SUBIECTE EXAMEN SEMIOLOGIE MEDICALA

SEM I

[Link] patologic:

[Link] patologic:
Note: decubitele pot fi:
a) antalgice (pozitia care usureaza durerea produsa de
boala) – meningean, decubitul in peritonita si in afectiuni
pleurale;
b) functionala (pozitie care usureaza functia unui organ sau
aparat afectat) – ortopnee si decubit in tetanos;
-ortopnee – se defineste ca fiind o pozitie asezata, pe
care o adopta bolnavii spre a-si usura respiratie. Aparitia
dispneei de repaus se insoteste, de regula, de dispneea de
decubit, bolnavul odihnindu-se comfortabil pe mai multe
perne sau chiar in fotoliu sau sezand. Apare in: insuficienta
cardiaca stanga si in disfunctia ventilatorie obstructiva (astm).
-in afectiuni pleurale – durerea pleurala este
caracterisitica, bine delimitata, intensa, cu caracter de
intepatura uneori iradiind simetric in spate, accentuata de
miscarile respiratorii, tuse si miscari ale toracelui. Presiunea o
accentueaza ceea ce determina decubitul pe partea
sanatoasa.
1
 Ex: in sdr de revarsat pleural al marii cavitatii – la
inspectie: bolnavul initial, datorita durerii, sta pe partea
sanatoasa; ulterior va sta pe partea bolnava, pentru a putea
respira mai bine cu plamanul de parte opusa.
-in sindromul meningial – pozitie antalgica in „cocos de
pusca” = decubit lateral, ghemuit, cu genunchii la piept si
ceafa in extensie. Aceasta pozitie ofera volum maxim sacului
meningean in tensiune si astfel diminueaza cefaleea intensa a
acestor bolnavi. Pozitia se datoreaza contractiei reflexa a mm
paravertebrali si flexori ai membrelor.
-in tetanos – bolnavul adopta, involuntar, pozitia de
opistotonus, foarte dureroasa, respectiv apare o contractura
intensa a tuturor mm somatici. Bolnavul sta sprijinit pe ceafa
si calcaie, arcuit, cu membrele superioare flectate. Pozitia se
datoreaza afectarii prin toxina tetanica. Unoeri se poate
intalnii pleuro-sto-tonusul (curbare pe o parte) sau embro-
sto-tonusul (curbarea inainte – ca „fatul in uter”).
-peritonita acuta – bolnavul sta in decubit dorsal, imobil, cu
abdomenul excavat, fara miscari sincrone cu respiratia. Orice
miscare accentueaza durerile abdominale ale bolnavului
[Link] mersului
Examenul mersului – mersul este un mod de locomotie
propriu omului. In mers, centrul de greutate al corpului se
deplaseaza permanent inaintea poligonului de sustinere.
Mersul se modifica in toate starile patologice ce intereseaza
aparatul locomotor:

2
a. Claudicatia intermitenta – apare in sdr de ischemie
periferica cronica a membrelor inferioare (in gamba,
coapsa, fesa). Durerea apare la mers si dispare daca se
opreste din mers = sdr ‚privitorilor in vitrina’.
b. Scurtarea unui membru inferior (fractura de col femural)
poate fi compensata in timpul mersului prin urmatoarele
moduri:
- Mers pe varful piciorului a membrului inferior mai
scurt
- Mers cu flexia soldului si genunchiului membrului
inferior lung
- Asociera celor doua moduri anterioare
c. Halux rigidus (artroza metatarso-falangiana a degetelui
1., determina un mers cu piciorul in rotatie externa
pentru a evita flexia si extensia articulatiei.
d. Anchiloza genunchiului – in cursul fazei de pendulare
membrul pelvin este prea lung pentru a trece din
posterior spre anterior. Aceasta trecere se realizeaza fie
prin ridicarea bazinului de partea anchilozata, fie prin
mersul pe varf de partea sanatoasa, fie „cosind” (ducand
membrul cu anchiloza in circumductie in timpul trecerii
din posterior spre anterior).
e. Redoarea soldului in adductie sau abductie deformeaza,
de asemenea, mersul. Redoarea in adductie determina o
scurtare aparenta a membrului inferior. Redoarea in
abductie determina o alungire aparenta a membrului
inferior.
f. Insuficienta muschiului fesier mijlociu – in sprijinul
unipodal de membrul afectat, bazinul nu mai este
3
 mentinut orizontal, ci basculeaza, cazand pe partea
controlaterala (semnul Trendelenburg). Pentru a
compensa caderea bazinului de partea controlaterala,
umerii se apleaca de partea homolaterala (semnul
Duchenne). Daca insuficienta fesierului mijlociu este
unilaterala, mersul va fi leganat numai in timpul
sprijinului pe membrul pelvin afectat (ex: luxatia de sold
unilaterala). Daca insuficienta fesierului mijlociu este
bilaterala mersul va fi leganat bilateral „mers de rata”
(ex: luxatia congenitala de sold bilaterala).
Semnul lui Trendelenburg = în ortostatismul unilateral (pe partea luxată) – are
loc înclinarea bazinului în partea opusă membrului de sprijin, în timp ce
toracele se înclină spre partea membrului de sprijin. Liniile toracelui şi
bazinului care, în condiţii normale sunt paralele, în ortostatismul unilateral
devin convergente spre partea luxată. Acest semn rezultă din insuficienţa
muşchiului fesier mijlociu ale cărui puncte de inserţie sunt mai apropiate în
luxaţie. În luxaţiile bilaterale mersul devine legănat, ca „de raţă”. De aici
rezultă un obiectiv terapeutic important şi anume tonifierea muşchiului fesier
mic şi mijlociu.

g. Spondiloza lombara – daca mersul pe degete este

imposibil si are dureri in calcai si degetul 5, este
interesata zona L5-S1. Daca mersul pe calcai este
imposibil si are durere in haluce (degetul mare), este
interesata zona L4-L5.

4
 [Link] in boli endocrine
A. Boala BASEDOW-GRAVES “spaima inghetata”,hiper-
tiroidie:
=exoftalmie bilaterala asimetrica (rar simetrica )
=Fanta palpebrala larg deschisa
=sclera vizibila deasupra coreeii si irisului
=clipire rara (semn Stellwag)
=tremor al pleoapelor ( semn Rosenbach)
=pigmentare perioculara (Jellinek)
B. MIXEDEM-aspect buhait, hipo-tiroidie:
=tegumente uscate, palide, privire inexpresiva
=alopecie jumatatea externa a sprancenelor (semn Hertoghe)
=nas trilobat
=macroglosie (limba marita in volum)
=voce aspra, groasa
=pavilionul urechii ingrosat, par aspru, rar , fragil
C. ACROMEGALIA (semn patognomonic), ↑ somatotrop:
=marirea: capului/nas/urechi/buze/maini
+picioare/mandibula”in galos”
=pliurile fruntii sunt ingrosate. (“semnul palariei”)
=nr de la pantof se schimba

5
 D. SDR. CUSHING-fata rotunda”in luna plina”-adenom
hipofizar secretant de ACTH (hormon cortico-trop):
=roseata pometi si a corneei
=pilozitate pe buza superioara si barbie la femei
=gat scurt “ceafa de bizon”, depunere de grasime in spatiul
inter-scapular si in fosele supra/si infra-claviculare
E. DIABETUL (RUBEOZA)
=facies characteristic cu hiperemia fetei, obrajii roz
F. NANISM HIPOFIZAR:
=aspect infantil dar fata imbatranita
=lipseste pilozitatea fetei +insuficienta testiculara (la barbati)
G. HIRSUTISM (VIRILISM):
=hiperpilozitatea fetei la femei (facies hiperpilos)
=apare in hiperfunctie cortico-suprarenala, cortico-
suprareno-ovariana
H. CARCINOIDUL (facies leonid), ↑ serotonina:
=apare in tumora localizata in celulele argentafine (cellule
care contin serotonina) din intestinul subtire prin hiper-
secretei de serotonina.
=bufeuri, coloratii rosii ale fetei care apar paroxistic, dureri
abdominale

6
 [Link] in boli neurologice
Facies in boli neurologice
A. PARALIZIA DE NERV FACIAL (N. VII)-are 2 cauze:
centrala si periferica
=cauza centrala: in treimea1/3 sau jumatatea ½ inferioara a
fetei (prin leziuni ale [Link]).
ex:asimetria comisurii bucale (AVC=accident vascular
cerebral)
=cauza periferica: 1-trasaturi sterse de partea bolnava,
afecteaza a ½ din fata, pliuri nazogene sterse, nu poate increti
fruntea, nu poate fluiera, nu poate umfla obrazul = semnul
pipei.
2-comisura bucala este cazuta pe partea
respective, are lagoftalmie (nu poate inchide ochii nici in
somn).
3-apare semnul Bell (se scurg lacrimi)
Cauza periferica: de etiologie necunoscuta, posibil virala, post
traumatica, frig sau cauza tumorala.
B. BOALA PARKINSON
=facies imobil, masca, se pierd miscarile mimicii din cauza
leziunilor extrapiramidale)
=tremor maini / pasi mici si nesiguri
C. TETANOS = ”facies sardonic”

7
=fata ca o masca, “ras sardonic”sau “ras dureros”, comisuri
bucale in sus si dintii descoperti
=fruntea e incretita, ochii pe ½ inchisi.
=corpul poate lua pozitii diferite, faza tonica (se sprijina in cap
si calcaie)sau pozitia “fat in uter”
D. FACIES HUTCHINSON (genetic)
=apare in paralizia [Link] 3-4-6, si poate fi central
(afecteaza ½ fata) sau periferic
=globii oculari sunt imobili, apare ptoza palpebrala = caderea
pleoapelor
=frunte incretita, cap dat pe spate
E. FACIES MIOPATIC = pliuri frontale sterse

[Link] in boli cardiace

.Facies in boli cardiace
A. FACIESUL MITRAL
=apare in valvulopatie mitrala (stenoza)
=la femei apare “la beaute mitrale”, fata de papusa, pometii
rosii, in stadia avansate fata devine cianotica +buhaita (=
umflata, se numeste “masca mitrala”.
=apare cianoza peri-orala
B. FACIESUL SHATTUCK

8
=facies in culoare olive (amestec intre cianoza si subicter dat
de staza hepatica)
=in leziuni tricuspida
C. FACIES PLETORIC (plethora = sange abundent, mult)
=rosu cu teleangiectezie (vene f mici, ca paianjan)
=apare in HTA si alcoholism
D. FACIES CARDIOPATIC CIANOGEN (tetralogia Fallot)
=cianoza fetei, buzelor si limbii
=hipocratism digital (unghii si degete in “bat de tobosar”).

[Link] in boli digestive

A. FACIES HIPOCRATIC (in stadii terminale in peritonita
acuta)
=obrajii sunt supti, palizi, cenusii sau cianotici
=buze si urechi cianotice reci
=nas ascutit si ochii infundati in orbite
B. FACIES in CIROZA HEPATICA
=tegumente icterice /subicterice
=buze carminate, limba depapilata..lucioasa(lacuita)

[Link] in boli de colagen

A. SCLERODERMIA sau “ICOANA BIZANTINA”
9
=tegumente ingrosate care devin aderente la planurile
profunde, se sterg pliurile
=se pierde mimica , nasu si buzele se subtiaza(si degetele f m
)
B. DERMATOMIOZITA
=culoare liliachie (mov) a pleoapelor
C. LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC(LES)
=apar mici cicatrici sidefii
=eruptie eritemato-scuamoasa pe fata ,nas si pometi ( “in
fluture”)
=pleurezie si pericardita(daca apare la o femeie tanara ne
gandim la LES)

[Link] in boli pulmonare

Facies in boli pulmonare
A. IN PNEUMONIE SE INTALNESTE FACIESUL VULTUOS
=rosu, usor tumefiat, fara teleangiectezii, tranzitoriu (apare la
febra)
=semnul Jaccoud=roseata obrazului este de partea cu
pneumonia pneumococica,se asociaza si cu herpes naso-labial
B. FACIESUL din BPOC (bronhopneumopatia cronica
obstructive), apare bronsita cronica +emfizem pulmonar, si
dispnee de tip expirator)
10
=tip A=Pink puffer-BPOC ,nu are cianoza , predomina emfizem
=tip B=Blue blooter –BPOC ,are aspect cyanotic, predomina
bronsita +insuf cardiac dr.+edem

[Link] :hipofizar, mixedem, cardiac.

Nanism :hipofizar, mixedem, cardiac – 1,20-1,50 m inaltime,
poate fi armonic sau disarmonic.
Dezvoltarea sexuala este normala, pubertate precoce , apar
leziuni cardiace si renale , osoase.
=nanism hipofizar-din cauza de tumori hipofizare sau sechele
de meningita , infantilism sexual.
=mixedem-nanism disarmonic ,infantilism sexual, idiotie, cap
mare, nas bi-lobat, apare din lipsa de iod.
=nanism cardiac-cum ar fi insuficienta cardiaca din defectele
congenitale cardiace sau din valvulopatii dobandite in prima
copliarie
[Link]
Gigantismul – depasire cu 20% a inaltimii [Link] Romania
se considera gigantism b>2m, f>1,90m
Cauze :tumora sau hiperplazie a gl. Hipofiza cu crestere a
hormone somatotrop(STH).
Clinic :dezv e normal in general, cutia craniana mai mica si
ochii departati (hipertelorism).
11
Pot aparea insa si insuficienta venoasa la picioare , intarziere
mintala, dezv slaba a caracterelor sexuale secundare la
barbati si la f nu se dezv uterul si glandele mamare.
[Link]=gigantism, membre f subtiri, cu degete f subtiri
si lungi ca de paianjan (arahnodactilie)si pot avea dicuspidie
aortica sau anevrisme aortice viata scurta.

[Link]: tipuri, IMC.

Obezitatea: tipuri, IMC – este o boala neuro-clinica, cronica,
recurenta, caracterizata prin:
=dezechilibru in-put/out-put energetic.
=perturbare a sistemului de digestive alimentara (leptina si
serotonina)
=morfo pathologic avem hipertrofie si hiperplazie adipocitara
cu acumulare de tesut adipos
=fizio pathologic apar in exces citokine, ,angiotensinogen si
astfel vom avea HTA,BCI (boala cardiac ischemica),neoplasme
digestive, diabet,[Link] apnee in somn,etc.
Clasificare etiologica(adica dupa cauze):
[Link]
[Link] (produsa de unele medicatii sau tratamente)
[Link]
[Link] aport alimentar excesiv
[Link] genetici si ereditari
12
IMPORTANT….forme clinice:
[Link] =prin deficit de leptina, de receptori pt leptina, pt
melanocortina 4
[Link]=hipotiroidie, sdr. Ovarelor polichistice si
[Link].
[Link]:scade rata metabolica si se acumuleaza
tesut adipos
[Link] ovarelor polichistice :amenoree, obezitate
abdominala si poate aparea diabet zaharat.
[Link]. Cushing:obezitate abdominala ,
amenoree/impotenta, astenie , HTA, edeme, diabet zaharat
sau scade toleranta la glucoza , osteoporoza ,vergeturi rosii si
FACIES “in luna plina “specific si “ceafa de bizon”.
[Link] (comuna) cea mai des intalnita , are 2 forme
=ANDROIDA(tesut adipos mai ales pe abdomen , se asociaza
cu diabet si HTA , boli cardio-vasc)
=GINOIDA (grasimea se aseaza gluteo-femural , se stocheaza
ac. Grasi liberi care protejeaza de riscul vascular
[Link] medicamentos (insulina, steroizi, antidepresive,
propranolol)
[Link]
[Link]
[Link] la tratament

13
[Link] benigna =risc scazut de diabet, nu se asociaza cu
HTA ,risc mic de boli cardio-vasc , nu apare apnee in somn, nu
apare osteoporoza
[Link] activa
[Link] de depozitare abdominala=greutate normala, IMC
normal,triglyceride crescute si HTA.
IMC – Se considera obez daca IMC>30kg/m2 si se masoara
circumferinta abdomen ,la barbati.>94 cm , femei.>80 cm
(pacient in ortostatism si se masoara la jumatatea distantei
dintre rebord si creasta iliaca pe linia axilara medie).
Tablou clinic in obezitate:exces de tesut adipos, greutate
mare, IMC >30 kg/m2,cicumferinta abdomen mare b.>94cm
f.>80cm.
IMC = greutate/inaltime2
Gradele de obezitate
I Imc 30%-35%
II Imc 35%-40 %
III Imc > 40 % din G ideala
IMC estimeaza cantitatea de tesut adipos
O circumferinta abdominala >94 cm la barbati si >80cm la
femei are risc crescut cardiovascular HTA, AVC,DZ
Clasificarea obezitatii dupa modalitatea de depunere a
tesului adipos
 A de tip ginoid: in para-gluuteofesiera
 - la femei
14
  - La barbati cu hipofunctie gonadala
Depunerea se face pe sani, solduri, coapse, fese
Complicatii : varice ale membrelor inferioare:
Picior plat, Reumatism degenerativ: gonartroza,
coxartroza, spondiloza
 B de tip android –in mar-abdominala
 -Apare la barbati
 -Apare la femei post-menopauzal
 Este obezitate tronculara cu membre subtiri -tip
Falstaff
 Risc major pt boli CV, DZ, neoplazii
Tipuri particulare de obezitate
1 Obezitate in Boala Cushing
 Adenomul hipofizar produce ACTH in exces care
stimuleaza CSR si se produc hormoni gluco-corticoizi in
exces.
 Obezitatea este de tip android: facies in luna plina /
acnee, Hirsutism buza sup., mentonier
 Vergeturi –rosii (noi), atrofie musculara moderata
 Osteoporoza,
 Complicatii : DZ, HTA
 Dozari hormonale cortisol plasmatic, 17 ceto-steroizi

15
  Sindr. Cushing iatrogen : secundar terapiei cu cortico-
steroizi
2 Obezitate in sindromul Frolich –adipozo-genital
 Apare mai ales la baieti
 Obezitate de tip ginoid : fata rotunda
 Genu valgum X
 Hipodezvoltarea org. genitale
 Etiologie adenom hipofizar cromofob, Cranio-
faringiom,Meningioame supraselar, Leziuni inflamatorii
supraselare
3 Mixedem insufcienta tiroidiana grava, tiroidite, guse
tiroidiene. Se insoteste de obezitate.
4 Sindromul Pickwick [Link] –hipoventilatie ( The fat
boy Charles Dickens )
 Obezitate la baieti si tineri care asociaza somnolenta
 Accese de insuficienta respiratorie cu cianoza/
hipercapnie

[Link] patologice fanere (par, unghi)

Modificari patologice fanere (par, unghii)
SEMIOLOGIA UNGHIILOR
16
OMICOZE=afectiunile unghiilor
Patologic:
=pahionichie=unghii ingrosate, apar congenital , in psoriazis
sau onicomicoza
=onicogrifoza =unghie in forma de gheara , apare ereditar dar
si secundar dupa degeraturi sau arsuri.
=onicoliza=onicoschizis=desprindere a unghiei de pe patul
unghial(in diabet sau dupa panaritiu)
=anonichie =lipsa unghiei , este congenital
=koilonichia =in anemia feripriva , unghia ca o solnita
=leuconichia =unghie alba , in vitiligo
=hemoragii subunghiale =apar in endocardita bacteriana sub
acuta (+nodulii Osler)
=onicomicoza=unghii groase si opace, in micoze
=tumora glomica=tumora rosie sub unghie , f dureroasa.
=unghiile Hipocratice =cu degete Hipocratice( deget in bat e
tobosar), hipertrofia partii moi a degetului.
Modificarile unghiilor pot fi congenitale si [Link]
dobandite apar in :bronsite cronice , supuratii pulmonare ,
cardiopatii cianogene , endocardita bacteriana subacuta.
Pot fi UNILATERALE characteristic pt anevrism de artera
subclavie.
ASOCIERI

17
Osteoartropatia hipertrofica Pierre-Marie=apar unghii si
degete hipocratice, perioartrita si dureri [Link] in
cancer pulmonary sau mediostinal.
SEMIOLOGIA PARULUI
=hipertricoza-dezv exagerata a parului in zone normal piloase
pentru sexul si varsta respective .Poate fi:
----congenitala , distrofica posterior (spina bifida ) si distrofica
anterior (hipertricoza nazala , presternala si a pavilionului
urechii)
-----dobandita –post-traumatic , dupa simpatoctemii sau
neoplasme.
=hirsutism –dezv anormala a sistemului pilos in regiuni
(zone)in mod normal [Link] fi:
=localizat(obraji, genunchi ,pretibial)
=propriu-zis (dezvoltarea pilozitatii de
tip masculine la femei "virilism pilar")
Mai poate fi [Link](dupa menopauza , ovarectomie,in
tumori ovariene virilizante sau sprarenale , in distrofii
ovariene).
[Link] (in tratament cu anticonceptionale ,
spironolactone sau hormoni anabolizanti).
Poate aparea para-neoplazic in cancer bronhopulmonar cu
cellule mici , cancer de pancreas si de colon.
=hipotricoze(reducerea pilozitatii)---congenitala in sindr
Turner si Klinefelter
18
 ---dobandita in boala Addison,
ciroza hepatica
Caderea parului se numeste ALOPECIE
Calvitie, sau chelie comuna=in dermatite seboreice , dupa
radioterapie sau citostatice si in boala Basedow ca alopecii
difuze.
Exista si alopecii difuze care apar ca "in luminis" in sifilis si
pelada.

[Link]
Paloarea (VIP) – este data de ingrosarea tegumentelor,
cantitate scazuta de Hb (-anemii), vasoconstrictie(ex-soc).
consultam culoarea
mucoaselor,conjunctivelor,buzelor,mucoasei
linguale,mucoasei bucale,culoarea [Link] mai multe
situatii :
---paloare+icter = icter flavinic pt anemie hemolitica
---paloare alba cu nuanta verzuie apare in anemia
sideropenica a tinerelor-pt deficit de FE.
---paloare galben pai pt neopplasme
---paloare cafea cu lapte in endocardita bacteriana
19
--- paloare foarte intense, ca hartia , in anemia acuta
posthemopragica.
---paloare intensa cu manif hemoragice(petesii, echimoze)
este sugestiva pt leucemia acuta sau sindroame hemoragice.

[Link] : definitie, tipuri.

Icter : definitie, tipuri – culoare galbena a tegumentului
determinata de cresterea bilirubinei in sange peste1 mg
/[Link] apare la niv bazei limbii, sublingual si la niv sacului
conjunctival inferior.
Semiologic exista 4 tipuri de icter:
a)-icter flavinic,galben pai=amestec anemie+icter cu
bilirubina indirecta(-icter hemolitic).
b)-icter verdinic , cu nuanta verde, care apare in icterul
mecanic sau in icterul hepatocelular foarte grav(colestaza).
c)-icterul rubinic , galben rosiatic-este un icter febril (cu
febra)--ex leptospiroza , apare un icter cu coloratie rosie
tegumentara determinata de febra
d)-icter melanic/negru-care apare in neoplasmul de cap de
pancreas-prin retentie crescuta de pigmenti biliari si
biliverdina in tegumente.

Pacient icteric-analizam 4 aspecte:

[Link] tegumentelor

20
[Link] scaun ,
[Link] urina si
4. determinarea fractiunii de bilirubina crescuta in sange
I . Icterul hemolytic (icter flavinic)-icter prin hiperproductie de
bilirubina indirecta ,urini hipercrome(urobilinogen crescut)
,scaun pleiocrom , de culoare inchisa datorita
stercobilirubinei (din metabolizarea bilirubinei)-caracteristic :
scaderea duratei de viata a hematiilor-cresterea Bilirubina
i.(neconjugata) de cauza eritrocita => hemoliza-cauza extra-
eritrocitara-transfuzii de sange incompatibil => hemoliza.
II . Icterul mecanic-prin obstructia caii biliare principale asa
cum se intampla in litiaza coledociana si neoplasmul de cap
de pancreas-creste Bilirubina directa,aspect verdinic si poate
ajunge melanic, urina colurica ca berea neagra (B dir), scaun
deschis la culoare, acolic, , asemanator chitului si se poate
asocia cu prurit tegumentar.
III . Icter hepatic-hepatocelular-icter moderat, care uneori
poate fi verdinic, creste atat blb directa si indirecta, scaun
hipocrom, urina hipercroma-apare in hepatita sau ciroza
hepatica
OBS> diagnostic diferential cu coloratia galbena a
tegumentelor det de intoxicatia cu atebrina(un medicament
pt malarie) sau carotidodermie(mult morcov)=palmele si
talpile sunt galbene , restul tegumentelor nu.

[Link] mecanic, clinic, diagnostic + cauze.

21
Icter mecanic, clinic, diagnostic + cauze (obstructiv)
 Cauze - colestaza intra sau extrahepatica; se produce
obstructia partiala sau totala a cailor biliare de la polul
biliar al hepatocitului pana la intrarea coledocului in
duoden
-deficite in functia excretorie hepatica a bilirubinei
-litiaza coledociana icter intermitent
-cancerul de cap de pancreas icter progresiv
 Icter intens cu nuanta verzuie –verdinic-
 Prurit datorat sarurilor biliare
 Urini colurice –ca berea neagra spumoasa-BD in urina
 Scaun deschis si grasos
 Splina normala
 Ficatul la inceput functioneaza N
 In sange creste BD

[Link] hemolitic, clinic, diagnostic + cauze

Icter hemolitic, clinic, diagnostic + cauze
 Este generat de distructia exagerata a hematiilor-
hemoliza- si ca urmare apare un exces de bilirubina
neconjugata, indirecta.
 Cauze
 A eritrocitare, de obicei congenitale
22
  –micro-sferocitoza ereditara
 -talasemia
 -sicklemia
 B extra-eritrocitare de obicei dobandite –transfuzii cu
sange incompatibil
 Clinic icter flavinic tegumentar
 Urini culoarea roscata prin exces de uro-bilinogen
 Scaun hipercrom pri exces de sterco-bilina
 Spleno-megalie
 Hepatic functie normala
 Sange creste BT si BI
Durata de viata a hematiilor este scazuta

[Link] hepatocelular, clinic, diagnostic + cauze

Icter hepatocelular, clinic, diagnostic + cauze
 Cauze boli hepatice acute sau cronice cu alterarea
lobulului hepatic
 Boli hepatice febrile-rubinic
 Boli hepatice grave –verdinic –
 Clinic urini hipercrome - creste bilirubina si uro-
bilinogenul

23
  Scaun hipocrome
 Ficatul alterat morfo-functional
 Sange: creste BI si predominant BD

[Link] : def, tipuri

Cianoza : def, tipuri
Definitie – reprezinta coloratia albastru- vinetie a
tegumentelor si mucoaselor datorata cresterii hemoglobinei
reduse (Hb fara oxygen) ca o valoare de peste 5 grame%.Este
mai evidenta la nivelul buzelor unde circulatia este mai
dezvoltata si dispare la micropresiune putand sa facem astfel
diagnosticul diferential cu pseudo- cianoza, care nu dispare la
micropresiune,pseudcianoza care poate apare prin depunere
anormala de saruri de aur,argint sau arsenic.
Tipuri:
[Link] generalizata este de: a) tip central care la randul ei
poate fi pulmonara sau cardiaca
b) periferica cardiaca de staza
a)Cianoza pulmonara apare printr-o oxigenare incompleta a
sangelui in capilarul pulmonary. Mec de aparitie :-tulburari de
ventilatie,tulburari de difuziune, tulburari de circulatie
pulmonara.
Caracteristici : intereseaza limba si mucoasa bucala este calda
si nu dispare la testul Lewis=frecarea lobului urechii.

24
Cianoza centrala prin sunt dreapta- stanga apare in
cardiopatii congenitale cianogene prin sunt dreapta- stanga
intrcardiac sau in marile vase. Tipic :Tetralogia Fallot sau
maladia [Link] caract prin I. stenoza de artera
pulmonara,[Link] septal ventricular,[Link] calare pe sept
si [Link] ventriculara [Link] de la nastere sau
in copilarie si duce la inclestarea degetelor ,tulburari de
dezvoltare,cianoza diminua in pozitia pe vine.
b)Cianoza periferica sau de staza=semn de insuf cardiaca, cu
edeme ,este rece la extremitati,dispare la testul Lewis.
2. Cianoza localizata apare prin desaturarea excesiva a
sangelui capilar datorita reducerii debitului arterial sau/si a
incetinirii circulatiei veno-capilara intr-un anumit teritoriu-
ex.:acrocianoza-bola ce apare in copilarie ,mai frecvent la
sexul femin,la membrele inferioare mai ales si este
intesificata de expunere la [Link] tip de cianoza localizata
:Libedo reticularis(-cianoza in retea)-idiopatica sau semn de
pancreatita [Link] sindromul deischemie periferica acuta
initial avem paloare si apoi cianoza rece in tromboflebita
profunda apare o cianoza localizata, uneori asociata cu o
coloratie albicioasa ca urmare asocierii unui spasm arterial.

[Link] cutanate difuze: melanodermia,

hemocromatoze!!!
Hiperpigmentari cutanate difuze: melanodermia,
hemocromatoze!!!
25
Hiperpigmentarea addisoniana (melanodermia adisoniana) :
Apare in boala Addison (insuficienta corticosuprarenala
primara) fie printr-un proces autoimun, neoplasme sau
metastaze in suprarenala sau prin tuberculoza glandei
suprarenala.
Hiperpigmentarea incepe in zonele natural hiperpigmentate
melanic adica: areole mamare, linia alba, axile si organe
genitale. Este o hiperpigmentare generalizata care cuprinde
tegumente si mucoase, intereseaza preferential pliurile
(inclusiv cele palmare), cicatricile recente si zonele expuse la
stimulare mecanica (frecare).
Mai asociaza semnele deficientei de mineralocorticoizi:
hiperpotasemie K cu hiponatremie Na si hipervolemie
secundara.
Dpdv clinic se manifesta prin: hipotensiune, astenie,
inapetenta, greata, varsaturi si diaree.
Hemocromatoza si hemosideroza: Afectiuni determinate de
depunerea in piele si in organele interne de fier (sub forma de
hemosiderina).
=In hemocromatoza defectul este genetic (familiar ereditar) si
se caracterizeaza printr-o absorbtie crescuta de Fe.
=Hemosideroza apare printr-o administrare excesiva de Fe
parenteral(injectabil) sau prin transfuzii repetate in diferite
anemii congenitale.
Tegumentele sunt brune uneori cu nuanta metalica cenusie,
tegumente aspre si uscate, modificari mai evident la nivelul
26
fetei si fetele de extensie ale membrelor; Sunt interesate si
mucoasele in hipercromie.
Depunerea de hemosiderina in organe produce o serie de
deficite:
Functionale: insuficienta cardiaca, insuficienta hepatica,
insuf pancreatiica -> DZ.
Modificari structurale: ciroza hepatica.
Triada diagnostica clasica fiind : hiperpigmentare cutanata,
diabet tip II si ciroza hepatica.
De aceea boala este cunoscuta si ca: Diabet bronzat sau
Ciroza pigmentara.

[Link] regionale : cloasma gravidica, acantosis

nigricans, dermatita de staza (ocra)
Hiperpigmentari regionale : cloasma gravidica, acantosis
nigricans, dermatita de staz(ocra)
Acanthosis nigricans: hiperpigmentara regionala mai ales
axilara sau peri-ano-genitala, cu hiperkeratinizare astfel incat
aspectul este catifelat si negru.
Apare in cancer si mai rar in diabet zaharat, acromegalia si
gigantismul.
Dermatita ocra (dermatita pigmentara): apare in insuficienta
venoasa cronica a membrelor inferioare; Apare o extravazare
a sangelui secundara stazei venoase, cu transformarea Hb in
27
hemosiderina, ceea ce da o coloratie bruna, ce formeaza un
placard la nivelul gambelor, bine delimitat, de dimensiuni
variabile, cu margini neregulate, tegumentele sunt subtiate si
atrofice si se poate asocia cu ulcerul varicos.
Apare dupa tromboflebite sau la cei cu varice importante, cu
insuf venoasa cronica, dar poate apare si secundar in
insuficienta cardiaca veche, ca urmare a stazei.
Cloasma (masca gravidica): hiperpigmentare bine
circumscrisa, simetrica a fetei, ce apare in timpul sarcinii
odata cu hiperpigmentarea liniei albe si a areolelor mamare.
Poate deveni permanenta dupa nastere. Mai poate fi intalnita
in tumori ovariene sau in tratamentele anticonceptionale
orale.

[Link] circumscrie: efelide, nevi pigmentari,

pete cafe au lait, melanomul malign.
Hiperpigmentari circusmscrise: efelide, nevi pigmentari, pete
cafe au lait, melanomul malign
Efelidele (pistruii): sunt macule pigmentare cu dispozitie in
special pe tegumentele expuse. Aparitia lor este determinata
genetic. Nu au semnificatie patologica.
Nevii pigmentari: sunt tumorete pigmentare bine delimitate,
de culoare bruna pana la neagra.
Sunt tumori benigne , dar se pot maligniza prin iritatie
mecanica (imbracaminte, ras ...)

28
Melanomul malign: proliferare neoplazica a melanocitelor, ce
se dezvolta deseori pe un nev pigmentar. Malignizarea este
semnalata de cresterea formatiunii, de ulcerarea ei, cu
formare de cruste, aparitia durerii si a unor metastaze in jur
sau la distanta.
Neurofibromatoza Recklinghausen: caracterizata prin
prezenta de pete pigmentare de culoare " cafe o lait" si
fibroame cutanate si perineurale.

[Link] cutanate (albinism, vitiligo). Eritem

Hipocromii cutanate (albinism, vitiligo); Eritem
Albinismul: hipopigmentare generalizata care apare printr-
un deficit de sinteza a melaninei, datorita unui defect de
tirozinaza. Practic exista un nr normal de melanocite, dar ele
nu contin granulele de melanina.
Este o boala autosomal recesiva si care se caracterizeaza prin
absenta de pigment melanic astfel prezinta: tegument
nepigmentat, par alb, iris nepigmentat, iar pupila rosie prin
vizualizarea coroidei nepigmentate.
Absenta pigmentului ocular determina fotofobie si leziuni
nervoase concomitente (nistagmus orizontal sau vertical ,
oligofrenie, epilepsie)
ex: soarecele / iepurele de laborator.
29
Vitiligo: pete acrome simetrice, uneori cu margini
hiperpigmentate, cu dimensiuni variabile putand exista si
vitiligo generalizat , dar si vitiligo ocular (iris pigmentat si
pupila normala, si nu exista fotofobie).
Poate apare sau se poate accentua dupa un traumatism
psihic sau se poate asocia cu boli autoimune : boala Basedow
sau Boala Addison.
ERITEM
Reprezinta o exagerare a nuantei rozate obisnuite
A Generalizata
-in stari febrile , prin dilatarea excesiva a vaselor cutanate
-eritem morbiliform din rujeola/ scarlatiniform
-emotivitate, prin dilatarea excesiva a vaselor cutanate
-conditii normale-expunere la caldura a
-alergii
B Localizat
 -eritem palmar –ciroza hepatica
 eritem circinat –in arc de cerc RAA
 Eritem facial in fluture LES in zona expusa la soare
 Macule eritematoase-rozeole-in sifilis secundar-la baza
gatului (colierul Venerei),

[Link] cutanate(petesia, echimoza, hematomul)

30
Hemoragii cutanate(petesia, echimoza, hematomul)
Petesia: hemoragie intradermica a unor vase mici, arteriole
sau capilare.
Apare ca o pata rosie de 1-3 mm de diametru, care nu dispare
la vitropresiune, si apare ca o extravazare de sange in piele.
Uneori se aseaza sub forma unor dungi vibice; pot conflua si
dau aspect de purpura (de cauza: capilara, trombocitara)
Pot apare:
-In defecte de hemostaza trombocitare, trombopenii si
trombopatii.
Poate apare in purpura senila trombopenica.
Echimoza (vanataia): hemoragie dermohipodermica de mai
mari dimensiuni , in care sangele infiltreaza o zona
tegumentara.
Apare ca o pata de dimensiuni si forme variabile, de culoare
violacee, care in timp devine verzuie (dupa zile de evolutie)
apoi galben bruna (dupa sapt de evolutie) si apoi dispare.
Nu dispare la vitropresiune si poate apare post traumatic,
avand valoare medico-legala: pot da relatii cu privire la data
traumatizarii si la modul traumatizarii.
Unele au valoare diagnostica de ex:
-Echimoza bratului si a peretelui lateral toracic -> in fractura
de humerus.
-Echimoza in ochelari: in fractura de baza de craniu.

31
-Semnul Cullen: in hemoragii intra sau extraperitoneale.(in
jurul buricului)
Echimozele aparute spontan sau la traumatisme
minime , caracterizeaza defectele coagularii chimice -
deficitele factorilor coagularii, care pot fi congenitale (ex:
hemofilii) sau dobandite (insuficienta hepatica, tratament
cumarinic excesiv).
Hematomul: hemoragie importanta cu acumulare de sange in
tesutul hipodermic.
Determina o proeminenta cu dimensiuni variabile si de
culoare violacee.
Pot apare post traumatic, sau dupa o punctie venoasa sau
arteriala, cand hematomul este superficial.. sau poate fi
profund .
Hematom spontan apare din aceleasi cauze ca la echimozele
spontane.

[Link] veziculoase (herpes simplex, zona zoster)

Eruptii veziculoase (herpes simplex, zona zoster)
1. Eruptia veziculoasa: Zona Zoster: apare ca o eruptie
veziculoasa, determinata de virusul varicelei, localizat cronic
intr-un ggl spinal, de unde migreaza in piele pe cale dendritica
si determina eruptia (eruptia poate precede, fi concomitenta
sau apare dupa aparitia durerilor destul de intense)
32
Un risc f mare are ZZ oftalmica care se poate complica cu
cecitate. Uneori ZZ poate fi fenomen paraneoplazic.
2. Eruptia herpetica: infectia cu virusul omonim, se
caracterizeaza printr-un buchet de vezicule pe fond
[Link]:[Link](apare in sarcina) , h
.recidivant si h .de sarcina.

[Link] buloase (bula, pustula)

Leziuni buloase (bula, pustula)
Bula – vezicula cu acumulare de lichid seros, cu dimensiuni
intre 1-2cm, cu continut clar, hemoragic sau tulbure
(pemfigus vulgar, dermatita de contact, arsuri).
Pustula: acumulare de mici dimensiuni sub 0,5cm cu lichid
purulent.
Pustulizare = transformarea unei vezicule in pustula prin
modificarea continutului (in vezicula lichidul este clar, iar in
pustula lichidul este purulent).
Ex: suprainfectia veziculelor din eruptiile veziculoase ca in
acnee sau impetigo.

[Link] papuloase ( urticaria, dermatografism)

Eruptii papuloase (urticaria, dermatografism)
Dermatografismul: (leziuni elementare primare circumscrise
solide) apare sub forma unei papule sau a unei dungi
reliefate, de culoare rosie, dupa o stimulare mecanica;
33
Este un fenomen vasomotor reflex ,care apare mai frecv la
persoanele cu distonie neuro-vegetativa.
Urticaria: in urtiacrie eruptia poate fi papuloasa,
pruriginoasa, unoeri papulele unindu-se in placi. Este
caracterizeaza prin aparitia de papule (blande) eritematoase
si pruriginoase la nivelul pielii care se albesc la apasare,
indicand prezenta vaselor de sange superficiale dilatate si a
edemului.

[Link] ertiroscuamoase (eritrasma , pitiriazis versicolor ,

epidermofitia )
Eruptii ertiroscuamoase (eritrasma , pitiriazis versicolor ,
epidermofitia )
Scuama: fragment mic din stratul keratinizat epidermic
exfoliat si poate apare in dermatita seboreica sub forma unor
scoame numeroase pe pielea capului, in pitiriazis versicolor,
care apare sub forma unor pete eritemato scumoase de
culoare bruna sau rosiatica, mai ales la nivelul toracelui.
Psoriazisul: eruptie eritemato-scuamoasa cu localizare
preferential la nivelul zonelor de extensie(coate , genunchi)
Epidermofitia inghinala: apare sub forma unor placarde
scuamoase pruriginoase, cu mici vezicule la periferie.
Eritrasma: nu este pruriginoasa, nu are vezicule la exterior.
Apare sub mamar sau axilar.

34
 [Link], hemangioame, stelute vasculare,
angioame
Telengectazii, hemangioame, stelute vasculare, angioame
TELEANGIECTAZII…=dilatarea vaselor mici tegumentare ,apar
dupa expunerea prelungita la soare mai ales pe pometi
(obraji).
Patologic poate apare sindr carcinoid.-
-Poate apare inter-scapulo-vertebral si este semn de
adenopatie mediastinala=semnul turban
-Pot apare in T1-T2in TBC apical
-Pot apare la baza liniei toracelui in emfizem pulmonar sau
cancer bronho pulmonar.
HEMANGIOAME =tumori vasculare
-Angioamele capilare=apar c amici proeminente rosii, care
dispar la vitro-presiune, localizate in zona drenata de vena
cave sup si nu au semnificatie patologica.
-Stelutele vasculare =angioame arahniforme(ca
paianjan)=mici tumorete vasculare , stellate, formate din
traiecte vasc sinuoase ce pornesc dintr-un vas [Link]
localiz pe fata , torace…si sunt pulsatile la [Link]
in insuficienta hepatica cronica (ciroza sau hepatita cronica),
in sarcina.
-Angioame plane =pete de culoare rosie care dispar la
vitropresiune , ex. Sindromul oculo-trigeminal Sulge_Veber?

35
(in care exista un angiom cutanat si unul cerebral in partea
opusa)
-Angiom cavernos se gaseste la nivelul fetei ,este pseudo-
tumoral

[Link] nodulare ( eritem nodos, noduli Meynet, noduli

Oster)
Leziuni nodulare (eritem nodos, noduli meynet, noduli osler)
Eritem nodos: aparitia unor noduli durerosi = formatiune mai
profunda, cu dimensiuni >1cm, care pot fi:
-Dermo-epidermici (aderenti superficial la piele)
-Hipodermici (profunzi, deci aderenti la straturile profunde si
mobili la suprafata nodului).
In tuberculoza cutanata sau in lepra: putem gasi noduli
mici dermici (tuberculi) care pot evolua spre ulceratie.
In eritemul nodos: se gasesc noduli durerosi,
dermoepidermici, la inceput de culoare rosie, apoi violaceei,
cu rebsorbtie spontana, fara supuratie sau ulceratie.
Poate aparea ca o manifestare alergica in tuberculoza(in
tuberculoza ulcereaza), in infectii post-streptococice sau in
alergii medicamentoase.
Nodulii Osler: formatiuni mici, eritematoase, dureroase, la
nivelul degetelor dar si la nivelul suprafetelor palmare si
plantare.
Semn foarte util pt diagnosticul endocarditei bacteriene!!
36
Nodulii Meynet: apar in reumatismul articular acut (este
criteriu de diagnostic);
Apar pe suprafetele de extensie a membrelor; este culoarea
pielii si sunt nedurerosi.

[Link], cicatricea, vergeturi.

Ulceratia, cicatricea, vergeruri
Ulceratia: pierdere de subst profunda ce patrunde in derm,
uneori si in hipoderm. Intereseaza structurile vasculare,
poate sangera si lasa cicatrice.
Ulcerul varicos din insuf venoasa cronica: apare ca o
ulceratie profunda situata pe o placa de dermatita ocra, de
obicei perimaleolar intern, cu margini bine determinate, cu
fundul aton, uneori acoperit de cruste.
Sancrul sifilitic din sifilis primar: indiferent de localizare,
apare ca o ulceratie rotunda bine delimitata cu margini
abrupta, cu fundul rosu si baza indurata. Este nedureroasa si
se vindeca spontan.
Epiteliomul: ulceratie cu margini reliefate, perlate, indurate
si cu tendinta la crestere lenta.
Cicatricea: inlocuire a structurii normale a dermului cu tesut
conjunctiv dens , fibros.
Poate fi liniara (dupa interventii chirurgicala) sau stelata,
neregulata (dupa ulcere sau plagi de forme neregulata).

37
Vergeturile: cicatrici liniare intradermice, ca urmare a unei
distensii cutanate importante (in sarcina) sau cresterea
brusca in greutate.

[Link], hirsutism, hipotricoze (alopecia)

Hipertricoza, hirsutism, hipotricoze (alopecia)
=hipertricoza-dezv exagerata a parului in zone normal piloase
pentru sexul si varsta respective .Poate fi:
----congenitala , distrofica posterior (spina bifida ) si distrofica
anterior (hipertricoza nazala , presternala si a pavilionului
urechii)
-----dobandita –post-traumatic , dupa simpatoctemii sau
neoplasme.
=hirsutism –dezv anormala a sistemului pilos in regiuni
(zone)in mod normal [Link] fi
=localizat(obraji, genunchi ,pretibial)
=propriu-zis (dezvoltarea pilozitatii de
tip masculine la femei "virilism pilar")
Mai poate fi
[Link](dupa menopauza , ovarectomie,in
tumori ovariene virilizante sau sprarenale , in distrofii
ovariene).
[Link] (in tratament cu anticonceptionale ,
spironolactone sau hormoni anabolizanti).

38
Poate aparea para-neoplazic in cancer bronhopulmonar cu
cellule mici , cancer de pancreas si de colon.
=hipotricoze(reducerea pilozitatii)---congenitala in sindr
Turner si Klinefelter
---dobandita in boala
Addison, ciroza hepatica

[Link] : def, tipuri, mecanism de productie.

Edemul : def, tipuri, mecanism de productie
EDEM=crestere clinic evidenta a lichidului interstitial cu
acumulare de apa si Na subcutanat.
MECANISME de producere:
[Link] prin cresterea -presiunea hidrostatica capilara
-presiunea oncotica plasmatica
-presiunea mecanica tisulara
-permeabilitatea capilara si drenajul
limfatic
[Link]-prin retentie hidro-salina (intervine fluxul
plasmatic renal, hormonul aldosteron si hormon antidiuretic
hipofizar)
Tipuri:
1. EDEM GENERALIZAT
[Link] CARDIAC=este localizat initial in zone declive, cu
tendinte de generalizare .La inceput apare pre-edem.
39
-Este un edem gravitational, decliv, initial retromameolar ,
pretibial (la pacientii imobilizati la pat apare in regiunea
presacrala si la nivelul coapselor).
-Are tendinta de generalizare ascendenta , ajunge la
ANASARCA(edem tot corpul).
-Este un edem cyanotic, rece ,lasa godeu , consistenta destul
de dura. Cand este cronic apare lichenificarea tegumentului.
[Link]=este precedat de DISPNEE.(la cel renal e
invers!!!!!!!apare edemul generalizat , apoi dispnee)-
Apare in insuficienta cardiac dreapta.-
[Link] RENAL =apare pe fata si la nivelul organelor genitale
externe
-e alb , moale , pufos , lasa usor godeu la apasare.
-temp locala normala si are tendinta de generalizare.
-poate fi [Link] tip nefroticin sindrom nefrotic ,scade
presiunea colloid-osmotica scundar proteinuriei>3,4 g
protein/24h , deci pacientul va avea hipoalbuminemie.
[Link] tip nefriticin glomerulonefrita acuta , boala
renala de natura streptococica, avem edem renal si
hematuria si HTA
[Link] CARENTIAL(nutritional) sau de foame , apare
generalizat , dar mai ales membrele inferioare si fata.
-moale, pufos , lasa usor [Link] asemanator edemului
nefrotic

40
-apare in carente alimentare, sindrom de malabsorbtie , in
gastro-enteropatii si insuficienta hepatica(scade sinteza de
proteine serice).
[Link] HEPATIC –este alb ,pufos localizat la membrele
inferioare.
-apare in ciroza hepatica cu ascita si apar semnele de
insuficienta hepatica :icter, stelute vasculare si ginecomastie.
[Link] de SARCINA –este moderat, alb, moale , apare la
nivelul membrelor inf. In ultimul trimestru.
OBS-daca apare edem dupa sapt 20 de sarcina
+HTA+proteinuria avem pre-eclampsie care duce la
nefropatie gravidica. Se poate ajunge la convulsii tonico-
clonice.
[Link] CATAMENIAL (ciclic)-este discret, moderat, apare la
membrele inferioare si apare in a 2 a jumatate a ciclului
menstrual.
[Link] din MIXEDEM(in hipotiroidie severa)-lasa godeu
-tegumentele sunt ingrosate din cauza infiltrariide muco-poli-
zaharide.
[Link] IATROGEN-apare dupa corticoterpie si tratament cu
estrogeni.
2. EDEM LOCALIZAT
[Link] INFLAMATOR –rosu , cald, dureros , lasa sau nu
godeu
-creste permeabilitatea capilara
41
[Link] ANGIONEUROTIC( edem Quincke)-roz, pruriginos ,
usor dureros , cu tendinta la [Link] palpebral si
la nivel de buza superioara,care apare marita in volum.
-recidivant, fugace, dar ESTE O URGENTA MEDICALA pt ca
poate aparea edem glotic si duce la insuficienta resp. acuta
.Vom masura si TA a pacientului.
[Link] VENOS
[Link] superficiala= edem inflamator pe traseul
venoscu formarea unui cordon venos rosu , dureros.
[Link] profunda=edemul este initial discret, creste
apoi diametrul gambei sau al bratului afectat(se va masura
simetric, sa putem observa diferenta).Este dureros(si spontan
si la palpare.)
OBS. aici apare semnul HOMANS, in flexie dorsala , piciorul
pe gamba .Daca apare durere avem tromboflebita profunda.
Edemul este alb, cald , reteaua venoasa este [Link]
este implicat ax venos ileo-femural piciorul e marit in volum ,
alb si dureros=FLEGMATIA ALBA [Link] apare spasm
arterial culoarea devine cianotica =FLEGMATIA CERULEIA
DOLENS
[Link] IN PELERINA-tipic in sindromul mediastinal prin
compresia [Link] edem in jumatatea superioara a
toracelui si la nivelul membrului sup cu circulatie colaterala
evidenta.
[Link] LIMFEDEM –cu forma cea mai grava
[Link]:
42
-congenital :malformatii ale limfaticelor.
-dobandit :in filarioza , in invadarea neoplazica a ggl limfatici
sau ablatie lor chirurgicala, dupa erizipele repetate .Este
secundar limfangitelor.
-este localizat la membrul inf , este asimetric , [Link]
este un edem vechi are forma cartonata cu lichenificare .
-asezat distal , dar poate porni si de la coapse
-pielea este ingrosata cu foliculi pilosi evidenti(in forma de
"piele de porc")
-apar vase limfatice si adenopatie.
[Link] GRAVITATIONAL, edem ce apare dupa ortostatism
prelungit.
-se poate asocia cu sindrom sever de ischemie periferica.
[Link] NEUROTROFIC , apare in AVC cu paralizie , cu edem la
membrul paralizat.

[Link] cardiac
Edemul cardiac
[Link] CARDIAC=este localizat initial in zone declive, cu
tendinte de generalizare .La inceput apare pre-edem.
-Este un edem gravitational, decliv, initial retromameolar ,
pretibial (la pacientii imobilizati la pat apare in regiunea
presacrala si la nivelul coapselor).

43
-Are tendinta de generalizare ascendenta , ajunge la
ANASARCA(edem tot corpul).
-Este un edem cyanotic, rece ,lasa godeu , consistenta destul
de dura. Cand este cronic apare lichenificarea tegumentului.
[Link]=este precedat de DISPNEE.(la cel renal e
invers!!!!!!!apare edemul generalizat , apoi dispnee)-
Apare in insuficienta cardiac dreapta.-

[Link] renal
Edemul renal
[Link] RENAL =apare pe fata si la nivelul organelor genitale
externe
-e alb , moale , pufos , lasa usor godeu la apasare.
-temp locala normala si are tendinta de generalizare.
-poate fi [Link] tip nefroticin sindrom nefrotic ,scade
presiunea colloid-osmotica scundar proteinuriei>3,4 g
protein/24h , deci pacientul va avea hipoalbuminemie.
[Link] tip nefriticin glomerulonefrita acuta , boala
renala de natura streptococica, avem edem renal si
hematuria si HTA

[Link] hepatic
Edemul hepatic

44
[Link] HEPATIC – apare in boli cornice ale ficatului. Principal
lui cauza scaderea sintezei de protein (edem
hipoproteinemic).
– in insuficienta hepatica apar perturbari hemodinamice prin
vasodilataie sistemica si deschidere de anastomose arterio-
venoase, cu cresterea moderata a presiunii venoase, si
hipertensiune portala. HT portala duce la acumularea initiala
a edemului in teritoriul port si apoi la aparitia acumularii de
lichid in periotenu – ASCITA. Aparitia ascitei duce la
compresie pe VCI, cu staza in jumataea inferioara a corpului si
la compresia vv renale.
– prezenta unei HT portale mai importanta: initial, retentia
hidrosalina apare mai intai in teritoriu port, apoi aparitia
edemului la membrele inferioare.
–este alb ,pufos localizat la membrele inferioare.
-apare in ciroza hepatica cu ascita si apar semnele de
insuficienta hepatica :icter, stelute vasculare si ginecomastie.

[Link] inflamator, Quincke

Edemul inflamator, Quincke
[Link] INFLAMATOR –rosu , cald, dureros , lasa sau nu
godeu
-creste permeabilitatea capilara

45
[Link] ANGIONEUROTIC( edem Quincke)-roz, pruriginos ,
usor dureros , cu tendinta la [Link] palpebral si
la nivel de buza superioara,care apare marita in volum.
-recidivant, fugace, dar ESTE O URGENTA MEDICALA pt ca
poate aparea edem glotic si duce la insuficienta resp. acuta
.Vom masura si TA a pacientului.

[Link] limfatic (limfedemul)

Edemul limfatic (limfedemul)
[Link] LIMFEDEM –cu forma cea mai grava
[Link]:
-congenital :malformatii ale limfaticelor.
-dobandit :in filarioza , in invadarea neoplazica a ggl limfatici
sau ablatie lor chirurgicala, dupa erizipele repetate .Este
secundar limfangitelor.
-este localizat la membrul inf , este asimetric , [Link]
este un edem vechi are forma cartonata cu lichenificare .
-asezat distal , dar poate porni si de la coapse
-pielea este ingrosata cu foliculi pilosi evidenti(in forma de
"piele de porc")
-apar vase limfatice si adenopatie.

[Link] venos (tromboflebita superficiala/profunda)

Edemul venos (tromboflebita superficiala/profunda)
46
[Link] VENOS
[Link] superficiala= edem inflamator pe traseul
venoscu formarea unui cordon venos rosu , dureros.
[Link] profunda=edemul este initial discret, creste
apoi diametrul gambei sau al bratului afectat(se va masura
simetric, sa putem observa diferenta).Este dureros(si spontan
si la palpare.)
OBS. aici apare semnul HOMANS, in flexie dorsala , piciorul
pe gamba .Daca apare durere avem tromboflebita profunda.
Edemul este alb, cald , reteaua venoasa este [Link]
este implicat ax venos ileo-femural piciorul e marit in volum ,
alb si dureros=FLEGMATIA ALBA [Link] apare spasm
arterial culoarea devine cianotica =FLEGMATIA CERULEIA
DOLENS

39. Modificari de volum muscular (atrofie si hipertrofie)

Modificari de volum muscular (atrofie si hipertrofie)
a)Atrofii musculare(amiotrofii):
=miopatii sau amiotrofii miogene (sunt atrofii musculare
simetrice, lent progresive, care cuprind initial centurile si
radacinile membrelor; boli genetice autosomal dominante
mai frecventa la barbati cu debut in copilarie, aceste boli
asociaza modificari cardiace si neuropsihice)

47
=amiotrofii neurogene ,in leziuni de neuron motor periferic
(apar in poliomielita sau paralizia infantila care se instaleaza
acut si persista ca sechele).
Scleroza letarala amiotrofica: atrofii la nivelul mainilor cu
stergerea eminentelor tenare si hipotenare la care ase
asociaza fibrilatie musculara.
MIOTONIA inseamna o incapacitate a relaxarii rapide
musculare (sa desfaca brusc pumnul); exista 2 forme:
[Link] (hipertrofie musculara, miotonie si
diminuarea fortei musculare)
[Link] atrofica Steinert cu miotonie si amiotrofie.
b)Hipertrofie: marire de volum a musculaturii este mai rara
c)Pseudohipertrofie: infiltrare cu grasimi in interstitiul
muscular, o astfel de modificare o gasim in miopatia
pseudohipertrofica pelvi-femurala Deuchen.

[Link] involuntare (convulsii , tremur, trimus?, etc)

Miscari involuntare (convulsii , tremur, trismus etc)
Convulsiile (miscari involuntare in accese in intreaga masa
musculara care pot fi tonice (se manifesta ca miscari
sacadate, de scurta durata si repetitive-->epilepsia Grand
mal, grava, isi pierde constienta, isi poate musca limba...apoi
nu isi mai aminteste episodul) sau clonice .

48
= Convulsiile epilepsice Jacksoniene cu convulsii localizate la
acelasi segment .
=Convulsii cu pierdere de constienta pe langa epilepsia
Grand-mal mai apare in tumori cerebrale,in accidente
vasculare cerebrale si criza Adams-Stokes
Tremuraturile: care sunt miscari ritmice in jurul unui punct
fix, mai ales la nivelul extremitatilor prin contractia
alternativa a muschiilor agonisti si antagonisti care pot fi
fiziologice (emotii, efort, frig), in abuzul de simpatomimetice
(cum se intampla la pacientii cu astm), tremuraturile
senile(de batranete), in hipertiroidie in care tremurul este fin,
frecvent si regulat.
Boala Parkinson=tremuraturi in repaus sau in timpul
miscarilor voluntare sub forma de tremor amplu, neregulat, si
da impresia ca pacientul numara bani. =Tremorul
cerebelos=pacientul nu poate duce varful degetuluila vf
nasului sau nu poate duce furculita la gura.
Trismus=contractura muschiilor maseteri si este semn
precoce in tetanos, dar poate apare si in flegmonul tonsilian
sau afectiuni dentare la molari.

[Link] de tonus muscular (hipo/hipertonie,

spasticitate , trismus, tetanus?)
Modificari de tonus muscular (hipo/hipertonie, spasticitate ,
trismus, tetanos?)
49
a)Hipotonia: in sindromul de neuron motor periferic si
central prin leziunea radacinii posterioare si a cordoanelor
posterioare medulare, in sindromul cerebelos sau in boala
paralizia periodica familiala.
b)Hipertonia: crestere a tonusului muscular si poate apare in
contracturi antalgice de exemplu in sindromul meningeal la
ceafa.
c)Spasticitatea sau contractura piramidala: in sindromul
piramidal si lucrul acesta se evidentiaza prin incercarea de
flectare a unui membru la care exista o rezistenta mare si
dupa ce se depasaeste miscarea se face cu usurinta.
d)Rigiditatea sau contractura extrapiramidale: semnul rotii
dintate (in Parkinson , sau la varstnici este semn de scleroza
cerebrala). Flexia/extensia la mana care se face greu.
e)Trismus=contractura muschiilor maseteri si este semn
precoce in tetanos, dar poate apare si in flegmonul tonsilian
sau afectiuni dentare la molari.
f)Tetanos ????????????????

[Link] musculare si tegumentare: dermatomiozita si

polimiozita.
Modificari musculare si tegumentare: dermatomiozita si
polimiozita.
Dermatomiozita si polimiozita: colagenoze cracterizate prin
inflamatii la nivelul fibrelor musculare.

50
a)Exista o forma acuta si una cronica de dermatomiozita.
= Cea acuta este boala febrila, acuta grava, ce apare la tineri
cu modificari cutanate (eruptie eritematoscuoamaosa cu
leziuni la coate si genunchi, si fata, cu edem al fetei)+ leziuni
bucale si faringiene (sunt leziuni de fotosensibilizare) , mialgii,
scaderea fortei musculare la nivelul centurilor (centura
scapulara si musculatura bazinului ,adica nu poate ridica
bratele, coboara greu scarile).
= Cea cronica: apar leziuni cutanate sub forma de
poilokilodermie, leziuni cutanate pruriginoase, pe fata, pe
fata de extensie a mainilor, sub forma de eritem,
teleangectazii, pigmentari reticulare, zone de atrofie si de
sclerodermie.
b) Poliomiozita: modifcare a consistentei musculare initial
pastoasa, apoi lemnoasa si uneori chiar cu calcificari, scade
forta musculare si in forme grave poate afecta musculatura
faringelui, diafragmului si cordului (cu instalarea unei
miocardiopatii).
Poate fi sindrom paraneoplazic insotind neoplasmul
pulmonar, digestiv, mamar sau uterin. Poate avea evolutie
cronica si de multe ori necomplicata.

[Link] fortei musculare ( pareza, paralizia, miastenia

gravis)

51
Scaderea fortei musculare ( pareza, paralizia, miastenia
gravis)
=PARALIZIE=pierdere complete a fortei musculare
=PAREZA=pierdere partiala a fortei musculare
Astenia musculara=oboseala musculara prin repetarea
aceluiasi act motor:scade forta si scade contractia in mod
progresiv.
Tipica pt astenia musculara este MIASTENIA GRAVIS .
[Link] conducerea deficitara a influxului nervos la muschi
.Initial apar tuburari de motilitate oculara=strabism/diplopie
(vedere dubla)/ptoza palpebrala.
Cand este afectat muschiul facial apare paralizie de glosso-
faringe , apoi descendent sunt prinse si alte grupe musculare
.Este de obicei asociata cu o tumora la nivelul timusului.
!!!!!!!?????? Carte

[Link] diferential: artrita/artroza.

Diagnostic diferential: artrita/artroza.
Sindromul de artrita reprezinta un proces inflamator
predominant sinovial.
[Link] ACUTA ....Durere vie, cu semne locale de
inflamatie (roseata, hipertermie, marire de vol a
articulatiei),bombarea fundurilor sinovialelor si durere la
palpare si la mobilitatea articulatiei.(poate aparea febra).

52
Artitele pot fi determinate de infectii cu germeni microbieni
(se pot izola din lichidul articular)si apare la pacienti
imunosupresati (ciroza hepatica,diabet) sau dupa
traumatisme articulare care duc la distrugerea articulatiei.
Clinic apar inflamatii locale sau generale
=germeni: gonococ, stafilococ,[Link], bacil Koch
= Atritele TBC au abcesul rece situat la niv genunchiului sau
coloana vertebrala det cifoza (cocosatul de la Notre Dame).
= Artrita virala se manif prin artralgii (dureri)
2.... ARTRITA CRONICA se caract prin durere si semne
inflamatorii atenuate,prin anchiloze si sub-luxatie,iar cand se
acutizeaza pot da febra.
[Link] artroza , care este cea mai frecventa suferinta
articulara la varstnici= =afectarea cartilajului articular, cu
formare de osteofite,
= este mai frecv la femei (2/1), etiologie [Link]
rol:varsta,factori vasculari ,solicitarea , modificarea
biochimica a cartilagiului.
=durerea este de tip mecanic, apare dupa efort fizic, este
agaravata de expunere la frig si umezeala, se atenueaza prin
repaus si dispare la 10 -[Link] imobilizarea a articulatiei.
= se asociaza cu impotenta functionala marcata in perioada
de acutizare, poate asocia cu redoare articulara.
=De obicei sunt afectate 1-2 articulatii si nu apar fenomene
inflamatorii de parti moi, dar poate asocia lipomatoza
53
periarticulara si hipertrofia extremitatilor [Link]:a. Nodulii
Heberden, noduli para-articulari densi, fac corp comun cu
articulatia interfalangiala distala,
b. Nodulii Buchard se gasesc in articulatia
interfalangiala proximala; evolutia este fara anchiloz,e iar la
exam obiectiv se obs fragm articulare.
Artroza col vertrebrale sau spondiloza – localizata in zona de
max mobilitate la C5, T8 si L3. Se poate complica cu hernie de
disc sau cu artroza articulatiilor intra-apofizare, uneori cu
eroizuni cartilaginoase si alunecarea anterioara a corpilor
vertebrali spondilolistezis.
SPONDILOZA CERVICALA:
- Intereseaza vert C5 si C6.(mai rar C2-C3 si C3-C4)
- Clinic:Pacientul are sindr de insuficienta circulatorie
vertebrala bazilara sau apare sindr Barre-Lieou=cefalee,
ameteli, vertiji (la miscarea cap stg-dr)si mai rar tulb
viziuale.
SPONDILOZA DORSALA:
- la batrani =Spondiloza hiper-ostozanta ,formeaza punti
osoasecifoza,
- la copii si adolescenti ia aspect de boala Schoermann,
indusa de modificari de inaltime a corpilor vertebrali sau
hernii de disc intraspongioase
SPONDILOZA LOMBARA (spondilartroza)

54
-asociaza o lombosciatica – durere acuta cu iradiere pe
traiectul n sciatic prin afectarea radacinilor acestui nerv.
Manevra Lasegue – ridicarea piciorului cu coapsa si
genunchiul in extensie si apare durere=Lasegue pozitiv
.(elongatia sciaticului).
[Link] reflexul rotulian este modificat (diminuat sau
abolit=lipseste) este interesata zona L3- L4,
[Link] este modificat reflexul ahilean (calcai) este S1,
[Link] mersul pe degete este imposibil si are dureri in calcai
si deget 5 ,este interesata zona L5-S1
[Link] mersul pe calcai este imposibil+durere in haluce, L4-
L5.
Artroza mainii –
nodulii Heberden localizati interfalangial distal,
nodulii Buchard localizati interfalangial proximal.
Rizartroza – prima articulatie carpo-metarcarpiana.
OBS....Artroze la nivelul cotului si umarului apar mai rar, pt ca
presiunea pe aceste articulatii este mai mica.
Atroza piciorului–
= halus valgus cu deviere externa, mai ales la femei.
=Gonartroza (la genunchi) este mai frecv la femei ,asociata cu
hidrartroza(lichid seros in articulatie), la care se adauga
genum valgum sau varum, dureri la flexie sau extensie ale
piciorului, cu mers dificil.
55
= Coxatroza mai frecv la barbati, cu durere la urcat/coborat
scari, uneori apare scurtarea mbr inferior.

[Link] articulare :PAR, LES, spondilita anchilozanta

Modificari articulare :PAR, LES, spondilita anchilozanta
Poliartrita reumatoida (PAR) – articulatii mici ale membr,
articulatii proximale, durata de 6 sapt pana la 2 luni. Apare
mai frecv la femei intre 35-50 ani, cu cauza necunoscuta ,sunt
implicati fact genetici HLA-DR4 si DR1, fact infectiosi,
endocrini si autoimuni.
- Se manifesta cu durere articulara si noduli reumatoizi
subcutanati, pulmonar(pleurita, pleurezie si fibroza
difuza), afectiuni cardiace (pericardita , miocardita cu
insuf aortica) si afectiuni oculara cu irita, iridociclita si
scaderea secr lacrimale.([Link]-distrugerea
celulelor din gl lacrimale).
- Ex 2 forme clinice:
- Sindr Felty caract: poliartrita reumatoida,
splenomegalie, adenopatie si citopenie sanguina
- Forma juvenila: poliartrita reumatoida, febra, hepato-
spleno-megalie, adenopatie si eruptie petesciala.
56
Spondilita anchilozanta – face parte din spondilartritele
seronegative
- Afecteaza coloana vert si articulatiile sacro-iliace ,nu
prezinta factor reumatoid(adica seronegative)
- Exista o predispozitie genetica ,atg prezent in 90% cazuri
de histocompatibilitate HLA- B27, in special in cazurile cu
agregare familiala
- Manif extraarticulare: oftalmologice, pleuro-pulmonare,
cardiace.
- Debutul este la nivelul articulatiilor sacroiliace si merge
ascendent. Evolutia modificarilor este spre fibroza,
osificare si anchiloza vert. Boala afect sexul masc si
debut sub forma de sciatica in bascula (adica stanga-
dreapta), cu dureri lombare, dar in 20% artrita este
localizata periferic: la sold si genunchi (forma
scandinava) .
- Pot avea dureri la niv calcailor, care sugereaza afectarea
tendonului determinata asceita plantara sau tendilita
Ahileana.
- La exam obiectiv avem dureri spontane sau la presiune
la niv articulatiei sacroiliace sau la calcai. Scade
mobilitatea col vert lombara, toracala si cervicala, in
formele final coloana devine complet rigida -> pozitie de
schior („omul care nu vede cerul”).
- Manif extra-articulare: oculare (irite sau iridociclote),
cardiace(aortita, tulb de conducere cu bloc AV si chiar
57
 sincope Adams Stockes), pulmonara(fibroza pulmonara
si predispusi la TBC), renala( amiolidoza renalasau
glomerulonefrita cu depunere de IgA),afectare
neurologica( presiuni redixulare sau medulare).
Lupusul (LES) este un proc inflamator cronic, autoimun ,care
afect org multiple (piele, articulatii, SN si seroase). De obicei
sunt afect femei(7/1 sau 9/1 fata de barbati), femei tinere 15-
45 ani , cu etiologie necunoscuta, fiind implic factori genetici,
hormonali, UV sau inf virale si medicamente precum
Hidralazina(vaso-dilat) si Procain-amida.
- Clinic se caracterizeaza: febra, manif articulare(artrita) si
musculare,cutaneo-mucoase , afectiuni osoase (necroza
aseptica de cap femural), poliserozite, manif renale,
cardiovasc, neuropsihice, oculare, digestive si ggl.
- = Artrita este simetrica, prinde art mici interfalangiene
prox si metacarpofalangiene a pumnului, coatelor si
genunchi; are redoare matinala, nu det leziuni osoase,
nu lasa sechele, nu deform articulatia si este reversibila.
- =Cutaneo-mucoase : -Prezinta eritem in fluture de la niv
fetei, eruptie usor reliefata si exarcerbata de expunere la
soare, in timp devine eritemo-maculo-papuloasa;
- leziuni discoide,vasculite,purpura, edem angineurotic,
sdr Raynaud, livedo-reticularis, alopecie care poate fi
difuza(par friabil si uscat)
- =Poliserozite: pleurezie, pericardita si rar peritonita.

58
 - =Nefropatia lupica foarte grava, care determina
prognosticul [Link]....Duce pana la
dializa.
- = Afect cardiaca asupra pericard, miocoard si endocard
.endocardita verucoasa (valva mitrala).. Apare
afectare coronariana cu arteroscleroza si aortita, cu
vasculita coronariana si infarct miocard acut (la o
pacienta tanara). Pot asocia tromboflebite recurente.
- = Afect pulmonara – pneumonia lupica interstitiala,
pneumonii bacteriene si sunt predispuse spre TBC.
- = Afect neuro-psihice – encefalopatia lupica, convulsii,
psihoza lupica, AVC sau paralizii de nn cranieni.

[Link] articulare si cutanate in atacul de guta

Modificari articulare si cutanate in atacul de guta
Guta- este o suferinta genetica sau dobandita a
metabolismului ac uric. Apare cam la 5% din bolnavii cu
hiperuricemie si este declansata de ingestia de alcool , de
alimente bogate in proteine sau dupa traumatisme .
Accesul de guta incepe in timpul noptii cu o durere violenta a
halucelui, cu edem, cu hiperemie locala, cu tegum lucios,
desprins cu aspect pseudo-flegmonos.

59
 - Clinic, poate prezenta episoade recurente de artrita
acuta, nefropatie interstitiala cronica, litiaza renala sau
depuneri tisulare periferice(tofii gutosi)
- In evolutie prez 4 stadii:
1. Faza de hiperuricemie asimptomatica
2. Artrita acuta gutoasa
3. Intercritica intre 1- 10 ani
4. Guta cronica tofacee
- [Link] are un debut monoarticular afectand cel mai des
halucele. In ordine mai pot fi afectate glezna, calcaiul,
genunchii, pumnul, degetele mainii si cotul. Debut
explosiv cu durere violenta,articulatie calda ,rosie ,
tumefiata, cu aspect pseudoflegmonos.
- [Link] cornica tofacee apare la 10 -11 ani dupa guta.
Tofii sunt localizati la niv urechii, ai epiglotei, corzii
vocale, cartilagiului aritenoid (in laringe) si a aortei.
- Nefropatia urica are doua aspecte:= nefropatia
interstitiala cu urati care se depun interstitiali si pot duce
la IRC (insuf renala cronica)
- =litiaza urica care se manif prin formare de calculi renali.
!!!!!!????? cutanat din carte (sa stim cum sa cautam)

[Link] articulare in : RAA si rahitism.

Modificari articulare in : RAA si rahitism.
60
Reumtismul articular acut – intereseaza articulatiile mari
:genunchi , glezna si cot, mai rar umarulul si soldul, dar
NICIODATA coloana.
- Este o boala cronica cu evolutie in pusee la copil si
acolescent, primul atac poate fi la 20 ani cu recidive
pana la 40 ani.
- Clinic: atrita, cardita, manifestari neurologice si
dermatologice (eritem si noduli Meynet). Durerea este
intensa cu afect 2 max 3 articulatii , de obicei simetrice,
cu durata de 3- 7 zile, cu caracter migrator(se muta de la
o articulatie la alta), cu inflam locale (articulatie marita
,cu tegumente rosii si calde, cu impotenta funct) care se
vindeca fara sechele. Dureaza 3 4 sapt, are leg cu o
infectie ORL cu streptococ beta -hemolitic , infectie care
a fost cu 3-4 saptamani inainte de apritia artritei.
- Afecteaza inima – CARDITA :tahicardie, tulb de ritm sau
conducere, PERICARDITA : uscata sau cu lichid fin si
ENDOCARDITA: se refera la leziuni valvulare si sufluri
cardiace noi . Sechele valvulare sunt insuf. Mitrala si
[Link](apar la 3-4 sapt dupa episodul de artrita)
sau stenoze valvulare (apar la 6 luni dupa episodul de
artrita).
Rahitism: putem vedea semne de rahitismla copil dar si la
adult si varstnic: torace in carena, santul submamar Harrison,
matanii costale care inseamna o ingrosare a articulatilor
condrocostale, genul valgum (mai rar varus).

61
Osteomalacia (rahitism adult): cel mai frecvent se instaleaza
la varstnici, dupa climax, si se caracterizeaza prin dureri
lombosacrate , bazin si coapse, cu cifoza arcuata, cu scaderea
in inaltime a trunchiului. Pot apare fracturi spontane pe os
patologic sau dupa un traumatism minor ca: durerea vie in
punct fix, echimoza, scurterea regiunii cu impotenta
functionala si diagnosticul pozitiv se pune pe mobilitate
normala, intreruperea continuuitatii ososase si crepitatii.

48. Examen obiectiv: ganglioni superficiali normal si

patologic
ganglioni superficiali – accesibili inspectiei si palparii-localizati
in tesutul celular subcutanat
Ganglionii limfatici normali
 -alungiti,
 - cu diametrul 3-15mm
 -elastici,
 -mobili,
 -nedurerosi spontan si la palpare
 -neaderenti intre ei si planurile profunde
 -tegumentul supraiacent nemodificat
 -accesibili palparii la copii, tineri, slabi
Grupele de ganglioni superficiali
62
 1--occipitali-infectii respiratorii, scalp
2-retroauriculari-mastoidieni [Link]/mastoidiene
3-preauriculari parotidieni, boala zgarieturilor de pisica
4-submandibulari/ afectiuni amigdaliene, faringiene
[Link],linguale
6-laterocervicali-infectii amamigdaline,faringiene,tiroidiene
[Link] in neo gastric
8-axilari –in neoplasm mamar
9-epitrohleeni
10-inghinali-afectiuni abdominale,pelvine
11-poplitei

Examenul obiectiv al ganglionilor patologici

 ADENOPATIE -modificarea de volum si morfologiei a
ganglionilor
 Se precizeaza :sediul adenopatiei
-[Link]
-forma ggl.
-dimensiunea
-consistenta-moale, ferma, dura, fluctuenta
-sensibilitatea durerosi/nedurerosi
-mobilitatea
63
 -aspectul tegumentului supraiacent :culoare,
temperatura, fistule, cicatrici

49. Adenopatii generalizate

 Adenopatiile generalizate presupune interesarea

concomitenta a mai multor grupe ggl. in diverse
afectiuni.
1 boli infectioase : mononucleoza infectioasa, rubeola,
varicela, virusul imunodeficientei umane
2 hemopatii maligne
3 afectiuni alergice
4 boli de colagen : LES, BMTC
5 boli metabolice

 1 Mononucleoza infectioasa determinata de virusul

Epstein Barr-EBV
 Adenopatia este simetrica, generalizata cu afectarea
predominenta a ggl. Laterocervicali –gat proconsular-
 [Link] dimensiuni intre 5-40mm, consistenta
crescuta,sensibili la palpare,mobili
 2 In rujeola, rubeola , varicela exista
micropoliadenopatie simetrica , dureroasa, mobila
 -sunt afectati [Link], preauriculari, laterocervicali
64
  3 Lues secundar micropoliadenopatie generalizata ,
simetrica, cu [Link], nedurerosi, mobili
 Tipic afectarea ggl epitrohlear
 4 HIV adenopatie generalizata, in ½ superioara a
corpului, elastici, usor sensibili la palpare, mobili

[Link] acuta

Clasificare adenopatii
 A Localizate:regionale-afectata o singura arie anatomica
1 Adenite acute infectioase

Adenite acute infectioase

 Localizate la nivelul grupelor ganglionare in care este
drenata limfa din teritoriul afectat-infectii tegumentare,
otice, dentare, bucofaringiene
 A–[Link] de volum,
- de consistenta moale,
- durerosi spontan si la palpare, cu tegument supraiacent
rosu si edematiat
 B-pot exista orificii de fistulizare la nivelul
tegumentului

65
  C-poate exista un traiect de limfangita la nivelul
tegumentului –leaga ggl. cu poarta de intrare a
infectiei

51. Dispnee de cauza pulmonara sau pleurala, de cauza

cardiaca.
Respirator
52. Dispneea in afectiunile respiratorii
53. Tipuri de dispnee (pulmonara, cardiaca)
54. Tulburari de ritm respirator (Cheyne –stokes, Kusmaul,
tip Biot)
55. Tipuri de tuse
56. Expectoratia
57. Vomica
58. Hemoptizia
59. Tipuri de durere toracica (junghi, pleurodenia, nevralgia
intercostala, zona Zoster, nevralgia frenica ?)
60. Diagnostic diferential al durerii toracice (hematron
stang) ???
61. Modificari patologice obtinute la inspectia toracelui
62. Modificari patologice obtinute la palparea toracelui
63. Modificari patologice obtinute la percutia toracelui
66
64. Sufluri plumonare (tubar, pleuretic, cavitar, amforic)
65. Raluri bransice (romflante, sibilante, subcrepitante)
66. Raluri crepitante
67. Frecatura pulmonara
68. Auscultatia vocii (bronhofonia, ecofonia, pectrilovic ???
afona, voce amforica)
69. Auscultatia tusei (bronsica, cavernoasa, amforica)
70. Sindroame de condensare pulmonara cu bronsie libera,
examen obiectiv
71. sindrom de condensare pulmonara cu bronsie obstruata,
examen obiectiv
72. Simptome si semne (examen obiectiv) in pneumonia
pneumococica)
73. Particularitati in pneumonii de diferite etiologii
(pneumonii cu SP, pneumonii cu SF, pneumonii cu Klebsiella,
pneumonii tuberculoase, pneumonii virale).
74. Cancerul bronhopulmonar – examen obiectiv, simptome,
sindrom paraneuplazic.
75. Infarctul pulmonar (diagnostic clinic, simptome, semne,
Rx
76. Atelectagia pulmonara
77. sindromul de pleurita (pleurita uscata)
78. sindromul de revarsat lichidian al marii cavitati
(simptome, examen obiectiv)
67
79. Toracocenteza, examenul lichidului pleural.
80. Bronsiectazii
81. Abcesul pulmonar
82. Emfizemul pulmonar (simptome, examenul obiectiv)
83. Criaza de astm bronsic (simptome, examen obiectiv)
84. Starea de rau astmatic
85. Pneumotoraxul (simptome, examen obiectiv)
86. Sindromul cavitar
87. Sindromul mediastinal
88. Cancerul de varf pulmonar.

68