Malformaţiile cavităţii bucale şi ale feţei

Fisurile buzei superioare şi palatului

Def:
Fisura buzei superioare (fbs)
Lipsa unirii mugurelui intermaxilar şi nazal median cu cel nazal lateeral şi maxilar
Fisura este situată – lateral
Afectează de asemenea rebordul alveolar şi uneori nara

Fisura palatală (fp) :

Lipsa unirii dintre procesele palatine ale mugurilor maxilari
Afectează de asemenea palatul secundar

Forme anatomo-clinice:
Fbs izolată :
- 25% din cazuri
- uneori unul sau ambii părinţi au aceeaşi anomalie
- unilateral: 80%
o cu predominaţă stângă: 70%
- de gravitate diferită :
o buza = cheiloschizis
o buza + rebordul alveolar ± narina = cheilo-gnato-schizis
 la rebordul alveolar: fisură între incisivul lateral şi canin
 oricare poate lipsi – mai frecvent incisivul
 uneori se formează dinţi supranumerari

Fbs+fp :
- 40% din cazuri
- poartă numele de chéilo-gnato-palato-schizis
- uni-, bilateral

Fp izolată:
- 30% din cazuri
- entitate diferită de cele precedente
 - lueta bifidă : 1/250-1/10 persoane
- stafilo-schizis : palatul moale în întregime
- uranoschizis : palatul moale + palatul dur
o traiect :
 paramedian (uni - bilateral)
 in partea anterioară a palatului dur deviază lateral, apărând la rebord:
 intre incisivul median şi cel lateral
 intre incisivul lateral şi canin
- in zonele afectate :
o dinţi hipoplazici, deformaţi, deplasaţi
o unii pot lipsi
o ± dinţi supranumerari
 interferă cu : suptul, deglutiţia, fonaţia
 Uneori este incompatibilă cu viaţa

Fisura mediană a buzei superioare :

- rară
- din cauza lipsei totale a filtrumum-ului
- din mugurele intermaxilar

Fisura buzei inferioare :

- caz excepţional
- din cauza lipsei unirii celor doi muguri mandibulari
- mediană
- asociată cu fisura mediană a mandibulei şi limbii

Malformaţiile limbii
Aglosia :
- cazuri excepţionale
- papilele linguale sunt pe planşeu
- uneori – incompatibile cu viaţa
o sindromul aglosie + adactilie

Microglosia :
o rară
o limbă mică, rudimentară
 o ± partea anterioară poate lipsi (2/3) + agnaţie

Macroglosia :
- cauzele cele mai frecvente
o hemangiom
o limfangiom lingual
• suprafaţa este presărată cu canale vasculare dilatate

o hemihipertrofia facială
o neurofibromatoza de tip i
o hipotiroidismul congenital (mixedem)
o sindromul down
o macroglosia secundară:
• amiloidoza

• mixedemul

• acromegalia

• angioedemul

• tumori

- la nou născut :
o respiraţie zgomotoasă, supt dificil
- în copilărie :
o dificultăţi de pronunţare a consoanelor linguale
- la adult :
o deplasări ale dinţilor cu malocluzie
o prognatism mandibular
o impresiuni ale dinţilor pe limbă → necroze, ulceraţii, infecţii supraadăugate,
obstrucţie respiratorie
- la vârstă înaintată – cu edentaţie :
o persoana nu poate suporta proteza

Ankiloglosia :
- rară (2-3/10.000)
- fren lingual scurt, gros, inserat până la vârful limbii
- când interferă cu vorbirea – intervenţie chirurgicală

Limba bifidă (fisura limbii) :

- anomalie a primului arc branhial-mugure mandibular
 o lipsa unirii mediane a mugurilor linguali
- forme anatomo-clinice
o două limbi
o o fosetă profundă pe faţa dorsală
• în fosetă – prezente resturi alimentare → inflamaţie (glosită)

o situaţii intermediare
o uneori: un defect minim de unire la vârful limbii + ankyloglosie

Tiroida linguală :
- tiroida se formează în mod normal la baza limbii
- când tiroida nu descinde în poziţia cervicală → poate fi înglobată parţial sau total în baza
limbii între foramen cæcum şi epiglotă -> tiroida linguală
o totală
o singurul ţesut tiroidian - 70% din cazuri !

• cu mai multe consecinţe clinice

o parţială
o 10% din populaţie prezintă resturi de ţesut tiroidian la baza limbii – asimptomatic

o macroscopie/clinică :
 un nodul care poate bloca calea respiratorie şi digestivă → dispnee, disfonie,
disfagie
 accentuare la pubertate, adolescenţă, sarcină, menopauză – prin hiperplazie
 maladii tiroidiene :
• hipotiroidism

• uneori – transformare chistică, infecţie

• transformare malignă

Limba fisurată (scrotală, plicaturată)

- 1%-5% din populaţie, sexul masculin mai frecvent ca cel femnin, frecvenţă crescută cu
vârsta
- congenitală sau secundară : traumatisme, avitaminoze, bătrâneţe
- asimptomatică, sau arsuri ale limbii
- macroscopie
o depresiuni care divizează suprafaţa dorsală în insule, uneori mai accentuate la extreme

o deseori, o depresiune mediană de unde pleacă mici fosete transversale

Limba neagră păroasă
- 0,5% din adulţi
- anomalie de origine incertă
- cauze:
o tabagism, igienă orală deficitară, antibiotice, corticosteroizi, apă de gură cu substanţe
oxidante, antiacide, iradiere
- asimptomatic
- alteori: greaţă, arsuri, gust rău
- macroscopie
o faţa dorsală a limbii prezintă un aspect păros
o papilele linguale se alungesc uneori până la un cm
o culoarea variază: albă – brună – neagră
- microscopie
o hiperplazie filiformă de papile + acumulare de keratină, bacterii, ciuperci

Glosita migratorie benignă (limba geografică)

- 1%-3% din populaţie
- f/m=2/1
Etiopat :
- necunoscută
- non malformativă
- atopie, alergie
- influenţe hormonale
Localizare:
- faţa dorsală a limbii - 2/3 anterioare, marginile, vârful
- rareori pe mucoasa bucală, labială , palatală
Macroscopie :
- zone eritematoase multiple, bine delimitate
- în jur : zone elevate alb-gălbui, cu margini neregulate
Microscopie :
- atrofia papilelor filiforme
*vindecare cu migrarea leziunii !
Stomatitele infecţioase virale
Stomatitele herpetice
Herpetoviridae : virusuri umane herpetice (HHV) cu ADN
- HHV-1 : Herpes simplex tip 1 (HSV-1)
- HHV-2 : Herpes simplex tip 2 (HSV-2)
- HHV-3 : Virusul varicelo - zosterian (VZV)
- HHV-4 : Virusul Epstein-Barr (EBV)
- HHV-5 : Virusul citomegalic (CMV)
- HHV-6, HHV-7
- HHV-8 : Provoacă boala Kaposi (AIDS)
Organismul uman - singurul rezervor natural
Virusul trăieşte în latenţă în ganglionii nervoşi sau limfatici, de unde se reactivează şi provoacă
maladie din timp în timp

HSV-1 :
Este cea mai frecventă cauză de infecţie virală a mucoasei bucale
Afectează cavitatea bucală, buzele, faringele, ochii, tegumentul jumătăţii superioare a corpului

Primoinfecţia :
- cel mai frecvent : copii mici între 6 luni → 5 ani
- rareori la adulţi : ţările dezvoltate
Se extinde
- prin contactul cu saliva infectată sau cu leziunile active periorale
- poartă de intrare: eroziunile tegumentare
ex. :
• la copii – sărutul părinţilor

• la sportivi – « herpes gladiatorum »

• la pacienţi cu boli deramatologice - pemfigus, eczemă

- asimptomatic (80% din cazuri)

o sau faringită lejeră
- uneori simptomatic : gingivo-stomatita acută primară
o după 5 zile de incubaţie, debut brusc cu un syndrome prodromal: febră, stare
generală alterată, anorexie, iritabilitate
o după încă 1-2 zile, apar leziuni bucale, extra orale şi limfadenomegalie
lateroceervicală reactivă (uneori consecinţa unei suprainfecţii supraadăugate)
 Macroscopie :
o Leziuni bucale în mai multe faze de evoluţie :
• numeroase leziuni grupate “în buchet”

• pe mucoasa

 palatului dur

 faţa dorsală a limbii

 limbă

• eritem

• papulă

• mici vezicule seroase care se sparg

 eroziuni acoperite de o pseudomembrană de fibrină

 pot fuziona în mari ulceraţii cu contur neregulat

o Gingia :
• eritematoasă

• tumefiată

• dureroasă

• uneori eroziuni cu margini înalte, la nivelul gingiei libere

o Uneori leziuni extraorale :

• vezicule labiale muco-cutanate sau periorale :

 consecinţa scurgerii salivei (copii)

 se rup şi se acoperă de cruste (prin uscarea lichidului seros vezicular)

o leziuni de inoculare la degete prin supt (panaris herpetic) şi secundar la ochi, organe
genitale

Microscopie :
o Vezicula :
o spaţiu intraepitelial sau subepitelial (epiteliul scuamos al mucoasei bucale sau al

epidermului) umplut cu un lichid seros

o rezultatul degenerescenţei balonizante şi a rupturii celulelor scuamoase infectate care

astfel eliberează virusul

Virusul eliberat infectează de asemenea neuronii senzitivi ai nervului trigemen
Vindecare:
 după 7 zile, febra şi simptomele se reduc

 ulceraţiile de vindecă după 10-14 zile prin reepitelizare

 virusul se retrage şi rămâne în ganglionul nervos trigeminal !

Recidivele infecţiei cu hsv-1 :

o o treime din persoane cu o primoinfecţie fac din timp în timp recidive
o în aceeaşi localizare ca primoinfecţia sau într-o zonă adiacentă, inervată de
glanglionul nervos în care s-a retras virusul
Macroscopie :
- leziuni veziculoase pe buze şi pe tegumentul perioral = herpes labial :
o acelaşi ciclu evolutiv, de aproximativ 10 zile, ca în cazul primoinfecţiei
o o suprainfecţie bacteriană (impetigo) prelungeşte evoluţia şi poate lăsa cicatrici
- recidive pe mucoasa bucală :
o la imunocompetent :
 câteva leziuni (1-3) pe mucoasa ataşată de os : palat dur, gingie ataşată
o la imunodeprimaţi :
 leziuni grave care rămân până la momentul morţii dacă nu sunt tratate:
 fisuri transversale pe limbă
 ulceraţii gingivale interdentare
 leziuni necrotice extinse pe toată mucoasa, pe buze, pe tegument

Stomatita ulcero - necrotică (gangrenoasă, noma) :

Floră particulară :
- anaerobi (fusobactérium nucléatum, borélia vincenti, prévotella intermédia)
- stafilococ aureus
- streptococ

Patologie :
o leziuni bucale ulcero – necrotice extinse, profunde, mutilante
• se pot extinde în jurul orificiului bucal, nas, orbită

o halenă fetidă, hipersalivaţie, febră, limfadenită

o leziuni asociate: scalp, gât, perineu, vulvă
Factori favorizanţi :
- gingivita ulcero-necrotică (angina plaut-vincent)
- infecţii grave
• forme septicemice de scarlatină

- intoxicaţii cu metale grele : hg, pb, bi, au, ag

- maladii hematologice : leucemii
- la sugari care suferă de malnutriţie sau cu o infecţie anergizantă : difterie, rujeolă, scarlatină
- tumori maligne

Candidoza bucală
Etiologie : Candida albicans
Infecţia este prezentă sau manifestă clinic la 30%-50% din populaţia generală
Patogeneza depinde de:
o virulenţa tulpinii de candida albicans
o factori generali :
• sistemul imun

 insuficienţă congenitală sau secundară

trat. imunosupresor


• anemie feriprivă

• maladii endocrine

 diabetul zaharat

 endocrinopatii (familiale, secundare)

o factori locali
• igienă bucală deficitară

• xerostomia (mucoasă bucală uscată, fără salivă)

• proteze dentare

• floră locală perturbată de către antibiotice

Localizare: intra oral, extra oral, intra şi extra oral
Microscopie:
- hife
- chiste (spori)
- negre la colorare cu Ag methenamină
Forme anatomo-clinice (macroscopice)
 a. Candidoza pseudomembranoasă
Cea mai frecventă
Apare la :
o nou născuţi
o sugari malnutriţi
o adulţi : infecţie hiv, antibioterapie, chimioterapie, radioterapie, leucemie
o la vârstnici debilitaţi

Localizare : jugală, dorsală a limbii, palat, orofaringian

Anatomo - clinic :
Macro :
- plăci unice, multiple
 albe, moi, de un aspect cremos (ca laptele coagulat)

 aderente dar care pot fi îndepărtate uşor prin radere sau frecare

- mucoasa sub jacentă este normală sau eritematoasă

- rareori cu hemoragii (în terapii anticanceroase)
o arsuri
o senzaţie de tensiune în mucoasă
o senzaţie de vezicule
o gust neplăcut

Forme evolutive :
- acută: după antibioterapie
- cronică: deprimarea imunităţii
- DG. DIF. : cu toate leziunile albe ale mucoasei bucale

b. Candidoza eritematoasă
Candidoza acută atrofică :
- după antibioterapie (tetraciclină, trat. topic)
- rară astăzi(din cauza asocierii de antifungice la antibioterapie)
o arsuri (ca cele după o băutură fierbinte)
o macroscopie: pierdere difuză de papile filiforme de pe faţa dorsală a limbii → limbă
roşie depapilată
Eritemul candidozic generalizat : in xerostomie (S. Sjögren)
Eritemul candidozic focal :
 o la HIV+
o macule roşii pe palatul dur, moale, dorsal al limbii

c. Candidoza de proteză :
- pe palat – în caz de proteză totală sau de placă ortodontică utilizată non stop (scoasă rar
pentru igienizare)
- sub placă : reacţia la candida sau la alte microorganisme
o macroscopie:
o eritem, edem şi peteşii pe palat - bine delimitate la marginea protezei
o un minimum de semne clinice
o când sunt rezistente la tratament - anemie feriprivă asociată

d. Stomatita (cheilita) angulară

20% Candida albicans / 60% Candida albicans+ Stafilococcus aureus / 20% Stafilococcus
aureus
Etiopat. : flux slivar infectat cu candida
Asociată cu :
- candidoza pseudomembranoasă
- glosita romboidă mediană
- stomatita provocată prin proteză
- candidoza hiperplazică cronică
Macro (clinic) :
- eritem
- fisuri
- scuame

e. Candidoza hiperplazică cronică (leucoplazia candidozică)

- controversată
o leucoplazie+ candida suprapusă
o leucoplazie produsă de candida
- dispare sub tratament antifungic
Macroscopie
o placă albă care nu poate fi îndepărtată prin radere, de grosime variabilă, aspect
neregulat
o dorsal limbă, pe mucoasa bucală retro comisural
o pe planşeu, ventral limbă
 o uneori – plăci cu zone albe alternând cu mici zone roşii - leucoplazie pătată (dg. dif.
cu eritroleucoplazia)

Complicaţiile proceselor inflamatorii buco –dentare

Diseminarea microorganismelor în ţesuturile moi :
Celulita :
Definiţie: extensia acută, edematoasă, non supurativă a unui proces inflamator buco-dentar în
ţesuturile moi
Anatomo - clinic :
- regiunea este tumefiată, pielea roşie, caldă
o dacă este într-un spaţiu anatomic profund, pielea suprajacentă este normală
- semne generale de infecţie
- limfadenită
Evoluţie :
- vindecare
- supuraţie
• abces

• flegmon care se extinde:

 de la maxilarul superior – spre obraji, orbită

de la mandibulă – spre obraji, planşeu bucal -> angina ludwig



- cronicizare → flegmon lemnos

• induraţie prin fibroză

• tumefiere

• microabcese

Angina ludwig :
Def. : evoluţia spre supuraţie a unei celulite în spaţiul submandibular
• se extinde rapid latero-cervical ş mediastinal

• traiect direct din planşeul bucal spre mediastin prin lojile anatomice laterocervicale
ale gâtului
Etiologie :
• inflamaţii ale mandibulei (70%) – de origine dentară
• fracturi ale mandibulei
• laceraţii traumatice ale planşeului bucal
• abcese peri amigdaliene
Anatomo - clinic :
o unilaterală → bilaterală
o tumefierea planşeului bucal
o tumefierea şi protruzia limbii (limbă lemnoasă)
o îngroşarea gâtului, dură la palpare (gât lemnos)
o dureri la planşeu, gât
o limitarea mişcărilor gâtului
o disfagie, disfonie
Evoluţie : extensie latero-cervicală şi mediastinală
• edem laringian -> obstrucţie respiratorie
 tahipnee, dispnee, tahicardie, stridor, ortostatism

• interesarea spaţiului latero şi retrofaringian

• interesarea mediastinului : mediastinită purulentă
• MOARTE !

Diseminare osoasă : osteomielită

Diseminare sinusală: sinuzită purulentă

Diseminarea sanguină a microorganismelor :

Septicemie :
- endocardite septice, meningite, encefalite
- tromboflebita sinusului cavernos al durei mater :
o infecţiile dinţilor maxilari – diseminare prin plexul venos pterigoidian
o infecţiile buzei superioare şi a feţei – diseminare prin venele angulare, faciale şi
oftalmice
Anatomo - clinic :
o semne de focar inflamator – al focarului infecţios primar
o stază sanguină, edem şi inflamaţie retrogradă pe întregul teritoriu drenat în sinusul
cavernos
• tumefacţie edematoasă periorbitară

• inflamaţia pleoapelor şi a conjunctivei oculare

• protruzia şi fixarea globului ocular

 midriază, lăcrimare, fotofobie, cecitate

• indurarea şi tumefierea frunţii şi a nasului

• semne generale de infecţie

Stomatitele aftoase sau aftozele sau aftele
Aftele minore(afte sporadice) :
Cele mai frecvente : 80% din cazuri
Debut în copilărie sau adolescenţă
Recidive rare: de 2/lună la 1/mai mulţi ani
Arsuri, prurit (maculele) → extrem de dureroase (ulcerele)
Macroscopie :
o pe mucoasă nekeratinizată
• de mucoasă jugală, labială, ventrală a limbii, planché, palais

o macule eritematoase care se ulcerează :

• reduse ca număr: 1-5

• de 3 la 10 mm

• acoperite de o pseudomembrană de fibrină

Vindecare în 7-14 zile, fără cicatrici

Aftele majore (aftoza bucală)

Rare : 10% din cazuri
Debut după pubertate, recurenţă timp de 20 ani (sau mai mult)
Izolate : caracter recidivant, subintrant şi invalidant
Acompaniate de alte localizări : aftoze cutaneo-mucoase ; aftoze bipolare (bucale şi genitale),
boala Behçet
Macroscopie :
o pe mucoasă non keratinizată şi keratinizată :
• labial, palat moale, amigdale, faţă dorsală a limbii şi gingii

o de la 1 la 10 leziuni:
• afte vulgare, mici

afte gigante! : ulceraţii de 1-3 cm, profunde

•

o durează îndelungat :
• 2-6 săptămâni

Vindecare cu cicatrici mutilante şi stenoze

Granulomul piogenic
Def. : pseudotumoră produsă prin iritaţie şi traumatisme, în prezenţa unei flore bucale speciale
Mai frecvent : la copii, tineri, şi femei gravide
o apare în primul semestru de sarcină, creşte până la naştere şi apoi descreşte = tumora
de sarcină
Macroscopie :
o localizare :
o 75% pe gingia maxilară (dinţi anteriori, poziţie vestibulară) şi rareori pe buze, limbă,
mucoasă jugală
o masă lobulată, sesilă sau pedunculată, moale, roşie cu o suprafaţă gălbuie, de mm la cm
diametru
o sângerează uşor, ne dureroşi, cresc rapid
Microscopie : ţesut de granulaţie, acoperit de epiteliul scuamos ulcerat, purulent
Evoluţie : nedefinită (fără tratament)
- uneori : recidive după un tratament chirurgical

Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu mieloplaxe)

Def. : pseudotumoră gigivală apărută prin iritaţie gingivală profundă
Factori favorizanţi :
o extracţie dentară, fractură dentară
o tratemente periodontale
o iritaţie dată de proteză
o infecţii cronice
La toate vârstele (vârf în decada 5-6), 60% din cazuri la femei
Macroscopie :
o pe gingie, de obicei pe o creastă alveolară edentată, mai frecvent la mandibulă
o nodul mai mic de 2 cm diametru, roşu, sângerând, ne dureros, ulcerat sau nu
Microscopie:
- ţesut de granulaţie cu :
o hemoragii recente şi vechi (siderofage)
o osteoclaste (celule gigante multinucleate) în pereţii capilarelor neoformate
o spiculi osoşi sau osteoid reactiv
- epiteliul suprajacent integru sau ulcerat
Evoluţie : lentă, spre fibroză
Modificări pretumorale ale mucoasei bucale
Leucoplazia (leucoplakia):
Def:
o noţiune clinică care defineşte o pată sau placă albă
o la nivelul mucoasei bucale
• esofagiene, laringiene, vaginale, anale

o care
• nu se poate îndepărta prin radere

• nu poate fi atribuit clinico-patologic altei maladii ale mucoasei bucale

Microscopie:
o 80% din cazuri :
o epiteliu gros cu
• hiperkeratoză

 ortokeratoză– keratina este de tip normal, fără nuclei

 parakeratoză– în stratul de keratină există keratinocite sau resturi nucleare =

keratinizare accelerată
• acantoză - îngroşarea stratului spinos - creşterea numărului de celule spinoase

o alteori epiteliu subţire

17% (5-25%) prezintă modificări precanceroase displazice :

- Atipii celulare şi arhitecturale
o corionul
• infiltrat limfoidal

• în formele exofitice cu axe digitiforme conjonctivo-vasculaire

- Leziuni precanceroase de grad redus:

• răspund de 10% din cazuri
• potenţial redus dezvoltare într-un carcinom invaziv
• displazie scuamoasă minimă : (grade i)
 afectează stratul bazal şi cele parabazale = 1/3 profund al epiteliului

- Leziuni scuamoase precanceroase de grad înalt :

o în 7% din biopsiile pentru leucoplazie
o conduc spre un carcinom invaziv
Displazie moderată (grade II): afectează stratul bazal şi până la 1/3 din cele spinoase = 2/3
profunde ale epiteliului
Displazie severă (grade III): afectează stratul bazal şi ½ din cele spinoase = 3/4 profunde ale
epiteliului
Carcinomul in situ: afectează toată grosimea epiteliului scuamos

În 3% din leucoplaziile biopsiate - CARCINOM PAVIMENTOS INVAZIV

Macroscopie/clinic:
Localizare :
- 70% din cazuri : buze, mucoasă jugală, gingii, limbă
- 90% din leucoplaziile displazice şi carcinomatoase apar pe limbă (ventro - lateral), buze,
planşeu
Localizată sau difuză
Asimptomatică sau percepută ca zonă neregulată
- aspectele macroscopice nu se corelează cu microscopia sau cu apariţia displaziei sau a
cancerului

Forme macroscopice:
Leucoplazia subţire (minimă):
o placă de mici dimensiuni, bine delimitată, netedă, grosime redusă (semi-transparentă)
o în evoluţie :
• dispare

• persistă

• evoluează spre forma următoare (2/3 din leziuni)

Leucoplazia groasă (omogenă):

o evoluează din forma precedentă
o placa subţire se extinde lateral, devine mai groasă, albă, indurată (ca pielea), cu fisuri
pe suprafaţă
o asociată cu tabagismul
o în evoluţie :
• 1/3 dispare

• unele dispar

• o minoritate trece spre forme mai grave

Leucoplazia granulară (nodulară):

o pe placa precedentă apar neregularităţi
Leucoplazie verucoasă:
o pe placa granulară apar proiecţii exofitice ascuţite sau aplatizate
Leucoplazie verucoasă proliferativă:
o plăci mari, multiple, neregulate, albe, cu tendinţa de a se extinde lent şi a deveni
exofitice
o chiar sub tratament regresează rar, progresează spre aspecte care nu se pot distinge
de un carcinom verucos
o uneori :
• progresia spre un carcinom pavimentos (m/f=1/4), nu se acompaniază de modificări

macroscopice
Leucoplazie pătată (eritro-leucoplazie):
o pe fondul alb apar pete roşii
• celule scuamoase imature care nu produc keratină

• se văd capilarele sanguine sub epiteliale

 SE BIOPSIEAZĂ !!!:

o zonele cu aspect exofitic, verucos

o zonele de eritroplazie

Cancerul cavităţii bucale

Forme anatomo-clinice de cancer oral
Carcinom de buză :
o cel mai frecvent
o ulceraţie de >1cm, de 12-16 luni
o localizare :
• buza inferioară , m

• buza inferioară , f

o factori favorizanţi :
• meseriile în aer liber : în 70% din cazuri cancerul apare pe o cheilită actinică
• ţigările, pipa : cancerul apare pe locul de contact cu buza

o 2% prezintă metastaze limfoganglionare regionale din momentul diagnosticului

Carcinomul de limbă :
o 40% din cancerele bucale (fără buze)
o nodul sau ulceraţie ne dureroasă
 o localizare :
• 2/3 pe marginea posterioară

• 20% pe suprafeţele anterolaterale şi ventrale a limbii

• 4% pe suprafaţa dorsală a bazei limbii (pe leziunile sifilitice)

o cele de la baza limbii – cele mai maligne

Carcinomul de planşeu bucal :

o 35% din cancerele bucale
o în creştere la femei
•la o vârstă avansată, dar cu o decadă mai repede la femei
o ulceraţie mediană
o factori favorizanţi :
• leucoplazie, eritroplazie

• o neoplazie secundară

o invadează mandibula, limba, glandele salivare maajore

Carcinomul mucoasei jugale :

o 15% din cancerele bucale
o la sau sub linia de ocluzie din regiunea molarilor
o metastaze rapide

Carcinomul gingival, alveolar :

o 10% din cancerele bucale
o localizare : mandibular posterior
o pe o zonă de keratoză
o la debut :
• pot mima o inflamaţie dentară

o devin manifeste după o extracţie ca

“granulom piogenic”
•

• pe o zonă edentată ca un “epulis fisural”

o poate mobiliza dinţii vecini

Carcinomul de palat sau orofaringe :

o regiunea amigdaliană, palat posterior, baza limbii
o disfagie, dureri proiectate în ureche
o diagnostic tardiv
 o cu cât este mai posterior cu atât este mai mare şi probabil cu metastaze (80% prezintă
metastaze la momentul diagnosticului)

Propagarea cancerului bucal

Invazia ţesuturilor adiacente :
Sub mucoasa limbii printre fasciculele musculare, în direcţie posterioară (dificil de detectat
intraoperator)
În muşchii milohioidieni şi hipogloşi (ai planşeului ) : mult mai rar
În spaţiul submandibular sau în spatele muşchilor milohioidieni – tumorile posterioare (ai fosei
gloso-amigdaliene)
Impune verificarea bioptică a marginilor de rezecţie şi includerea zonelor pozitive în suprafaţa
iradiată !!

Invazie perineurală :
Rară în cazul carcinomului pavimentos
De obicei în nervul mandibular
Invazia şi propagarea se face pe traiectul nervos, în cele două direcţii (cranial şi distal)
Cel mai frecvent → extensie intracranienă a tumorii
Partea rezecată a mandibulei trebuie să conţină canal dentar inferior iar nervul trebuie rezecat cât
mai sus posibil

Invazie vasculară :
Invazia limfaticelor - se corelează cu metastazele ganglionare
Invazia venei jugulare interne - nu se corelează cu metastazele sanguine
Arterele – sunt invadate rar, din cauza ţesutului elastic

Invazia osoasă :
Facilitată prin :
- canalul dentar inferior
- foramenul incisiv, foramenul palatin
- vasele nutritive care perforează vertical creasta alveolară
Mai frecvent la mandibulă
Metastazele limfoganglionare :
Dificil de apreciat clinic : un limfoganglion mare nu este în mod obligator cu metastaze iar un
ganglion normal poate conţine metastaze !!
Localizare:
- cancer de limbă, de planşeu, de creastă alveolară : metastaze ipsilaterale în limfoganglionii
sub mandibulari, jugulo-digastrici şi cervical profund mijlociu
- cancer de trigon retromolar : sub mandibular, jugulo-digastric, cervical profund superior
şi mijlociu, parafaringian
- cancer de buze şi al vârfului limbii : submentonier, sub mandibular
- cancerul liniei mediane (buze, planşeu, limbă) : cervical bilateral
Prin ruptura capsulei limfoganglionare, metastaza se poate extinde spre piele, muşchi, os, glande
salivare, fascie prevertebrală