Sunteți pe pagina 1din 19

APARATUL CARDIO VASCULAR

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE


Aparatul cardiovascular este format din:
1. Inima ce are 3 tunici: endocard, miocard, pericard( epicard la pericard)
Inima are 4 cavitati
- 2 superioare : Ad, As ( atriul)
- 2 inferioare : Vd, V s ( ventricul )
Endorcardul este tunica interna ce captuseste interiorul inimii. Miocardul este muschiul cardic, alcatuit din
tesutul specific excitoconductor
Epicardul ( pericard ) este tunica externa a inimii. Vascularizatia inimii este realizata de arterele coronare:
dreapta si stanga si coronara circumplexa
2. Vasele sangvine: artere, vene. Capilare si sistemul limfatic
Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde sistola atriala 0,1 s ; sistola ventriculara 0,3 s si diastola 0,4 s
Circulatia sangelui cuprinde:
A) marea circulatie: inima- tesut si inapoi incepe in Vs si se termina in Ad.
B) mica circulatie : circuitul sangelui de la inima la plamani si inapoi, incepe in Vd si se termina in As.
INVESTIGATII SPECIFICE
INVESTIGATIILE RADIOLOGICE SUNT :
1. radiografia toracica
2. Radioscopia toracica
3. Angiocardiografia ( sau angografia )
4. Aortografia
5. Arterografia periferica
6. Flebografia
7. Coronarografia
3.ANGIOCARDIOGRAFIA:
- evidentieaza cavitatile inimii si ale vaselor mari prin introducerea in sangele circulant a unor substante de
contrast (iod hidrosolubil ) care vor fi urmarite in interiorul acestora radiologic fie prin rediografii simple fie prin
radioscopie.
Materiale necesare:
- solutie concentrata de iod , sedative: fenobarrbital, romergan sau alta substanta antialergica
PREGATIREA BOLNAVULUI
a) psihica : pentru linnistirea lui
B) fizica: EKG, analize de laborator indicate de medic, radiografie cardiaca, ecocardiografie
In ziua precedenta examinarii seara i se administreaza sedative care se repeta in dimineata examinarii+
antialergige ( romergan ). I se face testarea sensibilitatii la iod ( daca este alergic pacientul prezinta roseata ,
senzatie de arsura, furnicaturi, tahicardie, greturi , urticarie, ameteala, stare de rau general; se intrerupe
administrarea de substanta de contrast si de anunta medicul.
Daca pacientul nu prezinta semne de alergie se injecteaza IV substanta de contrast rapid ( cantitatea de substanta
este calculata in medie in functie de greutatea pacientului ) se injecteaza aproximativ 10 ml/s cantiitatea totala
fiind egala cu aproximativ 40 ml, dupa injectie se fac radiografii iar in final pacientul se duce in salon cu targa si
este supravegheat atent 24 h
Examinarea se face dimineata pe nemancate
Substanta de contrast poate fi introdusa si prin cateterism cardiac. Bolnavul va fi monitorizat masurand TA ,
efectuand EKG+ oximetrie( adica se aplica pe lobul urechii celula fotoelectrica pt determinarea oxigenului in
sange )

Incident
Injectarea prea rapida poate provoca valuri de caldura ( sau bufeuri ) , cefalee, congestia fetei, tuse sau dispnee.
4. Aortografia
- este metoda de punere in evidenta cu ajutorul substantei de contrast introdusa prin catetrism cardiac a arterei
aorte si a ramurilor sale la diferite nivele.
Pregatirea bolnavului si tehnica identica ca si la angiografie
5. Arteriografia periferica
- este introducerea subst de contrast prin inectareea intraarteriala si apoi rediografierea acestor vase.
Pregatirea si testarea bolnavului la iod se fac idem angiografie.
6. Flebografia
- este introducerea IV cu seringa automata a 20-30 ml subst de contrast de concentratie redusa ( pt a nu leza
peretii vasului )
Prin flebografie se evidentiaza modificarile patologice ale venelor, radiografiile se executa cu viteza crescuta
aproximativ 24 mg/ s
7. Coronarografia
- vizualizeaza arterele coronare si ramurile lor prin umplerea cu subst de contrast. Cateterul este introdus pe cale
arteriala sub control rediologic, tehnica este importanta pt diagnosticarea cardiopatiei ischemice.
Alte investigatii
1. Ecografia Doppler
- reprezinta icografia vaselor de sange cu sau fara substanta de contrast.
Are ca scop masurarea diametriului si debitului arterial si a vitezei de curgere a sangelui in artere. Este indicata
in afectiunui cardiace ( tumori cerebrale vaculare venind in completarea CT-ului.
2. Ecografia cardiaca
- este examinarea inimii cu ajutorul ultrasunetelor, se pune in evidenta bolile congenitale, tumorile intracardiace,
anevrismele, depozitele de pe peretii vaselor mari si mijlocii.
Pentru ecografia cardiaca bolnavul nu necesita pregatire speciala, pozitia bolnavului este in decubit dorsal,
bolanvul va fi dezbracat pana la jumatate si se aplica gel pe regiunea precardiala.
3. Electrocardiograma EKG- este inregistrarea grafica a rezultatului manifestarilor bioelectrice din cursul unui
ciclu cardiac cu ajutorul electrocardiografului.
Legatura dintre aparat si bolnav: pentru a fi fixati sub placa de metal a electrolizilor se aseaza o pasta speciala
( sau gel ) si se monteaza astfel: 4 electrozi pe membre si 6 precardiali
A) montarea electrozilor pe membre: rosu pe mana dreapta , galben pe mana stanga, verde pe piciorul stang, si
ngreu ( albastru ) pe piciorul drept.
B)tarea electrozilor pe regiunea precardiala: V1 pe spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului,
V2 pe spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului, V3 intre V2 si V4, V4 pe spatiul 5 intercostal pe linia
medioclaviculara
V5 pe spatiul intercostal 5 pe linia axiala anterocostala, V6 pe spatiul 5 intercostal pe linia axiala medie.
Pentru efectuarea EKG bolnavului se pregateste psihic pt a inlatura emotiile, ramane in repaus fizic 10-15 min in
decubit dorsal cu muscuuuuuuuuuulatura relaxata. Dupa inregistrarea EKG asist noteaza pe EKG nume,
prenume, varsta , data si ora inregistrarii si semneaza
4. Electrocardiograma HOLTER sau EKG dinamic
- poate fi inregistrat pe o perioada mai mulnga de timp cu ajutorul monitorului electrocardiografic tip holter
( acesta este format dintr-un microelectro cardiograf portabil ce functioneaza cu baterie in circuitul careia se
conecteaza bolnavul cu electrozi precardiali). Aparatul este fixat pe boanv cu ajutorul unor curele, EKG este
inregistrat pe o banda magnetica 12-24-36 ore. Aparatul este prevazut cu un merker de timp ce poate fi declansat
de bolanv in momentul cand prezinta durere precardiala , tahicardie, palpitatii.
5. Proba de efort

- reprezinta aprecierea capacitatii de adaptare la efort a inimii. Testul de efort se efectueaza la bicicleta
ergometrica sau pe covorul rulant in serviciul de electrocardiografie. Este indicata pentru diagnosticarea
cardiopatiei ischemici si contraindicata in HTA, tulburari de ritm si infarct recent.
Pregatirea bolnavului
A) psihica
B) fizica: testul se face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei, cu 24 de h inaintea nu se fumeaza ,se intrerupe
tratamentul medicamentos ce influienteaza EKG ( barbiturice ) toni cardicele .
Tehnica se efectueaza sub supravegherea asistentei cu dozarea treptata a efortului si monitorizarea EKG in
timpul; probei. Proba trebuie orpita imediat daca pacientul prezinta : dureri precardiale, dispnee. Cianoza,
transpiratie, HTA sau hTA
Ingrijiri dupa proba de efort:
- repaus la pat si supraveghere.
6. Fonocradiograma
- reprezinta o metoda de examinare ce inregistreaza fenomenele acustice ale inimii reprezentd grafic zgomotele
produse in cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea bolanvului
- idem EKG, inregistrarea se face focarele clinice de ascultatie a inimii.
Este o metoda adjuvanta in precizarea diagnosticului si mai ales in recunoasterea si diferentierea suferintelor
cardiace.
Jugulograma - Reprez inregistrarea variatiilor de volum la nivelul venei jugulare apreciind activitatea cordului
drept.
Apexograma reprezinta inregistrarea miscarilor varfului cordului ce corespunde cu activitatea ventriculului
stang.
Curba rezultata reprezinta inregistrarea grafica a socului apexian.
Scintigrafia miocardiaca are ca scop explorarea cardiaca si vasculara cu ajutorul radio-izotopilor.
Se inregistreaza in repaos sau la efort necesitand o pregatire fizica a bolnavului:
Cu 72 ore inainte se suprima medicatia ce poate influenta inregistrarea.
Bolnavul nu mananca, nu bea.
Pozitia bolnavului este de decubit dorsal.
Examinarea este efectuata la laboratorul de medicina nucleara unde I se pune perfuzie cu ser fiziologic si I se
injecteaza intravenous substanta radioactive iar dupa 4-5 ore se inregistreaza scintigrama de repaos.
Scintigrama la efort se inregisreaza in timpul efortului dupa administrarea radio-izotopului intravenous la 30-60
min.
Tomografia computerizata (medicul)
RMN (rezonanta magnetic nucleara medicul)
Cateterismul cardiac este o metoda de investigatie invaziva a aparatului cardio-vascular. Consta in intoducerea
unuei sonde radio-opace pe cale venoasa sau arterial in cavitatile inimii sau in vasele mari, sonada ffind dirijata
sub ecran radiologic.
Scopul cateterismului:
Cercetarea permeabilitatii circuitului vascular
Depistarea anomaliilor anatomice
Masurarea presiunii intracavitare
Recoltarea de probe sangvine pentru dozarea oxigenului si dioxidului de carbon si pentru introducerea unor
substante de contrast in vederea efectuarii unor examene radiologice
Rolul asistentei este de a pregati materialele, aparatura, sala de cateterism si bolnavul dupa indicatia medicului.
Materiale necesare:
Sunde de cateterism cardiac sterile (aprox 3)

Instrumentar de mica chirurgie (bisturiu, pense hemostatice, tampoane, materiale de sutura, solutii dezinfectante,
campuri sterile, pansament)
Novocaina 2% pentru anestezie locala
Eprubete
Seringi sterile pentru recoltari
Oximetru
Substanta de contrast
Medicamente pentru tratamente de urgent in cazul eventualelor accidente cardiace (indicate de medic)
Pregatirea bolnavului:
Psihica
Fizica:
cu 1 h inainte, pacientul primeste un barbituric indicat de medic
la copii cateterismul se face sub anestezie generala
Cateterismul cardiac poate sa abrodeze calea venoasa: venele de la plica cotului, jugulara sau vena safena interna
dreapta.
Pentru inima stanga si aorta calea de patrundere este arterial si anume: artera brahiala, humerala sau femurala
Asistenta face testarea sensibilitatii pacientului la substanta de contrast si serveste medicul cu materialele
solicitate
Medicul efectueza tehnica si urmareste inaintarea sondei pe ecranul radiologic
Cateterismul cardiac permite masurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de probe sangvine direct din
cavitatile inimii si din vasele mari.
Ingrijiri dupa tehnica:
Repaos la pat
Monitorizarea functiilor vitale (TA, puls, respiratie, temperature uneori pacientul poate prezenta frisoane
trecatoare in primele ore)
Asistenta supavegheaza locul de abordare a venei/arterei pentru decoperirea eventualelor hemoragii si a
hematoamelor perivasculare
Se efectueaza pansament compresiv
Bolnavul ramane sub supraveghere, deoarece pot sa apara accidente tromboembolice
Dupa utilizare, sondele de cateterism se perfuzeaza si se spala cu solutii heparinizate sub jet de apa apoi de
dezinfecteaza, se clatesc si se sterilizeaza
Explorarea vaselor de sange se realizeaza prin:

Masurarea TA
Oscilometrie este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul
oscilometrului. Manseta aparatului se fixeaza la nivelele dorite pe membrele bolnavului si amplitudinea
oscilatiilor arteriale se observa pe un cadran gradat (idem TA). Bolnavul este culcat in decubit dorsal cel putin 15
minute inaintea tehnicii cu membrele superioare si inferioare descoperite.
Regiunile la care se determina oscilometria sunt:
Treimea inferioara si superioara a gambei
Treimea inferioara a coapsei, antebratului si bratului si totdeauna se masoara comparative intre 2 membre
Normal valorile variaza intre 3 6 diviziuni la coapsa, 2-4 diviziuni la gamba, 3-4 diviziuni la membrele
superioare
are importanta medicala diferenta mai mare de 2 unitati intre un membru si celalalt la acelasi nivel (diferenta
penste 2 unitati indica obstrucite vasculara)
Masurarea presiunii venoase
Presiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor (PV).

PV central se masoara prin cateterism cardiac.


PV periferica se masoara pe una din venele superficial mari ale membrelor (ex la plica cotului).
Se masoara cu aparate special, pacientul este in decubit dorsal fara perna.
Se punctioneaza vena, se indeparteza garoul si se ataseaza aparatul la ac citind gradatia indicate de manometru.
PV = 11-12 unitati, valoarea creste in insuficienta cardiac si scade in colapsul periferic
Determinarea timpului de circulatie
Timpul de circulatie este perioada de timp in secunde in care o substanta parcurge un segment vascular si este in
functie de viteza de circulatie, debitul cardiac si de volenie.
Se poate determina timpul necesar pentru parcurgerea arborelui circulator in toata lungimea lui, numit TIMP DE
CIRCULATIE TOTAL sau numai o portiune a lui numit TIMP DE CIRCULATIE PARTIAL.
Bolnavul va fi in decubit dorsal, nu mananca cu 2-3 ore inainte.
I se face punctie venoasa fara staza si se injecteaza brusc substanta indicate de medic, masurand timpul din
momentul apasarii pe piston pana la aparitia simptomelor caracteristice.
Acesta tehnica ajuta la diagnosticarea insuficientei cardiace si la deferentierea dispneei cardiace de dispneea
pulmonara.
Determinarea masei sangvine circulante se face prin metoda diluarii colorantilor in sange sau cu izotopi
radioactive
Arteriograma este inregistrarea pulsului arterial sub forma unei curbe
Flebograma/Jugulograma.
SEMNE SI SIMPTOME SPECIFICE AFECTIUNILOR APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. Dispneea poate sa apara la efort caracterizata prin polipnee sau la repaus in decubit in insuficienta cardiaca
stanga, cel mai frecvent noaptea, sau poate fi paroxistica in astmul cardiac apare de obicei noaptea iar in formele
severe poate imbraca astepctul edemului pulmonar acut.
Dispneea poate fi insotita de tuse neliniste.
2. Durerea precordiala. Poate fi localizata precordial sau retrosternal cu iradiere in bratul stang pe marginea
cubitala pana la ultimele 2 degete ( de ex: in angina pectorala ) , iar in infarctum miocardic acut este mai intensa
atroce cu senzatie de moarte iminenta , dureaza ore si nu cedeaza la nitroglicerina. Asistenta va stabilii
caracteristicile durerii ( debut , localizare , intensitate , iradiere ) pentru confirmarea diagnosticului . Exista
dureri extracardiace ce pot fi provocate de embolii , pneumotorax , pnemonii, dureri cardiace in pericardita ,
aritmii, cardiapatie ischemica si dureri neuropsihice care nu are substrat organic apar in special in afectiuni
psihice, frecvent la femei.
3. Palpitatiile , pot surveni izolat sau in accese , cele tranzitorii sunt determinate de efort, stari emotionale abuz
de cafea, tutun, iar cele cu durata mai mare sunt caracteristice in tulburarile de ritm si determina anxietate.
Palpitatiile sunt batai ale inimii resimtite de bolanv ca senzatie neplacuta. Exista medicamente de exemplu:
atropina, extracte tiroidine, care pot provoca palpitatii
4. Cianoza. Reprezinta o coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor datorita reducerii hemoglobinei in
sangele capilar
5. Paloarea , prezenta in endocardita reumatica .
6. Edemul cianotic, localizat la membrele inferioare , intalnit in insuficienta cardiaca.
7. Manifestarii respiratorii, de exemplu tuse, hemoptizie.
8. Manifestari digestive, ex: dureri in epigastru., greturi, varsaturi, balonare
9. Tulburari nervoase, ex: cefalee, ameteli, tulburari auditive, astenie.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CIRCULATORIE ACUTA SAU CU COLAPS PERIFERIC
Colapsul periferic este o insuficiienta circulatorie acuta , datorata unui dezechilibru intre volumul sangelui
circulant si capacitatea vaselor sagvine, caracterizat prin imposibilatea sistemului circulator de a asigura,

sangele la tesuturi si organe . Cauzele colapsului pot fi : hemoragii , deshidratare , soc anafilactic , intoxicatii
( adica fie scaderea masei sangvine circulante fie dilatarea vaselor ) .
Semne simptome manifestari de dependenta
- bolnavul este inert, somnolent sau agitat.
- tegumente palide, de culoare pamantie , transpiratie, extremitati reci, palide uneori cianotice
- fruntea acoperita cu transpiratie rece
- taghicardie acdenntuata cu puls greu perceptibil
- hipotensiune arteriala
- maxima coboara sub 100 ml coloana de mercur
- tahipnee
- hipotermie
- uneori varsaturi diaree
- anurie sau oligurie
- sete accentuata
CONDUITA DE URGENTA IN AFARA SPITALULUI
Obiective:
1. Suprimarea cauzei determinante si combaterea durerii hemoragiilor , deshidratarii
2. Transportul bolnavului la spital ,se facein decubit dorsal sau in pozitie de cliva pentru a favoriza circulatia la
nivelul creierului. In acelasi scop gambele pot di usor ridicate.
3. Asigurarea unei respiratii eficiente , se inlatura cravata cordon, se descheie camasa se indeparteaza unele
mucozitati din cavitatea bucala si faringiana + oxigenoterapie
4. Stimularea circulatiei periferice , administrand bolanvului lichide calde .
5. Masuri de mentinere a temperaturii corpului in limite normale : o patura in plus , incalzirea se face progresiv,
deoarece caldura aplicata rapid si intens accentueaza vasodilatatia deci colapsul
INGRIJIR ACORDATE IN SPITAL
Obiective:
1. Asigurarea conditiilor de ingrijire
2. Asigurarea repausului fizic si psihic pacientul de aseaza in pozitie de cliva , va fi suoravegheat permanet de
asistenta
3. Umplerea patului vascular in raport cu cauza ce a declansat colapsul
Asistenta acceseaza venele pacientului ( deoarece se colabeaza ) , se recolteaza sange pentru probe de laborator
se instituie perfuzie sau transfuzie , ea administreaza solutii indicate de medic: in hemoragii : administreaza
sange, in transudate : plasma sau dextran, marisang, ( solutii coloidale ) , iar in cazul de varsaturi , diaree ,
transpiratii, se administreaza ser fiziologic, glucoza , RINGER ( cristaloide )
Zilnic asistenta face bilantrul hidric ( intrari si iesiri )
4. Micsorarea patului vascular. Asistenta administreaza la indicatia medicului, medicamente vaspresoare ex:
adrenalina, noradrenalina, isuprel HHC. Iar pentru micsorarea permeabilitatii vasculare se administreaza,
vitamina C, clorura de calciu , HHC.
MEDICATIA VASOPRESOARE NUMAI DUPA UMPLEREA PATULUI VASCULAR SI STRICT LA
INDICATIA MEDICULUI
5. Supravegherea si ingrijirea permanante a bolanvului
Se impune supraveghere permanante urmatoarele 24 h dupa iesirea din colaps , masurand puls, TA , la 30 minute
+ respiratie , temp, diureza
La nevoie asistenta asigura permeabilizarea cailor respiratorii + oxigeno terapie+ incalzirea bolnavului . Din
momentul in care TA creste si bolanvul nu varsa hidratarea se continua oral
Zilnic asistenta repeta analizele pentru verificarea echilibrului biologic si toate nevoiele fundamentale sunt
satisfacute la pat.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA CARDIACA.


Insuficienta cardiaca reprezinta incapaciatatea asigurarii functiei de pompa a inimii , rezultand un aport tisular
insuficient de oxigen si substante nutritive la nivel sistemic la acesti bolnavi, forta contractila a inimii este
scazuta si nu poate asigura debitul de sange necear functiilor normale ale organismului
SEMNE SI SIMTOME
- dispnee, initial la eforturi mari pe urma o data cu evolutia bolii apare la eforturi tot mai mici
- durerea toracica de tip anginos
- palpitatii edeme periferice
- turgescenta jugularelor
- hepatomegalie
- cianoza
- unoeri ascita
- hidrotorax.
OBIECTIVE DE INGRIJIRE :
1. Asigurarea repausului fizic
Se evita efortul fizic , li se asigura pozitie semisezanda sau sezanda , datorita dispneei
2. Asigurarea repausului psihic , insotit la toate investigatiile
3. Asigurarea igienei personale , zilnic se efectueaza toaleta bolnavului+ frictionari cu alcool diliat pentru
stimularea circulatiei periferice , tegumentele se mentin curate deoarece pielea edematiata se infecteaza mai usor
si se schimba lenjeria de pat si de corp zilnic datorita transpiratiei .
4. Prevenirea formarii trombozelor : asistenta executa zilnic masajul menbrelor inferioare in directia circulatiei
venoase ( masajul contricuie si la mobilizarea edemelor ) . Memebrele inferioare fiind tinute mai sus . Bolnavul
va efectua miscari usoare , active, cu picioarele ( flexie extensie )
La indicatia medicului i se administreaza cantitati mici de heparina sau medicamente anticoagulante ( aspirina ,
dipiridamol )
5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative . Se masoare puls , tensiune, respiratie, diureza, temperatura
Starile de constipatie se combat prin clisma si purgative ( retentia de materii fecale si meteorismul ridica
diafragmul facand dificila respiratie ) . Zilnic asistenta face bilant hidric , cantareste bolnavul si urmareste daca
apar semne de agravare sau complicatii de ex: edem pulmonar , embolie si anunta medicul
6. Regimul alimentar este hipocaloric , hiposodat ( pentru a impiedica retinerea apei in organism ) , cantitatea de
lichide ingerate nu depaseste 2 litri / 24 h , ratia de alimente se imparte in 4-5 mese ultima cu cel putin 3 ore
inainte de culcare si va evita medicamentele ce contin sodiu
7. Administrarea medicamentelor . Se administreaza cardio tonice , cele mai frecvente sunt DIGITALA si
STROFANTINA ( strofantina are actiune rapida , se administreaza strict intravenos amestecata cu ser fiziologic
sau glucoza ) , iar ( digitala peros se acumnulueaza in organism danad fenomene de supradozare de intoxicatie
digitalica caracterizaitata prin inapetenta , greturi , varsaturi , bradicardie , extrasistole si in acest caz se anunta
medicul ).
- acelasi efect ca strofantina au si preparatele de digitala de ex: LANATOZID C adm. Intravenos
Trecerea de la digitala la strofantina necesita o pauza de 2-3 zile , invers nu
Se administreaza diuretice de ex: furosemid , asistenta controland diureza
Pacientul primeste oxigen .
8. Educatia sanitara . Se refera la regimul de viata ordonat , fara efort fizic , cu respectarea regimului dietetic
( fara sare ,alcool, fara cafea, fara tutun )
INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
Se caracterizeaza printr-o zona de negrocaza ischemica la nivelul miocardului pe o suprafata mai mult sau mai
putin extinsa determinata de o obstrucite coronariana prin tromboza
ETIOLOGIE. In 90-95% din cazuri este atero scleroza coronariana.

FACTORI DE RISC SUNT: hiperlipemia ( cresteria lipidelor), hipercolesterolemia 40 -60 mlg, , trigliceridele
crescute 0,5-2,2 , obezitatea, diabetul zaharat , HTA , stresul.
SEMNE SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Durere anginoasa intensa, atroce, insuportabila nu cedeaza la nitroglicerina sau la repaus, dureaza peste 30
minute.
Ea poate fi tipica , localizata retrosternal , precordial cu sau fara iradieri , instalata brusc si de intensitate mare
sau poate fi atipica cu iradiere epigastrica
ALTE SEMNE: axietate marcanta cu senzatie de moarte iminenta , ameteli, dispnee, transpiratii reci, uneori
greturi si varsaturi , hTA, pana la colaps. , febra ce apare dupa 12-24 ore de la debut uneori stare de soc numit
soc cardiogen caracterizat prin: paloare , tegumente reci umede, puls rapid filiform , alterarea starii generale si
oligurie grava. In general IMA, debuteaza cu simptome tipice, dar, sunt cazuri cu debut atipic
CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE
OBIECTIVE:
1. Prevenirea mortii subite :
- psihoterapie, asezarea bolanvului in debit dorsal si repaus total, interzicerea oricarei miscari.
2. Prevenirea altor complicatii :
- sedarea durerii se poate face cu morfina, administrata subcutan, IM sau IV incet diluata in ser fiziologic sub
controlu respiratie sau cu mialgin adim subcutan , IM, IV, diluat cu 10 ml ser fiziologic sau glucoza 10% , sau cu
fortral IV, IM
Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea respiratiei , motiv pentru care se asociaza cu atropina
aprox 1 ml subcutan sau 0,5 ml IV pentru a preveni aceste fenomene . Daca durerile sunt de intensitate redusa se
pot calma cu algocalmin , codeina.
Se masoara tensiunea arteriala si pulsul . Mentinerea tensiunii arteriale cu perfuzie de glucoza 5% dextran ,
marisang si hemisuccinat de hidrocortizon intra in atributia asistentei
- pentru corectarea extrasistolelor , asistenta administreaza xilina de uz cardiologic
- asistenta mentine permeabilitatea cailor respiratorii prin aspiratie si administreaza oxigen
3. Transportul de urgenta la spital sub supraveghere medicala.
INGRIJIRI ACORDATE IN SPITAL
OBIECTIVE
1. Instalarea bolnavului in pat in decubit dorsal si asigurarea unui microclimat optim
2. Aplicarea masurilor de prim ajutor . Se continua cu:
- sedarea durerii administrand derivati de opiacee ( morfina, mialgin ) fortral sau se administreaza amestecuri
litice de ex: romergan + mialgin + largactil + oxigenoterapie.
Se va evita administrarea sedativelor concomitent cu opiaceele
3. Supravegherea functiilor vitale + EKG oridecateori indica medicul
4. Recoltarea probelor de laborator
5. Prevenirea complicatii tromboembolice prin administrare de anticoagulante de ex: heparina, concotiment cu
trombostop si dupa 48 de ore de la inceperea tratamentului se determina timpul QUICK
6. Prevenirea hiperexcitabilitatii miocardului. Se face prin administrare de xilina intramuscular sau IV in perfuzie
7. Administrarea medicatie, se face cu punctualitate respectand indicatiile medicului la pat
8. Alimentatia bolnavilor : se face pasiv la pat in primele zile , pe urma treptat se trece la alimentatia activa la
pat. , iar dupa mobilizarea bolnavului la alimentatia in sala de mese sau in salon. . Regimul alimentar va fi
hiposodat si hipocaloric la inceput alcatuit din lichide, piureuri, lapte, sucuri de fructe, trepatat se imbunatateste
evitand totusi alimentele care producd gaze si constipatie. Fumatul interzis
9. Urmarirea si evaluarea diurezei si scaunului. In primele zile eliminarile sunt la pat se combate constipatia cu
clisme uleiose sau la laxative usoare
10. Se asigura igiena bolnavului prin baie partiala sau generala la pat. . A se repeta an I

11. Mobilizarea bolnavului:


- in prima saptamana repaus absolut la pat, durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor
- daca bolnavul nu are dureri , febra, sau alte complicatii se pot face miscari pasive ale degetelor inca din prima
saptamana , treptat se permite, miscari active ale membrelor si schimbarea pozitiei . Mobilizarea se face
progresiv sub controlu pulsului si tensiunii arteriale - vezi an I mobilizarea bolnavului.
12. Asigurarea unui mediu psihologic favorabil. Psihoterapie, nu se comunica vesti proaste, se evita vizitele lungi
13. Educatia sanitara vizeaza :
- luarea corecta a tratamentului
- reducerea sau renuntarea la fumat, alcool, cafea.
- regim hiposodat, hipolipidic si renuntarea in special la grasimile animale
- verificarea periodica a colesterolului
- alimentatie bogata in fructe si legume crude
- combaterea obezitatii prin dieta si sport.
- tratarea HTA , diabetului zaharat si evitarea stresului.
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORALA
Angina pectorala sau angorpectoris este o forma clinica a cardiopatiei ischemice caracterizata prin crize
dureroase , durerea este localizata retrosternal, mai rar precordial. Iradiaza in bratul si antebratul stang dealungul
marginii cubitale , pana la ultimile 2 degete dar poate iradia si spre gat, mandibula, omoplat . Este perceputa ca o
senzatie de apasare, zdrobire, arsura, mai rar ca un junghi . Dureaza chiteva minute pana la 10-15 , cedeaza la
nitroglicerina si la repas fizic .
Durerea este insotita de anxietate, neliniste spaima ( in IMA durerea nu cedeaza la nitroglicerina )
CAUZE:
ateroscleroza coronriana, cardiopatii, HTA, diabet.
FACTORI DECLANSATORI
efort, emotii stres, tutun, cafea in exces, frig excesiv
FACTORI DE RISC
sedentarism , obezitate, cresterea colesterolului
INGRIJIR DE URGENTA
Repaus obligatoriu, administrare de nitroglicerina o tableta sublingual, si durerea cedeaza 1-3 minute.
Inhalare de nitrit de amil 2,3 picaturi si efectul se instaleaza in cateva secunde .
La prima criza de angina bolnavul se interneaza de urgenta, unde se face diagnostic diferential intre angina si
infarct.
Se impune tratament igieno- dietetic: evitarea meselor copioase, a grasimilor animale, alcoolului, tutun, cafea
ciocolata. La persoanele obeze regim hipocaloric , hipolipidic , hipoglucidic
TRATAMENTUL PROFILACTIC
Evitarea stresului , conflictelor, nelinistii, emotiilor, repaus dupa mesle principale , odihna, seromanda mersul pe
jos 2 km pe zi .
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ENDOCARDITA INFECTIOASA
Endocardita infectioasa se produce in cursul unei infectii generale ca urmare a multiplicarii agentilor microbieni
la nivelul valvelor sau pe leziuni deja existente .
Vegetatiile formate putand migra provocand embolii septice
SEMNE SI SIMPTOME
FEBRA transpiratii, oboseala, scadere ponderala, anorexie, cefalee, dispnee, paloare , peteseri pe mucoasa
bucala si oculara , splenomegalie, nodozidati OSLER pe pulpa degetului, hipocratism digital . Tulburari
neurologice ( afazie ) apar semne de embolie in arterele membrelor.
OBIECTIVE
- combaterea infectiei

- prevenirea fenomenelor emboliei


- asigurarea comfortului fizic si psihic
- asigurarea unei alimentatii adecvate
INGRIJIRI
Spitalizare cu repaus la pat
Asigurarea unei alimentatii usor digerabile
Regim lichid si semilichid in perioada febrila , apoi regim hipercaloric + reducerea aportului de sare.
Supravegherea functiilor vitale a comportamentului bolnavului
Observarea aparitiei semnelor de embolie la nivelul arterelor membrelor prezinta durere paloare , hipotermie,
disparitia pulsului , iar la nivel renal prezinta hematurie si dureri
Asistenta ajuta pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale pregateste pacientul pentru examinari
radiologice , recolteaza produse biologice pentru examene de laborator , administreaza tratamentul indicat de
medic si educa pacientul privind prevenirea si profilaxia infectiilor ( in special cu leziuni valvulare ).
INGRIJIREA PACIENTULUI CU PERICARDITA ACUTA
Pericardita acuta este o inflamatie a pericardului parietal sau visceral care evolueaza cu prezenta unui exudat in
cavitate (la inceput este exudat fibros apoi serofibrinos )
Pericardita poate sa apara in TBc , in fectii , complicatii IMA , in boli reumatismale , dupa caterismul cardiac.
SEMNE SI SIMPTOME
Durere, localizata retrosternal , accentuata la miscara de rotatie a toracelui , tuse , insiratie , clino statism si
diminueaza in intensitate o data cu acumularwa lichidului intre foitele pericardului.
Dispnee la inceput moderata si se intensifica odata cu acumulare lichidului devenind dispnee de efort, tuse
uscata, suchit, disfagie, febra transipatii. Iar in faza exidativa , apar semnele de tamponada cardiaca.
Se practica punctia pericardica pentru evacuarea lichidului - a se repta anul I
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
- combaterea manifestarilor de iritatie pericardics
- combaterea infectiei
- prevenirea complicatiilor
INGRIJIRI
- repaus la pat, pritalizare
- asigurarea de pozitie semi-sezanda a unui climat de liniste si comfort
- masurarea functiilor vitale
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- administrarea tratamentului simptomatic , etiologic
- combaterea complicatiilor
- oxigenoterapie
- asistenta pregateste pacientul pentru investigatii si recolteaza produse biologice pentru laborator.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale sistolica si diastolica peste valorile
normale peste 140/90 hipertensiune
CAUZE:
Exista hipertensiune fara cazue directe cand vorbim de hipertensiune esentiala si hipertensiune secundara
datorata unei afectiuni renale endocrine cardiovasculare, neurologice
Factori de risc;
- STRES
-FUMAT
-OBEZITATE

- SEDENTARISM
- CONSUM EXCESIV DE SODIU
Persoane cu risc crescut de HTA:
Cei cu regim de viata dezechilibrat, cu responsabilitati crescute , agresivi, hipercompetitivi
SEMNE SI SIMPTOME
Cresterea valorilor tensiunii poate fi tranzitorie sau permanenta.
Cefalee occipitala , frecvent dimineata cu caracter pulsatil
Ameteli
Astenie oboseala
Tulburari de vedere
Tulburari de memorie si concentrare
Parestezii palpitatii
Dureri precordiale
Dispnee la efort
Hemoragii de ex: epistaxis sau metroragii.
Aceste simptome sunt diferentiate in functie de stadiul hipertensiunii
Cele mai frecvente complicatii sunt accident vascular cerebral , encefalopatie hipertensiva, infarct miocardic ,
insufienta renala.
OBIECTIVE
Scaderea valorilor tensiunii arteriale spre normal
Asigurarea comfortului
Prevenirea complicatiilorrrrrr.
INGRIJIRI
Asigurarea repausului fizic si psihic
Combaterea factorilor de risc
Masurarea tensiunii pulsului respiratiei
Administrarea tratamentului prescris ( hipotensive, diuretice, )
Efectuarea bilantului hidric pentru prevenirea depletiei de potasiu care provoaca aritmii
Asigurarea unei alimentatii hipocalorice in obezitate
Hipolipidice in ateroscleroza
Reducerea aportului de sare
Lichidele administrate sunt fractionate pentru a evita cresterea brusca a tensiunii.
Asistenta efectueaza educatia sanitara privind respectarea unui regim de viata echilibrat
Evitarea stresului si surmenajul intelectual
Suprimarea fumatului
Combaterea obezitatii
Exercitii fizice , plimbari, si dispensarizare.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE ARTERELOR PERIFERICE
FACTORI DE RISC
a) tulburari functionale a circulatiei periferice boala RAYNAUD si ATROCIANOZA
B) leziuni ateromatoase arteriale de exemplu : arteriopatia obliteranta aterosclerotica
FACTORI FAVORIZANTI'
Frig si umezeala ( vasoconstrictie )

SEMNE SIMPTOME
1. In boala Raynaud ( este un spasm la nivelul arterelor digitale ) pacientul prezinta tegumente reci si palide,
furnicaturi , absenta pulsatiilor si prin repetarea frecventa a acestor simptome apare atrofierea pielii si
degenerarea unghiilor
2. Atrocianoza, este data de vasoconstrictie arteriolara cu vaso dilatatie capilara venoasa, pacinetul prezentand
cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare , tegumente reci, si umede, simptome ce se accentueaza
la frig, cand apar si dureri discrete , ce se amelioreaza la caldura
3. Arteriopatia obletiranta aterosclerotica, este un sindrom de ischemie periferica. Caracterizata prin durere la
inceput ca o jena la mers apoi sub forma de claudicatie intermitenta
Care cedeaza la repaus, tegumente palide , reci
In fazele avansate, durerea este permanenta , apar tulburari trofice
De exemplu: tegumente uscate fara pilozitati, unghii ingrosate, atrofie musculara ulceratii , gangrena.
INVESTIGATII
Oscilometria
Arteriografie
Ecodopller
OBIECTIVE DE INGRIJIRE
Imbunatatirea circulatiei arteriale periferice
Oprirea evolutiei leziunilor si prevenirea complicatiilor.
INGRIJIRI
1 si 2 in boala Raunaud si....... Adiminstreaza vasodilatatoare+ bai calde+ educarea pacientului sa evite frigul,
umezeala, stresul , fumatul
3. In arteropatia obliteranta : repaus la pat prelungit in fazele avansate fara a elimina mersul pe jos
Administrarea tratamentului si educatia pacientului sa poarte incaltaminte comfortabila sa evite cirapi sintetici ,
sa isi asigure igienra riguroasa a memebrelor inferioare , sa evite efortul fizic , baile fierbinti , vestimentatia
stramta care impiedica circulatia , sa nu fumeze , si sa aiba un regim alimentar sarac in grasimi animale
hipoglucidic, fara alcool si cafea
Iar in cazul in care arteropatie diabetica se va echilibra diabetul.
INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI ALE VENELOR.
1. TROMBOFLEBITA- obstructia lumenului venos cu un tromb ( cheag) insotita de infalamarea peretului venos.
Factori favorizanti:
Imobilizari prelungite la pat
Obezitate
Varice
Ultimile luni de sarcina
Traumatisme
Leucemie
SIMPTOME SI SEMNE
Subfebrilitate
Tahicardie
Local prezinta durere pe traiectul venei ce poate fi spontana sau provocata de palpare digitala , miscari, mers, si
se intensifica in stadiul edematos

Impotenta functionala in functie de evolutia bolii.


Edeme.
Toate aceste semne sunt diferentiate in functie de vasul afectat.
OBIECTIVE
Combaterea stazei venoase
Corectarea tulburarilor biologice favorizante
Prevenirea complicatiilor
INGRIJIRI
repaus la pat in perioada febrila si dureroasa
Pozitionare cu membrul inferior bolnav mai ridicat pentru a favoritza circulatia venoasa
Cand semnele acute locale diminueaza se incepe mobilizarea progresiva a membrului
Asistenta administreaza tratamentul si observa aparitia complicatiilor de ex: embolia pulmonara sau hematuria ,
ajuta in satisfacerea nevoilor , acorda ingrijir pre si post operatorii , educa pacientul sa poarte ciorapi elastici,
recomanda masajul membrelor + mers pe jos zilnic , sa evite ortostatismul prelungit.
2. VARICELE
Se caracterizeaza prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul gambei
Cauze:
Ortostatism prelungit
Tumori abdominale
Tumori pelviene , acestea provocand compresiuni venoase si duc la aparitia varicelor secundare
Insuficienta valvulara venoasa, ereditara ce duce la aparitia vericelor primitive
Semne si simptome
Senzatie de tensiune si amorteli la nivelul gambei dureri accentuate in ortostatism si care diminueaza in
intensitate pe masura ce se dezvolta cordoanele venoase
Local se produce dilatarea venelor superficiale uneori formandu-se pachete venoase.
Edem accentuat dupa ortostatism prelungit ce diminueaza la repaus
Obiective:
Favorizarea circulatiei venoase
Prevenirea complicatiilor
Promovarea comfortului
Ingrijiri:
Asigurarea repausului cu membrele inferiare ridicate
Administrarea medicatiei prescrise de medic si interventie chirurgicala in formele avansate.
Asistenta pregateste preoperator si asigura ingrijiri postoperatorii dupa interventie
Supravegherea pacientului pentru a depista precoce semnele complicatiilor ( tromboflebita si ruperea varicelor )
Asistenta educa pacientul sa evite ortostatismul prelungit , ciorapii elastici, alternarea perioadelor de activitate cu
repaus , masajul membrelor, mersul pe jos si combaterea obezitatii.
1.Coloesterolul crescut in sange val normal 140-200 mg%
2. Hipertensiunea arteriala
3. Diabetul zaharat
4. Fumatul
5. Obezitatea
Colesterolul bun 40-60 mg , cand valoarea scade sub 40 este risc de AVC
Colresterolul LDL valoare normala 130-150
Trigliceridele 100 mg femei si 150 mg% barbati

Tensiunea arteriala
Diabetul zaharat cu valori crescute devine cu risc
Fumatul . Fumatorul prezinta risc de IMC
Obezitatea. Cu 30 % mai mult peste greutatea ideala.
Factori de ris. Modificabil prin vointa. Fumatul, greutatea.
Stres, sedentarism, anticonceptionale.
A se repta administrarea heparinei.
Electroconversia sau defibrilarea electrica.
Este o metoda de tratament ce consta in aplicarea unui soc electric extern cu ajutorul unui aparat numit
defibrilator.
Defibrilarea se practica in fibrilatie tahicardii ventriculare. Dupa defibrilare pentru eficienta tratamentului se
administreaza xilina in perfuzie sau alte antiaritmice + EKG.
Electrostimularea - este o metoda de stimulare a miocardului cu ajutorul unui dispozitiv numit pace maker .
Indicata in : utlburari severe de ritm si in tulburari de conducere.
Pregatirea pacientului :
- EKG
- se masoara functiile vitale
- local se raz pilozitatile+ dezinfectia tegumentului
BYPASS CORONAIRAN
Consta in realizarea unui scurt circuit intre aorta si cornara lezata prin interventia pe cord deschis.
ANGIPLASTIA CORONARIANA TRANSLUMINALA
Este o metoda paleativa de dilatare a artere coronare afectata de ateromatoza.
Pregatirea bolnavului:
- se obtine consitamant in scris
- se monitorizeaza functiile vitale EKG, coronaro grafie + pregatirea locala ce onsta in raderea pilozitatilor ,
dezinfectia pielii ,in regiunea inghinala bilateral . Dupa se acorda ingrijir.

RESUSCITAREA CARDIORESPIRATOR
totalitatra procedeelor medicale puate pt restabilirea functiilor vitale partial sau total pierdute se numeste
resuscitare cardiopulmonara.
Stopul cardiorespirator survine ca urmare opririi inimii si respiratiei si daca nu se instituie RCP in 4-6 min se
produce moartea pacientului.
Asistolie= oprirea cordului in diastola
Stop cardiac= oprirea inimii
Stop respirator= oprirea respiratiei
Moarte clinica= inncetarea functiei vitale fara moartea creierului
Moarte biologica= incetarea tuturor functiilor organismului inclusiv creierul
Mioza= micsorarea pupilelor la lumina
Nidriaza fixa= marirea pupilelor
Incetarea functiei respiratorii si a celei cardiace duce la stop cardiorespirator ce corespunde cu moartea clinica.
Semnele de recunoastere a stopului cardiorespirator sunt:
- pierderea cunostintei
- oprirea respiratiei
- incetarea batailor cardiace.
- absenta pulsului la artera carotida

- paloarea extrema sau cioanoza


- relaxarea completa inclusiv a sfincterelor ducand la pierderi necontrolate de urina si materii fecale.
Intre moartea clinica si cea biologica a tesutului nervos exista un interval de 30-90 sec timp in care functiile
vitale pot fi restabilite
Resuscitarera cardiopulmonara este o urgenta pulmonara ce trebuie efectuata rapid si eficient respectand etapele
resuscitarii:
Etapele resuscitarii sunt:
1. Eliberarea cailor respiratorii
2. Respiratie artificiala
3. Masaj cardiac daca nu se percepe pulsul la artera carotida.
Asistenta ce efectueaza resuscitarea va cunoaste masuri de reanimare:
- eliberarea cailor respiratorii ( dechiderea gurii, indepartarea eventualelor proteze si a corpilor straini)
- hiperextensia capului
Propulsarea inainte amandibulei
- pensarea nasului si efectuarea respiratiei artificiale ( gura la gura ) sau cu aparatul de respiratii artificale ( de
preferat gura la msca pt prevenirea infectiei ) concomitent cu masaj cardiac extern.
HELP ME!!!
H= hiperextensia capului
E= eliberarea cailor respiratorii
L= luxarea mandibulei
P= pensarea nasului
M= masaj cardiac
E= extern
Materiale necesare
- pipa guedel
- aspirator secretii
- masti pt fata
- trusa de intubare orotraheala ( IOT)
- sursa de oxigen
- trusa de perfuzie
Defibrilator electric
- medicamente pt resuscitare ( solutie de ser fiziologic, adrenalina 1 la mie, clorura de calciu, xilina, hidocaina
1% , atropina, dopamina pt sustinerea TA )
- materiale pt punctia cardiaca
Tehnica resuscitarii cardiopulmonare
Conform noilor indicatii resuscitatii cardiorespiratorii
- la adulti respectam raportul 30:2 cand este un slavator, iar cand sunt 2 salvatori ritmul resuscitarii este de 15:2 .
Daca asistenta medicala intarzie mai multe de 5 minute se va efectua masajul cardiac 3 minute inainte de
defibrilare sa continua masajul cardiac.
- pt copii cand exista un singur salvator respiratia cardiopulmonara se efectueaza cu un raport de 30:2 , iar cand
sunt 2 salvatori un raport de 15:2
- pt noi nascuti se foloseste un raport de 3:1 , nou nascutul va fi tinut de salvator pe antebrat sau coapsa.
Respiratia artificiala se efectueaza dupa eliberarea cailor respiratorii de secretii, corpi straini sau de caderea
limbii.
Dupa eliberarea cailor respiratorii prima manevra va fi hiperextensia capului, ridicarea barbiei pacientului si

propulsarea ei anterior ( au ca efect dislocarea limbii cazute in faringe ) pe urma se face respiratie artificiala
( gura la gura , gura la masca sau cu un balon de respiratie artifiala )
Metoda directa de respiratie artificiala consta in insuflarea aerului expirat de salvator dupa o inspiratie profunda
in caile respiratorii ale victimei care va fi asezata in decubit dorsal pe plan dur si capul in hiperextensie.
Salvatorul cu o mana va pensa nasul , iar cu cealalta, sustine mandibula victimei.
Masajul cardiac extern se face concomitent cu respiratia artificiala prin compresiunea sternului apansandu-l cu
podul palmelor suprapuse la 2 laturi de deget de la apendicele xifoid astfel incat sa se deprime cu 5-8 cm peretele
toracic.
Compresiunea sternului trebuie sa se efectueze tinand bratele intinse si apoi se relaxeaza, darnu se ridica palmele
de pe stern.
Controlul eficacitatii masajului cardiac se face verificand aparitia pulsului la artera carotida, recoltarea
tegumentului si scaderea midriazei.

DIAGNOSTIC

RESPIRATIA

CIRCULATIA

STAREA DE
CONSTIENTA

ALTE
MANIFESTARI

1. Stop
cardiorespirator

- oprita

- oprita

- pierduta

- paloare
- midriaza
- relaxarea
musculaturii

2. Liotimie

- superficiala

- puls slab
- TA scazuta

- pierduta

- dureaza cateva
minute sau secunde
- revenirea spontana

3. Coma

- profunda
- zgomotoasa
- deprimata

- puls amplu si bine - incostienta


natut
profunda
- colaps circulator

- in functie de cauza
comei

4. Soc

- pastrata

- puls filiform
- TA prabusita

- stare generala
alterata in functie de
cauzele socului

- pastrata

Eficienta resuscitarii depinde de permeabilitatea cailor respiratorii. Semnele ce indica eficienta resuscitarii sunt:
- recolorarea tegumentelor spre normal
- reducerea midriazei
- aparitia pulsului la arterele mari
- reaparitia respiratie spontane
- reaparitia respiratiei spontane
- revenirea starii de constienta
- TA urca la 60-70 mm Hg, cea minima fiind greu de masurat
Ingrijiri acordate dupa RCP
1. Bolnavul este supravegheat permanent pt a preveni eventualele recaderi
2. Daca nu i-a revenit constienta , i se administreaza iv solutie hipertonice de glucoza 33 % manitol 20% si

diuretice pentru a reduce edemul cerebral.


3. Se combate tendinta la acidoza prin salutie de bicarbonat si solutie Tham, iar pt reducerea hipercoagulabilitatii
sangelui se administreaza heparina.
4. Oxigenoterapie
Accidentele masajului cardiac sunt:
- fractura sternala
- infundari toracice
- hemotorax
- pneumotorax
- ruptura aortei ascendente.
Semne sigure de moarte
1. Traseu EKG plat timp de 60 minute
2. Diulatarea persistenta a pupilelor ( midriaza ) fara reactia la lumina ( implica moarte SNC )
3. Opacitatea corneei
4. Aparitia cianozei cu libiditati.
STUDIU DE CAZ
Motivele internarii:
- dureri precordiale cu caracter constrictiv
- dispnee mixta
- dureri articulare
Plan de ingrijire
Pacient in varsta de 54 ani, prezinta de 5 zile dureri precordiale cu caracter constrictiv cu iradiere in umeri,
dispnee mixta, motiv pentru care se interneaza de urgenta in spital pentru investigatii si tratament.
Diagnostic la internare:
Cardiopatie ischemica dureroasa.
Infarct miocardic acut anteroseptal
Nevoia

Diagnostic
P.E.S.

Obiectivul
SPIRO

Interventii obisnuite

Investigatii delegate

Evaluare

1. Nevoia P- dureri
de a se
precordiale cu
misca si decaracter
a avea o constrictiv;
postura E- din cazua
buna
infarctului;
S- manifestata
prin reducerea
miscarii.

S- pacientul,
P- sa-si aline
durerea,
I- cu ajutorul
asistentei
R- respectand
cele auzite,
O- in termeni
de 3 zile

- asistenta instaleaza
- asistenta administreaza
pacientul in pat si invata
medicamente indicate de
pacientul care sunt pozitiile medic : 1/2 fiola de
adecvate si cum sa efectueze Mialgin subcutanat, la
exercitii active;
nevoie Nitroglicerina
-asistenta schimba pozitia sublingual sau
bolnavului la interval de 3 Algocalmin
ore
- asistenta urmareste
- asistenta verifica pielea
efectul medicamentelor
pacientului si maseaza
locurile dispuse la escare
- asistenta ajuta pacientul in
activitatile zilnice la nevoie
pentru a-i permite sa se
conserve energia, ajuta la
alimentatie, difratare , igiena
si mobilizare.
- asistenta reda increderea
pacientului ca imobilitatea
sa este o stare trecatoare.

Dupa 3
zile
durerea
s-a cedat
si
bolnavul
se simte
mai bine.

2. Nevoia P- dificultate S- pacientul


de a
in respiratie; P- sa nu
E- din cauza prezinte

- asistenta umezeste aerul


din incapere
- asistenta asigura

- asistenta la indicatia
Dupa 24
medicului administreaza de ore
oxigen;

respira si a infarctului;
avea o
S-manifestata
buna
prin dispnee
circulatie mixta.

pacientului pozitia care


favorizeaza o respiratie mai
buna.
- asistenta invata pacientul
sa faca exercitii respiratorii
profunde, precum si sa
tuseasca pentru a indeparta
secretiile
- asistenta invata pacientul
sa renunte la fumat.

- administreaza Eufilin 3 pacientul


tablete pe zi,
respira
expectorante,
mai bine
bronhodilatatoare si de
congestionante a
mucoasei respiratorii

dificultati in
respiratie;
I- cu ajutorul
asistentei;
R- respectand
cele invatate
O- in termeni
de 24 de ore

3. Nevoia P- anxietate
de a evita E- din cauza
pericolele cunoasterii
prognosticului
bolii
S- manifestata
prin neliniste
si agitatie

S- pacientul ; - asistenta invata pacientul - asistenta administreaza


P- sa
sa pastreze repausul fizic si la indicatia medicului
diminueze
psihic
Fenobarbital pentru
anxietatea si sa - asistenta favorizeaza un
asigurarea somnului si
cunoasca boala climat de liniste si securitate Diazepam sau
sa;
- asistenta diminueaza
Nitrazepam 2-3 tablete.
I- cu ajutorul stimulii auditivi si vizuali
asistentei;
care ar putea deranja
R- respectand pacientul ( zgomote,
cele invatate lumina )
O_ maximum - asistenta raspunde la
in 5 zile
intrebarile pacientului si sta
in preajma sa daca e nevoie.

Pacientul
cunoaste
modul de
viata ce
trebuie
respectat
si
anxietate
aa
disparut.