Sunteți pe pagina 1din 15

SEMIOLOGIA CAVITATII BUCALE

.Examenul buzelor:

Culoarea: normală= roz.

-cianotică : insuficienta respiratorie, insuficienta cardiacă

-palide: anemii

– roşii- violacee: policitemia vera.

Modificări de formă şi volum ale buzelor:

– cheiloschizis =“ buza de iepure” (congenitală) = buza superioară despicată pe linia mediană

– buze de volum crescut : acromegalie, edem alergic.

– asimetria gurii: dantură deficitară, hemipareze faciale.

Leziuni ale buzelor :


1.Herpes simplex: :veziculă dureroasă – în stări febrile

2.Şancrul sifilitic: tumoretă nodulară, cu ulceratie centrală

3.Stomatita angulară: (perles,”zăbăluta”) : fisura dureroasă la comisura buzelor. Apare în carente de


vitamina B2, fier.

4.Cheilita: fisuri labiale dureroase, cu formare de crustă si apoi descuamare; evolutie cronică; frecventă
la copii si adolescenti.

5.Mucocelul: nodul translucid verzui, cu diametru <1 cm. Nu are semnificatie patologică.

6.Carcinomul buzelor: apare frecvent la fumători; placă indurată ulcerată ce nu se vindecă spontan.

7.Sd.Peutz-Jeghers: pigmentatie brună a buzelor si mucoasei bucale; se însoteste de polipoză intestinală.

8.Edem angioneurotic: alergic, apare după ingestia de medicamente sau administrare de


alimente. Apare brusc, este dur, alb si dispare la tratament antialergic. Poate fi localizat doar la buze
sau se asociază cu edem glotic ( edem Quincke).

Pentru a continua examenul obiectiv: bolnavul este solicitat să deschidă gura. În unele condiţii, acest
lucru nu este posibil, datorită contracturii dureroase a maseterilor: trismus. Trismusul apare în:

– flegmoane amigdaliene

– tetanie
– tetanus

2. Examenul cavităţii bucale:

Mirosul gurii: mirosul aerului expirat: foetor ex ore.

– foetor neplăcut: igienă deficitară a cavităţii bucale, carii dentare, abcese dentare, amigdalite cronice.

– foetor de alcool: în intoxicaţia cu alcool;

– foetor de acetonă (mere acre): la diabeticii cu cetoacidoză;

– foetor hepatic (de mucegai) : la bolnavii cu insuficienţă hepatică acută sau cronică (prin eliminarea prin
respiraţie a unor substanţe provenite din intestin şi nemetabolizate de ficat).

– foetor amoniacal: la bolnavii cu insuficienţă renală şi uremie.

– foetor fetid: supuraţii pulmonare

– foetor fecaloid: ocluzie intestinală.

– foetor de usturoi: intoxicaţia cu fosfor

– foetor de migdale amare: în intoxicaţia cu cianuri.


Examenul dintilor: modificări de implantare, volum, formă, culoare, număr.

1. Edentatie partială sau totală

2. Carii dentare: leziuni distructive care afecteazp smalţul, dentina şi camera pulpară.

3. Anomalii de culoare a dintilor:

– igienă deficitară;

– fluoroza:dinţi cu pete galben-brune

– tratament la gravide cu tetraciclină (copii cu dinti de culoare galben-brună)

– osteogeneza imperfectă (boală ereditară): dinţi gri-albăstrui, friabili,

4. Artritia dintilor: dinti „rosi”, cu emailul sters, rămâne dentina. Apare la vârstnici si la cei cu
carente grave de igienă si alimentatie.

5. Anomalii de implantare:

– rahitism: cu striaţiuni transversale

– sifilis congenital: incisivii superiori depărtaţi şi cu marginile escavate : dinţii Hutchinson.


– paradontoza: dinţii devin mobili şi cad (frecventă la diabetici)

Examenul gingiilor

Normal :culoare roz, netede

1.Gingivite: tumefactie dureroasă a gingiilor, care sângerează foarte usor.

Cauze: deficiente igienice locale, carente de vitamina C (scorbut), infectii locale (periodontite)

2.Gingivita necrotică acută: ulceratii întinse, severe, cu pierderea dintilor.

3.Hipertrofii gingivale: -fiziologice (sarcină,pubertate)

-patologice (leucemie sau tratament antiepileptic )

4.Lizereul gingival liniar, gri-negru: semn de intoxicatie cu plumb (saturnism)

-profesional: tipografi

-accidental: consum de băuturi alcoolice distilate în cazane de plumb (tuică)

5.Pigmentarea gingivală melanică: etnică (romi) sau în boala Addison (insuf. hipofizară)

Examinarea mucoasei bucale: mucoasa feţei interne a obrajilor, pe care o vizualizăm cu ajutorul unei
spatule bucale, gura fiind întredeschisă. Folosim o sursă de lumină (lanternă). Modificări patologice:
1. Inflamaţia mucoasei: stomatita:

– eritematoasă: igienă bucală deficitară, proteze dentare neadecvate;

– eritemato-pultacee: mucoasă roşie, tumefiată, cu depozite purulente alb-gălbui.

– cremoasă: depozite cremoase albicioase- dat. infecţiei cu Candida Albicans, după tratamente cu
antibiotice sau corticoizi.

– ulceroasă:

a. stomatita aftoasă- 2-3 vezicule cu lichid lactescent, care se sparg lăsând ulceraţii superficiele,
dureroase, mici.

b. infecţia cu virus herpetic

c. alergii alimentare

d. hipovitaminoza B

– ulcero-membranoasă: ulceraţii acoperite de o masă cenuşie şi înconjurate de halou eritematos. Apare


în infecţia cu fusospirili de tip Vincent.

– gangrenoasă (noma): infecţii cu streptococ şi fusospirili. Are evoluţie mutilantă.


2.Leucoplazia: leziune precanceroasă, constând în inflamaţia şi cheratinizarea mucoasei
alimentare. Pe faţa internă a obrajilor sau pe planşeul bucal se observă o placă alb-gălbuie, bine
delimitată, proeminentă. Cauze: traumatisme locale prin carii neglijate, fumatul.

3.Erupţii :

– eruptii eritematoasă pe mucoasa jugală – apar în boli eruptive şi se numesc enantem..

De ex: în rujeolă apare semnul Köplik : în şanţul gingivo-labial, în dreptul molarilor superiori apar
mici puncte albe pe fond eritematos. Enantemul precede cu 1-3 zile erupţia cutanată ( exantem) .

– erupţii veziculoase, urmate de ulceraţii: infecţii virale (varicelă, herpes).

– erupţii purpurice (puncte roşii): în tulburări de coagulare.

4.Pigmentări: pigmentare melanică în boala Addison.

5. Ulceraţii dureroase ale mucoasei labiale si jugale : în agranulocitoze , depresii medulare


medicamentoase sau nemedicamentoase, leucemii acute.

Examenul boltei palatine:


– palatoschizis: congenital- comunicare între cavitatea bucală şi fosele nazale (“gura de lup”)

– bolta ogivală: rahitism, microsferocitoză, la copii cu vegetaţii adenoide.

Examenul vălului palatin şi luetei:

Normal: Vălul palatin este simetric şi se ridică la pronuntarea vocalei „A”.

1. Tulb. de motilitate:

– Paralizia unilaterală de nerv vag : asimetrie a vălului palatin, partea cu pareză fiind mai coborâtă, iar
lueta este trasă spre partea sănătoasă: “semnul cortinei”. Apar tulburări de fonatie si deglutitie
(alimentele refluează pe nas).

– paralizia bilaterală de nerv vag: vălul şi lueta atârnă imobile, iar deglutiţia este imposibilă..

2. Edemul Quincke: tumefierea vălului palatin şi luetei. Dacă se asociază şi edemul glotic: risc de
asfixie.

3. Erupţii veziculoase: varicelă, alte infecţii virale.

4. Malformaţii: lueta bifidă

Examenul limbii : volum, mobilitate, aspect.

Modificări de volum:
1.Macroglosia (de volum crescut): mixedem, acromegalie, amiloidoză

2.Microglosia (de volum mic): atrofia musculaturii după paralizii bilaterale de hipoglos, afecţiuni
bulbare, paralizia generală progresivă.

Modificări de mobilitate: bolnavul este solicitat să scoată limba.

1. imposibiltate: paralizie bilaterală de hipoglos;

2. deviere laterală spre partea bolnavă: paralizia unilaterală de hipoglos;

3. tremurături ale limbii: alcoolism, tireotoxicoză, paralizie generală progresivă.

Modificări de aspect:

1.Limba cu cicatrici laterale: -anomalii de masticatie (proteze)

-la epileptici (îsi musca limba în criză)

2. Limba saburală: cu depozit albicios-ín sd. dispeptice biliare, după pauze alimentare de aprox. 10 ore.

3. Limba cu depozit alb, aderent, care nu dispare după alimentatie: Candidoza bucală (favorizată de
tratamente cu antibiotice)

4. Limba cu depozite brune, uscate, aspre (“prăjită”, “limba de papagal”): în sd. de deshidratare, în IRC.

5. Limba rosie „zmeurie” , cu papile evidente : :în scarlatină.


6. Limba rosie”depapilată “:netedă, lucioasă:: în anemia pernicioasă sau în cea feriprivă

7. Limba cianotică: insuficienta respiratorie, policitemia vera, insuficienta cardiacă.

8. Leucoplazia limbii: placa decolorată albicioasă. Stare precanceroasă.

9. Carcinomul limbii: formatiune nodulară exulcerată, foarte dureroasă. Biopsie.

10. Variante fiziologice particulare ale limbii:

-Limba „păroasă”:prin hipertrofia papilelor linguale filiforme,din zona centrală sau bazală a limbii

-limba „geografică”:modificări ale suprafetei linguale, prin zone cu dimensiuni variate ale papilelor
linguale

-limba “fisurată” :cu pliuri pe suprafata linguală, în care se acumulează detritusuri

-„varice linguale”: pe fata ventrală a limbii, ca niste perle de culoare vinetie.

Examenul faringelui:

Se evidentiază apăsând cu spatula pe fata dorsală a limbii si invitând bolnavul să pronunte vocala „A”,
pentru a ridica vălul palatin si lueta. Se evidentiază: amigdalele palatine şi peretele posterior al
faringelui.

Normal: mucoasa faringelui apare rozie, netedă, umedă.

Anomalii ale faringelui :


1.Faringita acută eritematoasă: mucoasa difuz hiperemiată. Etiologie: streptococică sau virală.

2.Sinuzite,rinite: secretii mucoase sau muco-purulente care se scurg pe peretele post. al faringelui.

3.Epistaxis posterior: sânge care se scurge pe peretele post. al faringelui

5.Hipertrofia amigdalelor palatine:

-simplă: fără durere, fără congestie: apare frecvent la copii (hipertrofia foliculilor limfatici)

La adult: poate apare în boli maligne (leucemii)

-hipertofie cu inflamaţie = amigdalită, angină.

-amigdalita eritematoasă: infectii virale sau microbiene (de ob streptococice):cu febră si


congestie dureroasă a amigdalelor,adenopatie submandibulară

-amigdalita eritemato-pultacee: infectioasă, cu febră, amigdale congestionate, cu puncte


albicioase pe suprafată, adenopatie submandibulară.

– amigdalita herpetiformă (herpangina): de etiologie virală. Amigdale congestionate, cu mici vezicule


care se sparg şi lasă mici ulceraţii.

– angina ulcero-membranoasă Plaut-Vincent : produsă de fusospirili. Ulceraţii acoperite de


pseudomembrane cenuşii care se detaşează uşor.

-amigdalita pseudo-membranoasă difterică: stare generală gravă, febră.ridicată. Amigdale palatine


congestionate, acoperite de un exudat alb aderent, pseudo-membranos, care îngustează
faringele,provocând dispnee.
– angina necrotică: necroze şi ulceraţii la nivelul amigdalelor palatine. In agranulocitoze şi leucemii
acute.

-flegmonul amigdalian: infectie gravă, cu streptococ sau stafilococ: stare generală foarte
alterată, frisoane, febră, disfagie, trismus (contractura muschilor maseteri)

EXPLORĂRI PARACLINICE:

– hemoleucograma: anemii, leucemii, agranulocitoze.

– ex. bacteriologic al exudatului faringian

– ex. histopatologic al formaţiunilor tumorale

EXAMENUL OBIECTIV AL GANGLIONILOR LIMFATICI

Examenul clinic se refera la ganglionii superficiali usor accesibili la palpare (laterocervicali, axilari,
inghinali). Ganglionii profunzi (mediastinali, abdominali) pot fi explorati doar prin metode paraclinice.

Tumefierea ganglionilor se numeste adenopatie. Este obligatory investigarea tuturor grupelor


ganglionare accesibile. Examinarea ganglionilor va avea in vedere ganglionii retro- si preauriculari,
subangulomandibulari, submentonieri, laterocervicali, supraclaviculari, axilari, inghinali.

Ganglionii superficiali

INSPECTIA

Adenopatia poate fi vizibila deformand tegumentele; se apreciaza aspectul pielii:normal, infiltrate,


ulcerat. Va fi inspectata obligatoriu, regiunea aferenta grupei ganglionare respective, in vederea
depistarii portii de intrare a infectiei si a limfangitei care apare sub forma unui cordon hiperemic.

PALPAREA

Reprezinta modalitatea cea mai importanta de examinare a ganglionilor (adenopatiilor).

TEHNICA. Intotdeauna si indifferent de regiunea examinata, palparea se executa glisant in planul


tegumentului, pentru “prinderea”ganglionului intre mana examinatorului si planurile profunde. Pentru
palparea gg submandibulari si submentonieri se insinueaza varfurile ultimelor 4 degete sub mandibula,
in timp ce pacientul tine capul usor flectat de partea respective. Palparea ganglionilor laterocervicali se
face de-a lungul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, capul fiind usor flectat de
partea respectiva.

Caracterele adenopatiei

1.Localizarea adenop. se poate limita la unul sau la mai multi gg dintr-o grupa ganglionara (regiune) sau
la mai multe grupe gg superficial si profunde (adenopatie generalizata, poliadenopatie). In adenopatia
localizata (regionala), etiologia este obisnuit inflamatorie sau neoplazica. Adenopatia supraclaviculara
stanga semnifica metastazarea unui process neoplazic la distanta (cancer gastric gg Virchow –Troisier)
sau de vecinatate, cancer faringian sau tiroidian. Adenopatiile multiple (poliadenopatiile) se pot intalni
in contextual unor proliferari limfoide si reticuloendoteliale (leucemii, boala Hodgkin).

2. Marimea gg . este variabila ( de la marimea unei alune la cea a unei portocale).In general se poate
deosebi o adenopatie mica sau moderata ( microadenopatie –in mielom multiplu, reticuloze) si una
marcata, extrema – in LLC, boala Hodgkin.

3. Forma – regulate(rotunda, ovalara) sau neregulata.

4. Consistenta – moale-in inflamatii acute; ferma- in inflamatii cronice; dura- process tumoral sau
metastaze.

5. Ganglioni nedurerosi – in metastaze , boala Hodgkin; durerosi- in inflamatii acute;

6. Mobilitatea pe planurile profunde – mobile-lues primar si secundar;imobili-adenopatii tumorale;

7. Tendinta la fistulizare-adenopatia TBC;

8. Tendinta la confluare- in adenopatii inflamatorii acute si cronice si in cele proliferative tumorale;

9. Caracterul uni- sau bilateral- simetric- in LLC; asimetric-boala Hodgkin, characteristic grup
supraclavicular si laterocervical stg; TBC- supraclavicular si laterocervical dr.

10. Semne associate- febra, splenomegalie.

CAUZE ALE ADENOPATIILOR

INFLAMATORII

A. ADENOP. INFLAM. INFECTIOASE - ACUTE:ANGINE, PANARITII, rubeola, erizipel;

CRONICE:TBC, SIFILIS

B. ADENOP. INFLAM. NEINFECTIOASE:SARCOIDOZA;

ADENOPATII MALIGNE

1. MTS GG – axilare- neo mamar; supraclavic- neo tiroidian, pulmonary, gastric;

2. HEMOPATII MALIGNE;leucoze, boala Hodgkin, limfosarcom.

Adenop infla acute sau cronice sunt datorate germenilor (bacterii, virusuri); pot fi localizate sau
generalizate.

GANGLIONII PROFUNZI
INTRATORACICI -NU SUNT DECELABILI CLINIC. Cand sunt voluminosi dau semen de compresie
mediastinala. Radiografie toracica, CT.

Gg intraabdominali si retroperitoneali – decelabili la palpare cand ajung la un volum considerabil. Pot da


fenomene de compresiune (ascita, edem la membrele inf. ) . Paraclinic limfografie, CT, ecografie.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL ADENOPATIEI

- CERVICAL- lipoame, afectiuni inflamatorii sau tumorale ale gl. Salivare etc

- Axilar- hidrosadenita;

- Inghinal- hernie inghinala;

SUBIECTE

1. SEMN, SIMPTOM, SINDROM


2. EXAMEN CLINIC
3. ANAMNEZA
4. INSPECTIA
5. PALPAREA
6. PERCUTIA
7. AUSCULTATIA
8. ATITUDINEA-POZITII ANTALGICE
9. FACIESUL
10. EVALUAREA STARII DE NUTRITIE
11. EXAMENUL TEGUMENTELOR
12. DISPNEEA
13. DUREREA TORACICA
14. TUSEA
15. HEMOPTIZIA
16. VOMICA
17. SINDROAMELE RESPIRATORII
18. DUREREA CARDIACA
19. PULSUL
20. CIANOZA
21. TENSIUNEA ARTERIALA
22. SEMIOLOGIA VASELOR.BOLILE VASELOR
23. ENDOCARDITA
24. INFARCTUL MIOCARDIC
25. INSUFICIENTA CARDIACA
26. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
27. DISFAGIA
28. DUREREA ABDOMINALA
29. REGURGITATIA
30. ERUCTATIA
31. VARSATURA
32. DIAREEA
33. CONSTIPATIA
34. METEORISMUL ABDOMINAL
35. SINDROAMELE DIGESTIVE(GASTRITA, DISPEPSIA, SD. COLECISTIC ETC)
36. HEMORAGIILE DIGESTIVE
37. COLONUL IRITABIL
38. SINDROAMELE ANEMICE
39. SINDROAMELE LEUCEMICE
40. SEMIOLOGIA APARATULUI RENAL
41. SEMIOLOGIA GANGLIONILOR