa sau n ambulator. Spirometrul electronic a fost conceput n scopul determinarii VEMS (FEV1) (volumul expirator maxim pe secunda), CVF(FVC) (capacitatea vitala fortata) si VC (volumul curent), acesti parametrii putnd fi transferati pe computer.

2/28/2011

FB

Spirometria reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare - se realizeaza cu ajutorul spirometrului alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el volumul de aer expirat. Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.

2/28/2011

FB

Spirografia permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate masuratorile statice si dinamice. Spirografia se poate determina cu : aparatul Eutes, expirograful Sodart , pneumoscreen

2/28/2011

FB

PARAMETRI
Pe spirograma pot fi determinati 2 parametri importanti: CV (capacitatea vitala) si VEMS (volumul expirator maxim n prima secunda a unui expir fortat care urmeaza unui inspir fortat). CV se masoara printr-un inspir lent maximal, ce urmeaza unui expir maximal. CVF (capacitatea vitala fortata) reprezinta volumul total de aer rezultat n urma unui expir fortat maximal. Valoarea normala a VEMS este cuprinsa ntre 75 si 80% (n prima secunda a unui expir fortat se expira 75-80% din volumul total de are expirat). VC (volumul curent) este cantitatea de aer ce poate fi inspirata si expirata ntr-o respiratie normala.

2/28/2011

FB

INDICATII
detectarea prezentei sau absentei disfunctiei respiratorii sugerate de anamneza, examenul clinic si alte teste diagnstice (radiografia toracica, dozarea gazelor sanguine) evaluarea unei boli pulmonare cunoscute evaluarea n timp a functiei pulmonare evaluarea tratamentului administrat n afectiuni asociate cu tulburarea functiei pulmonare evaluarea efectelor noxelor profesionale sau de mediu (screeningul indivizilor cu risc de a dezvolta boli pulmonare) evaluarea riscului unor interventii chirurgicale, ce afecteaza functia pulmonara evaluarea starii sanatatii generale, naintea nceperii programelor ce implica activitate fizica intensa monitorizarea efectelor adverse ale anumitor medicamente asociate cu toxicitate pulmonara

2/28/2011

FB

CONTRAINDICATII
Manevrele de inspir si expir fortat, necesare pentru efectuarea spirometriei duc la cresterea presiunilor intracraniene, intratoracice si intraabdominale, asadar exista unele contraindicatii de care trebuie sa se tina cont: hemoptizia pneumotoraxul boli cardio-vasculare instabile (infract miocardic recent, hipertensiune necontrolata, tromboembolism pulmonar recent) anevrisme (cerebrale, aortice) interventii chirurgicale oftalmologice recente interventii chirurgicale abdominale sau toracice recente afectiuni acute care pot afecta corectitudinea efectuarii testului: voma, greata, lesin

2/28/2011

FB

Pregtirea dinaintea procedurii naintea efectuarii testului, trebuie evitate: consumul de alcool, cu 4 ore nainte mesele grele, cu 2 ore nainte fumatul, cu o ora nainte exercitii fizice intense, cu 30 de minute nainte Pacientul va purta o mbracaminte lejera, confortabila, va fi relaxat si va merge la toaleta naintea testului. De asemenea, din punct de vedere clinic, trebuie sa fie stabil si sa nu prezinte infectii ale tractului respirator. n cazul testelor de reversibilitate, administrarea bronhodilatatoarelor va fi oprita nainte de test, astfel: beta2 agonisti inhalatori cu durata scurta de actiune, cu 2-4 ore anticolinergice inhalatoare cu durata scurta de actiune, cu 4-6 ore beta2 agonisti orali sau inhalatori cu durata lunga de actiune, cu 12-24 ore anticolinergice inhalatoare cu durata lunga de actiune, cu 24-36 ore teofilina, cu 12 ore teofilina SR (sustained release - cu eliberare prelungita), cu 24 ore
2/28/2011 FB 8

Racordarea bolnavului la aparat


Materiale necesare: aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul, pensa de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite ( piesele bucale obligatoriu sterilizate),manusi de protectie.

Se efectueaza tot prin intermediul piesei bucale; se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare; se penseaza nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde cu supapa aparatului deschisa; se inchide circuitul si se pune 2/28/2011 aparatul in pozitie FB de inregistrare.

Calibrarea aparatului Este necesara pentru asigurarea acuratetei nregistrarii debitelor pulmonare, se face naintea practicarii fiecarei spirometrii. Spirometrul transportat dintr-o locatie n alta, expus la schimbarile de temperatura, va trebui recalibrat nainte de folosire! Calibrarea spirometrului se va face cu o seringa de 3 L, care ajuta la validarea acuratetei aparatului. O alternativa n scopul controlarii performantelor spirometrului este testarea regulata pe un individ sanatos. Efectuarea spirometriei Se explica pacientului procedura si ne asiguram ca acesta a nteles-o. Uneori, poate fi de ajutor mimarea procedurii sau insitarea asupra importantei inspirului amplu si expirului ct mai rapid posibil. Se verifica existenta contraindicatiilor sau respectarea instructiunilor (oprirea fumatului, bronhodilatatoarelor etc). Se va masura naltimea paceintului n pozitie ortostatica. Daca pacientul nu poate sta n ortostatism sau are deformari ale coloanei vertebrale, naltimea acestuia va fi aproximata dupa masurarea anvergurii (distanta dintre extermitatea degetelor de la cele 2 mini, atunci cnd bratele sunt ridicate n pozitie orizontala).
2/28/2011 FB 10

Protezele dentare vor fi scoase, deoarece exista pericolul necarii si perturbarii testului. Pentru evitarea infectiilor prin folosirea spirometrului, se folosesc filtre de unica folosinta si piese bucale. Se vor introduce datele pacientului n calculator, dupa care se va efectua procedura n sine. Daca pacientul este de alta rasa (nu albcaucazian), se vor face ajustarile necesare (majoritatea spirometrelor sunt concepute pentru efectuarea acestor modificari). Pacientul va sta asezat pe un scaun (n timpul procedurii exista riscul sincopei, iar acesta creste daca pacientul se afla n pozitie ortostatica), cu spatele drept si cu capul n extensie. Se va evita aplecarea capului nainte, deoarece aceasta pozitie ngusteaza caile aeriene superioare

2/28/2011

FB

11

INTREGISTRAREA Inregistrarea volumului curent se inregistreaza 2-3 minute volumul curent prin respiratie linistita, normala Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) se solicita bolnavul sa faca o inspiratie maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se numeste spirograma. Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) se reia proba pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie maxima urmata de o expiratie fortata maxima; se repeta proba pana se obtin 3 curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se masoara cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

2/28/2011

FB

12

SVC (Slow expiratory vital capacity) - Capacitatea vitala lent Testarea acesteia se va face naintea manevrelor fortate. Etapele sunt: 1. Respiratie normala (etapa facultativa) 2. Exectuarea unui inspir maximal lent 3. Executarea unui expir maximal lent 4. Respiratie de repaus Se va astepta cel putin un minut naintea urmatoarei nregistrari. Parametrii ce pot fi masurati prin aceasta procedura sunt: CVL (capacitatea vitala lenta), VER (volumul expirator de rezerva), VIR (volumul inpirator de rezerva), VC (volumul curent), frecventa respiratorie, durata unu ciclu respirator, volumul expirator pe minut. FVC (Forced vital capacity) - Capacitatea vitala fortat Etapele sunt urmatoarele: 1. Respiratie normala (etapa facultativa) 2. Exectuarea unui inspir maximal fortat 3. Executarea unui expir maximal fortat 4. Executarea unui inspir maximal (facultativ) 5. Respiratie de repaus 2/28/2011 FB 13 Se va astepta cel putin un minut naintea urmatoarei nregistrari.

Interpretare
Interpretarea unui test de functionalitate pulmonara trebuie sa se faca n contextul anamnezei si examenului clinic, bazat doar pe valorile anormale ale functie pulmonare. Interpretarea unei spirometrii consta n observarea valorilor VEMS, CVF si IRB si compararea lor cu valorile de referinta. Se vor face trei nregistrari, iar valorile acestora nu trebuie sa fie modificate cu mai mult de 5%, una fata de cealalta. Se va nregistra procedura cu valorile cele mai mari nregistrate. La un pacient cu functie pulmonara normala, curba volum-timp trebuie sa creasca repede si neted, iar platoul trebuie sa duereze ntre 3 si 4 secunde. Cu cresterea gradului de obstructie, expirarea aerului va fi prelungita, ajungnd pna la 15 secunde. Parametrii spirometrici sunt considerati n limite normale daca: VEMS, CVF si CV sunt cuprinsi ntre 80 si 120% din valorile de referinta date, pentru o persoana de acelasi sex, vrsta, naltime si rasa IRB este aproximativ 75% (0,75) sau peste 80% din valoarea de referinta 2/28/2011 FB 14 data

Limitele metodei spirometria depinde de efort, necesita ntelegerea si motivarea subiectului (procedura nu se poate face la copiii mici) defecte de tehnica (inhalarea inadecvata sau incompleta, efort submaximal n timpul expirului, expir partial pe nas, tuse, nchiderea glotei) calibrarea proasta a aparatului Factori ce pot afecta testele de functionalitate pulmonar Dintre factorii care produc variatii ale rezultatelor spirometriei pot fi amintiti: - tipul instrumentului, postura pacientului, procedura (inclusiv numarul de teste efectuate consecutiv), temperatura, - software-ul, altitudinea, efectele ritmului circadian si de anotimp, - factorii endocrini, factorii individuali (vrsta, sex, activitate fizica, masa musculara, rasa, alte caracteristici genetice, afectiuni coexistente sau n istoric), factorii de mediu (fumat, ocupatia, poluarea, mediul urban sau rural), statusul economic.
2/28/2011 FB 15

VA MULTUMESC!

2/28/2011

FB

16