FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GR. T.

POPA
DISCIPLINA : FARMACOLOGIE

FARMACODEPENDENTA
DE COCAINA

Studenta:

Grupa 16 B
Anul II - Stomatologie
Iasi 2004

Dependenta de droguri si in special de cocaina reprezinta

una dintre cele mai mari probleme ale zilelor noastre: o zecime
din populatie - mai mult de 22 milioane de oameni au incercat
cocaina, iar in fiecare zi alti 5.000 de oameni experimenteaza
cocaina .
Romania a devenit dintr-un punct de tranzit o importanta
piata de desfacere a drogurilor. Traficul incepe sa capete valori
semnificative incepand cu anii '92-'93, pentru ca in numai cativa
ani consumul de droguri sa inregistreze si el proportii
semnificative in Romania.
Fenomenul se concentreaza in Bucuresti si in alte cateva
orase mari cum sunt Timisoara, Constanta, Cluj, Iasi. Mai mult, ca
urmare a cererii crescute, au aparut si incercari de producere a
drogurilor pe plan local.
In prezent se poate vorbi de existenta unei piete interne a
drogurilor, cu filiere de distributie bine organizate si o oferta
considerabila (heroina, marijuana si hasis, ecstasy, amfetamine,
cocaina etc.) si de un grup de "clienti" ai acesteia, consumatorii
de droguri (din ce in ce mai numerosi si din ce in ce mai tineri).
Cu mult timp n urma, cocaina era extrasa din planta de
coca, iar frunzele erau mestecate de catre amerindienii peruani si
cei din diferitele tari ale Americii de Sud. Inca de atunci s-a
observat ca utilizatorii aveau un mers sovaielnic, dintii le erau
acoperiti de un strat verzui, aveau insomnii incurabile si o stare
generala de apatie.
Planta era considerat a fi un dar al zeilor si era folosit n
timpul ritualurilor religioase, nmormantarilor. Mai trziu, a
devenit o modalitate de recompensare a bastinasilor pentru
munca acestora
n 1862 Albert Niemann reuseste sa extraga dintr-o
substant cristalina derivata din frunzele de coca o forma pura de
cocaina. Cocaina era extrem de pretuita n deceniile opt si noua
ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale
momentului recomandau utilizarea terapeutic a cocainei. Papa
Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison
aprobau n anul 1888 folosirea cocainei.
Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi
introdus in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar
cocaina pur se poate fuma.
In afar de America de Sud, unde aceasta se mestec si este
absorbit prin peretii bucali, mucoasa stomacal si intestinal,
cocaina este cel mai des folosit sub form de pudr. Acest praf

este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa

bucala, caile nazale si tractul gastrointestinal.
Cocaina (denumita si: Zapada, Bomboana nazala, Marele C,
Pasarea zapezii) este extrasa din frunzele de coca, prin procedee
chimice, cu ajutorul unui solvent ca petrolul sau kerosenul, este o
pudra alba si inodora, sub forma de cristale ca fulgii de zapada.
Poate fi luata pe cale orala (prizata) sau intravenos. Luata pe cale
orala insala foamea, este usor euforizanta si alunga oboseala. Prin
injectii are un efect net asupra psihicului, provoaca manifestari
paranoice si halucinatii, dependentul devine agitat, are ticuri si
miscari convulsive, pupilele i se dilata iar dupa euforie urmeaza
depresia, devine neincrezator, agresiv si antisocial.
. Cea mai populara forma de utilizare a cocainei este, in zilele
noastre, "priza". In cteva secunde apare o senzatie de amortire
in interiorul nasului, care dureaza aproximativ cinci minute. Dupa
aceasta se initiaz o stare crescanda de euforie si energizare,
apoi un moment culminant ce dureaz zece-douazeci de minute,
apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant,
utilizatorii continua sa prizeze drogul cam la fiecare treizeci de
minute, pana cand cantitatea de drog disponibila se epuizeaza.
Consumatorii experimentati sau care utilizeaza frecvent
cocaina, si-o administreaza intravenos. Senzatia, foarte
puternica, se produce intr-un interval de unu, doua minute si se
diminueaz dupa aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul
"prizei", utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de
cantitatea disponibila.
Consumul de cocaina poate duce la deces prin supra-incalzire
crescand temperatura corpului prin dereglarea capacitatii
acestuia de a mari fluxul sangvin din piele. De asemenea
interfereaza si cu capacitatea de a transpira si cu cea de a
percepe caldura excesiva. O astfel de combinatie poate fi
mortala. Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale
in transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta.
Folosita altadata ca anestezic local in chirurgia oculara (anestezia
este insotita de vasoconstrictie, sangerarea fiind redusa) s-a
descoperit ca afecteaz corneea si are si alte efecte secundare
nedorite.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit
paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si
tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea,
neincrederea, depresia si lipsa motivationala.

Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de

cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi
hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult
mai expusi unor traumatisme fatale. Dac este administrata
intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste
afectiuni pot include hepatita B, otravirea sangelui, inflamarea
inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii:
bronsita, tuse persistenta, imagine neclara, disfunctii ale
circulatiei pulmonare
Forma de baza este " Crack-ul "(denumita si Roca) - o forma
solida obtinuta din cocaina. Se numeste " crack " pentru ca
pocneste si plesneste atunci cind este incalzita si fumata .
In anii ' 70 cocaina era scumpa si era considerata un drog al
celor cu "stare" . Introducerea unui drog ieftin ( crack ul ) a facut
sa creasca accesibilitatea acestei substante, iar crack-ul a
devenit drogul ales de multi narcomani, mai ales tineri saraci din
aglomerarile urbane. . Faptul ca este mai degraba fumat, decit
prizat sau injectat a contribuit la popularitatea acestui tip de drog
Deoarece cocaina "crack " este fumata, efectele ei sunt
resimtite mult mai rapid si sunt mult mai intense decit acelea ale
cocainei sub forma de pulbere . Totusi, efectul cocainei crack este
de durata mai scurta decit acela al cocainei praf care este
prizata.
Cocaina crack se foloseste incalzind substanta si apoi
inhalind vaporii. Vaporii sunt absorbiti prin plamini, fiind preluati
de fluxul sanguin si transportati la creier in decurs de 10 15
secunde. O singura inhalare va produce un grad de intoxicare ce
dureaza de obicei 10 15 minute.
La inceputul consumului de crack efectele cuprind :
Placere marita, euforie
Vioiciune si, in unele cazuri , o vioiciune extrema
O senzatie crescuta si uneori maxima de " bine "
Anxietate redusa
Inhibitii sociale scazute : o mai mare sociabilitate si limbutie
Energie crescuta si respect fata de sine, sexualitate si
emotii stirnite de relatii interpersonale
Pierderea poftei de mancare ; pierderea in greutate
Dupa folosirea prin constringere a crack-ului , efectele sunt
urmatoarele :
Euforie extrema " orgasm mental "

Pierderea inhibitiilor
Judecata defectuoasa
Grandoare
Impulsivitate
Hiper sexualitate
Hiper vioiciune
Obligativitate
Agitatie psihomotoare extrema
Panica trecatoare
Paranoia
Teroarea unei morti iminente
Realitatea este perceputa defectuos ; halucinatii
Pierdere foarte mare in greutate

Efectele fizice ale dependentei de crack sunt urmatoarele:

Modificari ale presiunii arteriale, ale pulsului si ale
respiratiei ;
Greata
Voma
Anxietate
Convulsii
Insomnie
Pierderea poftei de mincare, ceea ce va duce la malnutritie
si la pierderea in greutate
Transpiratii reci
Agitatie si anxietate
Rani ale cavitatii nazale
Tulburari si deteriorari ale plaminilor
Posibile infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau
convulsii
Acest drog este in mod deosebit periculos pentru ca : este
absorbit rapid prin plamini, intrind in fluxul sanguin si fiind purtat
apoi la creier . Riscurile luarii unei supradoze si al otravirii sunt
foarte mari putandu-se ajunge la coma, convulsii si deces. Efectul
rapid al crack-ului ( 5 7 minute ), adica placere intensa, trece
rapid, ducind la depresie, care trebuie sa fie inlaturata prin si mai
multa cocaina.
Din punct de vedere psihologic drogul are ca efect reducerea
concentrarii, a ambitiei, a dorintei de actiune, mareste confuzia si
iritabilitatea avind o actiune catastrofala asupra vietii
profesionale si personale a consumatorului. Consumul regulat
poate duce la psihoza cocainei, la paranoia, halucinatii si la o

stare denumita " furnicare ", in care toxicomanul are senzatia ca-i
umbla pe trup furnici sau serpi. Paranoia si depresia pot duce la
comportament violent si cu tendinta de suicid.
Complicatiile asociate cu consumul de crack in timpul sarcinii
:
Incidenta marita de copii morti la nastere
Incidenta marita de avorturi
Travaliu si nastere prematura ( adesea fatala )
La barbati, crack-ul poate sa ramina lipit de sperma,
producind deteriorari ale celulelor
Copiii ai caror parinti sunt toxicomani sunt copii cu
probleme: sunt retrasi, izolati, sunt iritabili, nu au capacitatea de
a-si regla temperatura corpului si nivelul zaharului din singe si
prezinta un risc crescut de a face crize.
Efectul crack-ului asupra fatului :
Atacuri sau accidente vasculare
Paralizie cerebrala
Retardare mentala
Tulburari de vedere si de auz
Anomalii ale tractului urinar
Dificultati de invatare
Dependenta are trei forme: toleranta, obisnuinta si dependenta
- dependenta psihica: faptul ca administrarea acestei substante
produce efecte placute duce la administrarea repetata a
substantei.
- dependenta fizica: in lipsa administrarii substantei de care
individul este dependent, apare sindromul de abstinenta ce
presupune modificari somatice si vegetative care in unele cazuri
pot fi grave.
Toleranta e o forma fizica de dependenta care se declanseaza
atunci cand organismul se obisnuieste cu drogul/medicamentul si
necesita o cantitate mai mare pentru a indeplini acelasi efect
farmaceutic. Aceasta situatie se inrautateste atunci cand anumite
droguri si substante farmaceutice sunt folosite in cantitati mari pe
o perioada mai indelungata. Primele semne sunt: dureri de cap,
neliniste, transpiratie, insomnii, dar ele pot varia de la o
substanta la alta si de la un individ la altul.
Obisnuinta este o dependenta psihica si ea continua dupa ce
dependenta fizica a fisparut. Persoanele cu astfel de probleme
ajung sa creada ca drogul le este necesar oriunde ar fi, treptat,

ele isi pierd capacitatea de a reactiona normal si dependenta

fizica revine.
Dependenta este o disfunctie a creierului si are trei
simptome, dupa cum urmeaza:
1. Intervin anumite tulburari in ceea ce priveste consumul de
droguri. Dependentii folosesc foarte des substante nocive in
exces si nu reusesc sa renunte la ele.
2. Consumul de droguri cauzeaza probleme. Chiar daca
consumatorul este constient ca folosirea drogurilor ii afecteaza
sanatatea, el va continua sa le foloseasca, in ciuda problemelor
ce pot interveni.
3. Dorinta de a folosi droguri devine din ce in ce mai
puternica cu fiecare doza consumata.
Se poate spune despre o persoana ca este dependenta de
droguri in urmatoarele cazuri:
a. Daca se intimpla sa aiba droguri prin preajma, nu poate sa
se abtina sa nu consume o doza.
b. Simte nevoia de a consuma droguri pentru a evita o
cadere nervoasa sau pentru a se simti mai bine dupa ce a realizat
ca, o data ce a trecut efectul drogurilor, ii este rau.
c. Foloseste droguri cind este cu moralul la pamint: cind este
trist, in depresie, singur sau incordat.
d. Foloseste droguri cind se afla in conditii de stres, mai ales
cind este furios sau suparat.
Consumul acestei substante reprezinta o sursa importanta de
cazuri de urgente cardiovasculare inclusiv de crize de
hipertensiune, infarcturi miocardice majore si aritmii ventriculare.
Un prim simptom ar putea fi sangerarea nazala, datorata
inflamarii vaselor de sange. Studiul a aratat ca folosirea frecventa
a cocainei duce la stimularea producerii de catre organism a
coagulantilor sangvini, conducand la atac de cord si la deces.
Organismul adolescentului sau tanarului care a consumat
stupefiante are reactii diverse in functie de drogul administrat:
- halucinatie;
- somnolenta;
- ochi foarte rosii, pupile marite sau contractate "ca acele de
gamalie" (dupa caz);
- tras la fata, privire animalica;
- desinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva;
- neglijarea tinutei; grosolania in limbaj; plafonarea
intelectuala, micsorarea capacitatii de gandire;

- nesiguranta in mers;
- rad fara motiv;
- uita foarte repede;
- pofta de mancare, mai ales pentru dulciuri sau, dimpotriva,
lipsa poftei de mancare;
- fumeaza foarte mult;
- indiferenta si detasare fata de cei din jur sau comportament
agresiv;
- halucinatii auditive si vizuale;
- fantezie prodigioasa in crearea minciunilor: scopul obtinerea de bani;
- cerere insistenta si progresiva de bani, acte antisociale:
furt, talharii;
- tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in
locuri ascunse; arderea cu tigara a locului injectat);
- nerecunoasterea viciului decat atunci cand ajunge la un
grad avansat de dependenta;
- dispretul fata de viata;
- nepasarea fata de eventualitatea mortii;
- dorinta incipienta de sinucidere;
- refuzul internarii in spital;
Toxicomanii sfarsesc de regula prin sinucidere, supradoza,
infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal si
ciroza hepatica.
Reabilitarea unui toxicoman presupune multa rabdare,
intelegere si dragoste din partea celor apropiati. Dependenta nu
este o joaca, este o drama pentru care nu avem cuvinte sa o
descriem la adevarata ei intensitate. Lipsa drogului produce stari
de criza manifestate prin nervozitate excesiva, violenta, talharie
si criminalitate. Aceasta este perioada de sevraj care in termeni
medicali se traduce ca fiind "raspunsul organismului la absenta
brusca a drogului cu care este obisnuit" si se manifeta prin:
tremur puternic, dureri articulare si musculare, dureri abdominale
insotite de simptome specifice starii de gripa (greata, varsaturi,
febra, frisoane, transpiratii), neliniste si insomnie acuta.
Readministrarea drogului readuce organismul intr-o stare de
aparenta normalitate si aceasta dureaza doar cateva ore.
Tratamentul famacologic pentru dependenta de cocaina
- desi studiile au aratat rezultate promitatoare in privinta
unor agenti farmacoterapeutici, nu s-a gasit nici un

medicament care sa aiba eficacitate deplina in tratamentul

dependentei de cocaina.
- Medicamente care reduc simptomele abstinentei de cocaina
initial s-au realizat studii asupra carbamazepinelor, apoi
asupra flupentixolului, bupropionului, amantadinei, toate
avand efecte benefice, insa doar in esantioane restranse.
- Medicamente care blocheaza efectele farmacologice ale
cocainei: Clozapina, SCH23390 (un antagonist al D1 care
atenueaza efectele cocainei la cobai), Dextrofan (antagonist
NMDA care s-a demonstrat a atenua efectele cocainei in
studiile realizate pe animale).
Pentru a scapa cu adevarat de acest cosmar, toxicomanului
ii trebuie multa vointa si stapanire de sine, dar si mult ajutor si
intelegere din partea celor apropiati.

Bibliografie:
1.
Nechifor,
M.
,
Boisteanu
P

Pharmacodependences
2. Stroescu, V - Bazele famacologice ale practicii
medicale
3.
4.
5.
6.
7.

www.bioport.ro
www.sanatatea.com
www.inoan-press.com
www.antidrog.braila.net
www.marijuana.esmartkid.com