100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
396 vizualizări3 pagini
Alveolita alergică extrinseca este o granulomatoză pulmonară interstiţiară difuză produsă de răspunsul alergic la inhalarea unor pulberi organice sau, mai rar, anorganice. Plamânul fermierului, afecţiune indusă de inhalarea repetată a pulberilor organice de fân conţinând actinomyces, este prototipul bolilor pulmonare corelate cu antigene specifice.
Alveolita alergică extrinseca este o granulomatoză pulmonară interstiţiară difuză produsă de răspunsul alergic la inhalarea unor pulberi organice sau, mai rar, anorganice. Plamânul fermierului, afecţiune indusă de inhalarea repetată a pulberilor organice de fân conţinând actinomyces, este prototipul bolilor pulmonare corelate cu antigene specifice.
Alveolita alergică extrinseca este o granulomatoză pulmonară interstiţiară difuză produsă de răspunsul alergic la inhalarea unor pulberi organice sau, mai rar, anorganice. Plamânul fermierului, afecţiune indusă de inhalarea repetată a pulberilor organice de fân conţinând actinomyces, este prototipul bolilor pulmonare corelate cu antigene specifice.
Definiie. Alveolita alergic extrinseca este o granulomatoz pulmonar
interstiiar difuz produs de rspunsul alergic la inhalarea unor pulberi organice sau, mai rar, anorganice. Plamnul fermierului, afeciune indus de inhalarea repetat a pulberilor organice de fn coninnd actinomyces, este prototipul bolilor pulmonare corelate cu antigene specifice. Alveolita alergic extrinsec este considerat o boal cu determinism profesional i manifestri acute sau cronice, produse de inhalarea unor antigene de natur organic sau chiar anorganic. Dou fenomene principale sunt implicate in patogenia acestor boli: pacientul a dobndit hipersensitivitate la un anumit antigen; rspunsul inflamator consecutiv este localizat primitiv in sectorul alveolar al plamnului, nu in cile respiratorii care sunt de obicei implicate in astmul bronic. Numeroase substane specifice sunt capabile s produc alveolite alergice extrinseci, cele mai cunoscute fiind microorganisme i proteine de origine animal sau vegetal, inhalate in cantitai importante. Date recente incrimineaz i unele substane anorganice. Numai o mic parte din persoanele expuse dezvolt simptome, acestea istalndu-se numai dup o lung perioad de timp necesar apariiei sensibilizrii. Alveolita cronica fibrozant cu evoluie progresiv poate rezulta fie in urma expunerii continue la antigenul specific, fie prin expuneri frecvente, de mic intensitate. n pneumoniile de hipersensitivitate sunt implicate tipurile III ( prin complexe imune ) i IV ( ntarziat, mediat celular ) de reacii alergice. Date clinice. Alveolita alergic extrisec poate evolua acut sau cronic in funcie de frecvena expunerii la antigen. Simptomele pot fi uoare, moderate sau severe i depind de intensitatea rspunsului imun, de concentraia antigenului n aerul inhalat i de durata expunerii. n functie de aceti factori, manifestrile clinice se pot ncadra in tri sindroame: 1. Manifestri acute: la 4 8 ore dup expunere intens la antigen inhalator apar : febra (pn la 40C), frisoane, dispnee, tise i mialgii. Dac expunerea nu se repet, simptomele se remit n urtoarele 12 24 ore. n timpul unui episod acut, pacientul este dispneic i are raluri crepitante la baza ambilor pulmoni; Examenul sngelui relev leucocitoz ce deviere la stnga a formulei leucocitare, iar radiografia toracic arat prezena unor infiltrate interstiiare bazale bilaterale. Explorarea funcional respiratorie evideniaz un sindrom restrictiv manifestat spirografic prin scderea capacitii pulmonare, a capacitii vitale, alterarea raportului ventilaie/perfuzie (demonstrat scintigrafic) i hipoxemie. 2. Manifestri subacute: dup faza acut, intre dou expuneri antigenice, pacienii pot fi asimptomatici, cu teste paraclinice normale, sau pot prezenta simptome uoare. Bolnavii aflai in aceast etap prezint risc de cronicizare dac expunerile se repet i reactia granulomatos din plmn evolueaz spre fibroz. 1
3. Manifestrile cronice : constau n dispnee de efort i tuse, similar cu
cele din boli pulmonare interstiiare. Astenia, inapetena i scderea ponderal sunt semne importante pentru acest stadiu al bolii i pot aprea cu mult timp nainte de stabilirea diagnosticului. Radiografia toracic evideniaz opaciti reticulonodulare difuze atribuite fibrozei interstiiare. Explorarea funcional respiratorie relev o disfunctie vetilatorie restrictiv i scderea capacitii de difuzie a monoxidului de carbon. n lipsa istoricului de expunere repetat la antigen (n majoritatea cazurilor profesional), pacienii cu form cronic de pneumonie de hipersensitivitate se deosebesc cu dificultate de cei cu alte boli pulmonare interstiiale de etiologie necunoscut. Diagnostic pozitiv. Diagnosticul se bazeaz pe asocierea urmtoarelor elemente: Istoricul de expunere profesional persoana expus n mediul de munc poate fi asimptomatic in fiecare weekend, sau simptomele pot reapare la 4 8 ore dup o nou expunere. Prezena simptomelor respiratorii; Aspectual radiografic pulmonar; Explorarea funcional respirator; Prezena in serul pacientului a anticorpilor specifici fa de antigenul inhalator suspicionat contribuie la confirmarea diagnosticului. Aceti anticorpi fac parte cel mai adesea din grupa IgG, dar au fost identificai i anticorpi din categoriile IgA i IgM; Biopsia pulmonar prin toracotomie sau toracoscopie este necesar in cazurile fr istoric de expunere la antigen inhalator. Bronhoscopia cu lavaj bronhiolo-alveolar contribuie la diagnosticul bolilor pulmonare interstiiare difuze. Creterea numrului de limfocite, in special al limfocitelor T, se observ in cazul hipersensibilitaii din pneumonii si sarcoidoz. Tipul CD8+ (suppressor/cytotoxic) al celulelorT poate fi predominant in pneumoniile de hipersensibilitate, in timp ce celulele CD4+ (helper/inducer) pot constitui numrul cel mai mare de celule T in sarcoidoz. Un uor exces al celulelor T suppressor in pneumoniile de hipersensibilitate poate reduce valoare raportuluila mai putin da 1. n schimb, celulele T helper au fost identificate n numr crescut la pacienii cu alveolit sau sarcoidoz la care valoarea raportului poate fi cuprins ntre 4 i 8. n unele situaii, pentru stabilirea corect a diagnosticului, este indicat aplicarea testului cu antigen. Acesta se va aplica numai in cazul n care toate celelalte invetigaii (anamneza, examenul fizic, funcia pulmonar, radiografia, testul cu anticorpi etc.) nu reuesc s stabileasc un diagnostic cert. Diagnostic difereniat. Alveolita alergic extrinsec trebuie difereniat de urmtoarele afectiuni cu aspect clinico-radiologic similar: Psitacoza, pneumoniile virale i alte pneumonii de etiologie infecioas, prin culturi din secreiile respiratorii i teste serologice; Fibroza interstiiar difuz idiopatic (sindromul Hamman-Rich, alveolita fibrozant criptogenic, alveolita alergic intrinsec) este greu de difereniat cnd nu exist istoricul tipic de expunere la alergen urmat de un episod acut respirator. Testele serologice autoimune (prezena anticorpilor antinucleari, anti-mitocondriali) i alte 2
argumente pentru o colagenez sugereaz o pneumonie interstiial secundar unei boli
de sistem. Deoarece alveolita extrinsec implic numai pulmonul, semnele extrapulmonare ca hepatosplenomegalia, nu sunt compatibile cu diagnosticul de pneumonie de hipersensibilitate. Pneumonia cronic cu euzinifile se insoete de eosinofilie n sngele periferic. Sacoidoza se asociaz radiologic cu adenopatii hilare i paratraheale i poate produce leziuni si in alte organe. Astmul bronic i aspergiloza bronhopulmonar alergic se asociaz cu eozinofilie i deficit ventilator obstructiv (diferit fa de deficitul restrictiv din alveolita extrinsec). Tratamentul. Tratamentul cel mai eficient este intreruperea expunerii la alergen. Alveolita alergic cu manifestri acute se remite spontan dac o nou expunere la antigenul inhalator este evitat. ntruct majoritatea expunerilor care produc pneumonii de hipersensibilitate sunt profesionale , sunt necesare msuri de mbuntaire a ventilaiei , mati de protecie, sau schimbarea locului de munc. Adeseori, pentru ntreruperea expunerii la alergen i prevenirea fibrozei pulmonare ireversibile este necesar chiar shimbarea profesiei. La cazuri cu manifestri acute sau subcutanate de alveolit alergic extrinsec, tratratamentul const n administrarea de PREDNISON 0,5 mg/kg/zi n doz unic matinal, timp ce de 1 2 sptamni, cu scderea dozei la 20 mg/zi n urmtoarele 2 sptamni, dup care se scade in continuare cu 2,5 mg/sptamn. Durata corticoterapiei se stabilete n funcie de ameliorarea simptomelor, a imaginii radiologice i a explorrii funcionale respiratorii. Reapariia simptomelor sau agravarea lor n timpul tratamentului impune mrirea dozei de PREDNISON. Antibioticele sunt indicate numai n cazul unei suprainfecii bacteriene. Prognostic. Prognosticul alveolitei alergice extrinseci depinde de doi factori : extensia fibrizei pulmonare ireversibile n momentul diagnosticului; evitarea ulteriar a unor noi expuneri la antigen. La pacienii cu form acut de boal, toate simptomele se vor remite, far apariia unui nou episod, dac se previne o nou expunere la antigen. La pacienii cu form cronic a pneumoniei de hipersensibilizare, intreruperea expunerii i corticoterapia vor determina ameliorarea simptomelor cu mentinerea unui deficit ventilator restrictiv determinat de fibroza pulmonar deja instalat. La pacienii cu deficit ventilator important, ireversibil beneficiul corticoterapiei este minim.
Bibliografie: Rodica Ghiuru, Daniela Boiteanu, "Curs de Medicin Intern" Vol. I