1.
decubit pathologic
- decubit indiferent: bolnavii adopta o pozitie nromala, libera
- Decubit patologic: atitudine anormala a bolnavului luata instinctiv pentru a-
si calma o anumita suferinta
Pozitii antalgice:
- in pleurita: bolnavul sta pe partea sanatoasa
- in pleurezie: bolnavul sta pe partea bolnava,
cu lichid abundent, pentru a putea ameliora respiratia
si hematoza, in hemitoracele sanatos
- in colica abdominala: bolnavul sta cu
genunchii flectati pe abdomen si cu mainile exercita
presiune asupra abdomenului pt a diminua durerea
- in colica renala: agitatie- isi schimba
permanent pozitia fiind in cautarea unei pozitii
antalgice pe care nu o gasesc
- In apendicita, peritonita, pancreatita(dureri
in bara, greata), colecistita acuta, ulcer perforat:
bolnavul sta imobil in decubit dorsal sau ventral (in
ulcer gastric, duodenal, colita)
- In lombosciatica: corpul e aplecat spre
partea bolnava-pozitie rigida
In “cocos de pusca”- in sindromul meningeal (cap in extensie, coapse flectate
pe abdomen si gambele pe coapse)
Opistotonus(cap inapoi si trunchi in extensie fortata)si emprostotonus(ca
pozitia fatului in uter) in tetanos, isterie si tumori cerebrale.
Torticolis: inclinarea si laterodevierea capului cu limitarea miscarilor
Redoare cefei: in meningite, boli parazitare (trichinoza)
Pe partea bolnava: bronsiectazie(pt a evita drenarea secretiilor)
Ortopneica: insuficienta cardiaca stg
Semnul rugaciunii mahomedanc: cantitate crescuta de lichid in sacul
pericardic
“pe vine”: la copii cu cardiopatii congenitale
2.mersul pathologic
- Mersul antalgic: in sciatica (abia se sprijina pe membrul afectat), in afectiuni
reumatismale ( se evita producerea durerii prin miscare)
- Mersul cosit: bolnavul taraste lateral membrul inferior- apare in lezinile
cailor piramidale
- Mers de rata: mers leganat- in luxatia congenitala de sold; la bolnavi cu
miopatii, paralizie a muschilor fesieri si coxartroza
- Mers ebrios, ca de om beat: in procese patologice cerebeloase si intoxicatii
cu etanol
- Mers spastic: cu membrele inferioare rigide- in paraplegia spastica si
scleroza in placi
- Mers talonat: dezordonat, cu picioarele aruncate neregulat, calcand pe
calcaie- apare in tabes (meningoradiculita post lombosacrata)
- Mers rigid: cu pasi mici si capul aplecat inainte, parca “fug dupa centrul de
greutate”- in Parkinson
- Mers stepat: membrul inferior azvarlit si varful tarat- in paralizia sciaticului
popliteu extern
- Mers adinamic: merge cu dificultate si oboseste- in miastenia gravis, boala
Addison, neoplazii terminale
3.facies in boli endocrine
- Facies in mixedem: tegumente palide, uscate, infiltrate; facies buhait,
inexpresiv; nas trilobat; macroglosie; semn Herthoge (alopecia jumatatii
externe a sprancenelor); voce groasa; par rar si uscat, aspru
in mixedemul congenital: fata nu se dezvolta sin u se
maturizeaza- infatisare cretinoida(frunte mica, nas scurt, plat; ochi
indepartati)
- Facies in acromegalie: marirea capului; nas mare, turtit; urechile su buzele
mari; pliurile fruntii ingrosate; maini si picioare marite mai ales in grosime
- Facies in boala Basedow (hipertiroidie): exoftalmie bilaterala usor
asimetrica; fanta palpebrala larg deschisa- semn Dalrymp; privire vie, da
impresia de “spaima inghetata”; poate clipi rar- semn Stellwag; tremuraturi
ale pleopelor-semn Rosenbach
- Facies in boala Cashing (hipersecretie ACTH): fata rotunda cu obraji rosii; la
femei apre hiperpilozitatea buzei sup si barbiei; apare ceafa lata, “de bizon”;
uneori apare acneea
Facies in boala Addison (insuficienta corticosuprarenala cronica): pigmentarea
tegumentelor si mucoaselor- aspect cafeniu, pamantiu; se asociaza cu
obezitatea de tip troncular, HTA
- Facies in boala Sheehan (insuficienta hipofizara): apare post partum sau
dupa hemoragie masiva: facies sters, infiltrat, ridat; diminuarea pilozitatii
axilare, semn Hertzoge (alopecia jum ext a sprancenelor)
- Facies in diabet: rubeoza diabeticului- la blonzi
- Facies in insuficienta gonadica(la barbati): absenta pilozitatii faciale
- Facies in hiperfunctia corticosuprarenala: hiperpilozitatea fetei la femei
- facies in carcinoid: coloratie brusca in rosu a fetei- flash
4.facies in boli neurologice
- Facies in Parkinson: imobil, fix, ca o masca
- Facies in paralizia faciala:
- periferica: partea afectata are trasaturile sterse, comisura bucala e trasa
in jos, nu poate inchide ochiul (logoftalmie) si daca incearca ochiul deviaza in
sus si in afara (semn Bell); apare epifora- lacrimile se scrig pe obraz)
- centrala: modificari la nivelul jumatatii inferioare a fetei
- Facies in tetanos: masca- expresia de ras dureros cu comisurile bucale in sus
si in afara descoperind partial dintii
- Facies adormit- Hutchinson (in pareza oculomotorului extern): ptoza
palpebrala bilaterala; globi oculari imobili; fruntea contractata, incretita, cap
dat pe spate
- Facies miopatic: bolnavul tuguie buzele “in tartita”
5.facies in boli cardiac
- Facies mitral (in stenoza mitrala): roseaza pometilor- aspect de papusa; buze
usor cianotice
- Facies Sattuck ( in valvulopatiile valvei tricuspide): aspect olive(amestec
cianoza si subicter)
- Facies pletoric (in HTA, ateroscleroza, obezi): facies rosu cu teleangectazii pe
pometii obrajilor
- Facies cianotic(in maladia albastra): aspect cianotic(fata cianotica, cianoza
accentuate a buzelor, limbii- in special la effort); asociat frecvent cu nanism
- Facies in angina pectorala: privire fixa, fanta palpebrala largita, buze
cianotice deseori
- Facies in infarct miocardic: privire fixa, fanta palpebrala largita, buze
cianotice deseori, paloare, tegumente acoperite de transpiratie rece, pchi
infundati in orbite
6.facies in boli de collagen,boli respiratorii,boli digestive
a) Facies in boli digestive:
-Facies Hipocratic (in peritonite acute care treneaza): fata palid cenusie,
slabita; obraji supli, palizi, cenusii, cianotici; nas ascutit; buze si urechi
cianotice, reci; ochi infundati in orbite
- Facies in ciroza: aspect palid cenusiu, slabit cu incter/subicter; mucoasa
bucala subtiata; stelute vasculare; par uscat, friabil; deterirarea starii de
nutritie pana la diparitia bulei lui Bichat
- Facies hepatic (hepatita virala): congestie a obrajilor, icter perioronazal, buze
carminate
- Facies in gastrite si ulcere gastrice: fata trasa, supta, obraji fara bula lui
Bichat
b) Facies in boli respiratorii
- Facies vultos (in pneumonie si boli febrile): obraji rosii, usor tumefiati, apare
herpes perioronazal frecvent pe partea asociata
- Facies asfixic (in astm bronsic, bronsita cronica, emfizem pulmonar,
insuficienta cardio-circulatorie): fata care priveste inainte, gura deschisa,
miscari respiratorii ample; aspect “gafaitorii roz”-predomina emfizemul, apect
“buhait-cianotic”- predomina bronsita
- facies palid teros: in TBC
c) Facies in boli de colagen
1
- Facies in sclerodermie: aspect de “icoana bizantina”- tegumentele fetei
infiltrate, ingrosate, buze subtiri, nas efilat; teleangectazii; pierderea mimicii
- Facies in lupus eritematos(LES, LED): eruptie eritemato-scuamoasa la nivelul
aripilor nazale si pometilor obrajoilor- aspect de fluture
- Facies in dermatomiozita: culoare liliachie la nivel ocular, aspect general trist
7.paloare
Reprezinta coloratia deschisa a tegumentelor si mucoaselor vizibile, constand
in disparitia nuantei rozate obisnuite a bolnavului
Cauze: ingrosarea tegumentelor (mixedem), edemelor (in insuf renala
cronica-anemie+edem), reducerea cantitatii de hemoglobina din capilarele
dermice
Nuante de paloarE: paloare cu icter-icter flavinic-anemie hemolitica; paloare
cu nuanta galbuie-anemie pernicioasa; galben-pai:cancer; paloare alb
verzuie:anemia sideropenica a tinerelor; paloare marcata “ca hartia” in
anemia acuta hemoragica
8.icter
= colorarea in galben a tegumentelor si mucoaselor determinata de cresterea
bilirubinei in sange peste 1 mg% (la 2mg%- subicter; 7-8mg%- icter franc)
Tipuri de icter: flavinic (in anemiile hemolitice), verdinic (in litiaza
coledociana, icter hepatocelular sever), rubinic (galben+hiperemie faciala- in
hepatita acuta), melanic ( tipic in cancerul de cap de pancreas)
Dupa mecanismul de producere icterele pot fi:
- hemolitic: generat de distrugerea exagerata a
hematiilor- in splenomegalie; clinic: creste bilirubina
indirecta, coloratia de icter flavinic, urina roscata
datorita urobilinogenului, scaun hipercrom
- mecanic: datorita obstructiei cailor biliare comune-
apare in litiaza coledociana (icter intermitent) si cancer
cap pancreas(icter progresiv); clinic: creste bilirubina
directa, urina inchisa la culoare (“bere bruna”),
scaunele sunt decolorate, grasos-chitoase, insotit de
prurit
- hepatocelular (rubinic): in hepatite, clinic: creste
bilirubina totala, urina hipercroma, scaune nromal
colorate sau usor decolorate
9.cianoza
= coloratia albastru-vinetie a tegumentelor care este observata mai ales la
nivelul buzelor datorita vascularizatiei bogate
2 tipuri: cianoza hemiglobinica(data de defecte ale hemoglobinei:
methemoglobinemia); cianoza hemoglobinica ( data de cresterea hmg reduse
in sange peste 5g/dl)
Cianoza traduce o hipoxenie (scaderea oxigenarii la nivelul tesutului) si nu
apare la pacientii poliglobinici
Clasificarea cianozei:
- generalizata: - centrala: cauze pulmonare (in
insuficienta respiratorie-apare si la limba si mucoasa
bucala; e cianoza calda, semn Louis), sunturi
intracardiace (cianoza calda, semn Louis-nu dispare la
frecarea lobului urechii)
- periferica: insuficienta cardiaca dreapta
(staza periferica, cianoza rece, la frecarea lobului urechii
dispare cianoza)
- localizata: acrocianoza (la femeile tinere pe fond de
insuficienta venoasa+ frig); livedoreticularis (aspect
marmorat al tegum- tipic in pancreatita acuta);
phlegmasia cellulea donea( in tromboza ven profunda)
10.hiperpigmentari cutanate difuze
- Melanodermia addisoniana (insuficienta corticosuprarenala):-
hiperpigmentare generala ce intereseaza pielea si mucoasele; localizari: axila,
mamelon, plici, reg genitala, cicatrici, zone de frictiune, ,mucoasa bucala,
pliurile palmelor
- astenie, greata, varsaturi, diaree, fatigabilitate,
hipotensiune
- hemocromatoza (diabet bronzat): datorita cresterii fierului in diverse
organe:
- dc se depune la nivelul: tegumentelor-melanodernie;
pancreas- diabet; ficat-ciroza
- favorizata de alcoolism si transfuzii
- melanodermia: generata de depunerea de hemosiderina; culorarea
tegumentelor: ca bronzul sau metalic-cenusiu; pielea are aspect aspru,
atrofic, uscat; apar ein special la fata, gat si organe genitale
- melanodernia vagabonzilor: data de produsi toxici secretati de
paduchi+carente
-Alte pigmentari generalizate apar in: acromegalie, afectiuni hepatice,
casecsie, boli renale
- Melanoze tonic-medicamentoase: melanoza arsenicala, argirismul, crisiazis
11.hiperpigmentari circumscrise ,hipocromii cutanate
Reprezentate de: - efelide (pistrui)
- - Nevi: - plani: pete de dimensiuni mai mari, avand
aspect de cafea cu lapte
- verucosi: tumorete (veruci pigmentare);
lentigouri (alunite)
Hipocromii:
- Albinismul= hipocromie generalizata ce se transmite autosomal-recesiv;
caracteristici: piele deschisa la culoare, parul aproape alb, membranele
oculare hipocrome, apar frecvent fotofobie, oligofrenie si epilepsie
- discromii cutanate: -vitiligo= discromie cutanata simetrica cu zone de
depigmentare simetrice si cu zone de hiperpigmentare la periferie (in boala
Basedow si boala Addison)
- albinism profesional: datorita intoxicatiei cu
benzilhidrochinona
12.hemoragii cutanate
- petesii (pete hiperemice< 4 mm ce nu dispare la vitropresiune care traduc
un sindrom trombocitar- ex: trombocitopenie)- Vibices (tip de petesie)
- echimoza (vanataia): aspect initial albastru, apoi verde, galben; apare post
traumatic datorita acumularii de sange in hipoderm
- echimoze in ochelari: in fractura de craniu
- hematon: proeminenta tegumentara datorata acumularii de sange
13.leziuni veziculoase,buloase
Leziuni veziculoase:
- Vezicula: mica proeminenta ce contine serozitate clara, cu diametru<4 mm;
ruptura sa produce eroziune ce apoi se acopera cu o crusta
-Herpesul simplu: numeroase vezicule grupate in buchete cu halou hiperemic;
apar: pe buze, nas, col genital; apar in: toxiinfectie alimentara, pneumonie,
meningita
- Zona Zoster: eruptie de vezicule grupate in buchete pe fond eritematos,
aituat pe traseul unui nerv senzitiv; produs de virusul varicelei; insotita de
dureri vii
Leziuni buloase:
- Bula sau flictena: cavitate mai mare, continand lichid seros sau
sanguinolent; poate fi: superficiala ( in pemfigusul vulgar, piodermite buloase,
dupa variatii extreme de temperatura, agenti toxici sau medicamentosi) ,
profunda ( in dermatita herpetiforma)
14.leziuni papuloase(urticaria),leziuni
eritematoscuamuase(micoze,pitiriazis) (?)
Leziuni papuloase:
- papula: reprezinta o ridicatura epidermica de 2-4 mm, bine conturata,
rezolutiva
- urticaria: e foarte pruriginoasa, apare si dispare rapid si e cauzata de
alergeni mai ales alimentari si/sau medicamentosi
- dermografismul: aparitia unei dungi proeminente-rosiatice, dupa o usoara
compresie tegumentara si isi face simtita prezenta la vegetatici si in cazul
meningitei
- eruptii eritematoscoamoase: scoama are epiteliu cornificat; e caracteristica:
micozelor cutanate, epidermofitie inghinala, pitiriazis verzicolor; caracterizat
prin pete care isi schimba culoarea: bruma-rosiatica-palida; prezent pe
torace; frecvent la persoanele cu transpiratie abundenta; e o micoza banala,
dar suparatoare prin aspectul inestetic si caracterul recidivant
- keratoza si keratodermia: - veruci (negi): sunt papiloame cu hiperkeratoza
- keratozele palmaplantare: genetice/ dobandite
2
- teleangiectazii: dilatatii ale vaselor tegumentare; apar: dupa expunera
prelungita la soare, la pletorici, in sindromul carcinoid, in sindrom
mediastinal, apar interscapulo-vertebral sau in regiunea T1-T2(in tuberculoza
apicala)
-hemangioame (sunt tumori vascularE):
- angioame capilare: mici proeminente rosii ce dipar la
vitropresiune
- stelute vasculare: mici tumorete vasculare stelate, pulsatile; se
intalnesc in ciroza sau in sarcina
- angioame plane: in teritoriul trigemenului; se intalnesc in sindroame
encefalice si oculotrigeminale
- angioame cavernoase: aspect tumoral, la nivelul fetei
- tuberculii: in TBC, sifilis, lepra- infiltrat dermal profund
- nodulii
- eritem nodos: noduli hipodermici initial de culoare rosie apoi trec prin fazele
echimozei (TBC, infectii faringiene, lupus eritemaros)
15.keratoze,keratodermia, stelute vasculare,teleangectazii
- keratoza si keratodermia: - veruci (negi): sunt papiloame cu hiperkeratoza
- keratozele palmaplantare: genetice/ dobandite
- teleangiectazii: dilatatii ale vaselor tegumentare; apar: dupa expunera
prelungita la soare, la pletorici, in sindromul carcinoid, in sindrom
mediastinal, apar interscapulo-vertebral sau in regiunea T1-T2(in tuberculoza
apicala)
-hemangioame (sunt tumori vascularE):
- angioame capilare: mici proeminente rosii ce dipar la
vitropresiune
- stelute vasculare: mici tumorete vasculare stelate, pulsatile; se
intalnesc in ciroza sau in sarcina
16.tipuri de leziuni nodulare(eritem nodos,…)
Nodulii: dermici, dermo-epidermici si hipodermici
- Eritem nodos: caracterizat de noduli dermici <4 cm, initial de culoare rosie,
apoi trec prin fazele echimozei; apar in: TBC, infectii faringiene, lupus
eritematos
- Noduli Meynet: noduli hipodermici ce apar pe fetele de extensie a
articulatiilor mari si tendoanelor; sunt fermi si putin durerosi; in RAA
- Noduli Osler: dimensiuni<3mm, rosii si foarte durerosi, cu evolutie fugace,
apar pe pulpa degetelor ; in endocardita bacteriana subacuta si periarterita
nodoasa
17.leziuni atrofice cutanate(cicatrice,vergeturi)
Cicatricea: reprezinta tesutul conjunctiv de neoformatie ce inlocuieste lipsa
de substanta; ea poate fi normala sau vicioasa (cheloida)
Atrofia: consta in subtierea tegumentelor, care devin nedete, fara elasticitate,
plisabile; apare la varstnici, secundar unor dermatoze (lupuz eritematos) sau
tratamentului indelungat cu dermatocorticoizi
18.semiologia PARULUI
Deosebiri: Lanugo(parul ce acopera corpul nou-nascutului); Hipertricoza
(dezvoltarea exagerata a parului in zine normal piloase); Hirsutism
(dezvoltarea anormala a sistemului pilos)
Hipertricozele pot fi:
-congenitale: “om caine”, “om maimuta”, “coada de faun” (asociata cu spina
bifida)
-dobandite: fracturi, traumatisme repetate, cancer, simpatectomie, tratament
cu difenilhidantoina, porfirie (hipertricoza temporooculara)
Hirsutismul:
- virilismul primar la femei
- pilozitate: faciala de tip masculin-barba, mustata; pubiana de tip masculin-in
sus pe linia alba
- alte semne de virilizare: ingrosarea vocii, comportament psihic masculin,
hipertrofie clitoriana
-apare dupa: menopauza, castrare, tumori virilizante(ovariene, suprarenale),
distrofii ovariene, folosirea anumitor medicamente (androgeni, spinolactona,
anticonceptionale), paraneoplazic (cancer pulmonar, colon, pancreas)
Hipotricozele: reduerea pilozitatii
- congenitale
-dobandite: boala Addison, ciroze- semn Chwostek
- Alopecia= caderea parului
- Calvitie= chelie- poate fi: difuza(in boli infectioase grave: gripe, febra tifoida,
citostatice); circumscrisa (sifilis, pelada)
Modificari de culoarew a parului:
-Canitia= albirea precoce a parului (boala Basedow, sindr Cushing, epilepsie,
schizofrenie)
-Peri cancerosi: peri negri, grosi, care nu incaruntesc-fenome paraneoplazice
19.edemul(tipuri de edem si mecanisme de producere)
Edemul= cresterea volumului lichidului interstitial cu acumulare secundara
de sodiu si apa
Mecanisme de producere:
a)factori locali: -presiunea hidrostatica (presiunea sanguina), presiunea
coloid-osmotica, presiunea mecanica(tisulara)
b) factori generali: fluxul plasmatic renal (scade in insuficienta renala,
nefropatii); aldosteronul; peptidele natriureice atriale; hormonul antidiureic;
alti factori hormonali (estrogeni, mineralocorticoizi, androgeni)
I. Edem generalizat:
a) Edem cardiac (cianotic, rece, relativ dur, nu lasa godeu)
b) Edem renal: - edem nefrotic ( in sindrom nefrotic)
- edem nefritic (retentie hidrosalina)
- edem alb, pufos, lasa godeu
c) Edem carential, hipoproteic (alb, moale, lasa godeu; datorita
malabsorbtiei sau alimentatiei deficitare)
d) Edem hepatic (edem alb, moale, lasa godeu
e) Edem de sarcina ( moale, alb)
f) Edem catamenial sau ciclic (moale)
g) Edem in mixedem (secundar hipotiroidiei)
h) Edeme iatrogene (secundare corticoizilor, estrogenilor si
antiinflmatoarelor)
II. Edem localizat
a) Edem inflamator (rosu, cald, dureros)
b) Edem alergic ( la nivelul buzei superiaore si pleopelor- rozat,
pruriginos)
c) Edeme venoase – in tromboflebita superficiala (dureros la palpare)
- in tromboza venoasa profunda ( temp crescuta, cul
hiperemica/alba)
d) Limfedemul = elefantiazis (moale, lasa godeu, marire f mare a unui
membru)
e) Edem gravitational (secundar actiunii prelungite a gravitatiei)
f) Edem neurotrofic (intereseaza membrul paralizat)
20.edem renal hepatic cardiac
a) Edemul cardiac: apare decliv, fiind localizat retromaleolar, pretibial
sau presacrat; este cianotic, rece si relativ dur, nedureros, nu lasa
godeu; apare in insuficienta cardiaca dreapta
b) Edem renal: are 2 cauze: nefrotica (in sindrom nefrotic- se pierd
proteine in urina) si nefritica (retentie hidrosalina); apare la nivelul
fetei in speial la nivelul pleoapelor, la membrele inferioare sau la
organele genitale externe
- edem alb, pufos, lasa godeu, temperatura normala,
nedureros
c) Edem hepatic: apare in hepatite acute si cronice si in ciroza
hepatica; localizat la nivelul membrelor inferioare, mai rar la
nivelul fetei; insotit de ascita si alte semne de ciroza (stelute
vasculare, ginecomastie); cauze: scade presiunea coloid osmotica
si creste aldosteronul; clinic: alb, moale, lasa godeu
21.edem local sau regional(in tf profunda….
-Edem inflamator (rosu, cald, dureros)
-Edem alergic ( la nivelul buzei superiaore si pleopelor- rozat, pruriginos)
-Edeme venoase – in tromboflebita superficiala (dureros la palpare)
- in tromboflebita profunda ( localizat la nivelul
membrelor inf, dureros, alb, cald)
- in insuficienta venoasa cronica ( la membrele inf,
cianotice)
- in tromboza venoasa profunda ( temp crescuta, cul
hiperemica/alba)
- in pelerina (localizat in ½ sup a toracelui si membrele
sup; dat de obstructia v cave sup in sindromul mediastinal)
-Limfedemul = elefantiazis (moale, lasa godeu, marire f mare a unui
membru)
3
 -Edem gravitational (secundar actiunii prelungite a gravitatiei)
-Edem neurotrofic (intereseaza membrul paralizat)
22.simptome in boli muscular….
(polimiozita,dermatomiozita,pareza,paralizii,mialgia)
- scaderea fortei musculare: dificultatea sau imposibilitatea de a executa actul
motor; cauze: oboseala, infectii grave, neoplazii, nevroze, botulism
- totala= paralizei
- partiala= pareza
- dermatomiozitele: - dermatomiozita acuta: la tineri, evolutie: febra, eritem
in fluture sau in ochelari, fenomene de fotosensibilizare; apar mialgii,
scaderea fortei musculare
- dermatomiozite cronice: peste 40 ani; leziunile cutanate
domina pe fata, membre
-polimiozita: modificarea consistentei musculare, muschii devin pastosi si
apoi lemnosi; scaderea fortei musculare; e insotit de cancer pulmonar
(barbati), cancer mamar sau uterin (femei)
-mialgie, se poate intalni in: afectiuni febrile, gripa, dupa eforturi fizice,
miozite infectioase, trichineloza, torticolis acut (contractura dureroasa a
sternocleidomastoidian)
23. modificari de tonus muscular
Tonus= stare de contractie permanenta, caracteristica muschiului normal
Modificari:
- miotonia: incapacitatea relaxarii rapide musculare- apare in miopatii
- hipotonie: in sindromul de neuron motor periferic, sindromul de neuron
motor central si sindrom cerebelos
- hipertonia: cresterea tonusului muscular- in peritonita, meningita
- spasticitate (contractura piramidala): la flexie se intampina o rezistenta- in
sindrom piramidal
- rigiditate (contractura extrapiramidala)- in Parkinson
- trismus: contractura masticatorilor- in tetanos, afectiuni ale molarilor
24 modificari de volum muscular
a) Atrofiile= stergerea reliefurilor musculaturii nromale, inlocuite cu
depresiuni si proeminente osoase. Apar mai ales la centura scapulara, maini,
fata si centura pelvina. Sunt produse de: inactivitate, secunda runor leziuni
osteo-articulare sau anchiloza, miopatii, leziuni neurologice
ClasificarE: - miogene: de cauza primitiv musculara sau miopatii primitive-
afectiunile incep din copilarie, mai ales la baieti- sunt simetrice, lent
progresive;
- neurogene: leziuni de neuron motor periferic; apar in poliomielita,
scleroza laterala amiotrofica
b) Hipertrofia- se intalneste la sportivii antrenati, culturisti si e insotita de
cresterea fortei musculare
c) Pseudohiperrofia: consta in infiltrarea cu grasime a tesutului muscular si se
intalneste in miopatia pseudohipertrofica pelvifemurala
25.miscari involuntare
a) Convulsiile= miscari involuntare in accese cu caracter tonic (incordare
musculara) sau clonic (miscari sacadate, de scurta duarta, repetate); sunt
intalnite in: acces de epilepsie, intoxicatia saturniana, accidente vasculare
cerebrale, tumori cerebrale
b) Miscari atelozice-vermiculare: sunt lente, ondulatorii-pe fond de
hipertonie; tipice: miscari de rotatie ale degetelor
c) Miscari coreice “de papusa”: involuntare, simple, rapide, neregulate, pe
fond de hipotonie musculara
d) Miocloniile: contractii incoluntare, de scurta duarata, a unor grupe
musculare, ce nu duc la deplasarea segmentului
e) Tremuraturile: fiziologice (la efort, frig, emotii, consum excesiv de cafea)/
patologice (hipertiroidie- fine, frecvente, regulate; senila- frecvente,
neregulate; “Flapping-tremorul”- tremuratura ampla, neregulata ca aripile
unei pasari la maini si antebrat- in encefalopatia hepatica; parkinsoniana-
ampla, neregulata “numara banii”; cerebeloase- nu poate duce mana la varful
nasului sau furculita la gura=tremuratura intentionala
26.sindromul de artrita
Procesul inflamator predomina la nivelul sinoviei-sinovita. De obicei, sinovita
e primitiva, dar poate fi consecinta deschiderii in articulatii a unui focar osos
Artrita acuta: durere vie, semne locale de inflamatie (roseata tegumentelor,
stergerea reliefurilor articulare, aparitia edemului; tumor, rubor, calor, dolor si
functio lesa)
Artrita cronica: semnele inflamatiei locale )hiperemie, tumefiere) mult mai
diminuate. Uneori se constata anchiloze sau subluxatii, cu febra, VSH crescut
si fibrinogen crescut.
27.sindromul de artroza
Leziunea initiala intereseaza cartilajul articular, dar si extremitatea osoasa e
frecvent afectata.
Clinic se cauta noduli Heberden la articulatia interfalangiana distala si noduli
Bouchard la cea proximala. Durerile articulare sunt moderate dar persistente
si recidivante, acdentuate de efort si calmate de repaus si antiinflamatorii.
Durerea e mai accentuata dimineata
Apare la varste de peste 35-40 ani
Examen obiectiv: tegumente cu aspect nromal, temperatura locala normala,
nu se constata modificari inflamatorii ale partilor moi, hipertrofia
extremitatilor osoase e frecventa, la nivelul degetelor apar noduli, la unele
articularii se pot palpa cracmente
Paraclinic: lipsesc semnele de inflamatie
Complicatii: fenomene inflamatorii locale
Forme clinice: artroza umarului, cotului, mainii, coxartroza, gonartroza
28.artrita in raa (reumatism articular acut)
RAA= boala inflamatorie, datorata infectiei cu streptococ betahemolitic de
grup A, cantonata la nivelul faringelui. Inflamatia afecteaza cordul,
articulatiile, SNC, tegumentele, tes subcutanate.
Etiologie: Etiologia RAA poststreptocoica e sistinuta de criterii clinice
(faringita acuta”rosie” ce precede puseul reumatic), imunologice (cresterea
titrului ASLO) si terapeutice (atacul si recidivele pot fi prevenite prin terapie
antistreptococice)
Epidemiologie:e o boala a copilariei, rar intalnita sub 4 ani si a carei incidenta
scade dupa 15 ani; neinfluentata de sex; factori favorizanti: umezeala,
conditiile socioeconomice
Clinic exista 5 criterii clinice majore luate in considerare pt diagnosticul pozitiv
de RAA:
- artrita: ce intereseaza articulatiile mari de la nivelul membrelor sup si inf;
caracter fugace, saltant, migrator si apare pe fondul unui sindrom febril
infectios
- cardita reumatismala (acuta): proces inflamator pancarditic (manifestari:
pericardita, cardiomegalie, insuficienta cardiaca, sufluri distolice, diminuarea
zgomotelor cardiace, tahicardie sinusala persistenta)
- coreea: miscari coreiforme dezorganizate, astenie, instabilitate fizica,
grimase, limba cu aspect de “sac de viermi”, labilitate emotionala
- eritemul marginat: leziuni eritematoase cu centrul palid si margini
sepinginoase
- noduli subcutanati: fermi, nedurerosi, localizati pe suprafetele osoase
proeminente
Criterii clinice minore: febra si artralgii
DIAGNOSTIC CU 2 CRITERII MAJORE SI 2 MINORE
Paraclinic:prezenta streptococului, titru crescut ASLO, leucocitoza, PCR
crescut, cresterea fibrinogenului; EKG modificat
29.artrita din pr(poliartrita reumatoida)- e si lupus???????????
Patogenie: ipoteza genetica(agregarea familiala), ipoteza autoimuna
(argumentata de anticorpi specifici, factorul reumatoid, stimul antigenic),
ipoteza infectioasa (“virusuri lente”)
Leziunile articulare: modificari exudative, infiltratii celulare, formare de tesut
de granulatie care invadeaza cartilajul si osul
Clinic: inidenta maxima intre 20-60 ani; frecvent la femei; debut insidios- de
obicei oligoartrita la nivelul mainilor; articulatiile afectate sunt dureroase,
calde, tumefiate-aspect de dgete “in fus”; durerea se exacerbeaza in tp
noptii; redoare matinala; sunt interesate in special articulatiile mici
(radiocarpiene- apare mana “in spate de camila”; afectarea artic
metatarsofalangiene-aplatizare apiciorului; la nivelul cotului-limitarea
iscarilor si apoi anchiloza)
Criterii de diagnostic: redoare matinala a articulatiilor, ce dureaza minim o ora
si care a debutat de cel putin 6 saptamani; tumefierea a cel putin 3 articulatii,
de minim 6 sapt; tumefierea artic radiocarpiana, meracarpo-falangiana sau
interfalangiene proximale de cel putin 6 sapt; tumefierea simetrica a
articulatiilor; modificari radiologice ale mainilor: osteoporoza extremitatilor
4
osoase, aparitia geodelor osoase; noduli reumatoizi; prezenta factorului
reumatoid (DIAGNOSTIV POZITIV PE MINIM 3 CRITERII)
30 artirita din guta
Guta= boala metabolica caracterizata de o tulburare in metabolismul
purinelor, cresterea productiei de acid uric si precipitarea uratilor la nivelul
tes conjunctiv, in special al articulatiilor, imbracand aspectul de artrita acuta
recurentiala, de obicei monoarticulara
Atacul de guta= apare in cursul noptii cu dureri violente la nivelul unei singure
articulatii, de obicei cea metatarsofalangiana a halucelui si impotenta
functionala completa. Durerile se exacerbeazqa in timpul noptii si scad in
intensitate ziua
Obiectiv: articulatii rosii, tumefiate, foarte dureroase la presiune si mobilizare
Atacul se termina cu prurit si descuamatie. Cedeaza la colchicina.
Paraclinic: leucocitoza, VSH crescut, hiperuricemie sau nu
Artrita gutoasa cronica: apare dupa atacuri de guta repetate- sunt prezenti
tofi gutosi periarticulari sau auriculari si deformari articulare simetrice
31.semiologia norlama a ggl limfatici
Ganglionii normali sunt elastici, cu margini regulate, nedurerosi la palpare,
mobili, nu adera intre ei si nici la planurile profunde, tegumentul de deasupra
este nromal; forma: alungiti si turtiri cu diametrul de 1-1,5cm
32.adenopatia-descriere si tipuri de adenopatie
Ganglion patologic: cea mai importanta modficare este marirea de volum;
apare durerea (spontana-rar, provocata prin palpare sau ingestie de alcool;
lipsa durerii in adenopatii tumorale); isi modifica mobilitatea (se fixeaza de
planurile profunde-adenopatii metastazice; la ggl tumorali-aderenta de
planurile profunde si superficiale); modificari de forma: devin rotunzi, adera
intre ei- mase ganglionare, consistenta crescuta, in leucemia limfoida sunt
elastici, ggl supurati sunt fluctuenti
33.adenita acuta
Ganglionii : au volum marit si dor spontan si la palpare; adesea se observa
poarta de intrare si treneul de limfangita; poate evolua catre supuratie
(ganglionul devine aderent la tegument, apare fluctuenta si fistulizarea);
evolueaza cu febra, cefalee, transpiratii, anorexie etc.
Pot evolua in adenite cronice nespecifice. Ganglionii avand o consistenta
crescuta, neaderenti, usor durerosi- cel mai frecvent: submandibular,
subangulomandibular, inghinale.
Semiologia ap respirator
1.tipuri de dispnee
a) Dupa ritm, frecventa si amplitudine, dispneea poate fi:
- Dispnee cu polipnee= dispnee accelerata; in: bolile aparatului respirator
(pneumopatii acute si cronice, BPOC), bolile aparatului cardio-vascular
(insuficienta cardiaca stg si infarct miocardic), procese toraco-diafragmatice,
anemii, toxiinfectii
- Dispnee cu bradipnee:
- cu bradipnee inspiratorie: in obctructiile cailor repiratorii superioare
(respiratia devine constienta, activa, violenta, cu tiraj si cornaj), in obstructiile
cailor inferioare (bronsiolite si bronhopneumonii), in paraliziile incomplete ale
mm respiratori (mielite, polinevrite)
- cu bradipnee expiratorie: in astmul bronsic ( e activa, zgomotoasa,
suieratoare), in emfizemul pulmonar ( caracter continuu, se exacerbeaza la
efort)
- Dispnee dezordonata: e de origine centrala-nerespiratorie; cauze: encefalite,
tumori, hemoragii cerebrale, insolatie; cauze toxice sau infectioase:
intoxicatia cu alcool sau CO
- Dispnee neregulata, dar ritmica, progresiva:
- dispneea Cheyne-Stockes : in boli de SNC, tumori, hemoragii,
encefalite si intoxicatii grave ale centrilor respiratori- respiratie perioadica,
caracterizata prin aparitia unor perioade de accelerare si rarire progresiva a
ritmului si amplitudinii respiratiilor
-Dispneea Kussmaul: respiratie cu ritm in 4 timpi, zgomotoasa: in coma
diabetica
- Dispneea Biot (in meningite): perioade de apnee ce intrerup respiratia
obisnuita
b) Dupa conditiile de producere dispneea poate fi:
- Dispnee de efort: indica o tulburare a circulatiei pulmonare in sensul
reducerii ei sau indica procese pleuro-pulmonare ce scad ventilatia
- Dispnee de decubit-ortopneea: in staza pulmonara, pleurezii, pneumotorax
2.dispnee din boli cardiac
Polipnea reprezinta dispneea cu accelerarea miscarilor respiratorii – peste 20
respiratii / minut. Numarul respiratiilor creste de la 14-18 / minut la 50-60 /
minut.
Polipneea nu este obligatoriu legata de o suferinta respiratorie, putand
aparea si in cazul emotiilor, eforturilor mari, excitatiilor nervoase, afectiunilor
febrile. In asemenea situatii, este trecatoare si de scurta durata.
Dispneea cu polipnee se intalneste in:
-afectiuni insotite de scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii (fracturi
costale, nevralgii intercostale);
-afectiuni ce diminueaza suprafata respiratorie a plamanului
(bronhopneumonie, procese infiltrative pulmonare, pleurezii masive,
pneumotorax), distensie abdominala, obezitate, paralizia muschilor
respiratori;
-afectiuni cardiovasculare- insuficienta cardiaca;
-anemii severe.
Respiratia Cheyne-Stokes reprezinta o respiratie periodica, caracterizata prin
alternarea unor perioade de accelerare si rarire progresiva a ritmului si
amplitudinii respiratiilor, cu perioade de apnee, de durata variabila (15-60
secunde). In perioada de hiperpnee, bolnavul este agitat sau anxios, in apnee
este somnolent, indiferent, prezentand uneori abolirea reflexelor tendinoase
sau convulsii, cand apnea este prelungita.
Respiratia Cheyne-Stokes apare:
-la unele persone normale, in timpul somnului- la copii sau varstnici ori la
persone sanatoase, care se deplaseaza la altitudini mari;
-in afectarea circulatiei cerebrale, din cauza:
-insuficientei cardiace stangi, fiind secundara scaderii debitului cardiac;
-leziunilor valvei aortice- regurgitatii, stenoze;
-scaderii presiunii diastolice in tireotoxicoza, anevrism disecant,
persistenta ductului arterial;
-in cresteri ale presiunii intracraniene – in meningite, hidrocefalie,
tumori cerebrale, hemoragie subarahnoidiana, hemoragie intracerebrala;
-in leziuni ale tesutului cerebral – in tromboze cerebrale, ateroscleroza,
degenerare cerebro-medulara, sifilis;
-in consumul de narcotice: morfina si derivatii sai, barbituricele.
In general, bolnavul nu este constient de tulburarea ritmului respirator,
fapt observat de medic sau relatat de familia alarmata, mai ales de perioadele
de apnee.
Sub denumirea de periodicitate hipnica respiratorie se descrie o respiratie
periodica caracteristica sindromului Pickwick, constand in alternarea
perioadelor de respiratie normala cu cele de diminuare a respiratiei, pana la
scurte perioade de apnee.
Aceasta afectine este intalnita la persoanele obeze, cu hipoventilatie
pulmonara si insuficienta ventriculara dreapta.
3.dispnee din boli respiratorii
Forme clinice de dispnee:
 In functie de frecventa respiratory, distingem dispnee cu polipnee
si dispnee cu bradipnee de tip inspirator sau expirator.
Polipnea reprezinta dispneea cu accelerarea miscarilor respiratorii –
peste 20 respiratii / minut. Numarul respiratiilor creste de la 14-18 / minut la
50-60 / minut.
Polipneea nu este obligatoriu legata de o suferinta respiratorie, putand
aparea si in cazul emotiilor, eforturilor mari, excitatiilor nervoase, afectiunilor
febrile. In asemenea situatii, este trecatoare si de scurta durata.
Dispneea cu polipnee se intalneste in:
-afectiuni insotite de scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii (fracturi
costale, nevralgii intercostale);
5
-afectiuni ce diminueaza suprafata respiratorie a plamanului - tuse matinala: in bronsita cronica tabacica- se face
(bronhopneumonie, procese infiltrative pulmonare, pleurezii masive, toaleta bronsiilor
pneumotorax), distensie abdominala, obezitate, paralizia muschilor - tuse vesperala: insotita de ascensiuni termice, apare
seara dupa 17- in TBC
respiratori;
- tuse nocturna: la cardiaci cu valvulopatii mitrale sau
-afectiuni cardiovasculare- insuficienta cardiaca; insuf ventric stg
-anemii severe. - tuse de efort:in afectiuni cronice ale ap resp si in boli
Dispneea cu bradipnee inspiratorie apare in obstructia cailor cardiovasc
respiratorii superioare, printr-un obstacol care impiedica patrunderea aerului - tuse continua: in TBC cu laringita asociata
in plamani: corpi straini in laringe, trahee, bronhii principale, crup difteric, - tuse de decubit: in insuficienta cardiaca stg/globala
paralizia corzilor vocale, edemul alergic al glotei, stenoza laringiana, tumori Complicatii: - fracturi de tuse: datorita fortei musculare din timpul tusei, se
mediastinale sau adenopatii ce realizeaza compresiune extrinseca. produc la nivelul coastelor, in portiunea laterala
Clinic bradipneea inspiratorie este activa, fortata, prelungita, cu zgomot - tuse sincopala: relativ rara dar severa- la bolnavii cu
bronsita cronica- in timpul tusei bolnavul devine
inspirator suierat, care poarta denumirea de cornaj.
inconstient cateva secunde, interval in care pot avea
Concomitent cu cornajul, apare si tirajul- reprezentat de retractia loc accidente
inspiratorie a partilor moi, in diferite regiuni, datorata vidului intratoracic, - hemoptiziile
creat in inspire: - emboliile-la cardiaci
-in regiunea epigastrica superioara- tiraj sternal; - ruptura unei bule de emfizem- cu instalarea unui
-in regiunea superioara a toracelui si inferioara a gatului- tiraj suprasternal; pneumotorax spontan
-in spatiile intercostale- tiraj intercostal.
6.expectoratia
Dispneea cu bradipnee expiratorie este determinate de un obstacol
Reprezinta actul prin care sunt eliminate, in urma tusei, produsele patologice
care impiedica expulzia aerului din plamani. Aceasta afectiune poate fi acuta- din arborele traheobronsic si parenchimul pulmonar. Produsul eliminat=
astm bronsic sau cronica- bronsita cronica, emfizem pulmonar. sputa. Prin sputa se elimina: mucus, exudat inflamator(origine bronsica),
In aceste cazuri, expiratia se face dificil, este prelungita si uneori corpi straini, sange, salica, secretie nazala, produse de descompunere a
zgomotoasa, cu caracter particular, suierator- wheezing. tesutului pulmonar
4.tulburari de ritm respirator a) Dupa cantitate
a.Respiratia Cheyne-Stokes sau periodica. - absenta: in boli pleurale si interstitiale
-cresterea progresiva a amplitudini respiratiei urmata de scaderea progresiva - redusa: bronsite acute faza intiala, pneumonii faza
a amplitudinii respiratoii, urmand o perioada de apnee si ciclul se reia. intiala
-in perioada de- hiperpnee- agitate, anxios - crescuta: in bronsite cronice, bronsiectazii, abcese
-apnee-somnolent. pulmonare, TBC
b.Respiratia Kusmaul. - f mare
-respiratie forte ampla cu o scurta pauza la sfarsitul fiecarui timp respirator. b) Dupa consistenta
- vascoasa
c.Respiratie BIOT. - fluida
-complet neregulata ca ritm, amplitudine; c) Dupa transparenta
-la bolnavi agonici, perioade de apnee care intrerup respiratia; - sputa fluida: transparenta
-in tumori cerebrale, meningita - aerata: in edem pulmonar
5.tipuri de tuse d) Dupa aspect
a) Dupa productivitatea tusei: - sputa seroasa: in bronsite acute seroase- spumoasa,
- tuse seaca: fara expectoratii, scurta si repetata- apare slab rozata(albus ou batut)
in afectiuni pleurale, pneumonii interstitiale - mucoasa: incolora, transparenta, fluida- in bronsite
- tuse umeda, productiva: urmata de expectoratie, tiblu - purulenta: aspect cremos, de cul galbena
umed- in bronsite acute si pneumonii in perioada de - sanguinolenta: TBC, cancer bronhopulm, bronsite
stare cronice
b) Forme particulare e) Dupa culoare
- tuse surda/afona: intensitate f mica- in laringite - albicioasa (spute seroase sau mucoase)
- tuse latratoare: zgomotoasa, timbru latrator- in - galbena (spute purulente)
compresiuni de cai aeriene sup, anevrisme ale aortei, - rosu-aprins: hemoptizie
tumori mediastinale - rosu-inchis: in infarct pulmonar
- tuse bitonala: tuse pe 2 tonuri- in paralizia n recurent f) Dupa miros: de obicei nu miros
stg g) Tipuri de sputa dpdv macroscopic (pg261)
- tuse cavernoasa:timbru metalic- in TBC - sputa “ruginie”: aerata, vascoasa- in pneumonia franca
- tuse chintoasa: reprezentativa e tusea convulsiva- lobara
succesiune de sacade expiratorii intrerupte de inspiratii - “perlata”: mucoasa, apare la sfarsitul crizelor de astm,
profunde contine cristale Charcot-Leyden
- tuse emetizanta: TBC- seara dupa masa apare tuse - sputa numulara: in tuberculoza pulmonara- contine
urmata de varsaturi discuri purulente de marimea unei monezi
- tuse iritativa: cu timbru sec, necalmata de medicatie - ca “zeama de prune”: miros fetid, cul rosu-bruna- in
c) Dupa evolutie cancer bronhopulmon
- tuse acuta: dureaza putin si dispare odata cu cauza - sputa pseudomembranoasa: contine o parte lichida in
- tuse cronica: in afectiuni cronice ale aparatului care se observa elemente solide- in bronsite acute sau
respirator(BPOC) cronice
d) Dupa frecventa
- rara 7.vomica
- cvasipermanenta
e) Dupa circumstantele aparitiei

6
Reprezinta expulzia brusca a unei cantitati mari de sputa. Cel mai adesea este
purulenta si rezulta din deschiderea in caile respiratorii a unei colectii
purulente aflate in parenchim sau in vecinatate
Se stratifica in 4 straturi: spumos(la suprafata), mucos, seros, grunjos (la fund,
constituit din puroi si detritus)
Clinic: durere toracica intensa, dispnee, pacient anxios
Vomica seroasa: provine din eliminarea unui chist hidatic
Poate fi confundata cu pseudovomica=o expectoratie abundenta eliminata
mai ales dimineata
Vomica e evacuata ca urmare a unei comunicatii intre o cavitate si o bronhie
Diagnostic diferential: cu varsatura ( e precedata de greata, are continut
alimentar)
8.hemoptizia
Hemoptizia reprezinta eliminarea pe gura a unei cantitati de sange rosu,
aerat, proaspat, ce provine din arborele traheobronsic sau parenchimul
pulmonar
Cauze: poate surveni in urmatoarele situatii:
- traumatismele toracice deschide sau inchise
- inhalarea unor corpi straini-prin traumatizarea directa a mucoasei
traheobronsice
- inhalarea de gaza toxice: se produce inflamatia mucoasei bronsice
- in infectiile si inflamatiile aparatului respirator:
- in tuberculoza pulmonara (considerata cea mai frecventa cauza) poate
surveni in toate stadiile tuberculozei: poate fi simptom revelator al unei
tuberculoze; poate apare in cursul puseelor evolutive sau in tuberculoza
cavitara prin ruperea anevrismelor
- bronsiectazii: in perioada de supuratie bronsica, mucoasa bronsica poate
sangera
- in abcesul pulmonar precede vomica
- in traheobronsite, bronsite acute sau cronice, insotite de tuse violenta
- chist hidatic
- corp strain
- infarct pulmonar
- in afectiuni cardiovasculare: stenoza mitrala, embolia pulmonara,
anevrismul aortic, hipertensiunea arteriala cu valori mari
- in afectiuni mediastinale: tumori
- in afectiuni sanguine: leucoze si trombocitopenii
9.tipuri de durere toracica
Durerea toracica constituie un simptom tipic in afectiunile pulmonare, dar
poate fi intalnit si in boli ce intereseaza alte viscere si tesuturi intratoracice
(aorta, cord, esofag), peretele toracic, coloana vertebrala si abdomenul.
a) Durerea de origine respiratorie: in afectiuni pleuropulmonare si
traheobronsice:
- Junghi toracic: durere intensa+dispnee, direre acuta, vie, comparata cu
“durerea de pumnal”, exagerata la tuse, stranut, palparea regiunii dureroase.
In pneumonia franca lobara- junghi violent, submaleolar, instalat dupa frison
si febra. In tromboembolism pulmonar- junghi brusc de intensitate mare+tuse
seaca, dispnee cu polipnee si cianoza. In pneumotarax spontan- junghi ce
apare brutal in regiunea mamelonara sau subscapulara dupa efort fizic sau
tuse+dispnee marcata. In pleurezii serofibrinoase: junghi cu carcater difuz ce
nu permite decubit pe partea bolnava. IN pleurezii mediastinale: durere
retrosternala+sensibilitate la palparea extremitatilor anterioare ale spatiilor
intercostale. In pleurezii purulente: junghi violent si persistent cu durere
accentuata la apasare
- durerea traheobronsica: in traheobronsite acute- in momentul tusei apare o
senzatie dureroasa, cu caracter de arsura, localizata retrosternal
b) Dureri toracice in afectiuni ale peretelui toracic: apar in afectiuni ale pielii
si tesutului celular subcutanat, nevralgii costale, afectiuni musculare, ale
coloanei vertebrale si glandei mamare
ex:zona Zoster, celulita, plurodinie, nevralgie intercostala, mialgia, sindromul
Tietze
c) Durere diafragmatica: determnata de iritarea terminatiilor nervoase de la
nivelul pleurei diafragmatice. Afectiunile ce evolueaza in apropierea
diafragmului vor determina nevralgie frenica sau intercostala
d) Dureri date de alte organe intratoracice:
- dureri cardiace:angina pectorala, infarct miocardic acut, pericardita uscata,
stenoza mitrala
- dureri aortice
- afectiuni ale tubului digestiv: durere esofagiana (insotita de disfagie
progresiva si regurcitare), hernia hiatala (determina reflux gastroesofagian cu
spasm esofagian), colecistita acuta (durerea iradiaza post), durere
mediastinala (cu tuse si dispnee si disfagie)
10.inspectie normal si patologica a toracelui
Torace normal: forma de con simetric, cu spatiile intercostale care nu se vad,
fosele supraclaviculare apar abia schitate, din profil sternul se afla inapoia
unghiului Louis; din spate scapulele, bratele si umerii formeaza un singur plan
a) Modificarile elementelor constitutive
- circulatie venoasa superficiala accentuate- compresie a
sistemului venos profound
- hiperpilozitate: predispozitie spre TBC
- venectazii: supraspinoase- in TBC, subclaviculare-
compresia venei azygos
- herpes zoster
- cicatrice toracice
- fistule
- tumefactie localizata, circumscrisa: in procese
inflamatorii sau neoplazice
b) Modificari de forma
- Congenitale: - simetrice: Torace logilin, torace brevilin
(scurt, cu spatii intercostale orizontalizate)
- asimetrice: torace scoliotic, cifotic sau
cifoscoliotic
- Dobandite: - simetrice: torace emfizematos (cresterea
diametrului anteroposterior, coaste orizontalizate,
stern proeminent, gat scurt), astenic(alungit, stramt),
rahitic(stern “in carena”), adenopatic(aspect cilindric),
conoid (in clopot, dilatat la baza), infundibuliform(stern
infundat in portiunea inf, torace turtit antero post cu
scobitura sternala)
-asimetrice: torace asimetric prin dilatarea sau
retractia unui hemitorace; retractii parietale circumscrise
c) Modificari de dinamica respiratorie
- se urmareste cum se executa respiratia, frecventa respiratiei, ritmul
respiratiei, daca apare dispnee, tipul respirator, retractia inspiratorie
11.palparea normal si modificari patologice obtinute la palpare
Se urmaresc: modificarile morfologice ale toracelui; aprecierea felului in care
se executa miscarile respiratorii (ampliatii respiratorii), modul de transmitere
a vibr vocale
a) Modificari morfologice ale toracelui
- bombari sau retractii locale
- crepitatii ale tegumentelor- in emfizem subcutanat
- fracturi costale, vertebrale
- nevralgii intercostale sau frenice
b) Ampliatii respiratorii
- diminuate: in emfizem pulmonar(diminuate bilateral);
unilateral: obstructii bronsice, pneumonii masive,
tumori, procese pleurale (pleurezii, pneumotorax),
paralizii musculare
- scaderea ampliatiilor la varf: TBC
c) Vibratii vocale
- mai accentuat la indivizii slabi
- mai accentuata la barbatii cu voce groasa
- accentuate in sindroamele de condensare (pneumonii),
procese cavitare
- abolite sau diminuate: pleurezii, neoplasme laringiene,
criza de astm bronsic, emfizem pulmonar, compresia
extrinseca a bronhiilor
7
12.percutie normal si modificari obtinute la percutie
Se apreziaza intensitatea, tonalitatea si timbrul sunetelor
Modificari de intensitate:
a) Diminuate: - submatitate : tesut adipos in exces, edem de perete,
pneumonie incipienta, infarct pulmonar
- matitate relativa: pneumonie in faza de hepatizatie,
infarct pulmonar, bronhopneumonie, TBC pulmonar,
abces, chist hidatic; revarsate pleurale
- matitate absoluta: revarsate pleurale abundente,
pneumonia franca lobara, atelectazia prin obstructia
bronhiei principale sua lobare
b) Hipersonoritate: crize de astm bronsic, emfizem pulmonar
- timpanism: in percutia cavernei in TBC, emfizem
pulmonar difuz sau circumscris, pneumotorax
- rezonanta amforica: pneumotorax
- zgomot de “oala sparta”: pneumotorax cu fistula
bronho-pleurala
Modificari patologice ale limitelor sonoritatii:
- modificarile bandelor Kronig: largite (emfizem),
miscorate (tumori, pahipleurite)
- modificarea ariei matitatii cardiace: poate depasi
sternul in dilatatia cordului drept si pericardite; poate fi
marita in oericardita, pneumonii, pleurezii stangi
- limitele inf ale plamanilor pot fi: coborate (emfizem,
pneumotorax), ridicate (ascita, pleurezii, pneumonii,
pahipleurite)
13.auscultatie normal
Fenomene acustice nromale: suflul laringo-traheal; murmur vesicular
Suflul laringo-traheal: este produs de trecerea aerului prin orificiul
glotic, trahee si bronhii. El poate fi ascultat in dreptul sternului si in
patiile nterscapulare si scade in intensitate pe masura ce se
indeparteaza de orificiul glotic, fiind inlocuit de murmurul vezicular. Se
aseamana cu zgomotul ce se produce cand suflam printr-un tub de
carton si e conditionat de volumul si viteza curentului de aer ce trece; se
percepe in ambii timpi respiratori, in inspir fiind mai ascutit, iar in expir
avand o tonalitate mai joasa
Murmurul vesicular. Este zgomotul respirator normal, format din 2
componente: inspiratorie (mai intensa si mai prelungita) si expiratorie
(mai sclaba si mai scurta). Murmurul vezicular se produce prin trecerea
aerului la nivelul bronhiilor de calibru mic, bronhiolei supralobulare,
ductului alveolar si alveolelor. Producerea murmurului vezicular
presupune permeabilitatea arborelui repirator si un curent de aer cu o
viteza satisfacatoare in conductele aeriene. Murmurul vezicular e
asemanator cu zgomotul respiratiei linistite a unui individ care doarme.
14.modificari patologice obt la auscultatie
Fenomene acustice nromale: suflul laringo-traheal; murmur vesicular
Murmurul vesicular:
- variatii fiziologice: - accentuat la copii, la cei ce respire fortat, in zonele de
compensatie, mai accentuat in dr decat in stg
-diminuat: batrani, astenici, sedentari, obezi
- modificari patologice: - murmur vezicular accentuat: zone de compensatie,
pneumonii de debut, bronsite acute in faza incipienta
- murmur diminuat: obstructii bronsice incomplete, tumori
pulmonare, congestii pulmonare, revarsat pleural, pneumotorax, pahipleurita
- murmur vezicular abolit: obstructie bronsica totala,
pneumotorax , tumori pleurale
- respiratia suflanta: pneumonii, infarct pulmonar,
bronhopneumonie
- respiratie aspra (timbru inasprit): transmiterea modificata a
murmurului vezicular prin congestii pulmonare, infiltrate si scleroze; zone
compensatorii
- respiratia sacadata: bronsite, pahipleurite uneori
- expir prelungit: emfizem difuz, astm bronsic, bronsite, scleroze
pulmonare
15.sufluri pulmonare
= Zgomote respiratorii cu caractere acustice particulare ce inlocuiesc
murmurul vesicular normal
a) Suflul tubar: intensitate mare, tonalitate joasa si timbru aspru, se
aude in ambii timpi respiratori, dar mai ales in inspire; in:
pneumonii in faza de hepatizare, bronhopneumonie, infarct
pulmonar
b) Suflul pleuretic: agomot ascutit, aspirativ, se aude mai bine in
expir; in: pleurezii cu lichid in cantitate medie
c) Suflul cavernos/cavitar: zgomot grav, resonant, tare, se aude in
ambii timpi respiratori; in: TBC, abcese pulmonare, bronsiectazii
mari, pleurezii mari
d) Suflul amforic: zgomot slab, foarte grav, cu rezonanta muzicala; in:
pneumotorax total
16.zgomote supraadaugate
Zgomote supraadaugate: raluri si frecatura pleurala
Raluri= zgomote ce iau nastere in bronhii sau alveole ocupate de secretii
patologice, ele suprapunandu-se cu murmurul vesicular= zgomote
supraadaugate
Clasificare dupa origine: - bronsice: ronflante, sibilante, subcrepitante
- alveolare: crepitante
Clasificare dupa timbrul acustic: - umede: crepitante, subcrepitante,
cavernoase
- uscate: ronflante, sibilante
a) Raluri ronflante: joase, profunde, groase, vibrante- asemanatoare
unui sforait; se aude in ambii timp respiratori, se modifica cu
tusea; in: bronsite acute si cronice, astm bronsic sicompresiuni si
stricturi bronsice
b) Raluri sibilante: inalte ascutite- asemanator fluieraturilor; se aude
in ambii timp respiratori, se modifica cu tusea; in: bronsite acute si
cronice, astm bronsic sicompresiuni si stricturi bronsice
c) Raluri crepitante: de origine alveolar, fine, regulate, egale, seci,
apar exclusiv in inspir si vin “in ploaie dupa tuse”- zgomot
asemanator cu frecarea unei mese de par; in: pneumonii, edem
pulmonar acut, infact pulmonar
d) Raluri subcrepitante: raluri umede tipice, neregulate, inegale, apar
in ambii timpi repiratori, s modifica cu tusea rarindu-se sau
disparand- asemanator suflului unui pai in vas cu apa, apa care
fierbe; in: bronsite acute/cronice, bronsiectazii, bronhopneumonii,
abcese pulmonare, TBC infiltrativ
e) Raluri cavernoase: sunt raluri subcrepitante groase, mari, cu
timbru cavitar, metalic; in: caverne TBC, bronsiectazii mari
Frecatura pleurala:= Zgomot supraadaugat murmurului vesicular, care ia
nastere prin frecarea celor doua foite pleurale, pe care s-a depus fibrina
Caracteristici: zgomote aspre, uscate, superficiale, nemodificate de tuse, se
aud in ambii timp respiratori (mai ales in inspir, catre sfarsit), se accentueaza
datorita respiratiilor profunde
Dupa intensitate: - fine: asemanatoare cu frecarea unei mese de par
- medii: asemanatopare cu frecarea unei bucati de
matase
- groase: asemanatoare de indoirea unei bucati de piele
noua
Intalnite in: pleurezie uscata, pahipleurite
17.raluri bronsice
Clasificare dupa origine: - bronsice: ronflante, sibilante, subcrepitante
-alveolare: crepitante
- Raluri ronflante: joase, profunde, groase, vibrante- asemanatoare unui
sforait; se aude in ambii timp respiratori, se modifica cu tusea; in:
bronsite acute si cronice, astm bronsic sicompresiuni si stricturi bronsice
- Raluri sibilante: inalte ascutite- asemanator fluieraturilor; se aude in
ambii timp respiratori, se modifica cu tusea; in: bronsite acute si
cronice, astm bronsic sicompresiuni si stricturi bronsice
8
 - Raluri subcrepitante: raluri umede tipice, neregulate, inegale, apar in
ambii timpi repiratori, s modifica cu tusea rarindu-se sau disparand-
asemanator suflului unui pai in vas cu apa, apa care fierbe; in: bronsite
acute/cronice, bronsiectazii, bronhopneumonii, abcese pulmonare, TBC
infiltrativ
- Raluri cavernoase: sunt raluri subcrepitante groase, mari, cu timbru
cavitar, metalic; in: caverne TBC, bronsiectazii mari
18.frecaturi pleurale
= Zgomot supraadaugat murmurului vesicular, care ia nastere prin frecarea
celor doua foite pleurale, pe care s-a depus fibrina
Caracteristici: zgomote aspre, uscate, superficiale, nemodificate de tuse, se
aud in ambii timp respiratori (mai ales in inspir, catre sfarsit), se accentueaza
datorita respiratiilor profunde
Dupa intensitate: - fine: asemanatoare cu frecarea unei mese de par
- medii: asemanatopare cu frecarea unei bucati de
matase
- groase: asemanatoare de indoirea unei bucati de piele
noua
Intalnite in: pleurezie uscata, pahipleurite
19. ralul crepitant
= zgomote ce iau nastere in bronhii sau alveole ocupate de secretii
patologice, ele suprapunandu-se cu murmurul vesicular= zgomote
supraadaugate
Clasificare dupa origine: - bronsice: ronflante, sibilante, subcrepitante
-alveolare: crepitante
Clasificare dupa timbrul acustic: - umede: crepitante, subcrepitante,
cavernoase
uscate: ronflante, sibilante
-Raluri crepitante: de origine alveolar, fine, regulate, egale, seci, apar
exclusiv in inspir si vin “in ploaie dupa tuse”- zgomot asemanator cu
frecarea unei mese de par; in: pneumonii, edem pulmonar acut, infact
pulmonar
20.auscultatia vocei si tusei
a) Auscultatia vocii- normal, la auscultatia toracelui in timp ce
pacientul pronunta 33 este neclar, dar in stari patologice se face
modificat:
- bronhofonia (vocea bronhofonica)= transmisia
exagerata a vocii, cuvintele se aud clar, bine articulate;
in: pneumonie, TBC pulmonar, infarct pulmonar,
bronhopneumonii
- vocea cavernoasa: transmitere exagerata cu voce
modificata, cavernoasa a vocii; cand in parenchim
exista o cavitate mare (caverna TBC, abces golit) si
coexista cu suflul cavernos
- voce amforica: vice transmisa clar, cu timbru amforic
(cu rezonanta muzicala); in: pneumotorax comunicant
cu caile respiratorii
- egofonia (behait de capra): timbru ascutit, tremurat; in:
revarsate pleurale medii insotit de suflu pleuretic
- bronhoegofonia : voce vibranta ; in pneumonie cu
reactie pleurala
- pectorilocvia afona (semn Baccelli): transmitere clara a
vocii soptite; in: condensari pulmonare cu bronhie
libera, revarsate pleurale medii
b) Auscultatia tusei: normal se percepe ca un zgomot neclar
- tuse exagerata: congesti pulmonare, pneumonii
- tuse diminuata: pleurezii, tumori, chisturi pulmonare
- tuse cavernoasa:in cavernele mari
- tuse amforica (metalica, cu caracter sonor):
pneumotorax total
21.examenul lichidului pleural si tehnica percutiei pleurale???
Examenul lichidului pleural:
a) Aspectul macroscopic: - seros (transudate diareice sau renale)
- serofibrinos (pleurezii TBC
-serohemoragic/hemoragic: neoplasm bronhopulmonar, infarct
pulm. TBC
- opalescent (pleurezii tuberculoase)
- purulent (TBC, pneumonii cu germeni piogeni)
Aspectul lichidului: -puroi verzui, gros: pneumococ
- galben inchis spre cenusiu: stafilococ
- cenusiu inchis, fluid: streptococ
b) Precizarea calitatii de transsudat sau exsudat:
- in transudat: acumularea lichidului datorita cresterii presiunii hidrostatice
din circulatia sistemica sau pulmonara sau scaderii presiunii coloidosmotice
- in exudat: exista un proces patologic pleural
-diferentierea trassuda- exudat: pron determinarea proteinelor din lichid
c)Examenul citologic: lichidul extras din cavitatea pleurala se recolteaza pe un
anticoagulant, se centrifugheaza si se fac frotiuri
d)Examen basteriologic: frotiu sau insamantare
e) Examen biochimic: dozarea proteinelor, lipidelor, colesterolului si glucozei
22.exam obiectiv al aparatului respirator si simptomatologia unui pacient
cu bronsita cronica
Bronsita cronica= sindrom cronic ce se caracterizeaza print use cronica
sau recurenta, minim 3 luni pe an, timp de 2 ani consecutive, insotita de
expectoratii cu sputacu aspect variabil, mucoasa sau muco-purulenta;
constituie rezultatul expunerii indelungate la iritanti bronsici, la indivizi
fara hiperreactivitate bronsica.
Simptome: - tuse mai ales matinala, declansata de contactul cu aerul
rece, atmosfera poluanta sau fumul de tigara- in timp tusea devine
frecventa si apare si in timpul zilei si se accentueaza noaptea
- tuse productiva sau uscata, iritativa, uneori insotita de
chinte violente, insotite de sincopa
- expectoratia: de obicei mucoasa, de culoare alba,
cenusie sau neagra; in episoadele de acutizare devine
mucopurulenta sau purulenta
Examen obiectiv: in formele usoare examenul clinic poate fi normal, dar cand
avanseaza se observa: murmur vezicular diminuat difuz, cu expir prelungit;
raluri bronsice ronflante sau sibilante si subcrepitante diseminate bilateral
23.ex obiectiv si simptomatologie pacient bronsita acuta
= boala a cailor respiratorii, cu evolutie de scurta duarata si se datoreaza
inflamatiei mucoasei bronsice datorita factorilkor infectiosi sau chimici sau
alergeni; simptome: tuse cu expectoratie, uscaciunea gurii, rinoree
Are 2 faze:
- Faza de criditate: datorita expunerii la rece; initial tuse seaca, spastica,
chintoasa; poate aparea subfebrilitate; daca se asociaza cu sindrom obstructiv
de cai aeriene superioare apare cianoza si dispnee; examenul fizic: murmur
vezicular noamal sau inasprit si raluri bronsice ronflante sau sibilante
- Faza de conctiune: la cateva zile de la debutul bolii; tuse cu expectoratie cu
sputa mucoasa sau muco-purulenta; nefebril; examen fizic: murmur vezicular
inasprit cu raluri ronflante si subcrepitante bilateral
24.sindromul de condensare
= expresia clinica a unui process anatomopatologic in care parenchimul
pulmonary intr-un anumit teritoriu, inceteaza sa mai contina aer
examen obiectiv:
- matitate la percutie
- vibratii vocale accentuate
- murmur vesicular abolit sau aparitia unui suflu tubar in
cazurile tipice
- raluri crepitant- in situatia unui process inflamator
- raluri subcrepitante- in cazul participarii bronsice la
procesul inflamator
- frecaturi pleurale- in cazul interesarii pleurei
25.pneumonia pneumococica simpt si ex ob
Simptomatologie:
-perioada de debut: debut brusc, in plina sanatate aparenta; frison prelungit,
febra 39-40; durere cu caracter de junghi toracic, exacerbat de tuse, tuse
initial seaca, iritativa; uneori dispnee cu polipnee; facies vultos; semn
9
Jaccoud-roseata pometului de aceeasi parte cu pneumonia; herpes nazo-
labial
- perioada de stare: (6-8zile) febra “in platou”, hematii lizate, tuse cu
expectoratie rosu-caramizie, vascoasa
- perioada de rezolutie (faza de hepatizatie cenusie-anatomo patologic): febra
poate disparea brusc
Examenul obiectiv:
- la inspectie: amplitudinea miscarilor repiratorii de partea bolnava
- la palpare: vibratii vocale acentúate (in faze de debut normale sau usor
acentúate)
- la percutie: submatitate sau matitate
- la auscultatie: la debut- murmur vezicular inlocuit de suflu tubar sau
respiratie suflanta ; in perioasa de stare – murmur vezicular abolit si raluri
crepitante ; in perioada de rezolutie- raluri crepitante de intoarcere
26.pneumonia cu sf, klebsiela,anaerobi—date clinice ex ob si examen
rx(pg343)
a) Pneumonia stafilococica: frecventa la copii, dupa rujeola si tuse convulsiva,
dar si la batrani; debut brutal, cu frison, febra, tuse cu expectoratie purulenta,
junghi, cianozam dispnee
- examen obiectiv : percutie – zone de submatitate uneori bilateral ;
auscultatie- raluri crepitante si subcrepitante
- radiologic :opacitati rotunde, mari, delimitate cu intensitate subcistala,
predominante intrun lob sau diseminatem, in centrul opacitatii sunt zone de
luminozitate cu caracter chistic
b) Klebsiella : debut asemanator cu Pn pneumococica (debut brusc, in plina
sanatate aparenta; frison prelungit, febra 39-40; durere cu caracter de junghi
toracic, exacerbat de tuse; dispnee moderata) ; cianoza accentuata, dispnee
moderata
- radiologic : opacitati multilobulare cu tendinta la confluare-formeaza un
bloc pneumococic
c) Pn cu anaerobi: simptomatologie: foarte zgomotoasa, stare generala foarte
alterata, cu pneumonii necrotice, tuse obositoare cu expectoratie
mucopurulenta fetida, hemoptoica
-radiologic: opacitate cu zone de luminozitate
27.cancerul bronhopulmonar simpt si ex ob
Tumorile tumorale pot fi primitive sau secundare (metastaze) .Cancerul
bronhopulmonar poate imbraca multiple aspecte clinice ,realizand sindorame
de condensare ,sindroame pleurale ,atelectatice ori cavitare sau inaparente la
ex clinic obiectiv
Simptomatologie : -tuse rebela ,iritativa ,uscata
-durere toracica cu sediu si intensitate diferite ,intodeauna persistenata dupa
tratamentul simptomatic
-hemoptizia este adesea in cantitate mica (cu aspect de jeleu de coacaze)
-dispneea sindrom adesea tardiv
-febra sau subfebrilitate
-scadere in greutate
-alterarea starii generale
In formele de neoplasm pulmonar ce afecteaza varful pulmonului si domul
pleural apare sindromul Pancoast-Tobias ( sindrom Claude Bernard Horner:
ptoza palpebrala,enoftalmie ,mioza ; edemul bratului ; nevralgie de plex
brahial )
La examenul obiectiv al aparatului respirator se poate decela un sindrom de
condensare cu bronhie libera sau obstruata .Uneori simptomatologia
respiratorie este precedata ,cu mult timp inainte de manifestari
paraneoplazice ce nu par a avea vreo legatura cu cu neoplasmul pulmonar
,sunt asa numitele sindroame paraneoplazice.
28.atelectazia pulmonara
Atelectazia pulmonara
Condensarea pulmonara retractila (atelectazia/colabarea) reprezinta o
modificare survenita la nivelul parenchimului pulmonar ,in care se asociaza 2
elemente :
1 Colaps al alveoleleor pulmonare ,ce devin aplatizate ca urmare a unui
defect de ventilatie in teritoriul respectiv (dar cu pastrarea perfuziei) prin
obstructia bronhiei corespunzatoare
2 Existenta unui fenomen de retractie , teritoriul pulmonar respectiv este
diminuat ca volum si antreneaza , intr-un proces de retractie si zolene vecine
Atelectazia este adesea martorul unei leziuni bronsice obstructive si
presupune control bronhoscopic .
Simptomatologie :
-durere sau jena toracica
-rar,tuse
-dispnee
Obiectiv
* la inspectie -scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii ,retractia
hemitoracelui afectat cu ingustarea spatiilor intercostale.
* la palpare - vibratiile vocale sunt diminuate (bronhie partial obstruata) sau
abolite (bronhie complet obstruata )
* la percutie matitate sau submatitate
* la auscultatie - abolirea murmurului vezicular (bronhie complet obstruata )
sau diminuarea acestuia ( bronhie complet obstruata)
Radiologic
Semne de condensare-opacitate omogena , sistematizata ,forma triunghiulara
,cu varful la hil
Semne de retractie - traheea ,umbra cordului si diafragum sunt atrase de
partea bolnava
29.infarctul pulmonar
Reprezinta o forma de trombembolism pulmonar si apare prin obliterarea
unei artere pulmonare de calibru mediu ,consecinta acestei obstructii este
invadarea cu sange a alveolelor deservite de repectivull ram arterial .
Simptomatologie
-debut brutal
-durere acuta in hemitoracele afectat (junghi)
-dispnee accentuata ,brusc instalata
-tuse seaca,insotide te spute hemoptoice
-febra sau subfebrilitate ce apare de obicei dupa instalarea junghiuli toracic
Examen obiecti
* la inspectie -scaderea amplitudinii miscarilor respiratorii din cauza durerii
* la palpare -scaderea ampliatiilor , vibratii vocale accentuate sau normale
* la percutie -submatitate sau matitate
* la auscultatie -suflu tubar ,raluri crepiante ,frecatura pleurala atunci cand
este interesata si pleura
Radiologic : opacitate bine delimitata ,triunghiulara ,de tip segmentar ,cu
baza la periferie si varful in hil .
Diagnosticul cert se pune cu ajutorul scintigrafiei de perfuzie pulmonara sau
cu a angiografiei pulmonare
30.sindrom de pleurita
- inflamatie pleurala cu depunere de fibrina pe suprafata endopleurala
- clinic: -durere toracica: variata (jena-junghi toracic), durere accentuata de
miscarile toracice, de inspirul profund, de tuse si se diminueaza prin
imobilizarea toracelui; de obicei e localizata la nivelul inflamatiei dar poate
iradia pe tractul n frenic (in pleurita diafragmatica), in umar (in pleurita
varfului)
- tusea: seaca, iritativa,chintoasa, uneori cu expectoratie seroasa sar
redusa cantitativ
- febra: variata (de la subfebrilitate la febra inalta)
Examen obiectiv: - inspectie: pozitie antalgica: decubit pe partea sanatoasa;
stare generala alterata
- palpare: ampliatii costale normale, vibratii vocale normale/usor
diminuate
- percutie: sonoritate normala/submatitate
- auscultatie: tipic: frecatura pleurala care nu se modifica cu tusea
Radiologic: se observa afectiuni respiratorii primare
Forme clinice: pleurite difuze, localizate(varfului, diafragmatica,mediastinala,
interlobara)
31.sindrom de revarsat pleural
-apare prin acumulare de lichid in cavitatea pleurala
- cauze: infectioase, insuficienta cardiaca, hipoproteinemie, infarct pulmonar
Simptome:- durere (junghi pleural): data de cantitatea crescuta de lichid care
comprima; durerea poate fi intensa, ca o impunsatura de pumnal care se
amplifica in expir sau durere surda (in afectarea pleurei parietale)
- dispnee: intensitatea depinde de abundenta lichidului pleural
- tuse: iritativa, seaca, chintoasa, declansata de schimbarea pozitiei
Examen obiectiv:
-inspectie generala: decubit pe partea cu lichid
-inspectia toracelui: normal/ asimetrie toracica, bombarea hemitoracelui
bolnav
- palpare: ampliatii costale diminuare; vibratii vocale diminuate sau abolite
10
-percutie: tipic: matitate sau submatitate(curba lui Damoiseau-limita
superioara descrie o linie cruba)
- auscultatie: tipic: murmur vezicular acolit sau diminuat; frecatura pleurala
inainte sa se acumuleze lichid sau dupa reabsorbtie; suflu pleuretic
Paraclinic: examen radiologic(daca pleura e libera lichidul se aseaza in pozitie
decliva); punctie pleurala(examinarea lichidului); examenul lichidului pleural;
biopsie pleurala
32.pleurezii purulente(emfizem pulmonary?)-epieme
= acumulare de lichid purulent in cavitatea pleurala (se mai numesc piotorax,
abcese pleurale); generate de bacterii, fungi si paraziti
Clasificare:- dupa etiologie: tuberculoase, netuberculoase
- dupa mecanism patogenic: primitivem secundare
Clinic: - debut: empiemele primitive (au debut acut, cu dureri toracice
intense, tuse seaca, febra in platou, stare generala alterata); epiemele
secundare (debut lent); la varstnici (debut atipic, fara febra, stare generala
alterata progresiv, dureri toracice, tuse seaca)
- perioada de stare: dureri toracice tuse, febra 39-40, frisoane,
transpiratii, sputa cu carater de vomica, purulenta, fetida
Examen fizic: evidentiaza sindrom de revarsat pleural+ edem de perete la
nivelul empiemului+adenopatie axilara
Radiologic: opacitate cu caracter lichidian; empiemele au tendinta rapida de
inchistare
Paraclinic: examen radiologic, punctie pleurala
Complicatii: locale (fistula pleuro-bronsica, infecatrea parenchimului
pulmonar), la distanta (septicopioemie), generale (soc toxicoseptic, anemie)
33.sindromul de SIMFIZA PLEURALA (pahipleurita)
- sindrom ce presupune ingrosarea foitelor pleurale, asociata cu simfiza
pleurala (alipirea celor doua foite)
Dpdv al extinderii poate fi: totala (cuprinde pleura unui intreg plaman-
deformare toracica), partiala (localizata apical, mediastinal sau diafragmatic)
Clinic: jena dureroasa toracica, dispnee, cinoza
Examen fizic: -ins:deformari toracice cu retractia hemitoracelui afectat (in
pahipleurite totale)
- palpare: vibr vocale diminuate
-percutie: submatitate
-auscultatie: murm vezicular diminuar + frecatura pleurala
Radiologic: ingrosarea pleurala, depuneri calcare
34.abcesul pulmonary simpt ex ob si ex rx
Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar,
netuberculoasa, circumscrisa.
Tablou clinic: In cazurile tipice, boala incepe la cateva zile dupa inhalarea
materialului infectant. Debutul poate fi acut, simuland o pneumonie acuta
banala, cu febra si alterarea starii generale. Uneori este insidios, cu
manifestari pseudogripale, care treneaza 1-2 saptamani. Debutul
brutal, cu tablou de pneumonie grava, bronhoree purulenta abundenta si
hemoptizii repetate, se intalneste mai rar. In cazul interesarii pleurei, are
aspect de supuratie pleuropulmonara sau de empiem pleural primitiv.
Abceul pulmonar presupune trei procese:
1.formare;
2.deschidere;
3.supuratie propriu-zisa.
1.Formarea abcesului pulmonar- se manifesta prin sindrom de condensare cu
bronhie obstruata, care la examenul obiectiv se evidentiza prin:
-vibratii vocale scazute;
-submatitate sau matitate;
-murmur vezicular diminuat sau absent.
2.Deschiderea abcesului presupune aparitaia vomicii, ce reprezinta o colectie
stratificata. Examenul obiectiv evidentiaza:
*la palpare:
-amplitudine toracica diminuata pe partea bolnava;
-vibratii vocale accentuate
*la percutie:
-submatitate;
*la auscultatie:
-suflu tubar (sindrom cavitar);
-raluri subcrepitante- buloase.
3.Faza de supuratie deschisa.
Evacuarea focarului de pneumonie necrotica survine de obicei dupa 5-10
zile, timp in care sputa devine abundenta, franc purulenta, deseori fetida.
35. sindromul de distensie alveolara simpt si ex ob
Prin distensie alveolara se intelege o marire a spatiului aerian distal de
bronsiola terminala ,care poate fi :
-pasagera ,ca in astuml bronsic
-definitiva,ca in emfizemul pulmonar .
Mai sunt numite si sindroame de hiperinflatie bronhoalveolara
Cele doua entitati ce urmeaza a fi prezentate au mecanisme de producere
diferite:
*in astmul bronsic distensia alveolara apare prin obstructia paroxistica
,reversibila ,a sistemului bronsiolar datorata triadei ( spasm al musculaturii
bronsiolelor, edem al mucoasei , hipersecretie bronsica )
* in emfizemul pulmonar se produce o dilatare ireversibila a cailor aeriene
terminate) bronhiole terminale si saci alveolari) determinata de dilatatia si
distrugerea peretilor ,rezultand o hipoventilatie pulmonara cronica
manifestata clinic prin insuficienta respiratorie .
36.criza de astm bronsic simp si ex ob
Astmul bronsic= sindrom respirator caracterizat prin creize paroxistice de
dispnee care se remit spontan sau prin tratament
Criza de astm bronsic: dispnee, wheezing, tuse si expectoratie mucoasa,
anxietate
3 faze: - faza prodromala: stranut, rinoree, lacrimare, cefalee, prurit
palpebral, accese de tuse spasmodica
- faza dispneica: debut brutal, in a doua parte a noptii; dispnee,
anxietate, presiune toracica, se duce la geam si isi fixeaza mainile de pervaz
pentru a mari capacitatea toracica; dispnee de tip bradipnee, in ambii timpi ,
dar mai ales in expir care e suierator
- faza catarala: la sfarsitul crizei apare tuse chinuitoare, cu
expectoratie mucoasa semitransparenta, vascoasa
Examen obiectiv: torace “blocat” in inspir, cu miscari de mica amplitudine;
hipersonoritate; murmur vezicular diminuat, acoperit de raluri ronflante,
sibilante si subcrepitante- creeaza”zgomotul de porumbar”
37.emfizem pulmonar simpt si ex ob
Emfizemul pulmonar se caracterizeaza prin cresterea peste nromal a spatiilor
aeriene situate distal de consiolele terminale, dilatarea peretilor alveolari si
pierderea elasticitatii pulmonare, fiind carcaterizat de dispnee. Clasificare:
obstructiv (difuz/circumscris), neobstructiv (compensator, senil, emfizem ce
coexista cu deformari toracice)
Simptomatologie: la indivizi peste 50 ani, rar la tineri; clinic: debut lent;
simptome: dispnee cu polipnee(apare intial la efort apoi se accentueaza
devenind severa), tuse declansata de contactul cu aer rece
(productiva/neproductiva), cianoza perionazal.
Examen fizic: la inspectie: torace emfizematos; palpare: ampliatii costale
diminuate, vv diminuare; percutie: hipersonoritate; auscultatie:murmur
vezicular diminuat, inversarea raportului inspir expir-expir prelungit, raluri
bronsice (bronsita asociata)
38.pneumotorax simpt si ex ob
Pneumotoraxul reprezinta patrunderea aerului in cavitatea pleurala.
Clasificare :
1 Din punctul de vedere al modului de producere poate fi :
traumatic,terapeutic,spontan
Pneumotoraxul poate fi :-primitiv (idiopatic)
-secundar (complicatia unei boli pleurale sau pulmonare preexistente )
Simptomatologie
-debutul brusc ,in urma unui efort minim sau chiar in repaus ,cu durere
toracica violenta ,dispnee , tuse anxietate si cianoza
- insidios ,cu simptomatologie minima sau absenta existenta lui fiind
evidentiata la un examen radiologic
-in perioada de stare pneumotoraxul se manifesta prin : * durere toracica
violenta ,cu caracter de junghi ,localizata submamelonar axilar sau in umar
.Prin severitatea ei poate determina sincopa sau colaps
*dispnee foarte accentuata de tip polipnee superficiala
* tusea are caracterele tusei iritative ,rebela , declansata de miscari
Examenul obiectiv
*pacient anxios cu paloare a fetei ,puls mic ,tahicardie ,cu hipersudoratie
11
*la examenul toracelui se constata pe partea afectata : -hemitorace bombat
cu spatii intercostale largite
-ampliatii costale reduse sau absente
-vibratii vocale reduse sau abolite
-hipersonoritate ,uneori timpanism
-diminuarea sau absenta murmurului vezicular
-suflul amorfic ,voce sau tuse
Un pneumotorax masiv poate produce deplasarea organelor mediastinale cu
deplasarea matitatii cardice si a socului apexian sau deplasarea ficatului cu
coborarea matitatii hepatice .
39.sindromul cavitar bequleur date clinice si ex ob
-este un diagnostic radiologic
-nu orice caverna este tuberculoasa.
-caverna – cavitate a parenchimului pulmonar
-apare prin necrozarea parenchimului ce se determina printr-o
bronhie de drenaj
-apare reactia de aparare reprezentata de un invelis fibros in care se
pot depunse si saruri de Ca.

Diagnosticul clinic al unei caverne:

-pt o caverna sa realizeze sindrom cavitar trebuie sa fie mai mare de 6 cm.
-sub 5 cm nu au simpomatologie cavitara clasica.

Structura cavernei:
Macroscopic.
-cavernele recente au pereti elastici
-cavernele mai vechi au pereti fibrosi si grosi;
Microscopic.
*peretele cavernei este alcatuit de la interior spre exterior din urmatoarele
SEM I
straturi:
-un strat inferior, format din resturi de cazeum;
1.Decubitul patologic:-ortopnee
-su strat din tesut embrionar, foarte vascularizat;
-stratul fibros, in care se vad granulatii TBC; -in afectiuni plurale
-stratul exterior, reprezentat de pneumonia interstitiala.
40. Sindromul mediastinal-simp si ex ob -in sindromul meningial
Sindromul mediastinal include ansamblul manifestarilor radioclinice ce traduc
dezvoltarea in spatiul mediastinal al unor procese patologice de etiologie
-in tetanos
variata ,care au drept trasaturi comune marirea umbrei radiologice a
mediastinului sau perturbari de natura compresiva sau invaziva la nivelul
cailor aeriene ,vaselor,nervilor si al diverselor organe toracice . -peritonita acuta
Simptomele rezultate exprima suferinta organului bolnav si rasunetul pe care
afectarea acestuia il are asupra organelor vecine 2.Examenul mersului
Sindromul mediastinal se manifesta prin
a ) simptome generale care tin de afectiuni de baza : - febra (boala 3.Facies in boli endocrine
Hodgkin,mediastinita acuta ,limfosarcom)
-anorexie ,pierdere ponderala 4.Facies in boli neurologice
-fatigabilitate si astenie
b)simptome si semne specifice afectiunii ce determina sindromul 5.Facies in boli cardiace
mediastinal : gusa endotoracica ,neoplasm pulmonar ,anevrism de aorta,
tuberculoza
6.Facies in boli digestive
c)simptome si semne ce traduc interesarea organelor si a formatiunilor
mediastinale comprimate sau invadate (in cazul tumorilor maligne)
7.Facies in boli de colagen

8.Facies in boli pulmonare

9.Nanism :hipofizar, mixedem, cardiac.

10.Gigantismul

11.Obezitatea: tipuri, IMC.

12.Modificari patologice fanere (par, unghi)

13.Paloarea

12
14.Icter : definitie, tipuri. 44.Diagnostic diferential: artrita/artroza.

15.Icter mecanic, clinic, diagnostic + cauze. 45.Modificari articulare :PAR, LES, spondilita anchilozanta

16.Icter hemolitic, clinic, diagnostic + cauze 46.Modificari articulare si cutanate in atacul de guta

17.Icter hepatocelular, clinic, diagnostic + cauze 47.Modificari articulare in : RAA si rahitism.

18.Cianoza : def, tipuri 48. Examen obiectiv: ganglioni superficiali normal si patologic

19.hiperpigmentari cutanate difuze: melanodermia, hemocromatoze!!! 49. Adenopatii generalizate

20.Hiperpigmentari regionale : cloasma gravidica, acantosis nigricans, 50.Adenita acuta.

dermatita de staz(ocra)

21.Hiperpigmentari circusmscrie: efelide, nevi pigmentari, pete cafe au lait,

melanomul malign.

22.Hipocromii cutanate (albiniscm, vitiligo) Set 2

Eritem 51. Dispnee de cauza pulmonara sau pleurala, de cauza cardiaca.

23.Hemoragii cutanate(petesia, echimoza, hematomul) Respirator

24.Eruptii veziculoase (herpes simplex, zona zoster) 52. Dispneea in afectiunile respiratorii

25.Leziuni buloase (bula, pustula) 53. Tipuri de dispnee (pulmonara, cardiaca)

26.Eruptii papuloase ( urticaria, dermatografism) 54. Tulburari de ritm respirator (Cheyne –stokes, Kusmaul, tip Biot)

27.Eruptii ertiroscuamoase (eritrasma , pitiriazis versicolor , epidermofitia ) 55. Tipuri de tuse

28.Telengectazii, hemangioame, stelute vasculare, angioame 56. Expectoratia

29.Leziuni nodulare ( eritem nodos, noduli meynet, noduli oster) 57. Vomica

30.Ulceratia, cicatricea, vergeruri. 58. Hemoptizia

31.Hipertricoza, hirsutism, hipotricoze (alopecia) 59. Tipuri de durere toracica (junghi, pleurodenia, nevralgia intercostala, zona
Zoster, nevralgia frenica ?)
32.Edemul : def, tipuri, mecanism de productie.
60. Diagnostic diferential al durerii toracice (hematron stang) ???
33.Edemul cardiac
61. Modificari patologice obtinute la inspectia toracelui
34.Edemul renal
62. Modificari patologice obtinute la palparea toracelui
35.Edemul hepatic
63. Modificari patologice obtinute la percutia toracelui
36.Edemul inflamator, Quincke
64. Sufluri plumonare (tubar, pleuretic, cavitar, amforic)
37.Edemul limfatic (limfedemul)
65. Raluri bransice (romflante, sibilante, subcrepitante)
38.Edemul venos (tromboflebita superficiala/profunda)
66. Raluri crepitante
39. Modificari de volum muscular (atrofie si hipertrofie)
67. Frecatura pulmonara
40.Miscari involuntare (convulsii , tremur, trimus?, etc)
68. Auscultatia vocii (bronhofonia, ecofonia, pectrilovic ??? afona, voce
41.Modificari de tonus muscular (hipo/hipertonie, spasticitate , trismus, amforica)
tetanus?)
69. Auscultatia tusei (bronsica, cavernoasa, amforica)
42.Modificari musculare si tegumentare: dermatomiozita si polimiozita.
70. Sindroame de condensare pulmonara cu bronsie libera, examen obiectiv
43.Scaderea fortei musculare ( pareza, paralizia, miastenia gravis)
13
71. sindrom de condensare pulmonara cu bronsie obstruata, examen obiectiv
72. Simptome si semne (examen obiectiv) in pneumonia pneumococica)
73. Particularitati in pneumonii de diferite etiologii (pneumonii cu SP,
pneumonii cu SF, pneumonii cu Klebsiella, pneumonii tuberculoase,
pneumonii virale).
74. Cancerul bronhopulmonar – examen obiectiv, simptome, sindrom
paraneuplazic.
75. Infarctul pulmonar (diagnostic clinic, simptome, semne, Rx
76. Atelectagia pulmonara
9 Auscultatia cordului –focare de auscultatie, informatiile obtinute de
auscultatie
10 Zgomotele cardiace normale caractere, modificare de intensitate,
dedublare
11 Zgomote cardiace supraadaugate: clacmente: de deschidere a mitralei, in
stenoza aortica,clic pericardic
12 Zgomote cardiace supraadaugate: ritmul de galop: ventricular, atrial, de
sumatie
13 Suflurile cardiace; elemente semiologice : sediul, intensitatea, iradierea,
tonalitate, timbru, conditii de modificare a intensitatii

77. sindromul de pleurita (pleurita uscata) 14 Clasificarea suflurilor dupa mecanismul de producere : organice,
functionale
78. sindromul de revarsat lichidian al marii cavitati (simptome, examen
obiectiv) 15 Conditiile si tehnica de masurare a TA

79. Toracocenteza, examenul lichidului pleural. 16 TA definitie, valori normale

80. Bronsiectazii 17 Electrocardiograma 12 derivatii-bipolare standard, unipolare ale

membrelor, precordiale
81. Abcesul pulmonar
18 Denumiti undele, segmentele si intervalele traseului ECG
82. Emfizemul pulmonar (simptome, examenul obiectiv)
19 Imaginea radiologica normala de fata a cordului-contur drept, contur stang
83. Criaza de astm bronsic (simptome, examen obiectiv)
20 Stenoza mitrala: cauze, simptome, auscultatie, grade de severitate
84. Starea de rau astmatic
21 Regurgitarea mitrala: cauze, simptome, palpare, auscultatie
85. Pneumotoraxul (simptome, examen obiectiv)
22Stenoza aortica tipuri anatomice, auscultatie, severitate si simptomatologie
86. Sindromul cavitar
24 Insuficienta aortica : simptome, semne periferice, palpare, auscultatie
87. Sindromul mediastinal
25 Regurgitarea tricuspidiana-functionala cauze, auscultatie
88. Cancerul de varf pulmonar.
26 Endocardite infectioase : definitie, clasificare dupa evolutie, etiologie

27 Miocardite: etiologie, simptome, auscultatie cord

28 Cardiomiopatii : clasificare
SEM II
29 Infarctul miocardic acut clasificare, clinica, markeri serici biochimici de
1 Dispneea cardiaca-definitie , clasificare NYHA necroza miocardica: CK, CK-MB, troponinele ( T si I ), LDH, AST, peptid
natriuretic B
2 Tipuri de dispnee cardiaca
30 ECG in IMA-infarctul miocardic acut
3 Angina pectorala de effort-semiologie
31 Tulburari de ritm sinusal: tahicardia sinusala, bradicardia sinusala,
4 Angina instabila-tipuri-clinica
32 Tulburari de ritm cardiac atrial : Extrasistolele atriale, TPSV, Fibrilatia
5 Durerea in infarctul miocardic acut atriala, Flutter atrial

6 Palpitatiile definitie, cauze 33 Aritmii ventriculare: extrasistolele ventriculare, TV-tahicardia ventriculara,

Flutter ventricular, Fibrilatia ventriculara
7 Durerea pericardica
34 Hipertensiunea arteriala definitie/ clasificare etiologica
8 Palparea regiunii precordiale: socul apexian, freamat catar, frecatura
pericardica 35 Insuficienta cardiaca definitie, mecanisme compensatorii

14
36 Insuficienta cardiaca :stanga, dreapta, globala simptome 60 Palpare superficiala-contractura peretului abdominal/ impastarea
peretellui abdominal
37 Examenul obiectiv al pacientului cu insuficienta cardiaca
61 Palparea profunda formatiuni tumorale/ clapotaj
37 Examenul arterelor periferice
62 Paracenteza tehnica/ indicatii
38 sindromul de ischemie periferica arteriala acut si cronic
63 Durerea din ulcerul gastric si duodenal
39 Tromboflebita superficial
64 Simptomele neoplasmului gastric
40 Tromboflebita profunda
65 Colica apendiculara
41 Colica renala. Durerea uretrala
66 Tulburari de trnzit intestinal : constipatie, diaree
42 Durerea lombara difuza, durerea hipogastrica (cistalgia )
67 Rectoragii
43 Tulburari de mictiune : disurie, polakiurie, retentia de urina completa si
incompleta 68 Colica biliara

44 Tulburari de diureza: poliuria, oliguria, anuria, nicturia 69 Hepatalgia cauze

45 Palpare, percutia rinichiului ( manevra Giordano) 70 Sindromul dispeptic biliar

46 Examenul macroscopic al urinii : modificari de culoare si transparenta 71 Palpare ficat-metode, cauze de hepatomegalii

47 Examenul fizicochimic al urinii : pH, densitate urinara, componente 72 Teste de citoliza hepatica, de colestaza
anormale ( proteinurie, glicozurie )
73 Teste care exploreza sinteza proteinelor hepatice
48 Examenul microscopic al urinii-sedimentul urinar-nr. Hematii,
nr.leucocite, nr.cilindrii eliminati/min 74 Teste de inflamatie si explorare imunologica

49 Examenul bacteriologic al urinii 75 Teste pt. Explorarea etiologiei hepatitelor

50 Filtratul glomerular Cl creatinina 76 Hipertensiunea portala-clinica

51 Sindrom nefritic acut 77 Sindromul ascitic

52 Sindromul nrfrotic 78 Sindromul de insuficienta hepatica

53 Infectiile tractului urinar : definitie, sd.cistitic, PNA 79 Durerea din pancreatita acuta si cronica

54 Insuficienta renala acuta : cauze, mnifestarile clinice din faza anurica 80 Dispepsia pancreatica

55 Insuficienta renala cronica : definitie RFG < 60/ml/min: stadiul uremic

clinica

56 Boala renala cronica clsificare dupa RFG 1 Dispneea cardiaca-definitie , clasificare NYHA

57 Durerea abdominala acuta-cauze: inflamatia peritoneului parietal

- Def. senzatie de lipsa de aer, constientizarea respiratiei
Obstructia segmente tubulare
- Apare la efort si in repaus
digestive/extradigestive- colica renala

- Apare in- IVS-insuficienta ventriculara stanga

Vasculare-infarct mezenteric/infarct
splenic/embolie renala
-SM stenoza mitrala
Afectare perete ab
Clasificarea NYHA –Dispnee
58 Durerea abdominala cronica
 Clasa I dispnee la eforturi mari
 Clasa II dispnee la eforturi moderate
59 Hematemeza si melena cauze
 Clasa III dispnee la eforturi mici
 Clasa IV dispnee de repaus

15
 2 Tipuri de dispnee cardiaca produc metabolitibaciza-acid lactic si piruvic –care actioneaza pe
A. Dispneea de efort receptorii vasculari declanseaza durerea.

- Apare in cursul unui effort fizic si se accentueaza cu intensificarea

efortului - Sediul-retrosternal pe arie mai mare/epigastru
- cedeaza in repaus
- este progresiva in timp - Iradiere-in umarul stang, de-a lungul marginii cubitale a
- Etiologiie –IVS din BCI membrului superior stang pana la ultimele degete ale mainii
-HTA -mandibula
- valvulopatii aortice
-SM -ambii umeri
- Clinic TAHIPNEE
- Caracter : de constrictie toracica-gheara, ca o greutate, apasare, arsura
B. Dispneea de repaus-permanenta
- Durata 3-5 minute
- Se manifesta in repaus
- Ortopneea –apare cand pacientul este in clinostatism - Intensitate medie, mare crescendo-descrescendo
- Pacientul adopta o pozitie antidispneizanta-: ridicat in pozitie
sezanda/ culcat pe mai multe perne, pozitii care scad staza -Conditii de aparitie : efort fizic, frig, emotii , mese copioase
pulmonara
- Apare in IVS severa -Conditii de disparitir : incetarea efortului

-administrarea de NTG sublingual in decurs de 5 minute-proba

C. Dispneea paroxistica
terapeutica
←
Cauze –puseu hipertensiv -Este expresia unei obstructii coronariene stabile
-IM acut
-SA severa/ IA
-insuficienta cardiaca hipodiastolica : tahiaritmii
- SM 4 Angina instabila-tipuri-clinica
- apare la pacienti care anterior aveau dispnee de effort sau la pacienti
indemni prin creestrea brusca a presiunii in vv pulmonare
- Criza de dispnee apare noaptea sau ziua dupa effort fizic: - durere retrostrenala constrictiva cu iradieri in umeri , mandibula,
-astm cardiac membre superioare ( de obicei stangul ) pe marginea cubitala
-EPA edem pulmonar acut pana la ultimele doua degete.

Forme de dispnee paroxistica

-intensitate mai mare
1 Astm cardiac
-durata mai mare-15-30 minute
- Tahipnee cu respiratie suieratoare WHEEZING -edem bronhii mici

2 Edem pulmonar acut - apare la efort si in repaus

-forma severa de dispnee paroxistica , apare nocturn sau ziua
dupa effort fizic - AP de novo –instabila
-au senzatie de asfixie-alveolele pulmonare au transudat, ca
si caile respiratorii - AP Prinzmetal spasm coronarian-nocturna-nu este legata de efort
-Pacient anxios, transpirat, in pozitie de ortopnee si tuse
-Are cianoza; va expectora o sputa rozata, spumoasa - Mecanism ; ischemiei I se asociaza spasmul coronarian sau
-La auscultatia toracelui –raluri subcrepitante bazale cu tromboza partiala coronariana
tendinta de ascensiune - Localizarea durerii si iradierea este data de inervatia dureroasa
data de fibrele simpaticului cardiac corespunzator metamerelor
3 Dispneea paroxistica nocturna C7-T5
-apare in cursul noptii la cateva ore dupa culcare si =AP cu cel putin una dintre cele 3 caracteristici:
determina bolnavul sa ia pozitie sezanda la marginea patului
-se datoreaza intoarcerii venoase crescute la nivelul cordului
1 apare in repaus sau la efort minim si dureaza peste 10 minute
data de pozitia de clinostatism si probabil si a resorbtiei
edemelor declive
2 este severa sau are debut recent in decurs de 4-6 saptamani

4 are pattern crescendo , mai severa, mai prelungita si mai

3 Angina pectorala de efort-semiologie frecventa
-Diagnosticul de NSTEMI= AI +biomarkeri de necroza miocardica

- Durerea de cauza coronariana-ANGINA PECTORALA

- Cauza: hipoxia miocardica prin scadera calibrului a coronare prin
placi de aterom–muschiul lucreaza in metabolism anaerob-se 5 Durerea in infarctul miocardic acut

16
 -durere retrostrenala constrictiva cu iradieri in umeri , mandibula, - Exista o supradenivelare concava mica de 0,5-1 mm a segmetului
membre superioare ( de obicei stangul ) pe marginea cubitala ST pe mai multe derivatii I, II, III, aVL,V2-V6 si subdenivelare
pana la ultimele doua degete. usoara a segmentuluiPR

-intensitate foarte mare-atroce

8 Palparea regiunii precordiale: socul apexian, freamat catar,
frecatura pericardica
-durata peste 30 minute

-nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina sublingual sau la

*Socul apexian
repaus
Pulsatie vizibila si palpabila
-anxietate, dispnee, greata, varsaturi
- Corespunde sistolei izometrice a ventriculului stang. In mod
-localizare epigastrica IMA inferior normal e localizat in spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara
- Exista o obstructie completa a arterei coronare cu lipsa de aport sanguin - Se palpeaza in decubit dorsal si decubit lateral
local - Isi poate modifica pozitia in functie de afectiunea cardiaca

6 Palpitatiile definitie, cauze

- Perceptia batailor cordului de catre pacient *Freamat catar- freamat vibratoriu perceput de mana aplicata
- Senzatie de gol, lovitura, falfaiala in piept, lipsa unei batai precordial. Reprezinta traducerea tactila a unui suflu det de
- Perceptia palpitatiilor legate de pozitie este caracteristica bolilor ingustarea unui orificiu(stenoza) sau de un orif
organice: mixom atrial, masa mediastinala
anormal( comunicare interventriculara)
Cauze 1 cardiace 43%

- Extrasistole atriale,ventriculare,aritmii supraventriculare,

ventriculare
- -PVM, IA, embolism pulmonar Poate fi :Freamat sistolic, Freamat diastolic sau Freamatul
- Palpitatii neregulate, intermitente in ES continuu- sistolodiastolic
- Palpitatii regulate sustinute TPSV, TV
- Palpitatii neregulate sustinute FiA
*FRECATURA PERICARDICA
-psihiatrice-atacuri de panica, anxietate
- Apare prin frecatura dintre cele 2 foite pericardice exudat de
fibrina
- stari hiperdinamice determinate de stimulare catecolaminica - Zgomot superficial,pe suprafata,sp II,III ic,,aspra
date de effort, stress, feocromocitom, aminofilina , cafeina, tutun, - Se poate palpa
amfetamine, cocaina - Sediul este variabil/nu in focarele de auscultatie,nu iradiaza
- Nu are legatura cu ciclul cardiac
- Influentata de pozitia bolnavului cu trunchiul aplecat inainte
- Este fugace in IMA
7 Durerea pericardica - Dispare daca se vindeca sau daca se constituie lichid

Cauze: pericardite acute uscate

9 Auscultatia cordului –focare de auscultatie, informatiile obtinute
de auscultatie

- Sediul retrosternala, precordiala stg.

- Examinare indirecta cu ajutorul stetoscopului
- Intensitate severa
- Examinatorul in partea dreapta a bolnavului
- Iradiere: gat, brate, umar stg.
- Durata ore, zile
- Caracter-ascutita / presiune
- Accentuata de tuse, deglutitie, miscari ale toracelui-inspir Bolnavul se examineaza in :
- Ameliorata prin aplecare in fata
- Dg diferential cu IMA - decubit dorsal
- decubit lateral stg.
- pozitie sezanda cu toracele aplecat inainte
Pericardita acuta
-in ortostatism

Modificarea pozitiei este dictata de perceperea unor zgomote sau sufluri

17
Zonele unde se percep cu intensitate maxima fenomene acustice produse la
nivelul oriiciilor valvulare Accentuarea Zg.II in focarul aortic :
-HTA sistemica,ASC aortica, insuficienta aortica
-focar mitral sp.V ic stg. La apex
Accentuarea Zg.II in focarul pulmonar
-SM, cord pulmonar cronic,cardiopatii congenitale cu sunt
-focar tricuspidian baza apendice xifoid sp 5 ic dr
dreapta-stanga

-focar aortic sp.II ic dr parasternal Dedublarea

-focar pulmonar sp.II stg parasternal - N pacienti tineri

- Patologica BRD, este intarziata inchiderea valvei tricuspide
-focar Erb sp.III ic stg - Dedublarea zg.II se percepe mai bine in inspir
Se datoreaza intarzierii inchiderii sigmoidelor pulmonare
 Zgomotele cardiace tum-ta zg 1 si 2 se succed cu frecv de 60-
80/min
 1 Sistola intervalul dintre zg.1 si 2. *Intensitate zg.1
 Zg.1 SISTOLIC presupune inchiderea valvei mitrale si trcuspide
 Zg.1 fonografic 4 componente a. Crescuta in SM valve rigide,calcificate –scaderea intensitatii
 Audibillitate max focar M si T decelerare brusca a sg. care pune in zg 1
vibratie valvele b. Intensitate scazuta legat de scaderea fortei de contractie a
miocardului: IMA, miocardite
 Mai intens/mai jos/durata mai mare decat zg.2/ focar mitral-
pneumotorax,BPOCpericardite lichidiene,obezitate.
sincron cu socul apexian-marcheaza inceputul sistolei
ventriculare
Cresterea intensitatii zg.1
-Torace subtire
- sd. hiperkinetic
10 Zgomotele cardiace normale caractere, modificare de intensitate, - Diminuarea cond.A-V ; PR scurt
dedublare
*Zgomotul 2 DIASTOLIC dat de inchiderea valvelor aortica si pulmonara.
- Reprezinta fenomenele stetacustice din cursul revolutiei cardiace -Tonalitate mai inalta, durata mai scurta, se aude mai bine la baza
- Adultul normal -2 zgomote I si II-zgomote fundamentale ale inimii cordului-in zona aortica si pulmonara
 Zg. I sistolic -Dedublarea reprezinta separarea componentelor normale 2ss( A
-tonalitate joasa si P )-4ss
-durata mai mare ca zg.II -Dedublare N A2-P2 perceput in inspir /dar si in expirSP/BRD
-Se aude la varf si este sincron cu socul apexian major/RM majora;DSV,DSA
-Este produs de inchiderea valvelor A-V si de contractia
muschiului ventricular- inceputul sistolei ventriculare
- Intre zg. I si zg.II pauza mai mica ce corespunde sistolei
11. Zgomote cardiace supraadaugate: clacmente: de deschidere a mitralei,
 Zg. II-diastolic in stenoza
-tonalitate mai inalta
-durata mai scurta decat zg.I
aortica,clic pericardic
-Este determinat de inchiderea simultana a sigmoidelor aortice si
pulmonare-marcheaza inceputul diastolei ventriculare
-Se aude mai bine la baza cordului-zona aortica si pulmonara CLACMENTELE/ CLICURILE
-Intre zg.II si Zg.I pauza mai mare ce corespunde diastolei

 Zg.III si IV se percep la copii; SISTOLICE

- la adult –semnificatie patologica
 Zg.III –coincide cu faza de umplere a ventriculilor,la inceputul
diastolei
-Se datoreaza vibratiilor produse de peretii venriculari
 Zg.IV coincide cu sistola atriala
-Se datoreaza vibratiilor peretilor ventriculari
Zgomote seci,cu frecventa inalta,audibile,durata scurta-pocnet
1. Sistolice protosistolic /de ejectie:SA,SP,HTA,dilatatii Ao,AP
2. Mezo sau telesistolic PVM prin prolabarea uneia din valvele
mitrale in atriu,in sistola/urmat de suflul de RM
CLACMENTELE DIASTOLICE

Modificari - Clacmentul de deschidere a mitralei

Diminuarea Zg. I: - Dat de vibratiile valvei mitrale modificate structural,la deschidere
-scaderea fortei de contractie miocardice: miocardite,infarct - Protodiastolic,scurt,sec,cu frecventa inalta,focar mitral,decubit.lat
miocardic, insuficienta mitrala stg
-obezitate, emfizem -
A. De deschidere al mitralei
Diminuarea Zg. II - Zgomot pocnit, intens , mai apropiat de Zg.II
-stenozele aortice si pulmonare - Se poate palpa la varf , urmand socul apexian
- Se aude la apex dar iradiaza spre stern (semn Lian )
Accentuarea Zg.I la varf-SM

18
 B. In stenoza aortica
- Suflu sistolic rugos,aspru care iradiaza pe vasele de la baza
gatului.,carotide.Suflul este de ejectie.Se aude cel mai bine la baza SUFLURILE CARDIACE
cordului spatiul II ic dr.Este minim grad III/VI.
= fenomene sonore supra-adaugate zgomotelor cardiace
- Se produc prin:
- turbulenta fluxului sg.-reducerea diametrului unui orificiu
valvular/ aortei, a.pulmonara-sufluri de stenoza
C. Clic pericardic -cresterea dimensiunilor unui orificiu valvular/ dilatarea AO
- Izodiastolic /A.pulm-sufluri de regurgitare
- Zgomot pocnit, relativ intens -orificii cardiace anormale
- Se aude pe toata aria cardiaca
- Durata,configuratia/intensitatea suflurilor depinde de
magnitudinea,variabilitatea si durata diferentelor de presiune intre cele 2
camere cardiace A-V, V-V ,V –vas.
12. Zgomote cardiace supraadaugate: ritmul de galop:
- Localizare in ciclul cardiac –sistolice / diastolice -Durata proto/ mezo/ tele/
ventricular, atrial, de sumatie
holo (pansistolice)
- Localizare pe aria de auscultatie cardiaca: audibilitate maxima ca
intensitate:-valvulare in focarele de auscultatie ale valvelor
GALOPURILE ritm in 3 timpi -S din defecte septale congenitale /anomalii vase mari parastenal
- Iradierea S valvulare sistolic mitral RM –axilar stg
- Intensitate sufluri viteza/debit flux sg. 6 grade
- gd 1 se aude greu
Galop protodiastolic –ventricular - 2 intensitate mica
-3 intensitate medie
- 4 intensitate crescuta
- 5 intensitate mare
-zg. III patologic -in faza de umplere rapida VS insuficient,cu - 6 intensitate f mare
-Suflurile 4-6 se insotesc de freamat la palpare
complianta scazuta; sarcina de volum crescuta in faza de umplere
-SA- aspru/razator
rapida prin trecerea sg.din A in V -RM- tasnitura de aburi
- Manevra Valsalva scade intensit. suflurilor
- Zg.patologic –supraincarcare diastolica a VS insuficienta VS/VD:-
IM/ IT 14. Clasificarea suflurilor dupa mecanismul de producere :
organice, functionale
- Galop VS se percepe mai bine la apex si nu are variatii respiratorii

-Galop VD se percepe mai bine la nivelul apendicelui xifoid si este A Sufluri organice : lezionale valvulare dobandite stenoze/regurgitari. Sunt
mai intens in inspir sistolice sau diastolice si nu dispar la respiratie sau la modificarea pozitiei.

Galop atrial /presistolic-zg.IV B Suflurile organo- functionale apar in afara lezarii valvulare ,in cadrul unei
valvulopatii

Dilatare cavitate+implicit aparat valvular.=> IC sau HTA

- Situat inainte de zg.1-in presistola
- Dat de contractia atriala/ventricul care opune rezistenta la C Sufluri functionale: sufluri de flux, nu presupun leziuni organice, ci doar un
umplere prin distensibilitate sindrom hiperkinetic datorat unor afectiuni extracardiace: anemie, febra,
- HVS( SA,SP-supraincarcare ventriculara sistolica),CMP H exista un sarcina, hipertiroidism.
obstacol la ejectia sistolica
- IM ac,AP,CMP, miocardite complianta scazuta ventriculara
- Fia nu are galop atrial-dispare contractia atriala
-
GALOP MEZODIASTOLIC 15. Conditiile si tehnica de masurare a TA

Determinarea TA se face prin metode:

- directe (introducerea intravascular prin cateterism a unor traductori

- Galop de sumatie din fuzionarea celor 2–sistola atriala coincide cu
electromagnetici, experimental),
faza de umpler rapida
- TS se scurteaza diastola
- BAV grad 1 - indirecte prin comprimare a arterei cu o manșetă de aer, conectată la un
- IC manometru cu aer sau cu mercur (metoda palpatorie sau metoda
ascultatorie).

13. Suflurile cardiace; elemente semiologice : sediul, Metoda indirectă (Riva - Rocci - Korotkoff)
intensitatea, iradierea, tonalitate, timbru, conditii de
modificare a intensitatii
19
Principiu.
-Echilibrarea presiunii sângelui din arteră cu o presiune exterioară de valoare
cunoscută, exercitată cu ajutorul unui manșon pneumatic fixat în jurul unui
segment de membru, cu o bandă inextensibilă. Presiunea în manșon se
obține prin introducerea și evacuarea aerului, iar valoarea presiunii este
indicată de manometrul etalonat în cmHg.
Tehnica: aplicarea manșetei golită total de aer se face astfel încât partea de
cauciuc să acopere cel puțin o jumătate din partea internă a brațului.
- manșete trebuie sa fie adecvata lungimii si grosimii brațului
- marginea inferioară a manșetei se aseaza la 2,5 cm deasupra plicei cotului.
- poziția bolnavului: va fi culcat sau șezând, cu membrul superior sprijinit pe
suprafața mesei, plica cotului să fie la înălțimea inimii.
- se umfla manșeta sub controlul pulsului, până la 30 mm Hg deasupra
nivelului de dispariție a pulsului radial.
-stetoscopul se va așeza pe artera brahială palpată cu policele, la circa 2 cm
sub marginea inferoară a manșetei.
-se deschide ventilul încet, de așa manieră încât viteza de decomprimare să
fie cam 2 - 3 mm Hg/sec. Se decomprima pana cand se percepe primul
zgomot arterial=sistolic. Se continua decomprimarea pana cand dispar
zgomotele= diastolic
- se efectueaza 3 citiri, la interval de 1 minut (manșeta fiind complet
decomprimată pentru a evita staza venoasă).
- se considera ultima dintre cele trei citiri și nu de valoarea medie.
16. TA definitie, valori normale
Tensiunea arterială (TA) - reprezintă forța laterală exercitată de coloana de
sânge asupra pereților arteriali.
-Este direct proporțională cu minut-volumul cardiac și rezistența periferică.
TA sistolica este definita ca presiunea maxima a sangelui in arborele arterial
in timpul sistolei ventriculare.
TA diastolica este definita ca valoarea minima a presiunii sangelui in
arboreal arterial la sfarsitul diastolei.
Presiunea pulsului se defineste ca diferenta dintre TA sistolica si cea
diastolica.
Presiunea sistolică sau maximă, corespunde momentului de aparitie a
primelor zgomote arteriale în stetoscop (faza I-a Korotkoff) dupa
decomprimare;
- După OMS limita superioară a presiunii normale este 140 mm Hg
la adulți.
Presiunea diastolică sau minimă se determină urmărind momentul dispariției
zgomotelor în stetoscop (faza a V-a Korotkoff); este valoarea cea mai joasă
înregistrată la scăderea brutală a zgomotelor (după unii autori).
- După OMS valoarea normală maxima a presiunii diastolice la adult
este de 90 mm Hg.
17. Electrocardiograma 12 derivatii-bipolare standard,
unipolare ale membrelor, precordiale
1. Derivațiile standard folosite în EKG
Sunt 12: 6 frontale (= ale membrelor) și 6 ale planului orizontal (sau
precordiale).
Derivațiile planului frontal
Folosesc electrozi așezați pe membre = se mai numesc derivații ale
membrelor.
Se subîmpart în 2 subseturi: derivații bipolare și derivații unipolare ale
membrelor.
Derivațiile bipolare
= utilizează 2 electrozi exploratori (= electrozi care înregistrează diferențe de
potențial), situați la distanță egală de cord:
DI = înregistrează diferențele de potențial între MS (membrul
superior) drept și MS stâng; electrodul negativ este plasat pe MS drept, cel
pozitiv pe MS stâng; axa derivației DI este linia imaginară care unește cei 2
electrozi.
DII = înregistrează diferențele de potențial între MS drept și MI
(membrul inferior) stâng; electrodul (-) este plasat pe MS drept, cel (+) pe
gamba stg.; axa derivației DII este linia imaginară care unește cei 2 electrozi.
DIII = înregistrează diferențele de potențial între MS stg. și MI stg.;
electrodul (-) pe MS stâng, cel (+) pe gamba stg.; axa derivației DIII este linia
imaginară care unește cei 2 electrozi.
DII= DI + DIII (legea a IIa Kirchoff)
Unipolara MS drept = aVR = plasarea electrodului explorator pe
MS drept și cel indiferent în borna centrală terminală; axa derivației aVR =
linia imaginară care unește electrodul de pe MS drept cu centrul electric
cardiac (artic. RCC dr.) – ROSU
Unipolara MS stâng = aVL = electrodul explorator pe MS stâng,
electrodul indiferent în “central terminal”; axa derivației aVL e reprezentată
de linia imaginară care unește electrodul de pe MS stâng cu centrul electric
cardiac. (artic. RCC stg.) – GALBEN
Unipolara MI stâng = aVF = electrodul explorator pe MI stâng și
electrodul indiferent în “central terminal”; axa derivației aVF e reprezentată
de linia imaginară care unește electrodul de pe MI stg. cu centrul electric
cardiac. (glezna stg.) – VERDE
La mb. inferior dr. (glezna dr.) – NEGRU – fara rol de inregistrare,
doar pentru diminuarea parazitarii traseului
Derivațiile DI și aVL sunt numite și derivații stângi sau laterale (ale
planului frontal); DII, aVF și DIII mai sunt numite și derivații inferioare.
Derivațiile planului orizontal = precordiale
Sunt derivații unipolare: electrodul explorator situat în anumite
puncte de pe torace, iar cel indiferent în borna centrală terminală.
20
 Punctele de fixare ale electrozilor pe torace sunt desemnate prin  reprezinta repolarizarea ventriculara proces care se desfasoara
convenție; standard sunt utilizate 6; se mai pot folositi adițional alți electrozi lent
în anumite circumstanțe.  forma: rotunjita, asimetrica cu panta ascendenta lenta si
descendenta mai rapida
Cele 6 puncte toracice standard de fixare:  durata: 0.15 – 0.30 sec
- Punctul 1 - Spațiul 4 intercostal parasternal drept  amplitudinea: 2-6 mm (dar pana la 10 mm in precordiale)=1/3QRS
- Punctul 2 - Spațiul 4 intercostal parasternal stâng
- Punctul 3 - La ½ distantei între punctele 2 și 4 ***in derivatiile frontale - in general pozitiva cu exceptia aVR unde
- Punctul 4 - Spațiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară este strict negativa
- Punctul 5 - Spațiul 5 intercostal stâng pe linia axilară anterioară  axa undei T – 0-90 grade
- Punctul 6 - Spațiul 5 intercostal stâng pe linia axilară medie 
La stabilirea acestor puncte s-a pornit de la o teorie a potențialelor locale
după care punctele 1 și 2 explorează VD (VD = ventricul drept), punctul 3
 Unda U – vizibila uneori in special pe traseele bradicardice la 0.04 sec
de sfarsitul undei T, pozitiva, lenta si cu amplitudine mica (1/4 din unda
explorează septul interventricular, iar punctele 4 - 6 VS (VS = ventricul stâng).
T) ca expresie a depolarizarii VS datorate distensiei VS din timpul
umplerii rapide diastolice (stretch mediated depolarization),
(hipopotasemii, bradicardie).
Durata= 0,1-0,24 sec

18. Denumiti undele, segmentele si intervalele traseului

ECG Segmentul PQ

Unda P
 delimitat de sfarsitul undei P si debutul undei Q
 reprezinta depolarizarea (activarea) atriala si este alcatuita din  reprezinta timpul de conducere al stimulului prin NAV, fascic His
suprapunerea depolarizarii AD si AS (decalaj de 0.02 sec) (trunchi + ramuri) si reteaua Purkinje pina la contactul cu
 forma: rotunjita, tesita/fara varf miocardul nediferentiat.
 durata: 0.08 – 0.10 (0.11) sec  situat pe linia izoelectrica (supradenivelare in caz de infarct atrial)
 amplitudine: 1 – 2.5 mm (maxim atins in D II)= 0,25mV  durata: 0.04 – 0.10 sec – variabila in functie de intarzierea in NAV
 axa: 0 -90 grade (mai frecvent intre 45-60 grade=intermediara)
 proiectia pe derivatii
 in derivatiile frontale-in general pozitiva cu
exceptia aVR unde este strict negativa
Segmentul ST
 in derivatiile precordiale: pozitiva in
V3,V4,V5,V6; in V1, V2 posibil difazica
(deflexiune pozitiva urmata de o deflexiune
negativa) si rar negativa.
 intre sfarsitul undei S si debutul undei T
 reprezinta un amestec de potentiale finale de depolarizare si
Complexul QRS initiale de repolarizare- forte egale si de sens contrar care se
anuleaza rezultand 0 electric si proiectia ST pe linia izoelectrica.
 cand nu se realizeaza echilibrul de forte segm. ST
supra/subdenivelat
 debutul ST – punctul J (jonctiunea unda S cu segm ST) la normal –
 reprezinta depolarizarea (activarea) ventriculara – proces energic, izoelectric/ subdenivelare < 0.5 mm
rapid, cu potentiale ample  in precordialele drepte (V1, V2) se accepta ca normale
 forma: triunghiulara cu pante abrupte si varfuri ascutite. supradenivelari ST de <2 mm.
 durata: 0.08 (0.06) – 0.10 sec (ca unda P); 0.10 – 0.12 =hipertrofie  durata=0,1-0,15 sec
ventriculara; >0.12 = bloc de ramura
 amplitudine: variabila in functie de derivatie, axa, varsta
pacientului
Intervalul PQ
In derivatiile frontale

– complexe
predominant pozitive
cu exceptia aVR unde  delimitat de inceputul undei P si debutul undei Q
e negativ.  reprezinta timpul necesar pentru transmiterea impulsului de la NS
 axa QRS (= axa electica a cordului): 0 – 90 grade dar se accepta pana la miocardul nediferentiat de la nivelul septului ventricular
 derivatiile frontale – complexe dominant pozitive (R amplit max D  durata: 0.12 – 0.20 sec – variabila in functie de intarzierea in NAV;
II) cu exceptia aVR unde sunt dominant negative creste cu varsta, scade cu cresterea frecventei.
 derivatiile precordiale unda R creste progresiv de la V1 la V5;unda  interval PQ
S scade progresiv de la V1 la V5  scurt: ocolirea NAV – sd. de preexcitatie
 lung: intirziere in NAV – bloc atrioventricular
grad I

Unda T

Intervalul QT

21
  inceputul undei Q pina la sfarsitul undei T – reprezinta sistola - dispneea de effort-staza pulmonara-EPA
electrica ventriculara (depolarizare+repolarizare); valoarea
maxima =0.45 s - tuse initial seaca- staza bronsica

- expectoratie mucoasa-hemoptoica-staza alveolara

19. Imaginea radiologica normala de fata a cordului-
contur drept, contur stang - palpitatii-fibrilatie atriala

- durere precordiala
Conturul drept al cordului are 2 arcuri:
- disfagie-compresis esofagului de catre AS dilatat
 arcul superior drept-rectiliniu, dat de vena cava superioara;
- disfonia-compresis nervului recurent de catre AS dilatat
 arcul inferior drept convex dat de atriul drept. Punctul de unire a
celor 2 arcuri se noteaza cu D iar punctul de unire dintre arcul
inferior drept si diafragm cu D’.

Inspectia generala
Conturul stang al cordului cuprinde 3 arcuri:
- nanism mitral
 arcul superior stang (butonul aortic) – convex, dat de butonul
aortic, de la marginea stanga a traheei la extremitatea lui cea mia - facies mitral
convexa masoara 2,5 cm la femei si 3 cm la barbati;
 arcul mijlociu stang (golful cardiac) – concav, este dat in 2/3 - casexie
superioare de artera pulmonara stanga (AP) si in 1/3 inferioara de
auriculul stang;

 arcul inferior stang – convex, dat de ventricolul stang. Limita dintre Examenul cordului
ventricolul stang si auriculul stang se stabileste numai prin
dinamica, ea constand dintr-un punct imobil notat cu S. Locul de
contact dintre ventricolul stang si diafragm se noteaza cu S’.
Palpare

-freamat catar diastolic (uruitura diastolica)

20. Stenoza mitrala: cauze, simptome, auscultatie, grade - palpare in epigastru VS dilatat Hartzer
de severitate
Stenoza=ingustare

Cauze: Auscultatie

- Urmare a unei cardite reumatismale -ZG. I intarit-inchidere valve A-V la apex valvule sclerozate,mobile

- Datorita stenozei orificiului mitral este stanjenita trecerea sangelui di AS in -ZG.II intarit –focar pulmonar HTAP
VS in timpul diastolei
-Clacmentul de deschidere al mitralei
- Suprafata orificiului mitral 4-6 cmp

Evolutie
Clasificare
-Hipertensiune pulmonara duce la hipertrofia \VD cu dilatarea VD
-SM usoara 2-1,5 cmp gradient <5mmHg
-hemoptizii prin ruptura conexiunilor venoase bronhopulmonare
-SM medie 1,5-1cmp gradient 5-10 mmHg
-SM severa <1cmp >10mmHg -regurgitare tricuspidiana secundara

-IC dreapta

-Afecteaza preponderent femeile -Fibrilatie atriala –AS largit si modificat structural

-Tromboza in urechiusa AS

Simptopme -Embolii sistemice

22
-Bronsite, bronhopneumonii Clinica in functie de gradul stenozei orificiului aortic

SA usoare suprafata > 1cmp-asimptomatice

21. Regurgitarea mitrala: cauze, simptome, palpare, SA severe suprafata < 1cmp
auscultatie

Cauze
- Inchiderea incompleta a orificiului mitralin timpul sistolei,cu refluarea Simptome
sangelui din VS in AS(trecerea anormala a sangelui)
Tipuri
A dispnee de effort creste presiunea in capilarul pulmonar
I Organica-leziuni fibroase-(RAA,endocardita infectioasa, calcificarea de
inel,)ruptura m.papilari-IMA(RA acuta),PVM-degerescenta mixomatoasa a B angina scade debitul coronarian
valvei,anomalie congenitala
II Functionala –dilatarea inelului mitral,disfunctia de pilieri, cardiomiopatia C sincopa de efort-scade debitul cerebral
dilatativa
D moarte subita prin aritmii
Simptomele-in forme severe
1 dispnee de effort
2 palpitatii
3 EPA, soc cardiogen ruptura de muschi papilar

Palpare
Examen obiectiv:
-Soc apexian coborat sp. VI,VII ic stg.lmc
-Freamat catar sistolic
-Matitate cardiaca marita longitudinal -soc apexian deplasat in jos, freamat csistolic la baza cordului

Auscultatie
-Zgomotul I diminuat sau inglobat in suflul sistolic
-ZG.II dedublat focar aortic
-Suflu holosistolic de regurgitare (la varf) cu iradiere in axila;intensitate 4-6,
in tasnitura de abur,se accentueaza la efort Auscultatie

-suflu sistolic in focarul aortic aspru, rugos cu iradiere pe carotide-intensitate

Complicatii:
3-6-suflu de de ejectie
- ICC
- endocardite
- fibrilatie atriala -Suflul mai putin intens SA usoara si F severa

-dedublare gz 2,intensitate scazuta

22Stenoza aortica tipuri anatomice, auscultatie, severitate si

simptomatologie

Odata ce devine simptomatica SA necesita inlociure valvulara

SA-presupune stramtorarea orificiului aortic,constituind un obstacol in calea
ejectiei sangelui din VS in aorta in timpul sistolei Complicatii EPA,ICC

Tipuri

A. Valvular-sudarea partiala a sigmoidelor aortice. Calcificare, congenital sau

reumatismal
24 Insuficienta aortica : simptome, semne periferice, palpare,
- - SA reumatismala se asociaza cu SM,RM,RA auscultatie

-Se caracterizeaza prin regurgitarea sangelui din aorta in VS in timpul diastolei

B Subvalvulara stenoza subaortica hipertrofica idiopatica ca urmare a inchiderii incomplete a orificiului sigmoidian aortic

C Supravalvulara-formatiune membranoasa situata deasupra valvulelor Etiologie: cauza valculara sau prin dilatarea inelului aortic si a aortei
sigmoide-congenitala ascendente.

23
-Volumul bataie total ejectat este suma dintre volumul bataie efectiv si Tipuri
volumul regurgitat din Ao in VS
I organica rara:
-RA severa volumul regurgitat poate egaliza volumul bataie efectiv
-RAA, endocardita infectioasa,trauma malformatie congenitala

Clasificare
II functionala cel mai frecvent tip
-RA severa acuta-endocardita, disectia de aorta-apare IVS acuta-soc
cardiogen -dilatarea inelului tricuspidian prin marirea VD ca urmare a HTAP > 55mmHg

-RA cronica 10-15 ani asimptomatica : Degenerativa, reumatismala, LES -Apare in ICC ca urmare a valvulopatiilor,anomaliilor congenitale, IM de
VD,cardiomiopatii ischemice, dilatative
Simptome

-dispnee de effort-EPA
Simptome
-palpitatii
-Disnee de effort, fatigabilitate
-dureri precordiale-angina de effort, nocturna
Auscultatie

- suflu holosistolic cu maxima intensitate la baza apendice xifoid,variaza cu

Examenul obiectiv: ciclul respirator, se accentueaza in inspir

-semnele periferice-pulsatii vizibile si palpabile ale arterelor-dans arterial Palpare

sistolic

-Insuficienta VD-pulsatii vv jugulare, meteorism abdominal, pierdere

Miscarile sunt ritmice apetit,edeme gambiere, hepatomegalie cu pulsatie sistolica,ascita, reflux
hepatojugular
PALPARE CORD

-soc apexian coborat sp.VI,VII,amplu

26 Endocardite infectioase : definitie, clasificare dupa evolutie, etiologie
-aria cardiaca marita longitudinal

Endocarditele infectioase sunt forme de septicemii cu localizarea procesului

inflamator la nivelul endocardului; cu predilectie valvular (valve normale sau
prostetice), endocardului parietal lezat de fluxuri sanguine aberante, devices
Auscultatoriu cardiace.

-suflu diastolic in focarul aortic si zona Erb, de intensitate redusa, dulce Leziunea patognomonica este VEGETATIA localizata pe endocardul valvular/
aspirativ, tonalitate inalta,se propaga descendent pe marginea stg. Stern; pilieri care este formata din plachete, fibrina, colonii microbiene,cateva celule
inflamatorii.
-zg.II lipseste

-pulsul radial saltaret

-Poarta de intrare a germenilor:

-Orofaringiana ( Extractii dentare)

-cale digestive
25 Regurgitarea tricuspidiana-functionala cauze, auscultatie
-cutanata

-genitourinara ( avorturi, cateterisme uretrale, cistoscopii )

-Valva trisupida se inchide incomplet in timpul sistolei si apare regurgitarea
sangelui din VD in AD - cale intravenoasa-toxicomani,

24
-Vegetatiile determina distrugerea valvulelor-perforatii, abcese valvulare, 6 grup HACEK ac,Haemophillus,Actinobacillus cale orala, teg.,cai
rupturi de cordaje, resp.sup

Urmate de remaniei valvulare: STENOZE, REGURGITATII 7 streptococ bovis-din tract g-I se asociaza cu polipi colonici si
tumori de colon

7 candida albicans-subac.-VP, iv

Complicatii
VP= VALVA PATOLOGICA
- Pot determina si miocardita ,abcese miocardice
Simptome
-desprinderea de emboli infectiosi din vegetatii in circulatia sistemica si
pulmonara determinand-infarcte cerebrale,renale,pulmonare,coronare. A Endocardita acuta –predomina sd. Infectios: febra, frison,
transpiratii,
-metastazare hematogena in organe la distanta articulatii,oase,viscere
-mialgii, artralgii
-Ca urmare a procesului infectios apar complexe imune circulante care se
depun la nivel aricular, glomerular ,vase cutanate: B Endocardita subacuta: subfebrilitate, astenie fizica,
inapetenta,scadere ponderala
-artrite; glomerulonefrite; vasculite cutanate, sistemice

27 Miocardite: etiologie, simptome, auscultatie cord

Clasificare

1 Dupa evolutie:
Etiologie:
A acute-grefate pe valve normale

-Boli febrile care lezeaza rapid valvele,; stafilococ auriu agentul patogen de
electie 1.Infecţioase

-Netratate evolueaza catre deces in saptamani -Virali - Adenoviruşi, CMV, virusul HIV, virusul hepatitei, Parvovirusi,

B subacute-grefate pe valve lezate anterior, cu modif. congenitale, prostetice -Bacterieni - Streptococcus, , Staphyloccoccus, Difteria, Meningococi.

-Evolutie lenta a leziunilor valvulare si a simptomelor-astenie , -Fungi – Aspergillus, Candida

subfebrilitate;
-Protozoare –Toxoplasma, Malaria.
-poate debuta printr-un accident embolic

-Agentul patogen frecvent incriminat-streptococ viridans

2.Neinfecţioase

-Toxine: Antraciclina, Cocaina, IL-2

Clasificare etiologica
-Hipersenzitivitate: Sulfonamidele, Cephalosporinele, Diureticele, Digoxina,
Antidepresante trigliceridice, Dobutamina

1 streptococ viridans-(cale orala, resp.sup.,tegument
2 pneumococ ac VN
3 enterococ subac.,VP, cord stg.
4 stafilococ auriu- acuta =cale orala, teg.,cai resp. sup.
-Sindroame imunologice: Churg- Strauss, miocardite prin celule gigante,
diabetul zaharat, sarcoidoza, LES, tiriotoxicoza, artereiita Takayasu
-reacţii de medicament
- boli autoimune sau boli de colagen LES, RHA, AR, sarcoidoza, sclerodermie,
boala Kawasaki.

4.2 stafilococ auriu coagulazo negativ-inf.nosocomiale-

catetere,pacemaker transvenos
Histologic: necroza sau degenerescenta fibrelor miocardice.
5 gram negativi VP, cord stg.

25
Miocarditele sunt declansate de ag infectiosi. Poate fi afectat si tesutul excito- Vechi, constituit> 4 sapt
conductor.
 Infarct miocardic transmural: .
Leziunile pot dura cateva luni si se pot vindeca prin FIBROZA cu afectarea  Infarct miocardic subendocardic (non-transmural):
secundara a functiei contractile a miocardului si aparitia tulburarilor de ritm si
de conducere.
Biomarkeri

Auscultatie: zgomote asurzite si egale. Galop si suflu sistolic apical. Posibil

-CK-MB
frecatura pericardica si matitate crescuta.
-TROPONINA este mai specifica si sensibila pentru necroza miocardica
28 Cardiomiopatii : clasificare
-Acesti biomarkeri sunt crescuti in caz de NSTEMI si fac diagnosticul
diferential cu AI , in care ei au valori normale.

A Clasificare traditionala pe baza autopsiillor si ecocardiografica –triada:

-Markerii cardiaci de excludere a unui IM in momentul prezentarii, la 4-6 ore
si la 12 ore de la prezentare: Diagnostic anamneza istoric anterior de AP
1 Hipertrofica-grosime perete ventricul crescuta
tipica/ IM anterior /IC/
2 Dilatativa -dilatarea camerelor cardiace
-CK creste in primele4-8 ore si revine la N in 48-72 ore
3 Restrictiva -caracterizata prin disfunctia diastolica
- CK-MB mai specifica dar poate creste si in miocardita, chirurgie cardiaca

- >2,5 ori N probabil sursa miocardica

B Clasificare
-Concentratia proteinelor se coreleaza prost cu dimensiunea IM

I primare -afectare initiala a cordului

-Leucocitoza cu neutrofilie apare la cateva ore de la durere sipersista 3-7 zile
-genetice
-Valorile leucocitozei 12-15000/microl
- mixte -genetice si dobandite
-VSH creste mai incet decat leucocitele, de obicei in prima saptamana si
- dobandite dureaza 1-2 saptamani

30 ECG in IMA-infarctul miocardic acut

II secundare

in cadrul bolilor sistemice

 3 tipuri de modificari (variabile in functie de severitatea si de

durata ischemiei)
 ischemie(I)  sunt termeni ECG si nu clinic
 leziune(L)  nu exista suprapunere perfe
 necroza (N) ECG diagnostic in 50%-60%

a. Ischemia (modificarea undei T)

 ischemia determina modificari ale repolarizarii: zona ischemiata

29 Infarctul miocardic acut clasificare, clinica, markeri serici biochimici de
ramane electronegativa la finalul repolarizarii
necroza miocardica: CK, CK-MB, troponinele ( T si I ), LDH, AST, peptid  la normal unda T pozitiva, asimetrica, rotunjita
natriuretic B

Clasificare  ischemie
subendocardica: unda
Acut: <4 sapt si un focar de necroza T pozitiva, ascutita,
simetrica
Recurent: apar mai multe focare de necroza

26
 Supradenivelarea segmentului ST indica prezenta zonei de LEZIUNE

 ischemie  Unda Q patologica este al DOILEA semn ECG care apare în evolutia
subepicardica: unda T IMA; începe să se constituie la 8 - 10 ore de la debutul durerii si se
negativa, ascutita, defineste prin durata t 0,04 sec si amplitudine peste 25%(1/4) din
simetrica cea a undei R în aceeasi derivatie

b. Leziunea (modificarea segm. ST)  Unda Q patologica indica prezenta zonei de NECROZA

Unda T patologic este al TREILEA semn ECG care apare în IMA este negativa,
 la normal segment ST pe linia izoelectrica, se accepta supra denivelari
mai mici de 2 mm in V1, V2. adânca, simetrica.

Unda T negativa indica prezenta zonei de ISCHEMIE!

 leziunea 31 Tulburari de ritm sinusal: tahicardia sinusala, bradicardia sinusala,

subendocardi
ca: Bradicardia sinusala
subdenivelar
e segm. ST  cauze variate care determina: cresterea tonusului vagal (miocardite;
ischemie; supradozare

de beta-blocante; intoxicaţie digitalică) sau scaderea tonusului simpatic

 leziunea
subepicardica
:  frecventa cardiaca <60 batai/minut (cel mai frecvent 40-60 b/min)
supradenivel
are seg. ST  unda P, intervalul PR(PQ), QRS– normale

 cu cât alura ventriculară scade, cu atât creşte durata intervalului T-p

c. Necroza (unda Q patologica)

b. Tahicardia sinusala
 unda Q patologica: >1/4R, >3 mm in V5, V6, >0.04s, crosetata, aparuta
recent sau in context clinic sugestiv urmata de R amputat (evidentiabil
prin comparatie cu un ECG anterior)  cauze variate care determina: cresterea tonusului simpatic/scaderea
tonusului vagal

 reprezintă o reacţie fiziologică secundara: febrei; stimulilor psihologici;

hipovolemiei;

anemiei; hipotensiunii arteriale; efortului fizic; tireotoxicozei

5.Localizarea topografica a infarctului miocardic  tulburare de ritm comuna, frecvent intalnita (poate fi importanta – primul
semn de
 IM de VD: V1, V2, V3R-V5R
 IM septal: V1, V2 insuficienta cardiaca)
 IM anterior: V3, V4
 IM anteroseptal: V1-V4  frecventa cardiaca 100-140 b/min (rareori la tineri =>160/180 b/min)
 IM anterolateral (anterior intins): V1-V6, DI, aVL
 IM lateral: DI, aVL, V6  unda P normala, intervalul PR(PQ) – normal/la limita inferioara normalului
 IM lateral inalt: aVL
 IM inferior/postero-inferior/postero-diafragmatic: DII, DIII, aVF  cu cât alura ventriculară creşte, cu atât scade durata intervalului T-p
 IM posterior/posterovertebral: V7, V8 (imagine directa) si R in V1,
V2 (imagine indirecta de infarct)

 Supradenivelarea segmentului ST este PRIMUL semn ECG în 32 Tulburari de ritm cardiac atrial : Extrasistolele atriale, TPSV, Fibrilatia
evolutia IMA atriala, Flutter atrial
 supradenivelarea convexăa segmentului ST cu înglobarea undei T
realizează asa numita unda „în dom“ (unda Pardee) sau de tip
„tombstone” (piatră funerară)

Extrasistolele (ES) = ectopia activa izolata – aritmia extrasistolica

27
 bătaie precoce fata de ritmul de baza generata de un focar ectopic in vede unda P (e inglobata in unda T precedenta) dar nu reprezinta un
condiții patologice impediment

(ischemie, diselecrolitemii, stari hipersimpatotonice – cafea, tutun, alcool), major pt. ca TPA/TPJ prezinta clinica, medicatie si impact asupra activitatii
antiaritmice
ventriculare similar.
Extrasistola atriala (ESA)
 manevrele vagale (masarea globilor oculari, sinusului carotidian) pot face
 generata de un centru ectopic atrial diagnosticul

 apare precoce fata de ritmul de baza (ritm sinusal la normal) diferential:

 unda P’ diferita morfologic fata de unda P sinusala (de obicei) interval P’Q in  TPA: apariția undelor P blocate (manevrele vagale produc/cresc gradul de
limite normale
bloc)
 complex QRS identic cu cel al ritmului de baza
 TPJ: opresc accesul tahiaritmic
 frecvent e urmata de pauza postextrasistolica decalanta =
necompensatorie( intervalul R  dg. diferential TPSV cu bloc de ramura cu tahicardia ventriculara:
dificil/imposibil
precedent – R care urmează ESA este < 2 x alura ventriculară)
daca nu se vede unda P si daca manevrele vagale sunt ineficiente.
 o extrasistolă atrială foarte precoce poate să nu fie urmată de depolarizare
ventriculară,dacă găseşte NAV în perioadă refractară (ESA blocata) Flutterul atrial

Tahicardia paroxistica supravenriculara (TPSV)
 transmiterea atrioventriculara poate fi 1:1 sau poate apare bloc functional
de grad II fix sau variabil
 QRS ingust de tip supraventricular dar in timpul accesului se pate asocia un
bloc de
 mecanism de aparitie: mec. de reintrare- exista doar un centru care face
reintrarea
 undele P sunt inlocuite de undele F – aspect ECG de dinti de fierastrau,
vizibile DII, DIII, aVF
 frecventa undelor F =250-350 b/min = adesea 300 b/min

ramura (frecvent BRD)  morfologie identica si ritm regulat

 in timpul accesului pot aparea modificari primare de faza terminala (este  complexele QRS sunt ritmice precedate de 2,3, 4 unde F in functie de
relevata o ischemie ascunsa) severitatea blocului

 linia izoelectria este inca vizibila AV functional cu conducere 2:1, 3:1, 4:1 sau aritmice daca blocul functional
este variabil
 frecventa cardiaca 140-220 b/min
 rareori transmisie 1:1 (in sd. de preexcitatie)
 debut si sfarsit brusc
 raportul de transmitere poate fi constant (ritm regulat) sau variabil (ritm
 ritm regulat datorita fenomenului de reintrare neregulat)

 functie de frecventa putem vedea sau nu depolarizarea Atriala pot fi  QRS regulate, normale(de aspect supraventricular) daca nu se asociaza un
tahicardii paroxistice atriale sau jonctionale bloc de ramura.

 TPA: unda P patologica (morfologie diferita fara de unda P sinusala), interval

PR
Fibrilatia atriala
normal
 exista mai multe centre care fac reintrarea (microreintrarea) sau mai multe
 TPJ: unda P jonctionala – negativa inDII, interval PR<0.12s cand precede focare ectopice care emit stimuli cu frecventa de 400-600 b/min
QRS sau
 din totalitatea acestor stimuli un numar variabil (60-160) ajung la ventriculi
apare dupa QRS sau nu se vede (depolarizarea atriala acoperita de QRS) gratie perioadei refractare a NAV (prelungita de conducerile ascunse)

 la frecvente de peste 180b/min nu se mai poate face diferentierea pentru  absenta undelor P in toate derivatiile inlocuite cu undele f – de fibrilatie cu
ca nu se mai durata si amplitudine inegale si frecventa =400-600/min

28
 uneori undele f nu sunt vizibile in toate derivatiile
 complexele QRS se succed la intervale neregulate (ritm complet neregulat)
cu frecventa crescuta sau medie (100 – 150 b/min – in FA netratata)
 nu exista linie izoelectrica
 uneori pe acelasi traseu se identifica unde F si f - aspect de fibrilo-flutter
(notiune
contestata)
33 Aritmii ventriculare: extrasistolele ventriculare, TV-tahicardia
ventriculara, Flutter ventricular, Fibrilatia ventriculara
Extrasistola ventriculara (ESV)
 apare precoce fata de ritmul de baza (ritm sinusal la normal dar nu numai
ex.:FA)
 generata de un centru ectopic ventricular
 complexul QRS durata crescuta, morfologie diferita: largit, hipervoltat cu
aspect BRD/BRS neprecedat de unda P
 modificari secundare de faza terminala (ST/T - opoziţie de fază cu principala
deflexiune
a complexului)
 frecvent au pauza postextrasistolica compensatorie (suma intervalelor pre-
şi
postextrasistolice este egală cu dublul intervalului R-R al ritmului de bază)
 precoce poate realiza fenomen R/T (extrasistola cade pe panta
ascendenta/varful undei T)
– semn de gravitate– precede tahicardiile/fibrilatia ventriculara
Tahicardia paroxistica ventriculara (TPV)
 sunt tulburări paroxistice, definite prin existenţa a cel puţin 3 bătăi
ventriculare
consecutive, la o frecvenţă > 140/min . De obicei însoţesc afectări organice
(IMA,cardiopatii)
 mecanism de aparitie: focare ectopice/centre de reintrare care genereaza
stimuli
ventriculari care activeaza ventriculii
 activarea atriala se face cu stimuli emisi de NSA dar undele P nu se vad fiind
mascate de
depolarizarea ventriculara
 frecventa cardiaca 140-220 b/min, ritm regulat
 complexele QRS largi cu aspect BRS/BRD si modificari secundare de faza
terminala (ST scurt supra/subdenivelat, unda T in opozitie de faza cu
complexul QRS
 pot fi monomorfe(dintr-un singur focar) sau polimorfe (focare multiple)
 captura ventriculara: QRS ingust – depolarizare ventriculara cu stimul venit
din NSA
 complexul de fuziune – morfologie QRS intermediara intre complexul
normal si cel
patologic
 există disociaţie A/V – de obicei, atriile au ritm normal, sinusal – dar undele
de
depolarizare atrială se suprapun peste complexele ventriculare => rar se
evidenţiază unde P (cu frecvenţă constantă, 60-90/min)
Flutterul ventricular
 frecventa complexelor ventriculare 250 -300 b/min
 aspect sinusoidal pe ECG
 de obicei face trecerea de la tahicardia paroxistica ventriculara la fibrilatia
ventriculara
 aspect intermediar intre tahicardia si fibrilatia ventriculara
 frecventa superioara TPV dar morfologie mai uniforma dacat fibrilatia
ventriculara
 degradare hemodinamica rapida – contractii ineficiente
Fibrilatia ventriculara
 cea mai severa tulburare de ritm caract. de contractii ventriculare total
ineficiente
 dezorganizare totala a traseului cu ondulatii cu morfologie, ampitudine,
durata diferite
 pe masura ce criza se prelungește amplitudinea deflexiunilor scade si durata
lor creste = traseu agonic urmat apoi de linia isoelectrica.
34 Hipertensiunea arteriala definitie/ clasificare etiologica
Def. cresterea valorilor presiunii in arborele arterial peste limitele admise ca
normale 140/90 mmHg.
- TA sistolica este definita ca presiunea maxima a sangelui in
arborele arterial in timpul sistolei ventriculare.
- TA diastolica este definita ca valoarea minima a presiunii sangelui
in arboreal arterial la sfarsitul diastolei.
29
Presiunea pulsului se defineste ca diferenta dintre TA sistolica si cea Activarea sistemului nervos simpatic (SNS):
diastolica.
 creste frecventa cardiaca si forta de
Pentru a diagnostica un bolnav cu HTA este necesar ca la 3 determinari
contractie
consecutive la un interval de 1 saptamana valorile TA sa fie peste cele
 SNS activeaza sistemul renina-
considerate normale.
angiotensina-aldosteron (SRAA)
Sistolica diastolica  se mentine constant volumul circulant
si tensiunea arterial
Clasificare normala <120/ 80 mmHg  asigura astfel perfuzia organelor vitale

prehipertensiune 120-139 80-89

HTA ST.I 140-159 90-99 Eliberarea peptidelor natriuretice

HTA st II > 160- >100 (ANP = peptid natriuretic de tip A si BNP = peptid natriuretic de tip B):

HTA sistolica izolata >140  eliberate ca raspuns la solicitarea

atriala si ventriculara
 rol in homeostazia sodiului si apei

CLASIFICAREA ETIOLOGICA A HIPERTENSIUNII Pentru a intelege mecanismul fiziopatologic din IC acuta, trebuie
privit din 2 perspective:

 disfunctia sistolica = incapacitatea de asigura functia de

1 Primara de cauza necunoscuta 95% pompa
 disfunctia diastolica = incapacitatea de a asigura
2 Secundara de cauza cunoscuta unica 5% umplerea ventriculara

se stimuleaza simpatic rinichiul=> eliberare renina. Angiotensinogen sub

renina=> angiotensinogen 2 care e VC puternic=> retine apa si sodiul si
35 Insuficienta cardiaca definitie, mecanisme compensatorii astfel se obtine un DC corespunzator care asigura perfuzia organelor vitale.

Definitie

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic determinat de incapacitatea
inimii de a asigura debitul circulator necesar acoperirii nevoilor metabolice
ale organismului si care determina:
 scaderea debitului cardiac (DC) sub necesitatile
metabolice ale organismului sau
 asigurarea acestui debit cu pretul unei cresteri
simptomatice a presiunilor de umplere ale
cordului.
36 nsuficienta cardiaca :stanga, dreapta, globala simptome
a) stanga: defectul de la nivelul VS determina staza arteriala stanga=> staza
pulmonara=> dispnee( de efort, de repaus si cu ortopnee)
b)dreapta: staza in sistem venos cav=> staza sistemica cu hepatomegalie si
splenomegalie.
c) globala: staza pulm din IVS si staza sistemica.
Simptome: obosela prin scaderea DC, dispnee, tuse nocturna, wheezing,
respiratie Cheyne stockes( perioade de apnee), edem intestinal, congestie
hepatica, confuzie, dezorientare.

37 Examenul obiectiv al pacientului cu insuficienta cardiaca

IC apare in momentul cand sunt depasite mecanismele compensatorii,
precum:

 mecanismul Frank-Starling- autoreglare EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI CARDIAC

 activarea sistemelor neuroumorale (sistemul nervos simpatic,
Facies mitral SM
SRAA, bradikinina, oxid nitric, peptide natriuretice) ce
interactioneaza pentru a mentine debitul cardiac si perfuzia Cianoza CPC / IT staza retro-orbitara
periferica.

30
Pletoric HTA Basedowian -hipertiroidie, TS, FiA, exoftalmie Cushingoid
hipercorticism HTA Mixedematos –bradicardie
Palid endocardita bacteriana
Subicteric in ICC
Auscultatia
Modificarea pozitiei este dictata de perceperea unor zgomote sau sufluri
Zonele unde se percep cu intensitate maxima fenomene acustice produse la
nivelul oriiciilor valvulare -focar mitral sp.V ic stg. -focar tricuspidian baza
apendice xifoid -focar aortic sp.II ic dr -focar pulmonar sp.II stg -focar Erb
sp.III ic stg
In IC usoara, pacientul nu are discomfort in repaus. In IC severa- pozitie
sezanda si dispnee.
Se constata turgescenta jugularelor.
Raluri subcrepitante montante.
Lichid pleural pe dreapta.
Cardiomegalie, soc apexian lateral, regurgitare MT
Hepatomegalie, ascita, pulsatii sistolice, icter
Edem periferic bilateral glezna si pretibial
38 A.Examenul arterelor periferice
-Clinica 50% dintre pacientii cu boala arteriala periferica sunt simptomatici.
A Claudicatia intermitenta este simptomul principal al ischemiei cronice.Este
durerea sau discomfortul existent la nivelul anumitor grupe musculare in
timpul efortului fizic datorita ischemiei induse de exercitiu.
-Durerea se remite in repaus.
-Durerea este localizata distal de sediul ocluziei.Durerea in fese ,sold,coapse
apare in boala aortoiliaca.
-Durerea in molet –muschii posteriori ai gambei apare la pacientii cu boala
femuropopliteala;la acestia durerea in molet apare in timpul efortului fizic-
mers- sub forma de crampa este intensa si oblga bolnavul sa se
opreasca.Cedeaza durerea in repaus.
B Durere persistenta cu exacerbari nocturne in stadii mai avansate ale
ischemiei cand fluxul de repaus nu asigura necesitatile bazale nutritionale
tisulare.Pacientii in afara de durere pot acuza senzatie de amorteala sau au
senzatia de rece la nivelul extremitatii.Durerea se amelioreaza prin punerea
extremitatii in pozitie decliva.
EXAMEN OBIECTIV
-scaderea presiunii pulsului sau absenta lui,sufluri de-a lungul arterei
stramtorate.
-In evolutie apare hipotrofia musculara si modificari ale tegumentului
supraiacent pierderea pilozitatii,tegument supraiacent lucios ,scaderea
temperaturii locale.
-Cand exista ischemie critica apar ulceratii si gangrena.
-Ridicarea membrului inferior determina paloarea piciorului si a talpilor.
-Coborarea membrului inferior determina aparitia hiperemiei reactive. -Indice
glezna –brat <0,5 ischemie severa
B. Sindromul de ischemie periferica arteriala acut si cronic
SINDROMUL DE ISCHEMIE PERIFERICA ACUTA
-Apare ca urmare a intreruperii acute a fluxului sanguin intr-o artera a
membrului superior sau inferior.
-Obliterarea vasculara se realizeaza mai frecvent prin emboli decat prin
trombi.
-Sursa emboliilor in SM complicata cu fibrilatie atriala,infarctul miocardic acut
,anevrismul ventricular ,endocardite bacteriene.
-Tromboza in situ mai frecvent in vasele aterosclerotice la sediul unei placi de
aterom
-Clinic durere violenta survenita brusc la nivelul membrului superior sau
inferior,absenta pulsului arterial,paloarea si racirea tegumentului
local,parestezii.
39 Tromboflebita superficiala
Simptomul principal este durerea localizata la nivelul traiectului venos
interesat.
Obiectiv tegumentul supraiacent traiectului venos este eritematos si se
constata prezenta de edem periflebitic.
31
 41 Colica renala. Durerea uretrala

La palpare,cordoonul venos este ferm si indurate
Se asociaza cu cateterele intravenoase,perfuzii,apare pe vene varicoase
Colica renoureterala, nefretica se manifesta ca o durere strict localizata in
lomba, unilaterala, cu iradiere pe tractul ureteral ( flancu si fosa iliaca
ipsilaterala), spre organele genitale si regiunea anterioara a coapsei. Durerea
are caracter de torsiune, arsura, presiune si nu lasa bolnavul sa se
odihneasca, acesta nu gaseste o pozitie antalgica.

-Durerea este declansata de efort, frig trepidatii, consum exagerat de lichide

si se remite dupa administrarea de antispastice.
NU DAU EMBOLII PULMONARE
-Dureaza ore avand exacerbari si se poate insoti de greata , varsaturi,ileus
dinamic si simptome urinare;polakiurie, hematurie,tenesme vezicale.
Ttromboflebitele migratorii ale venelor superficiale apar in troboangeita
obliteranta -La terminarea crizei apare poliuria si uneori se elimina calculul care a
provocat colica.
si sunt markeri de boli neoplazice vicerale ,apar frecvent in neoplasmul de
pancreas,melanomul malign. -Etiologia colicii renale este multipla :litiaza renala, necroza
papilara,neoplasmul renal, TBC renal.

40 Tromboflebita profunda
Durerea uretrala
Factorii determinanti ai unei tromboze venoase sunt reprezentati de triada
Virchow : -apare continuu sau intermitent , avand un caracter de arsura ,Se insoteste de
polakidisurie .
-staza venoasa
-Ureetrita –inflamatia uretrei –se insoteste de secretie purulenta.
-leziunea peretelui venos mai importanta in tromboflebitele superficeale
42 Durerea lombara difuza, durerea hipogastrica (cistalgia )
-hipercoagulabilitatea

- Durerea lombara difuza apare ca urmare a distensiei capsulei renale si

Factorii predispozanti bazinetului

–imobilizarea prelungita la pat IMA,Insuficienta cardiaca congestivaÁVC 1 Bilaterala :-glomerulonefrita acuta si cronica

-interventii chirurgicale mai ales abdominale si la nivelul - pielonefrita acuta

pelvisului
- rinichi polichistic
-interventii ortopedice la nivelulgenunchiului,soldului
>50% 2 unilaterala -abces renal

-sarcina -hidronefroza

-estrogeni de sustitutie,contraceptie -tuberculoza renala

-venulite trombangeitavobliteranta -ptoza renala

-Traumatisme fracturi:coloana ,pelvis ,femur

-tumori maligne pancreas,pulmonar,tract Clinica :senzatie de disconfort, de distensie, la nivelul lojei renale (coasta 12 si
genital,stomac,san creasta iliaca

-hemopatii maligne Iradiere catre flancuri

-stari de hipercoagulabilitate Ac Accentuata de ortostatism,frig,mers

antifosfolipidici,disfibrinogenemia,coagulare intravasculara diseminata
Calmata de decubit dorsal

32
Durerea hipogastrica –cistalgia –apare in suferintele vezicii urinare Infectii urinare

Cauze cistite Vezica neurologica

Litiaze vezicale

Clinica :durere surda

iradiaza catre uretra si /sau perineul anterior Retentia de urina

accentuata inainte,in timpul si dupa mictiune = imposibilitatea golirii VU printr-o mictiune spontana

1 incompleta-apare reziduu vezical

43 Tulburari de mictiune : disurie, polakiurie, retentia de urina completa si 2 completa –apare glob vezical Cauze adenom de prostata neoplasm de
incompleta proststa -stricturi, calculi uretrali -scleroza col VU -compresii extrinseci :
fibrom uterin, anexite -boli neurologice: Traumatism rahis tabes -lezarea VU

44 Tulburari de diureza: poliuria, oliguria, anuria, nicturia

Disuria

=consta in eliminarea cu dificultate a urinii insotita sau nu de durere.

Poliuria
Durerea poate sa fie prezenta pe toata durata mictiunii continuu sau
intermitent sau pre-intra si postmictional.Jetul urinar este subtire sib - >2000/24 ore de filtrare
intrerupt,bolnavul este neVoit sa depuna efort pentru a urina.
- fiziologica cura hidrominerala/stress/frig
Etilogie :boli ale vezicii urinare –cistita
-Patologica renale vind GNA
-tumori stenozante
Conv. Boli infectioase HAV
-litiaza vezicala
Reluarea diurezei IRA
-tuberculoza
Polyuria din PNC
Boli ale uretrei posterioare stricturi
Cardiac dupa TPSV
Calcul uretral inclavat
Diuretice
Adenom de prostata
Hipertiroidie
Boli neurologice
Colici

-diureza osmotica scaderea resorbtiei tubulare obligatorii de apa

-DZ glicozurie 3-6l/zi/hiperstenurica

Polakiuria
-IRA faza de reluare a diurezei hipostenurica
=reprezinta cresterea nr. De mictiuni/24 ore fara cresterea volumului urinar
-IRC lez.tubulare 3-4l/zi dens urinara scaz.
- Se insoteste de disurie.
-b.Addison hipocortizolemie hiperstenurica se pierde NaCl

Etiologie : vezica urinara: cistite/tuberculoza parietala/scleroza parietala

Oliguria
Tumori pelvine care comprima vezica urinara

Obstacol subvezical adenom de prostata polakiurie nocturna

33
=volumul urinar 500-800 ml / 24ore 1 fiziologica
-reducerea severa a ingestiei de lichide 2 patologica -IRC
-dupa hemoragii masive -stari de deshidratare
-stari de soc
-IC
Anuria
Scaderea volumului urinar <500 ml/ 24 ore pana la disparitia completa
1 Secretorie –adevarata -suprimarea formarii urinii la nivelul rinichilor
2 Excretorie-falsa-imposibilitatea drenarii urinii catre VU
-obstuctia ureterala : calculi, stenoze , tumori
-compresia de vecinatate a ureterelor : adenomegalii importante, tumori
-fibroza retroperitoneala
Anuria secretorie
Mecanisme de producere:
1 prerenala –scaderea volumului circulant: hemoragii, deshidratare, IC
-scaderea severa a TA-colaps, soc -dezechilibre acidobazice si
hidroelectrolitice severe
2 renala -anuria tranzitorie –IRA reversibila -anurie permanenta IRC-uremie
Leziuni tubulare din intoxicatii,h emolize- leziuni glomerulare severe
Nicturia
Inversarea raportului nictemeral normal al mictiunii-noapte / zi- 3/1
Cauze : IR IC dreapta adenomul de prostata tratamentul cu diuretice
45 Palpare, percutia rinichiului ( manevra Giordano)
Palpare
N nepalpabili
-tumori/hidronefroza, polichistoza/ptoza
-metoda bimanuala Guyon
-bolnavul in decubit dorsal , mana opusa rinichiului de palpat in unghiul
costovertebral si cealalta pe peretele abdominal la marginea externa a
dreptilor abdominali;
- palpare in inspir profund mainile se apropie-contact lombar si mobilitate
cu miscarile respiratorii
-metoda Israel
–decubit lateral-bimanuala -monomanuala Glenard
-police pe abdomen,4degete reg.lombara-inspir -
Puncte dureroase
-pct. costovertebral-coasta 12 si col. vertebrala
-pct. Costomuscular coasta 12 si marginea externa a masei musculare
lombare
-pct. Ureteral sup.-pe linia ombilicala la 4-5 cm lateral
-pct. Ureteral mijlociu-unire 1/3 medie cu 1/3 externa a liniei dintre spine
iliace anterosuperioare
-pct ureteral inf.TR, TV PERCUTIA cu marginea cubitala a mainii a reg.
lombare declanseaza durerea in LR, GNA, PNA
Giordano
Percutia cu marginea cubitala a mainii a regiunii lombare declanseaza
durere in litiaza renala, gna si pna
46 Examenul macroscopic al urinii : modificari de culoare si transparenta
Modificarile de culoare depind de diureza
–galben deschis in poliurie
-galben inchis in oligurie
34
 -culoare rosietica sau rosie in hematurie macroscopica-prezenta sangelui in -Exprimarea nr. Hematii, leucocite si cilindrii eliminati/minut
urina-, hemoglobinurie, mioglobinurie
- N nr. Hematii < 1000/ min
-cul. Verzuie –icter mecanic
-N nr. Leucocite <2000/min
-cul. Neagra in melanurie
-N nr. Cilindrii < 3/min.
-cul.galben bruna in icter hepatocelular-ca berea

Modificari de transparenta
Hematuria
-tulbure in infectia urinara, opalescenta in piurie
= prezenta sangelui in urina care provine din rinichi sau caile urinare
-opalescent-lactescenta-in lipidurie

A microscopica

-3 hematii/camp
47 Examenul fizicochimic al urinii : pH, densitate urinara, componente
anormale ( proteinurie, glicozurie ) -> 1000/ min Addis

Examenul de laborator al urinei

-metoda simpla de explorare -sumar de urina-prima urina de dimineata B macroscopica

-urina / 24 ore-recipient tinut la rece

2 Leucocituria patologica
Examenul Fizico chimic
->5 leucocite/camp
- pH urinar N acid 5,7-7,4
->2000L/ min Addis
- densitate urinara 1015-1022
3 Prezenta cilindrilor
-Izostenurie densitate= 1010

-izostenurica cu plasma

-proteinurie > 150mg/zi -mulaje ale tubilor renali

-glcozurie –Dz -celulari:hematici, leucocitari, epiteliali

-corpi cetonici cetoacidoza diabetica -acelulari : hialini, granulosi, grasosi

- hipostenurie dens. < 1024 si volum dublu, triplu

- izostenurie dens 1010
- subizostenurie dens.constant< 1008 49 Examenul bacteriologic al urinii

48 Examenul microscopic al urinii-sedimentul urinar-nr. Hematii,

nr.leucocite, nr.cilindrii eliminati/min

-N urina este sterila

Examen microscopic

Urocultura

Metoda Addis -se recolteaza urina dimineata in recipiente sterile, de la mijlocul jetului
Toaleta locala prealabila
–pe urina de12-24 ore / Hamburger-200ml apa si se colecteaza urina timp de
3 ore -Se insamanteaza pe medii obisnuite si speciale

35
 51 Sindrom nefritic acut

Infectia urinara Sindromul nefritic

-prezenta unei bacteriurii mai mare de 100000 germ./ml independent de

prezenta sau absenta manifestarilor clinice.
Glomerulonefritele se caracterizeaza lezarii glomerulilor renali printr-un
proces inflamator.

Procesul inflamator afecteaza in mod egal ambii rinichi.

-N tractul urinar este steril cu exceptia uretrei anterioare.

-Infectia tractului urinar se poate face pe cale hematogena, limfatica ,

ascendenta-uretra-rinichi
Clinic : edeme de tip renal
-Infectiile urinare reprezinta situatii patologice caracterizate prin patrunderea
HTA
si multiplicarea bacteriilor in tractul urinar manifestate prin bacteriurie.

50 Filtratul glomerular Cl creatinina

Modificariale filtrarii glomerulare
Explorarea filtratului glomerular
-oligurie

Clearance creatinina endogena

-N la barbat 100-140ml/min
-N la femeie 85-125 ml/min Sumar urina - hematurie

-Proteinurie <3g/zi

Scaderea Cl creatinina semn precoce de IR -cilindrurie

- 140 –varsta(ani) x G(kg) / 72cr.ser.mg/dl

Explorarea fluxului plasmatic renal-PAH

-N 500-700ml/min
Dupa evolutia temporala GNF sunt acute si cronice.
72cr.ser.mg

72cr.ser.mg
Sd inflamator: vsh, fibrinogen si PCR crescute. Daca ASLO e crescut=> infectie
streptococica.

52 Sindromul nrfrotic

SINDROMUL NEFROTIC ( SN )
Explorare indirecta-
A SN primar nefropatie glomerulara primitiva
A determinarea din sange a produsilor de catabolism proteic: uree, acid uric,
creatinina B SN secundare : cauze infectioase

Toxic medicamentoase

Alergii
-uree crescuta de cauza extrarenala: deshidratari, stari febrile, hipertiroidism

Diabet zaharat
-uree crescuta de cauza renala

Colagenoze lupus eritematos sistemic/

-creatinina creste odata cu scaderea FG B echilibrul electrolitic ionograma
sanguina/ urinara
Vasculite granulomatoza Wegener

Hemopatii maligne

36
 disurie-arsura

Clinic edem de tip nefrotic dureri in hipogastru

Oligurie nicturie

HTA SN impur /apar complicatii cardiace-EPA ,cerebrale AVC,oculare – piurie

angioscleroza hipertensiva
semne generale: febra, frison uneori

-leucociturie, hematurie

-bacteriurie> 100000UFC/ml
Laborator –proteinurie > 2,5 mg/min sau 3,5 g/24 ore/1,73 m2(este altera
filtrul renal)

SN pur -hipoproteinemie < 6 g/dl (se pierd proteinele prin filtrul PNA – nefropatie interstitiala acuta de cauza infectioasa si inflamatia
renal ) bazinetului.

-hipoalbuminemie < 2,5 g/dl Debut: frison solemn, febra, lombalgie, polakidisurie,varsaturi.

Electroforeza proteinelor serice :hipoproteinemie cu hipoalbuminemie Giordano +, sd inflamator, leucociturie, urocultura pozitiva.

-hiperlipemia’ creste colesterolul seric si ulterior si trigliceriele 54 Insuficienta renala acuta : cauze, mnifestarile clinice din faza anurica

-lipuris 0,5 1 g/zi

-cilindrii hialini si grasosi Def. –reducerea brusca a functiei renale, masurata prin declinul ratei de
filtrare glomerulara RFG-ore-zile
-ureea si creatinina serica sunt crescute
-survine de obicei pe rinichi anterior indemni

-poate aparea si la pacienti cu disfunctie renala preexistenta

53 Infectiile tractului urinar : definitie, sd.cistitic, PNA
Clasificare
Infectia urinara
I Functionala

- Scaderea fluxului renal

-prezenta unei bacteriurii mai mare de 100000 germ./ml independent de
prezenta sau absenta manifestarilor clinice. II Organica

-N tractul urinar este steril cu exceptia uretrei anterioare. -Scaderea nr. de nefroni

-Infectia tractului urinar se poate face pe cale hematogena, limfatica , -afectarea parenchimului renal
ascendenta-uretra-rinichi
Cauze

Infectiile urinare reprezinta situatii patologice caracterizate prin patrunderea

si multiplicarea bacteriilor in tractul urinar manifestate prin bacteriurie. 1 Prerenale

Sindromul cistitic -scaderea fluxului renal

-socuri

Cistita acuta= inflamatia mucoasei vezicii urinare asociata inflamatiei uretrei

2 Renale

Clinic polakiurie -GNA

37
-necroza tubulara acuta ST 2 RFG 60-89 ml / min

-intoxicatii acute,hemolize acute ST 3 RFG 30-59 ml / min -BCR moderata

ST 4 RFG 15-29 ml / min -BCR severa

3 Postrenale ST 5 RFG < 15 ml / min-DIALIZA

-nefropatia obstructiva bilaterala

Boala renala cronica terminala,uremie

Clinica

-Reprezinta un stadiu al BRC in care acumularea de toxine, fluide si

electroliti excretati de rinichi constituie sindromul uremic.
- Semnele si simptomele unei boli sistemice cu afectare brusca a fc.
renale( hipovolemie,sepsis, hTA, substante nefrotoxice) -Se produce decesul daca nu se utilizeaza dializa sau transplantul renal

- olgurie/anuria -Constituie stadiul 5 BRC

- semne de hiperhidratare/deshidratare

-semne de dezechilibre hidroelectrolitice si acido-bazice

-semne de uremie intoleranta digestiva,astenie

-asimptomatica

IRA-creatinina serica, Cl.creat,debit urinar

55 Insuficienta renala cronica : definitie RFG < 60/ml/min: stadiul uremic

clinica
56 Boala renala cronica clsificare dupa RFG

Estimarea RFG
=Proces fiziopatologic complex cu etiologie multipla care are drept consecinta
alterarea ireversibila a structurii si functiei nefronilor conducand la boala Cl creatinina
cronica de rinichi terminala
140 –varsta(ani) x G(kg)-----------------------------------

/ 72cr.ser.mg/dl
-BCRT-end-stage renal disease
-Cand RFG scade sub 60 ml / min /1,73mp apare insuficienta renala cronica-
-situatie in care supravietuirea pe termen lung este posibilanumai prin std. 3-5 BRC> 3 luni
substitutie cronica a functiei renale: dializa sau transplant renal.
-RFG se masoara prin Cl creatinina

-BCR cuprinde un spectru de procese fiziopatologice diferite care se asociaza

cu functia renala anormala si scaderea progresiva a RFG ST 1 RFG > 90 ml / min

ST 2 RFG 60-89 ml / min

-Cand RFG scade sub 60 ml / min /1,73mp apare insuficienta renala cronica- ST 3 RFG 30-59 ml / min -BCR moderata
std. 3-5 BRC> 3 luni
ST 4 RFG 15-29 ml / min -BCR severa
-RFG se masoara prin Cl creatinina
ST 5 RFG < 15 ml / min-DIALIZA

ST 1 RFG > 90 ml / min

38
Stadiile 1-3: asimptomatic, hipertrofie nefroni, poliurie, nicturie, retentie 3 Cauze vasculare –anevrism disecant de aorta durere violenta cu iradtere in
azotata flancuri

Stadiul 4: semne de uremie: creatinina serica: 4-5mg/dl, clearance -embolia sau tromboza arterei mezenterice
creatinina 30 ml/min, densitatea urinara<1010-> izostenurie.
-infarct splenic

-embolia renala
57 Durerea abdominala acuta-cauze:
4 Afectarea peretelui abdominal: traumatisme musculare
- inflamatia peritoneului parietal

- Obstructia segmente tubulare digestive/extradigestive- colica

renala 5Pancreatita acuta/porfiria/intoxicatia cu plumb

- Vasculare-infarct mezenteric/infarct splenic/embolie renala

-Afectare perete ab 6 Durerea iradiata in abdomen-boli ale organelor toracice IMA,infarctul

pulmonar,pneumonie

-boli genitale salpingita acuta,sarcina extrauterina

A Durerea abdominala acuta: rupta

1 Inflamatia peritoneului parietal :ulcer perforat G sau D -suferinte vertebrale iradiere pe flancuri

Pancreatita acuta -zona zoster

Apendicita acuta

58 Durerea abdominala cronica

-Caracterul durerii intensa,supraiacent zonei afectate,accentuata de

stranut,miscare,tuse,palpare
Durerea abdominala cronica persista mai mult de 3 luni continuu sau
-Se insoteste de contractura reflexa a musculaturii abdominale –aparare intermitent. Durerea intermitenta mai este denumita si durere abdominala
musculara recurenta.

Etiologie:

-Afectiuni genitourinare: anomalii congenitale, ITU, BIP, chiste ovariene,

endometrioza.
2 Obstructia unor portiuni tubulare ale sistemului digesti :cai
biliare,pilor,intestin -Afectiuni gastrointestinale: hernie hiatala, hepatite, colecistite, pancreatite,
ulcer peptic, infectii parazitare (giardia), diverticul Meckel, enterocolita
-obstructia portiuni tubulare extradigestive –ureter granulomatoasa, colita ulcerativa, boala Crohn, adeziuni postoperatorii,
pseudochiste pancreatice, apendicita cronica.
-Caracter durere durere colicativa cu irdiere in functie de organul afectat
-Afectiuni sistemice: purpura Henoch-Schonlein, siclemie;

Exemple : -Alergie alimentara;

-colica biliara durere la nivelul hipocondrului drept cu iradiere in umarul drept -Epilepsia abdominala;
sau regiunea laterala dr.abdominala si lomba dreapta;se insoteste de greata si
varsaturi biliare,cefalee,stare de astenie -Porfirie;

-Colica renala :durere la nivelul lombei drepte sau stagi cu iradiere in -Anemia familiala mediteraneana, edemul angioneurotic familial, etc.
flanc,fosa iliaca si regiunea inghinala corespunzatoare;se insoteste de
polachiurie,greata ,varsaturi

59 Hematemeza si melena cauze

39
Hemoragia digestiva superioara Clinic

-Se manifesta prin hematemeza si melena. -scaune moi,lucioase,negre ca pacura.

-Pentru aparitia unui scaun melenic se pierd 50-60 ml de sange.

-Sangerarile mari determina eliminarea de scaune melenice timp de 3-4 zile.

Hematemeza Dg.diferential al melenei :consum de medicamente care contin fier –scaune

negre-verzui,bismut,carbune Consum de spanac,ficat
=reprezinta eliminarea prin varsatura a unei cantitati de sange inchis la
culoare provenit dintr-o hemoragie survenita la nivelul esofagului,stomacului,
sau duodenului.

-Culoarea inchisa rezulta din degradarea hemoglobinei in hematina sub

actiunea acidului clorhidric daca sangele a stagnat in stomac. Hematemeza si melena se insotesc de

-Hemoragiile mici dau aspectul varsaturii in zat de cafea. - simptome caracteristice bolii care a determinat sangerarea ;

-Varsatura cu sange rosu deschis sugereaza un volum mare de sange in -simptome legate de anemia post hemoragica:astenie,fatigabilitate
stomac,care este rapid eliminat.
-tulburari hemodinamice dependente de cantitatea de sange pierdut-hTA, soc

Cauze hematemeza
60 Palpare superficiala-contractura peretului abdominal/ impastarea
peretellui abdominal

- boala ulceroasa :-ulcer duodenal,ulcer gastric si apare prin erodarea unui

vas mai mare din apropierea leziunii ulceroase
Topografia clinica a abdomenului 4 linii :2 orizontale si 2 verticale
-gastrite hemoragice impart abdomenul in 9 -regiuni:-

-neoplasme esofagiene si gastrice-hemoragii mici si repetate -regiunea epigastrica

-ruptura de varice esofagiene si gasrice -Hipocondrul drept

-polipoza gastrica -Hipocondrul stang

-boli extradig.hemofilii,trombocitopenii,leucemii -Regiunea ombilicala

-aspirina,AINS,supradozare cumarinice -Flancul drept

-Flancul stang

Dg.diferential :hemoptizia -Hipogastru

Epistaxis posterior eliminat si inghitit -Fosa iliaca dreapta

-Fosa iliaca stanga

Hemoragiile exprimate prin hematemeza sunt urmate de trecerea unei Clinica

cantitati de sange in intestin unde sufera modificari si se exteriorizeaza
macroscopic prin scaun ca melena.

1Modificarile de volum ale abdomenului

Melena A.Bombarea globala obezitate

-Ascita in CH aspect de batracian in decubit dorsal cand lichidul este in

cantitate medie si globulos cand lichidul este in cantitate mare
- apare ca urmare a eliminarii sangelui provenit din tractul digestiv superior
prin scaun. B.Bombare segmentara forma asimetrica –hepatomegalie hipoc.drept

40
 -splenomegalie hipoc.stg * Clapotaj gastric- zgomot ca un clipocit perceput la percutia
peretelui abdominal relaxat, in cazul cand exista lichid sau gaze in cantitati
-tumori renale flanc stg/dr mari in diferite cavitati ale organismului.

-polichistoza renala flanc stg./ dr * Sensibilitate la destindere Blumberg- se exercita o presiune

profunda monomanual pe abdomen intr o regiune nedureroasa si se retrage
-tumori de colon flanc stg./dr. mana brusc. Daca in acel moment pacientul resimte o durere vie, mai intensa
decat cea preexistenta, se considera manevra pozitiva si denota iritatie
peritoneala.

CExcavarea portiunii superioare a abdomenului visceroptoza

Excavarea in totalitate a abdomenului casexie/adernte 62 Paracenteza tehnica/ indicatii

2.Cicatricea ombilicala la ½ distantei xifo-pubiene Punctia peritoneala =paracenteza

-Deplisata in ascita voluminoasa/bombeaza -in scop explorator diagnostic confirmare ascita si aspect lichid/explorari de
laborator

- Terapeutic punctia abdominala evacuatorie ascita in acantitate mare sau

3.Cicatrici abdominale
refractara la tratament

4.Vergeturi alb-sidefii prin ruperea fibrelor elastice si musculare ale dermului

Se dreneaza lichid patologicdin cav abdominala folosind un ac lung si subtire.
in sarcina,ascita,obezitate
Intai pacientul va fi asezat in decubit dorsal si se va cauta aria ascitei prin
percutie sau explorare ecografica.

Pacientul va fi asezat in decubit lateral stang, acul fiind introdus in fosa iliaca
5.Miscari peristaltice ale viscerelor invizibile.
stanga, in treimea medie intre ombilic si SIAS stanga.
-Vizualizarea miscarilor intestinale peristaltice-semn de debut ocluzie
intestinala

63 Durerea din ulcerul gastric si duodenal

6.Miscarile respiratorii ale abdomenului pot fi reduse in cazul

ascitei,peritonitelor
Ulcerul

=leziune a mucoasei care depaseste in profunzime musculara mucoasei.

Palpare abdomen

- in decubit dorsal/decubit lateral/ortostatism se face bimanual sau

A) Ulcer gastric
monomanual
- palpare superficiala –apreciazaperetele abd. Piele,tes.sc.si planul
muscular
- se incepe din fosa iliaca stg.in sens orar sau antiorar Clinic
- N moale ,elastic,nedureros,mobil cu misc.respiratorii
- Patologic-.contractura peretelui abdominal-reflexa ,nu depinde de - sindrom dispeptic ulceros durere epigastrica
vointa bolnavului;apararea abdominala este o forma extrema a
contracturii –semn patognomonic pt.peritonita acuta abdomen de - Greata,varsaturi acide sau alimentare
lemn
-impastare peretului abdominal apare in procese inflamatorii -regurgitatii acide

-anorexie in ulcerul gastric/scadere ponderala

61 Palparea profunda formatiuni tumorale/ clapotaj - foamea dureroasa in ulcerul duodenal /starea de nutritie nu este afectata

Palpare profunda a abd. Tumori abdominale/formatiuni pseudotumorale Simptome

41

1 durere epigastrica ritmata de alimentatie
-ritmicitate aliimentara
-UG durerea apare la 1-2 ore dupa alimentatie
-durerea este declansata de alcool,tutun,alimente condimenta
- durerea apare la scurt timp dupa masa, in timp ce stomacul e inca plin.
b) Ulcer duodenal
Leziune in mucoasa duodenului
-durerea se manifesta la cateva ore dupa masa, cand stomacul e deja golit. De
aceea, UD poate da neplaceri si noaptea.
Cauze: Helicobacter pylori si secretia crescuta de acid gastric.
Simptome: Durere epigastrica(arsura, eroziune), durere recurenta si
episodica, hematemeza, melena si abdomen rigid( in perforatie).
64 Simptomele neoplasmului gastric
-Neoplasmele stomacului sunt in marea majoritatea carcinoame si o mica
parte limfoame.
-Are o evolutie lenta,de obicei.
Clinica
-initial manifestarile clnice sunt- de ordin general :astenie fizica,scaderea
tolerantei la efort, transpiratii
- De tip dispeptic ulceros jena/discomfort gastric
- Stadii avansate dureri epigastrice/anorexie selectiva pentru
carne/greata/varsaturi/satietate precoce/ scadere in greutate .
Complicatii hemoragie digestiva superioara hematemeza in zat de cafea
-stenoza pilorica senzatie de plenitudine/varsaturi alimentare cu
resturi >24 ore,
Ex.radiologic tumori vegetante imagini lacunare cu contur neregulat.
Tumori ulcerate –nisa maligna –dimensiuni mari,contur
neregulat,lipsa convergentei pliurilor,pliuri ingrosate
Tumori ifiltrante rigiditate segmentara sau generalizata
65 Colica apendiculara
=durere violenta localizata in fosa iliaca dreapta insotita de greata, varsaturi,
febra
In caz de iritatie peritoneala-permanenta
-durerea din perforatie intestinala:intensa, ascutita ,localizata si ulterior
generalizata
-tenesme rectale-tens. dureroasa rectala cu senzatia iminenta de a
defeca:neo rectal,rectite
66 Tulburari de trnzit intestinal : constipatie, diaree
Diaree:
=emisia frecventa de scaune:> 3 / 24 ore, neformate, consistenta scazuta-
lichida sau semilichida+resturi alimentare nedigerate
Constipatia
=emiterea la intervale mari>3-4 zile de scaune cu consistenta crescuta si
volum redus
-primara
-secundara:neoplasme,stenoze intestinala
-functionale:diskinezii, mixedem,abuz laxative,inhibare voluntara a defecarii
67 Rectoragii
=sange rosu proaspat- din rect in afara defecatiei:hemoroizi,
-sange partial digerat-din portiiunea proximala a intestinului
* Hematochezia eliminarea de sange rosu proaspat prin anus +/- scaun
-Apare in HDI de obicei dar poate apare si din tract superior daca hemoragia
se produce brusc
-Diverticulita colonica,neo colon,rectocolita ulcero-hemoragica
68 Colica biliara
Caractere durere
-cu debut brusc la nivelul hipocondrului drept
-Iradiere la nivelul umarului drept/varf omoplat
42
-Apare sub forma de crampa -colecistite cronice

-Intensitate mare care creste progresiv pana la un punct si ramane in platou -diskinezii biliare

-Durerea dispare spontan sau dupa administrarea medicatiei antispastice

-Durata de 1-2 ore;daca calculii sunt inclavati durerea >ore sau zile Clinic :

- Declansarea durerii : alimente colecistochinetice ( grasimi,oua,sosuri),emotii - greata, gust amar, eructatii, flatulenta
negative,premenstrual.
-cefalee, astenie, iritabilitate psihica

Simptome asociate
Factori declansatori:
-greata ,varsaturi biliare,alterarea starii generale,astenie.
- pranzuri colecistokinetice-bogate in grasimi
Cauza

= litiaza biliara prin migrarea unui calcul in cistic sau in calea biliara principala
care produce obstructia acestor canale.

Examenul obiectiv 71 Palpare ficat-metode, cauze de hepatomegalii

- pacientul este agitat,cu instabilitate pozitionala. Palparea

- In caz de inclavare a calculului in calea biliara principala apare icterul
scleroconjunctival.
-In caz de suprainfectie la nivelul VB apare colecistita acuta =colica biliara +
febra/frison.
-se face in decubit dorsal cu coapsele semiflectate pe abdomen
-delimiteaza marginea inferioara a ficatului
-rebordul costal in inspir profund

-In caz de suprainfectie a CBP (cale biliara principala) =colica biliara +febra /
frison+icter.
A Bimanuala

–decubit dorsal-a preciaza distanta fata de rebordul costal, forma,

69 Hepatalgia cauze regularitatea,sensibilitatea si mobilitatea cu respiratia

=Durerea la nivelul hipocondrului drept in bolile hepatice

-Apare prin distensia capsulei Glisson ; B Monomanuala

-este sub forma de jena dureroasa si se insoteste de senzatie de plenitudine 1 simpla

in cazul hepatitelor acute si cronice
2 acrosare-inspir profund-mana gheara
-jena dureroasa la nivelul hipocondrului drept accentuata de efort fizic-
hepatomegalia de staza din isuficienta cardiaca dreapta 3 procedeu police

-durere surda,difuza la nivelul hipocondrului drept care devine ulterir

lancinanta-neoplasmul hepatic
-Diametrul vertical lmc dr. -12cm
-durerea vie din hipocondrul drept ,instalata rapid :tromboza venelor
xifoombilical-5cm
suprahepatice sindromul Budd Chiari

-Marginea infer.este rotunjita

-boli ale VB( colica biliara)

-Suprafata ficatului este neteda

70 Sindromul dispeptic biliar

-Consistenta ficatului este elastica

Hepatomegalie
Apare mai frecvent in :

43
-cresterea in dimensiuni a ficatului-diametrele hepatice marite>12cm linia
mcv dreapta
D.Aldolaza creste mai ales in hepatita acuta

1 Difuza : hepatite acute

E.Ornitilcarbamiltransferaza OCT indica precoce citoliza hepatica
ciroze hipertrofice

steatoza hepatica

staza hepatica
Colestaza
2 Asimetrica: chist hepatic

abcesul hepatic
-staza bilei in caile biliare
cancerul hepatic
1 Bilirubina

-rezultatul catabolizarii hemului din Hb la nivelul SRE

72 Teste de citoliza hepatica, de colestaza
-BI-neconjugata-legata de albumina plasmatica

-BD-conjugata se formeaza la nivel hepatic care prin caile biliare ajunge la

1 Explorarea citolizei hepatice intestin---

-urobilinogen-80% se selimina prin scaun si 20%circuit enterohepetic

A.Aminotransferazele ALAT alanin aminotransferaza /GTP glutamic piruvic
transaminaza -BD hidrosolubila-filtrata glomerular-urina in cond.patologice

-Are o relativa specificitate hepatica ASAT care se gaseste si in

miocard,muschi scheletic,creier,rinichi,celule sanguine
-BT-0.5-1mg/dl-BI-70-75%
-Valorile normale 24 UI/ml

Enzimele de Colestaza
B.ASAT aspartat aminotransferaza /GOT glutamic oxalacetic transaminaza
ASAT se gaseste si in miocard,muschi scheletic,creier,rinichi,celule sanguine A Fosfataza alcalina FA-metaloenzima-Zn

-Valorile normale 20 UI/ml -In obstruciile biliare creste FA serica

-In hepatitele acute se intalnesc cele mai mari valori >10 ori N -prin crsterea sintezei hepatice

-nivel crescut mult in

-Normalizarea valorilor transaminazelor semnifica vindecarea hepatitei acute - CH biliara primitiva

in timp ce persistenta unei cresteri usoare/moderate semnifica cronicizarea
hepatitei virale. -tumori hepatice primitive/metastatice

-Coeficient De Ritis raportul ASAT/ALAT= 1,33 in mod normal

-In hepatitele acute coeficientul scade <1 prin crestere ALAT

-In hepatitele cronice si cirozele alcoolice > 2 B GGT-gamaglutamiltranspeptidaza:in hepatopatiile alcoolice,

medicamentoase

C.Lactat dehidrogenaza LDH are 5 izoenzime

C Colesterolul seric creste in colestaza
-LDH 5 creste in hepatita acuta inainte de aparitia icterului

-LDH 4 si LDH 5 cresc in afectiunile hepatice

44
 73 Teste care exploreza sinteza proteinelor hepatice Imunelectroforeza

-clasele de Ig Ig G, IgM,IgA

Albumina -IgM CH biliara primitiva

-sintetizata hepatic este cea mai importanta proteina circulanta,determinand -IgA hepatite alcoolice
presiunea coloid osmotica a plasmei.
-IgM si IgG-hepatite cronice virale
-este transportorul de compusi naturali si de medicamente.

-Concentratia serica normala 3,5-5,5 g/dl

Autoanticorpii:
-In bolile hepatice cronice este afectata functia de sinteza hepatica si valorile
aalbuminei serice scad –hipoalbuminemie- -ANA, ASMA,,antimicrosomali hepatici-hepatite autoimune

-AMA-CH biliara primitiva

Alte cauze de hipoalbuminemie –pierderi gastrointestinale 75 Teste pt. Explorarea etiologiei hepatitelor

-pierderi renale

-catabolism exagerat In hepatitele virale acute si cronice

-hiperhidratare -markeri virali-Ag virale,si serologici-Ac fata de Ag virale

HVB-Ag HBs, Ag HBe,ADN-VHB,

-Determinarea valorilor albuminei serice se face prin electroforeza -Ac antiHBs,anti HBe,anti-HBc
proteinelor serice.
-HVC-anticorpi anti –VHC,ARN-VHC

Factorii de coagulare

-majoritatea factorilor de coagulare sunt sintetizati hepatic.

76 Hipertensiunea portala-clinica
-fibrinogenul factor I al coagularii –se inregistreaza scaderea valorilor normale
200-400mg/dl in bolile hepatice severe

-Timpul Quick timpul de protrombina evalueaza factorii coagularii din calea
extrinseca, evalueaza global factorii II, V, VII, X.
-Este un mrker sensibil al functiei de sinteza hepatica
Sindromul de hipertensiune portala HTP
-Se caracterzeaza prin cresterea presiunii sanguine in vena porta si in afluentii
sai peste 15 mmHg sau prin cresterea gradientului presional porto-cav peste
5 mmHg.

-Gradientul porto-cav este diferenta dintre presiunea din vena porta si vena
Alfa-fetoproteina cava inferioara.

-proteina prezenta in serul fetal,care dispare dupa nastere -HTP apare ca urmare a existentei unui obstacol in circuitul vascular care
dreneaza sangele dinspre sistemul venos port spre sistemul venos
-N <20ng/ml concentratia serica normala la adult cav.Obstacolul este situat prehepatic,hepatic sau post hepatic.

-Cresteri semnificative in hepatocarcinomul primitiv -Vena porta se formeaza prin unirea cenei splenice cu vena mezenterica
superioara.

-Drenajul venos hepatic se realizeaza prin venele hepatice care isi au originea
74 Teste de inflamatie si explorare imunologica in venele centrolobulare.

Gamaglobulinele-18% P serice-1-1,4gdl

-Cresc in hepatitele cronice si CH Tipuri de HTP in functie de sediul obstacolulu

45
 -Hipersplenismul cu dezvoltarea trombicitopeniei si leucopenia este o
trasatura a pacientilor cu CH ,si este primul indicator de HTP.
1 HTP prehepatica

–tromboza -v.splenice
3 Favorizeaza formarea ascitei.
-v.porte prin tulburari de coagulare policitemia vera,trombocitoza
esentiala,deficit de proteina C,S,factor V Leiden

-compresia sau invazia neoplazica a venei porte 77 Sindromul ascitic

-splenomegalia masiva –sindromul Banti -Ascita reprezinta acumularea de lichid in cavitatea abdominala

-Cantitatea minima de lichid din cavitatea peritoneala care permite decelarea

clinica este de minim 2 litri.
In aceste situatii medicale este stanjenita trecerea sangeluiprin vena porta,iar
sangele stagneaza in teritoriul splenic si mezenteric -De departe cea mai frecventa cauza de producere a ascitei este HTP din
ciroza hepatica.

Cauze ale ascitei insuficienta cardiaca dreapta

Sindromul nefrotic
2 HTP intrahepatica- presinusoidal - fibroza hepatica congenitala
Malnutritia
- Schistosomiaza
Mixedem

Ascita neoplazica
-Sinusoidala - Ciroza hepatica 90% din cazuri
Peritonita bacilara
- Hepatita alcoolica

Examen obiectiv
-Postsinusoidala obstructia hepatica sinusoidala –sd.
Venooclusiv -marirea de volum a abdomenului

3HTP posthepatica -Deplisarea cicatricii ombilicale

- Sindromul Budd-Chiari tromboza venelor hepatice/tromboza v.cave -Circulatia colaterala pe flancuri sau periombilical

-Obstructia venei cave inferioare Percutie

-Cauze cardiace - insuficienta cardiaca congestiva dreapta severa - in evantai de la nivelul ombilicului catre zonele laterale ale abdomenului
deceleaza matitatea deplasabila cu pozitia bolnavului.
- Pericardita constrictiva
Punctia peritoneala
- Miocardita restrict
- se efectueaza in scop diagnostic si evacuator.
Cele 3 complicatii majore ale HTP sunt :
-Aspect macroscopic al lichidului peritoneal serocitrin
transparent,limpede,galbui

1 Dezvoltarea sau accentuarea circulatiei venoase colaterale. -anastomoze Serofibrinos –opalescent

porto-cave.
Serohemoragic TBC
peritoneal,carcinomatoza

2 Splenomegalia congestiva si se datoreaza stazei venoase si hiperplaziei Franc hemoragic

sistemului reticuloendotelial al splinei
Chilos emulsie laptoasa-obstructia
-Clinic si ecogragic splina este marita;apare durere in hipocondrul stang cailor limfatice

46
 Purulent galben-verzui Pancreatita acuta

-Aspect microscopic celularitate PMN,limfocite -intensitate mare-sfasiere

-+ varsaturi alimentare si bilioase

Clinic -poate ajunge la hTA, soc

- creste circumferinta abdominala si ulterior apare edemul periferic. -ileus dinamic

-Apare deplisarea cicatricii ombilicale. -durere determinată de distensia capsulei + iritarea plexului solear

-Pacientii cu ascita masiva au si hipotrofie a muschilor membrelor ,ceea ce le -debut brusc, fulgerător, frecvent la un adult obez, litiazic sau diabetic, după o
da aspectul de ‘’lamaie pe scobitori’’.;sunt denutriti si astenici. masă

-Acumularea de lichid in cavitatea abdominala prin ridicarea diafragmului
stanjeneste respiratia si apare dispneea.
-Dispneea poate fi accentuata si de prezenta de hidrotorax.
copioasă (hipercalorică cu exces de lipide) şi abuz de băuturi alcoolice;
-localizare în epigastru;
-iradiere caracteristică în bară “transversală”, cuprinzând întreg etajul
abdominal superior

Diagnosticul ascitei se pune pe examenul fizic de la un hipocondru la celălalt, până în loja renală, baza hemitoracelui şi
umărului stâng,
- inspectie (marirea circumferintei abdominale si deplasarea lichidului cu
schimbarea pozitiei abdomenului ) sau posterioară spre coloana vertebrală, regiunea interscapulohumerală, cu
caracter
-palpare (semnul valului ) s
transfixiant ca “ o lovitură de pumnal”;
- pecutie.(matitate decliva)
-intensitate = violenţă extremă = “marea criză abdominală hiperalgică” sau
-Imagistic ecografia abdominala cantitati mici de lichid/spatiul interhepato- “marea dramă
renal,spatiul Douglas
pancreatică
CT abdominal
Pancreatita cronica
78 Sindromul de insuficienta hepatica
-permanenta
=Este un sindrom care apare in evolutia bolilor hepatice,fiind caracteristic
cirozei hepatice. -durerea este localizată în epigastru şi periombilical, ritmată de alimentaţie,
fără însă a
-modificarea starii generale si de nutritie :astenie fizica si intelectuala
imita periodicitatea din boala ulceroasă caracter postprandial net;→
Scadere ponderala-casexie prin scaderea sintezei proteic de catre ficat ca si
a sintezei de colesterol,si ficatul nu poate stoca glucoza sub forma de glicogen -iradiere posterioară sau în bară;

-modificari cutaneo-mucoase tegumente subicterice-icterice,buze -durată de 2-3 ore, timp de câteva zile (coincizând cu puseele de acutizări);
carminate,stelute vasulare (angioame si apar ca urmare a prezentei
hormonilor estrogenici in exces care nu pot fi metabolizati de ficat ); eritem -în formele hiperalgice de pancreatită cronică, durerile sunt zilnice,
palmoplantar,scaderea pilozitatii axilare si pubiene. chinuitoare, greu

-modificari hemoragipare :purpura,echimoze,epistaxis,gingivoragii,metroragii controlabile cu tratament medicamentos;

-modificari endocrine ginecomastie la barbati si modificari ale ciclului la femei -acompaniate întotdeauna de tulburări dispeptice: anorexie, greţuri,
vărsături, balonări,
-halena specifica care denota insuficienta hepatica
tulburări de tranzit, diaree cu steatoree
-encefalopatia hepatica-suferinta metaabolica cerebrala reversibila-cu debut
progresiv sau brusc prin pierderea functiilor de excretie, detoxifiere hepatica;
declansata de hemoragii digestive,aport excesiv de proteine, hipokaliemia
indusa de diuretice,infectii

79 Durerea din pancreatita acuta si cronica 80 Dispepsia pancreatica

47
-nespecifică,

-acompaniază pancreatita cronică, Cancer de capo pancreatic;

Caractere:

-apetit scazut electiv pentru grăsimi;

-greţuri, vărsături, eructaţii;

-manifestări de tip intestinal - scaune abundente, steatoreice

- scaune moi, →păstoase, fetide, lucioase, aderente de vas, cu aspect lutos;

-meteorism abdominal

-scadere ponderală progresivă, consecutive malabsorbţiei secundare

insuficienţei pancreatice exocrine;

48