Chirurgie 5.

1
1. Care sunt afectiunile buzelor?
-Anomalii
-Plagi
-Infectii
-Dermatitele buzelor
-Granulom eozinofilic felin
-Tumori

2. Care sunt afectiunile peretilor cavitatii orale?

-Schizis
-Prog/BrahiGnatism, CampiloGnatism/CampiloRinus

3. Care sunt malformatiile cavitatii orale?

- despicături, dehiscenţe – întrerup continuitatea ţesuturilor la diferite niveluri
- deformaţii rezultate prin hipo- sau hiperdezvoltarea unor structuri
- anomalii numerice (dinţi în număr crescut sau diminuat faţă de normal)
- anomalii de poziţie (schimbarea sediului unor structuri) - anomalii complexe.

4. Ce structuri anatomice intereseaza dehiscentele cavitatii orale?

-anterioară: buză, aripa nasului, creasta alveolară -posterioară: vălul
palatin palatul dur

5. Cum se clasifica dehiscentele în functie de structurile interesate?

- localizare anterioară (cheilognatoschisis): - incomplete (limitate la buză şi aripa nasului) sau
- complete (interesează şi creasta alveolară);
-posterioară (uranostafiloschisis): - incomplete (interesează doar vălul palatin) sau
- complete (interesează şi palatul dur)
- Despicături asociate: asocierea unei despicături anterioare cu una posterioară între care se află
o punte osoasă - Despicături totale (cheilognatouranostafiloschisis) – interesează toate
structurile.

6. Care este încadrarea traumatismelor regiunii capului în functie de extindere?

- leziuni limitate la ţesuturile moi
- la masivul osos
- mixte

7. Care sunt caile patogenice prin care se constituie procesele infectioase ale tesuturilor moi si dure ale capului?
- calea directă, întâlnită în supuraţii, puncţii septice şi corpuri străine;
- calea submucoasă – în procesele parodontale cu deschidere spontană - calea limfatică
- calea transosoasă – în special în afecţiunile dentare apicale.

8. Care sunt formele anatomopatologice ale Infectiilor tesuturilor moi în regiunea capului?
-abces, - flegmon,- fistulă
9. Care sunt formele anatomopatologice ale Infectiilor tesuturilor dure în regiunea capului?
-cariei, osteitei, osteomielitei, fistulei

10. Care sunt neoplasmele benigne întîlnite în regiunea capului?

- papiloamele localizate la buze, nări, mucoasa orală, limbă, faringe la câine, bovine, cabaline;
- adenoamele (chisturi de retenţie ale glandelor sebacee) la bovine şi carnasiere;
- cheratoamele (corul cutanat) la bovine, câine, păsări şi mai rar la cal, cu localizare pe frunte, nas, pleoape,
urechi şi jgheabul intermandibular;
- fibroamele dezvoltate subcutanat la cal, câine şi bovine.

11. Care sunt neoplasmele maligne întîlnite în regiunea capului?

- melanoamele – la cai vineţi, la câini din rasele de vânătoare şi ciobăneşti, localizate pe pleoape, buze, obraji;
- sarcoamele şi osteosarcoamele cu localizare gingivală (epulis sarcomatos), mandibulară şi în cavitatea nazală
- carcinoamele localizate la piele, pleoape, glob ocular, faringe, limfonoduri, encefal, sinusuri, corneţi nazali şi
masivul osos al capului;
- neoplasmele nodurilor limfatice din jgheabul intermandubular – reprezentând metastaze ale carcinoamelor,
sarcoamelor, melanosarcoamelor capului.

12. Ce studiaza stomatologia veterinara?

- studiul bolilor şi anomaliilor cavităţii orale
- terapeutica medico-chirurgicală şi ortopedică a acestora.

13. Ce elemente se urmaresc la inspectia externa în cazul suspicionarii unor afectiuni stomatologice? -
modificări anatomice sau comportamentale
-simetria (partea stângă cu cea dreaptă a capului, din fată si de sus). -
Evaluarea ocluziei dentare.

14. Care sunt grupele de dinti permanenti?

-incisivi, canini, premolari, molari

15. Care este formula dentara la cabaline / bovine / câine / pisica?

Cabaline 60(2)66 - 60(2)66
Bovine 0066 - 8066
Ovine 0066 - 8066
Suine 6266 - 6266
Câine 6284 - 6286
Pisică 6262- 6242

16. La ce se refera sistemul Triadan de notare al dentitiei?

Sistem de notare a dinţilor în fişa stomatologică

17. În sistemul de notare Triadan al dentitiei definitive daca prima cifra, din cele trei, este 3 aceasta inseamna:
-ca dintii se afla pe mandibula stanga

18. Prima cifra în sistemul de notare Triadan pentru dentitia de lapte de pe hemimandibula dreapta este
2

19. Ce cifre sunt atribuite dentitiei permanente/de lapte în sistemul de notare Triadan? permanenta- 1,2,3,4 de
lapte - 5,6,7,8

20. Ce este atrezia orala?

Malformaţie caracterizată prin absenţa orificiului oral.

21. Ce prognostic are atrezia orala?

defavorabil

22. Cum apar despicaturile labio-nazale?

în urma lipsei de alipire a mugurilor embrionari datorită proliferării şi persistenţei epiteliului pe suprafaţa de unire a
mugurilor

23. Care este cea mai frecventa localizare a despicaturilor labio-nazale?

-de obicei la buza superioară

24. Care este denumirea populara a despicaturilor labio-nazale?

-buza de iepure

25. Care sunt elementele clinice caracteristice unei despicaturi labio-nazale incomplete / complete?
-incomplete (cheiloskizis) – linia de separare este strâmtă şi localizată numai la buza superioară.
-complete (cheilognatoskizis) sunt largi, interesează buza, pragul năriişi creasta alveolară.
Sunt des însoţite de fisuri ale bolţii palatine. Aripa nasului este lăţită, în interiorul narinei se poate
observa vârful limbii. Prehensiunea lichidelor dificilă

26. Ce se urmareste prin tratamentul unei despicaturi labio-nazale?

– refacerea continuităţii structurilor afectate:

27. Care sunt timpii operatori ai interventiei chirurgicale în caz de despicatura labio-nazala?
- vivifierea marginilor despicăturii
- mobilizarea părţilor moi labio-nazale
- sutura mucoasei labiale, puncte separate, fir neresorbabil (nylon)
- sutura muşchiului orbicular al buzelor, catgut
- sutura pielii puncte separate, fir neresorbabi
28. Care este intervalul de timp în care o plaga a buzelor este considerata recenta?
-sub 6 ore

29. Care este conduita în terapia plagilor buzelor / comisurilor buzelor?

toaleta si antisepsia, sutura imediată (inclusiv mucoasa).
- Lambourile din buze (plăgi prin agăţare) nu se îndepărtează.
-Vindecarea plăgilor se poate realiza prin vindecarea primară (“per primam” sau “per primam
intentionem”) (ideală pentru orice plagă), secundara („per secundam" sau per secundam intentionem")
(întotdeauna prezentă infecţia) sau tertiară („per tertiam intentionem"). Plăgile comisurilor nu se
suturează (vindecare secundară).

30. Ce reprezinta retractia buzei superioare?

– proces fibrozant aderenţial al buzei superioare la gingie ca urmare a unui traumatism.

31. La ce specie este întâlnita retractia buzei superioare?

bovine

32. Care sunt elementele clinice de diagnostic a retractiei buzei superioare?

asimetria orificiului bucal, neafrontarea buzelor, descoperirea permanentă a bureletului incisiv şi incisivilor.

33. Fata de ce afectiune se impune un diagnostic diferential în cazul retractiei buzei superioare?
paralizia nervului facial (se verifică motilitatea buzelor)

34. Care este tratamentul în cazul retractiei buzei superioare?

- neurosedare şi blocajul nn. infraorbitar sau maxilar
- antisepsia silonului gingivo-labial
- incizia aderenţei fibroase

35. Ce este cheilita?

Inflamaţia traumatică a buzelor

36. Care sunt elementele de diagnostic în cheilita?

Clinic: buza mărită în volum, sensibilă, animalul îşi freacă sau scarpină gura sau buzele, apar tulburări de
prehensiune
37. Ce reprezinta dermatita buzelor?
inflamatia tesuturilor cutanate sau mucocutanate maxilare sau mandibulare.

38. Care este etiologia dermatitelor cu localizare periorala?

limfom cutanat epiteliotrop (câine), parazitară (demodex spp.),
hipersensibilitate (dermatită atopică), mediată imun (lupus eritematos
discoid, celulită juvenilă, pemfigus foliaceu, sindr. uveo-dermatologic),
intertrigo al faldurilor buzelor, piodermatită mucocutanată, dermatită
necrolitică superficială, vitiligo, etc.

39. Care sunt elementele clinice ale dermatitei buzelor?

Clinic: simptomatologia dermatitelor (eritem, prurit, papule, pustule, vezicule, bule, eroziuni, ulceratii, cruste,
alopecie) + tulburări de prehensiune şi masticaţie.
La cai: extindere a infecţiei prin contact repetat cu dermatitele membrelor (ariceală).
La câine foliculita buzelor apare numai la tineret, cu caracter pustulo-purulent sau de furunculoză multiplă.

40. La ce rase de câini apare dermatita umeda cronica?

La rasele de câini cu buză superioară pendulantă (Cocker spaniel, Bulldog englez, Saint Bernard)

41. Care este tratamentul în cazul dermatitei umede cronice la câine?

se va tunde părul, zona va fi antiseptizată zilnic de 2 ori/zi şi se va menţine uscată.

42. Care este cauza aparitiei granulomului eozinofil felin?

bolile alergice ale pielii.
43. Care sunt formele clinice ale granulomului eozinofil felin?
3 forme clinice: 1. Ulcerativă (ulcer indolent)- localizată la buza superioară, posibil pe limbă
2. Placa eozinofilică – oriunde pe corp, dar de obicei pe abdomen
3. Granulomul eozinofil (granulomul linear) – localizare orală (limbă, palat), pe faţă, pe partea caudală a
coapsei, la degete.

44. Care sunt localizarile formelor clinice ale granulomului eozinofil felin? Ulcer indolent - buza
superioară, posibil pe limbă
Placa eozinofilică – oriunde pe corp, dar de obicei pe abdomengranulomul linear – localizare orală (limbă,
palat), pe faţă, pe partea caudală a coapsei, la degete.

45. Care sunt manifestarile clinice în cele trei forme ale granulomului eozinofil felin?
Ulcer: -prezenţa ulcerului, animalul se linge repetat.
Placa: - iniţial o îngroşare a pielii,
- apoi zone eritematoase, bine circumscrise, umede, evoluează spre ulcere cutanate
- prurit intens,
- la examenul microscopic al ţesutului numeroase eozinofile
- eozinofilie
Granulom: -Edemul buzei şi/sau al bărbiei. La examenul cavităţii orale – eroziuni sau ulcere cu
aspect tipic de suprafaţă punctată cu alb.
- Granuloame la perniţe – deplasare dificilă
- Leziuni liniare înguste (pe coapsă) nedureroase, nepruriginoase, alopecice, ferme.

46. Fata de ce afectiuni se impune un diagnostic diferential în cazul granulomului eozinofil felin? alte boli
cutanate (infectii fungice, bacteriene, virale, tumori cutanate sau ale cavitătii orale), abcese, alte cauze care
conduc la edeme.

47. Care este tratamentul granulomului eozinofil felin? derivaţi de cortizon – terapie imunosupresoare

48. Care este prognosticul granulomului eozinofil felin?

- Tineret – prognostic mai bun. La pisici sub 1 an pot regresa spontan după o evoluţie de 3-5 luni
- La indivizii cu leziuni recurente fără o cauză cunoscută se impune terapia specifică timp îndelungat pentru a
menţine leziunile în remisiune. Deoarece aceste cazuri pot deveni refractare la terapie sau pot
manifesta efectele adverse ale terapiei prognosticul este rezervat.
49. Care sunt elementele de diagnostic clinic în caz de fisura palatina?
dificultatea suptului, disfagie şi prelingerea laptelui din nări când nou-născutul încearcă să sugă.

50. Care este prognosticul în caz de fisura palatina?

REZERVAT

51. Cu ce se poate complica fisura palatina?

Prin aspirarea hranei se pot produce infecţii respiratorii care au un prognostic defavorabil.

52. Care sunt elementele de diagnostic clinic în caz de fisura stafilina?

dificultatea suptului, disfagie şi prelingerea laptelui din nări când nou-născutul încearcă să sugă.

53. Care este prognosticul în caz de fisura stafilina?

REZERVAT

54. Care sunt elementele de diagnostic clinic în caz de fisura palato-stafilina?

identic cu anterioarele

55. Care este prognosticul în caz de fisura palato-stafilina?

REZERVAT

56. Care sunt modalitatile de terapie chirurgicala a fisurilor palatine? -mobilizarea peretilor si lamboul rotit
57. Mobilizarea peretilor palatului:
-Lambouri longitudinale
-Decolare
-Vivifiere
-Sutura biplan

58. Lambou rotit:

-Incizii lambou
-Ridicare si rotire
-Inserare margine lambou intre os si periost
-puncte in U orizontal
-Sutura val palatin TRIPLAN
-Incizii de detensionare

59. Campilognatia:
- Nesuprapunerea longitudinala mandibula-maxilar

60. Cauze campilognatie:

-Congenital
-Fracturi
-Luxatie mandibula

61.Simptome:
-Deviere
-Nesuprapunere arcade dentare
-Prehensiune/masticatie greoaie
-Anomalii tocire

62.Tratament:
-Paleativ
-Raboaj

63.Campilorinus=
-Indoirea laterala a oaselor nazale
64.Brahignatism (mandibula scurta) ,
Prognatism (Mandibula lunga)

65.Clinic/Brahignatism:
-Aspect
-Netocirea incisivilor superiori -
Leziuni palat
-Primul molar SUP&Ultimul molar INF => COLTI Clinic/Prognatism:
-Aspect

66. Brahignatism=Cioc de papagal

Prognatism=Gura de maimuta

67&68.Tratament brahignatism:
-Companie :Extractii
-Cal: Pilire colti/Creere suprafata muscatura din acrilic pe SUP/Cerclaje de tensionare pe SUP
Tratament prognatism:
-companie:
-Cal: rabotaj incisivi/ PRIMUL PREMOLAR INFERIOR
69.?
70. Cauzele contuziei diastemei:
-Zabala

71.Forma aseptica:
-mucoasa ingrosata, sufuziuni

72.Forma purulent-necrotica:
-eroziune, denudare, necroza osoasa
73.Forme ale plagilor obrajilor:
-cutanate, mucoase, perforate

74.Simptome:
- plagile pielii: simptome locale clasice, posibil complicate cu hemoragii, paralizii ale narilor
- plagile mucoaselor: tulburari de masticatie, salivatie abundenta
- plagile perforante: scurgeri de saliva, hrana, aspirarea de aer în cavitatea orala, imposibila prehensiunea apei.

75.Complicatii:
-Fistule, Emfizem sc

76.Forme luxatie mandibulara:

-Unilaterala, bilaterala

77.Orientare:
-Rostro-dorsala

78.Simptome:
-unilaterala: - mandibula deviata înspre partea opusa leziunii, gura deschisa, imposibil de închis prin miscari
voluntare masticatorii sau reductie ortopedica, articulatie tumefiata, dureroasa.
-bilaterala: - gura deschisa, maxilele nu se pot afronta, limba atârna afara, sialoree, prehensiune si masticatie
absente, mandibula deplasata înainte.

79.Diagnostic diferential:
- turbarea paralitica
- corpii straini intraorali
- paralizia trigemenului
- fractura subcondiliana
- tetanos
80.Prognostic:
favorabil în cazul luxatiilor necomplicate; rezervat spre grav când coexista fracturi ale
marginii alveolare ale mandibulei si ale ale apofizei coronoide.

81.se introduce o bagheta de lemn între arcadele molare

- se face contrasprijin cu degetele mari pe mandibula si se imprima mandibulei o directie în jos si spre înapoi

1. Ce forme îmbraca fracturile mandibulei?

-închise, deschise, unice, ale ambelor ramuri, cominutive

2. Care sunt cauzele fracturii mandibulei?

-traumatice (accidente rutiere, cazaturi, lupte cu alte animale)
-preexistenta unor afectiuni (pierderi osoase asociate periodontitelor severe, neoplazii orale).

3. Care sunt localizarile fracturii mandibulei?

-simfiza,
-proces coronoid
-jonctiunea ramura-corp
-proces condilar
-corpul mandibulei (portiunea premolarilor, portiunea molarilor).

4. Cum se clasifica fracturile mandibulei dupa directia liniei de fractura?

-Verticale
-Caudo-ventrale
-Cranio-ventrale

5. Care este orientarea liniei de fractura într-o fractura mandibulara nefavorabila / favorabila?
-Caudo-ventral = NEFAVORABIL
-Cranio-ventral= FAVORABIL

6. Care este simptomatologia în fractura mandibulei?

durere, tumefactie locala, emfizem subcutanat, deformarea regiunii, asimetrie,
cavitate orala semideschisa, scurgeri de saliva, uneori zgomote crepitante deschiderea
gurii este posibila dar dureroasa.
În fracturile deschise se observa în plaga musculocutanata focarul de fractura.

7. Fata de ce afectiuni se face diagnosticul diferential al fracturii mandibulei?

- turbare
- luxatia mandibulei
- paralizia n. trigemen
- miozite (eozinofilica, interstitiala)

8. Care este prognosticul în caz de fractura a mandibulei la animlele mici / mari? -favorabil la animale mici ,
rezervat la animale mari

9. Care sunt metodele de tratament în fracturile mandibulei si cepresupune fiecare din ele? -Fixarea maxilo-
mandibulara: Se mentine gura închisa prin înfasurare cu o fasa textila adeziva,
Fixarea trebuie sa permita consumul apei si a alimentelor-pasta.
-Cerclajul circumferential: amplasarea circumferentiala în jurul mandibulei a unui cerclaj.
Firul metalic nu se va mentine mai mult de 4 saptamâni.
- Cerclajul interdentar combinat cu consolidarea intraorala cu un compozit pe baza de rasini:
Coroana dentara este folosita pentru ancorarea cerclajelor multiple
- Cerclajul transosos : Gaurile pentru cerclaj vor fi la o distanta mai mare de 3 mm de linia de
fractura, vor evita radacinile dentare si canalul mandibular,
-Tehnica fixarii externe percutanate: se folosesc cel putin doua tije Kirschner sau brose mici Steinmann
Capetele externe ale tijelor, se pot fixa, interconecta, cu bara metalica
-Osteosinteza cu placa (placi): fixarea placii dupa ridicarea tesutului moale din zona în care se va fixa placa.
-Mandibulectomia partiala: este recomandata atunci când traumatismul este întins
-Osteosinteza 'intramedulara': aceasta tehnica veche provoaca traumatism major structurilor neurovasculare din
canalul mandibular, nu asigura stabilitate fata de miscarea de

10. Care sunt indicatiiile tratamentului fracturii mandibulare prin fixare maxilo-mandibulara / cerclaj
circumferential / cerclaj interdentar si consolidare cu compozit / cerclajul transosos / fixarii externe
percutanate / madibulectomiei?
(mai sus)

11. Care sunt complicatiile osteosintezei intramedulare ca metoda de tratament a fracturilor mandibulei?
-provoaca traumatism major structurilor neurovasculare din canalul
mandibular, -nu asigura stabilitate fata de miscarea de rotatie -nu este
recomandata în fracturile mandibulare.

12. Care este metoda de tratament a fracturilor mandibulei, care în ciuda lipsei controlului radioscopic
intraoperator este lipsita de riscul de lezare al radacinilor dentare si structurilor neuro-vasculare?
Cerclaj circumferential?

13. Care este simptomatologia fracturii procesului condilar mandibular? - impotenta functionala
- tumefactie, deformare, crepitatie, durere în regiunea articulara
- opozitie la încercarea de deschidere a gurii
- rar semne auriculare (otoragie, hipoacuzie, surditate)

14. Care este prognosticul în fractura procesului condilar mandibular? rezervat.

15. Care este tratamentul în fractura procesului condilar mandibular?

- atunci când capul articular al mandibulei este fracturat si deplasat de la loc – se extrage chirurgical eschila osoasa -
atunci când nu exista deplasare între capetele focarului de fractura – se va recurge la imobilizarea relativa a segmentului
fracturat aplicând regional unguente vezicante
16. Care este simptomatologia fracturii procesului coronoid mandibular?
-regiune tumefiata si dureroasa la palpare,
-absenta proeminarii sub pielea apofizei în timpul masticatiei,
-deformari ale fosei supraorbitare si pe fata mediala a apofizei zigomatice, -tulburari de
masticatie.

17. Care este prognosticul în fractura procesului coronoid mandibular?

-favorabil

18. Care este tratamentul în fractura procesului coronoid mandibular?

- imobilizarea relativa a fragmentului fracturat prin aplicatii de substante vezicante
- alimentatie dietetica
- în caz de fractura cominutiva – operator se îndeparteaza eschilele osoase.

19. Ce este anchiloza temporomandibulara?

-tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal.
-limitarea permanenta a miscarilor mandibulei

20. Care este simptomatologia anchilozei temporomandibulare?

absenta totala a miscarilor mandibulei, prehensiune/masticatie
absente.
La palpare se identifica blocul osos uni- sau bilateral.
Radiografic –disparitia liniei interarticulare

21. Care este tratamentul anchilozei temporomandibulare?

- rezectia articulatiei temporomandibulare - urmareste crearea unei noi articulatii:
- anestezie generala inhalatorie/injectabila ± blocajul n. mandibular la iesirea din cutia craniana
- contentie în decubit lateral pe partea sanatoasa
- incizia pielii în directie VERTICALA pe zona de proiectie a articulatiei temporomandibulare
 - rezectia blocului osos cu modelarea prin chiuretare a capului condilian si a cavitatii glenoide
- sutura tesuturilor periarticulare
- sutura pielii

22. Care sunt complicatiile fracturii procesului condilar mandibular, coronoid, a interventiei chirurgicale în
anchiloza temporomandibulara?
- întârzierea în consolidare –mobilitatii anormale peste perioada de 6-8 saptamâni
- pseudoartroza –lipsa consolidarii cu mobilitate anormale între fragmentele osoase 5-6 luni de la interventie.
- Consolidarea vicioasa – fixarea fragmentelor în pozitii anormale ; calus voluminos hipertrofic.
- Osteita sau osteomielita focarului de fractura – favorizata de lipsa de imobilizaresi dede eschilele osoase
deperiostate care necrozeaza si supureaza trenant.

23. Cum pot fi clasificate traumatismele nervului facial?

1. dupa caracter: - pareza (pasager)
- paralizie (ireversibil)
2. dupa extinctie: - unilateral (monoplegie)
- bilateral (diplegie)
3. dupa origine: - centrala (laturile bulbului)
- periferica

24. Care sunt cauzele paraliziei nervului facial?

traumatismelor directe
otita medie/interna
iatrogene
miastenia gravis
botulism
infectiile pungilor
guturale hipotiroidism
tumori
inflamatii SNC
25. Care este simptomatologia paraliziei unilaterale / bilaterale a nervului facial?
- Paralizia unilaterala: asimetrie faciala, nasul tras spre partea normala.
obrazul de pe partea bolnava este relaxat, buza, orificiul nazal este îngustat, dispnee
în timp atrofia muschiului maseter,
Reflexe palpebrale absente pe partea bolnava, imposibilitatea închiderii ochiului prin expunere
- Paralizia bilaterala: la cabaline prehensiunea furajelor se face doar cu dintii, ambele buze atârna,
adapatul se face prin introducerea capului în apa peste nivelul comisurii buzelor
, în mers insuficienta respiratorie acuta data ptozei paralitice a cartilajelor nazale.
O parte din hrana este scapata din cavitatea orala.
Clipitul lipseste la ambii ochi.

26. Care este prognosticul paraliziei nervului facial?

- favorabil: -În pareze produse de compresiuni
-daca este un simptom al hipotiroidismului
. defavorabil: -Traumatismele soldate cu întreruperea continuitatii cordonului
-Paraliziile bilaterale

27. Care sunt obiectivele tratamentului în paralizia nervului facial?

- înlaturarea agentilor traumatizanti
- terapia afectiunii primare
- asigurarea aportului nutritiv, hrana usor prehensibila, bogata energetic
- terapie adjuvanta pentru leziunile simptomatice cu localizare oculara - tratament local: masaje,
rubefactii cu tinctura de iod, electroterapie - vitaminoterapie (B1), neurotonice.

28. Cum mai este numita paralizia nervului trigemen?

paralizia faciala masticatorie

29. Cum pot fi clasificate traumatismele nervului trigemen?

Forme: - centrala
 - periferica
Etiologie:

30. Care este etiologia paraliziei nervului trigemen?

- paralizia centrala apare în turbare, tumori, abcese cerebrale
- paralizia periferica este de natura traumatica

31. Care este simptomatologia paraliziei nervului trigemen?

-gura permanent deschisa, vârful limbii iesit în afara, maxilarul atârna în jos,
- reflex de deglutitie prezent, atrofia muschiului maseter.
- în cazul paraliziei unilaterale, hrana este deplasata spre partea bolnava =>depozite intre dinti si obraz -lipsa
sensibilitatii corneene, a pleoapei superioare, inferioare, a cantului intern si extern al ochiului, -lipsa
sensibilitatii boltii palatine si a narii.

32. Fata de ce afectini se impune diagnosticul diferential în paralizia de trigemen?

- paralizia centrala a nervului trigemen nu poate fi diferentiata clinic de cea periferica.
Se enunta diagnostic de paralizie periferica doar atunci când se observa clar urme ale unor traumatisme locale.
- paralizia nervului facial
- contuziile si dislocatiile articulatiei temporo-mandibulare
- miozita eozinofilica
- fracturile de mandibula sau maxila
- turbare

33. Care sunt obiectivele tratamentului în paralizia nervului trigemen? - înlaturarea agentilor traumatizanti
- asigurarea aportului nutritiv, hrana usor prehensibila, bogata energetic
- terapie adjuvanta pentru leziunile simptomatice
- tratament local: masaje, rubefactii cu tinctura de iod, electroterapie - vitaminoterapie (B1), neurotonice.

34. Ce este stomatita?

inflamatia mucoasei bucale, mai rar interesând si tesuturile moisubiacente

35. Ce etiologie poate sa aiba stomatita?

-traumatica (corpurile straine împlântate în cavitatea orala)
-alergica
-infectioasa
-carentiala

36. Cum mai este numita stomatita cronica ulcerativa?

”kissing ulcer”

37. La ce rase de câini apare mai frecvent stomatita cronica ulcerativa?

Malteza, Schnautzer pitic, Labrador si Greyhound

38. Care este cauza stomatitei cronice ulcerative?

Este o imunopatie care rezulta dintr-un raspuns inflamator local excesiv la antigenele din placa bacteriana.

39. Care este simptomatologia în stomatita cronica ulcerativa?

inflamatia severa a gingiei
multiple retractii sau dehiscente gingivale suprafete mari
ulcerânde ale mucoasei labiale adiacente suprafetei dintilor mari (canini,
carnasiere), cel mai frecvent la buza superioara în dreptul caninilor.

40. Unde se regasesc lceratiile mucoasei labiale în stomatita cronica ulcerativa de la câine?
adiacente suprafetei dintilor mari (canini, carnasiere), cel mai frecvent
la buza superioara în dreptul caninilor.

41. Care este tratamentul stomatitei cronice ulcerative?

 -controlul imediat al placii bacterine prin igiena orala cu îndepartarea acesteia.
-Se poate asocia antisepsia topica cu clorhexidina
- în cazurile severe antiinflamatorii aplicate local.
-În formele grave în care disconfortul este mare se poate recurge la extractia dentara a dintelui adiacent.

42. Care sunt simptomele prezentei corpurilor straine în cavitatea orala?

-durere
-sialoree
-uneori striuri de sânge
-exhalat ihoros
-masticatie absenta si/sau deglutitie anevoioasa
- corpul strain frecvent împlântat în mucoasa bucala, gingii sau la baza limbii.

43. Cu ce se poate complica prezenta corpurilor straine în cavitatea orala?

abcese, flegmoane, fistule.

44. Ce grupe de muschi afecteaza miozita eozinofilica (miozita muschilor masticatori)?

maseteri, temporali si pterigoidieni

45. La ce rase de câini este diagnosticata miozita eozinofilica (miozita mu?chilor masticatori)?
rase mari, îndeosebi rasa Ciobanesc german

46. Care este simptomatologia în miozita eozinofilica la câine?

-De obicei localizarea este bilaterala.
-Evolutie sub forma de pusee.
-În accesul acut muschii sunt tumefiati, sensibili, masticatia este dureroasa, deschiderea gurii se poate face
doar cu efort.
-Apar semne oculare: exoftalmie, ptoza pleoapei superioare, prolapsul pleoapei a III-a, conjunctivita
seroasa.
-Accesele se repeta la intervale neregulate de timp (saptamâni, luni).
-Treptat dupa mai multe pusee apar: amiotrofii (fibroza musculaturii masticatorii),
trismus, cheratite uscate, ulcere, opacifieri ale corneei.

47. Pentru confirmarea diagnosticului de miozita eozinofilica a muschilor masticatori este necesara.........
prezenta anticorpilor 2M (serologic)

48. În cazul miozitei eozinofilice se impune diagnostic diferential fata de......... -afectiuni ale articulatiei
temporo-mandibulare (evaluare Rx) -tulburari endocrine (hipotiroidism, sindrom Cushing).

49. Care este prognosticul în miozita eozinofilica (miozita muschilor masticatori)?

rezervat spre grav, boala incurabila.

50. Care este tratamentul în miozita eozinofilica (miozita muschilor masticatori)?

-în timpul puseelor acute corticoizi pâna când miscarile mandibulei revin la normal
-apoi se continua cu reducerea treptata a dozei pâna la acea valoare minima la care nu apar semne
clinice => aceasta doza trebuie administrata timp de sase luni de zile. -Tratamentul complicatiilor
oculare.

51. Cât timp se recomanda administratrea tratamentului dupa un puseu acut în miozita eozinofilica (miozita
muschilor masticatori)?
sase luni de zile

52. Ce determinare paraclinica este folosita pentru monitorizarea eficientei terapiei în miozita eozinofilica
(miozita muschilor masticatori)?
creatinchinaza (prin monitorizarea ei se urmareste eficienta tratamentului); scade=>eficient

53. Care este simptomatologia periostitei supurative ale oaselor capului?

 la suprafata periostului apare o tumefactie dureroasa cu consistenta elastica care gliseaza sub piele.
Fara tratament se evolueaza spre abcedare, fistulizare la tegumente, cu eliminarea unui sechestru osos.

54. Spre ce evoleuaza periostita supurativa netratata?

abcedare, fistulizare la tegumente, cu eliminarea unui sechestru osos (OSTEITA SUPURATIVA).

55. Care este localizarea graanuloamelor actinomicotice / actinobacilozei?

-actinomicotice: maxilar si/sau mandibule
-actinobacilare: tesuturile moi (obraz, limba, faringe, glande salivare,limfonoduri, gingie,peridontiu).

56. Care este prognosticul în actinomicaza / actinobaciloza?

-Actinomicoza: GRAV
-Actinobaciloza: FAVORABIL

57. Care este tratamentul în actinomicaza / actinobaciloza?

- în actinomicoza:-penicillina, florfenicol sau oxitetraciclina
-iodura de potasiu (per os) (vezi recomandarile de la disciplina de boli infectioase)
-Rezectia granulomului si chiuretarea atenta a osului.
-În cavitatea ramasa se introduc bujiuri spumante, se mentine drenajul printr-o mesa
îmbibata în tinctura de iod.
- in actinobaciloza: -în focare – tetraciclina si iodura de potasiu.
-Extirparea focarelor de dimensiuni mici în totalitate fara a fi deschise.
- În focarele mari sau în cele cu localizari profunde tratamentul este identic cu cel din actinomicoza.

58. Care este punctul de plecare al epulidelor? periodontul (ligamentul periodontal).

59. Care este localizarea obisnuita a epulidelor?

-Epulisul afecteaza gingia în spatiile interdentare
-de obicei INTRE INCISIVI SI CANINI, este de obicei solitar dar pot fi prezente si mai multe formatiuni.

60. Care sunt formele histologice ale epulidelor?

- fibromatoasa – formata din tesut fibros tare
- osificanta – alaturi de tesutul fibros contine în centru celule osoase
– are potential de malignizare
- acantomatoasa – mai invaziva, mai agresiva, creste în jurul si în osul normal distrugându-l.
Nu da metastaze

61. Care este simptomatologia în epulis?

-Tumorile sunt neinvazive dar pot deveni rapid extinse.
-În general cresterea este LENTA.
-Epulisul induce tulburari de masticatie prin volum si extindere.
-Are culoarea gingiei si suprafata neteda.
-Aspectul este globulos, bine circumscris.
-Între dinte si formatiunea tumorala se poate acumula hrana si par=> iritatii si halena urât mirositoare.

62. Fata de ce afectiuni se impune un diagnostic diferential în epulis?

- carcinomul celular scvamos (malign)
- melanom (malign)
- fibrosarcom (malign)
- histiocitoame (tumori benigne)

63. Care este prognosticul în melanoamele malign cu localizare în cavitatea orala?

melanoamele maligne sunt puternic invazive,
metastazeaza rapid si au un
prognostic REZERVAT SPRE GRAV
-Recidivele sunt frecvente.

64. Ce reprezinta hiperplazia/hipertrofia gingivala?

 cresterea benigna a epiteliului gingival având origine marginea gingivala.

65. La ce specii apare hiperplazia/hipertrofia gingivala?

Apare la câine si pisica

66. La ce rasa de câini exista în principal o predispozitie familiala pentru aparitia hipertrofiei gingivale?
în principal Boxeri, Marele danez, Collie, Pincher, Dalmatian

67. Care este etiologia hiperplaziaei/hipertrofiei gingivale?

-reactie la stimularea antigenica cronica a componentelor periodontale
-Uneori poate sa apara dupa tratamente cu anumite medicamente

68. Care este simptomatologia în hiperplazia/hipertrofia gingivala?

-zona este relativ insensibila, culoarea este normala a gingiei sau usor mai palida.
-Epiteliul gingival poate creste într-atât încât sa acopere mai multi dinti.
-Se pot forma pseudobuzunare (urmare a cresterii înaltimii gingiei )

69. Care este tratamentul în hiperplazia/hipertrofia gingivala? -gingivectomie/gingivoplastie (cu bisturiul, prin
electrocauterizare) -urmata de antisepsie pâna la vindecare.

70. Care este prognosticul hiperplazia/hipertrofia gingivala?

bun daca se face îngrijire regulata. Recurenta este obisnuita.

71. Care sunt afectiunile limbii?

-Aglosia
-Micro/Macroglosia
-Anchiloglosia
-Schistoglosia
-Ulcerul lingual al taurinelor
-Glosita
-Ticul suptului

72. Ce este aglosia?

Absenta totala sau dezvoltarea incomplete a limbii

73. Ce forme clinice îmbraca aglosia?

- absenta totala
- dezvoltarea incompleta

74. Care este prognosticul în aglosie?

defavorabil, este incompatibila cu supravietuirea.

75. Care este tabloul clinic al micro-/macoglosiei?

tulburari de prehensiune/masticatie, în macroglosie limba iese înafara cavitatii orale.

76. Care este tratamentul macroglosiei?

-macroglosia – corectarea chirurgicala a dimensiunilor limbii prin apexectomie.
-Anestezie generala injectabila la animalele de companie, blocaj regional la animalele mari
. Sutura se face în bloc în puncte separate cu fire neresorbabile. -Firele cad singure dupa 12-14 zile.

77. Ce este anchiloglosia? extinderea pliurilor mucoasei planseului bucal, pana pe limba în continuarea frâului limbii
spre vârf

78. Care este tabloul clinic al anchiloglosiei? tulburari de prehensiune/masticatie/deglutitie.

- la examinarea cavitatii orale =>prezenta aderentelor între limba si planseul oral.
79. Care este tratamentul anchiloglosiei? sectionarea aderentelor pentru redarea mobilitatii limbii. Sub anestezie
generala Plagile mucoasei se tamponeaza zilnic, 4-5 zile, cu glicerina iodata.

80. Care este prognosticul anchiloglosiei? favorabil

81. Ce este schistoglosia?

Este anomalia în care vârful limbii este divizat în plan vertical

82. Care este tabloul clinic al schistoglosiei?

-imposibilitatea efectuarii suptului, tulburari de deglutitie, slabire progresiva. -
La inspectia cavitatii orale se observa împartirea vârfului limbii.

83. Care este tratamentul schistoglosiei?

-glosorafia celor doua vârfuri linguale într-un singur trunchi dupa prealabila vivifiere a marginilor
prin sectionarea mucoasei.
.
84. Care este prognosticul schistoglosiei? favorabil.

85. Unde se localizeaza ulcerul lingual al taurinelor? Fosa torului

86. Care este tabloul clinic în ulcerul lingual al taurinelor?

tulburari de prehensiune/masticatie/deglutitie, scaparea
bolului alimentar, slabire progresiva,
la examinarea limbii: durere, sensibilitate accentuata, mucoasa denudata

87. Care este tratamentul în ulcerul lingual al taurinelor?

- neuroplegie si blocajul nervilor linguali si hipoglosi -
- raclarea suprafetei ulcerului înlaturând tesuturile necrozate, devitalizate
- cauterizarea cu nitrat de argint 20-30% sau clorura de zinc 30%
- pensulatii cu glicerina iodata sau boraxata

88. Care este prognosticul în ulcerul lingual al taurinelor? favorabil

89. Ce este glosita?

-boala inflamatorie a limbii

90. Care este etiologia glositei?

- traumatica (iritatii provocate de tartrul în exces, corpi straini penetranti, agenti chimici, arsuri electrice,)
- infectioasa (calicivirus, herpesvirus, virusul rinotraheitei, leptospiroza)
- în boli metabolice (uremie, hipoparatiroidism, hepatopatii cu pierderi proteice)

91. Ce forme evolutive are glosita:? superficiala, profunda, edematoasa, flegmonoasa si gangrenoasa.

92. Care este simptomatologia glositei?

-tulburari de prehensiune/masticatie/deglutitie, exteriorizarea limbii
-miros fetid în formele flegmonoasa si gangrenoasa
-ulcere pe suprafata limbii în forma cronica
-la examenul atent al cavitatii orale pot fi identificati diferiti corpi straini. -Deseori
animalul nu permite examenul oral

93. Care este tratamentul glositei traumatice?

- în glosita traumatica: antisepsia cavitatii orale (clorhexidina 0,12%), chimio- antibioticoterapie preventiva.
regim dietetic, rehidratare prin perfuzie sau cu sonda nasoesofagiana.

94. Care sunt modalitatile de combatere a ticului suptului la taurine?

- procedee conservatoare – tranchilizare, palete de lemn, capestre cu botarele prevazute cu ghimpi
- procedee chirurgicale –”, (excizia unui lambou de pe fata ventrala a limbii
95. Care sunt procedeele chirurgicale aplicabile în ticul suptului la taurine?
- procedee chirurgicale – APEXECTOMIA transversala, în „L”, în „V”, excizia unui LAMBOU de pe fata
ventrala a limbii

1. Care sunt afectiunile dintilor?

1. Edentatia
2. Oligodontia/hipodontia
3. Pseudooligodontia
4. Poliodontia
5. Pseudopoliodontia
6. Dintii aberanti
7. Malocluziile dentare
8. Anomalii dentare de pozitie
8.1. Dintii ectopici
8.2. Diastema patologica (tip valva, închisa)
8.3. Dintii tasati (înghesuiti)
8.4. Devierea dintilor
8.5. Transpozitia dentara
8.6. Inversiunea dentara
8.7. Torsiunea dentara
9. Abraziunea dentara normala la cal

2. Ce este edentatia? absenta tuturor dintilor al unuia sau ale ambelor maxilare,

3. Care este etiologia edentatiei?

- agenezia mugurilor dentari (anodontie, extrem de rara în medicina veterinara), -edentatie
dobandita (carii dentare, periontita, traumatisme)

4. Care este simptomatologia în edentatie? tulburari de prehensiune/masticatie, prelucrare mecanica defectuoasa a

furajelor – tulburari digestive, hiperestezie alveolara

5. Ce este oligodontia?
Se considera oligodontie absenta a 6 SAU MAI MULTE unitati dentare ale dentitiei permanente,

6. Ce este hipodontia? hipodontie = absenta unui numar DE LA 1 LA 5 unitati dentare ale dentitiei permanente.

7. Care este etiologia hipo-/oligodontiei? anomalie genetica care determina o lipsa a dezvoltarii dintilor
traumatisme, tulburari intrauterine, medicatie.

8. La ce rase de câini este mai frecvent diagnosticata oligodontia?

-la rasele MICI(în special BRAHICEFALICE

9. Care este simptomatologia în hipo-/oligodontie? tulburari de prehensiune/masticatie

10. Diagnosticul diferential în oligodontie se face fata de ......
- anodontie – lipsa tuturor dintilor
- pseudooligodontie (senila, câstigata, de crestere)

11. Ce tratament impune hipo-/oligodontia? nu impune nici un tratament specific

implanturi dentare la animalele de companie, din motive estetice

12. Care sunt formele pseudooligodontiei?

- pseudooligodontia de crestere (de schimb) – când unii muguri dentari nu reusesc sa se dezvolte
- pseudooligodontia senila – la animalele batrâne la care dintii au cazut din alveolele dentare; -
pseudooligodontia câstigata – absenta dintilor este datorata diferitelor afectiuni dentare

13. Ce tratament impune pseudooligodontia de crestere?

Se vor administra VITAMINE si MINERALE
În unele cazuri prin DECAPUSONARE (excizia fibro-mucoasei gingivale care acopera coroana dentara)
14. În ce forma de pseudooligodontie este indicata decapusonarea? În cazul pseudooligodontiei de crestere

15. Poliodontia desemneaza.....

-prezenta dintilor suplimentari

16. Care pot fi localizarile dintilor supranumerari?

- pe creasta dentara
- în alte locuri decât pe arcadele dentare: poliodontie heterotopa
- ascuns în alveola dentara lipsind protrusia (dintii ramân în grosimea osului)

17. Ce este poliodontia heterotopa? in alte locuri decât pe arcadele dentare

18. Poliodontia se diagnostica doar la dentitia definitiva? NU

19. Care este simptomatologia în poliodontie?

-tulburari de prehensiune/masticatie, leziuni labiale.
-leziuni gingivale, linguale si/sau ale peretilor laterali ai cavitatii orale.

20. Care este tratamentul în poliodontia heterotopa? extractii dentare în cazul dintilor heterotopici care deranjeaza.

21. Cu ce se realizeaza antispesia cavitatii orale înainte de extractia dentara?

KMnO4 1/3000

22. Care este instrumentarul necesar în cazul extractiilor dentare prin avulsie?
- lama de bisturiu
- luxator (instrument fin specialpentru ruperea ligamentului alveolo-dentar).
- elevator (instrument robust care patrunde în spatiul creat de luxator,
- clesti pentru extractie (de diferite forme, daca nu s-a reusit extractia cu elevatorul),
- freza sau disc pentru sectionarea coroanei dintilor cu radacini multiple - placute suport (pentru animalele
mari),
- material si instrumente pentru sutura gingiei.

23. Care sunt metodele de extractie dentara la animalele de renta? extractia dentara prin respingere

24. Care sunt indicatiile extractiei dentare prin respingere?

-fracturi ale coroanei dintelui în timpul extragerii prin avulsie,
-coroane dentare tocite, carii molare, odontoame, periodontite osificante.
se practica la animalele de renta peste vârsta de 3-4 ani la care riscul lezarii nn. infraorbitar este mai mic.

25. Pseudopoliodontia este anomalia dentara caracterizata de ................ Persistenta dintilor de lapte

26. Pseudopoliodontia este întâlnita mai frecvent la... câine (Collie, Doberman),

27. Care este simptomatologia în pseudopoliodontie? la inspectia cavitatii orale se constata prezenta dintilor de lapte
alaturi de cei permanenti. -posibile leziuni ale limbii, palatului

28. La ce categorie de dinti se diagnostica mai frecvent poliodontia? de regula persista CANINUL de lapte.

29. Care sunt anomaliile congenitale de forma ale dintilor?

- dintii conoizi
- dintii bi- sau trilobati
- dintii sudati
- macro si microdontia

30. Care este tratamentul dintilor aberanti atunci când deranjeaza datorita formei?
Scurtare, pilire, extractie atunci când produc leziuni bucale, linguale sau tulburari de masticatie
31. Care este definitia malocluziei dentare?
Malocluzie= orice deviere de la relatia normala.

32. Care este profilul facial al raselor dolicocefalice / brahicefalice / mezocefalice?

33. Într-o muscatura normala cu gura închisa la câine, între ce dinti maxilari se afla pozitionat caninul inferior?
Caninul inferior se afla INTRE INCISIVUL SI CANINUL SUPERIOR

34. Care sunt formele de malocluzie raportat la tipul dentitiei existente la momentul diagnosticului?

35. Care sunt tipurile de malocluzie dupa origine?

36. Cum sunt clasificate malocluziile dentare în raport cu relatia dintre maxila si mandibula?
- malocluzia de clasa I-a –pozitionarea defectuoasa a uneia sau a mai multor unitati dentare
- malocluzia de clasa a II-a -arcada mandibulara se situeaza caudal de arcada maxilara. -
malocluzia de clasa a III-a arcada mandibulara se situeaza cranial de arcada maxilara.

37. Ce se întelege prin malocluzie de clasa I-a / a II-a / a III/a?

- malocluzia de clasa I-a –pozitionarea defectuoasa a uneia sau a mai multor unitati dentare
- malocluzia de clasa a II-a -arcada mandibulara se situeaza caudal de arcada maxilara. -
malocluzia de clasa a III-a arcada mandibulara se situeaza cranial de arcada maxilara.

38. Cate categorii principale de relatii dentare definette clasificarea modificata a lui Angle a anomaliilor dento-
maxilare
- Clasa 0 mu?catura este considerata normala (ortocluzie)
- Clasa I, numita neutrocluzie, mu?catura este corecta dar unul sau mai multi dinti prost pozitionati .
Clasa I include 5 tipuri de muscatura: tip 1: încrucisata anterioara – tip 2: încrucisata posterioara – tip
3: cuspizi faciali (muscatura larga) tip 4: cuspizi linguali (muscatura îngusta) tip 5: dinti aglomerasi
sau rotiti

39. Ce caracterizeaza fiecare din cele cinci categorii principale de anomalii dentomaxilare dupa clasificarea
modificata a lui Angle?

40. Dupa momentul aplicarii tratamentului în cazul malocluziilor dentare, acesta poate fi....... preventiv, de oprire
(interceptiv) sau corectiv.

41. La ce rase de câini se preteaza tratamentul preventiv al malocluziei caninilor? rasele toy (Yorkshire)

42. Care este momentul aplicarii tratamentului de oprire/interceptiv? înainte de vârsta de 4 luni.

43. Cate faze are orodontia corectiva? doua faze: activa si de retentie.

44. Care sunt anomaliile dentare de pozitie?

-Dintii ectopici
-Diastema patologica
Dintii tasati
-Devierea dintilor
-Transpozitia dentara
-Inversiunea dentara
-Torsiunea dentara

45. Ce reprezinta diastema?

46. Ce alte sinonime mai exista pentru diastema patologica pentru a putea fi diferentiata fata de diastema
fiziologica? (tip valva, închisa)
47. În urma extractiilor dentare rezulta diastema patologica?
se va diferentia diastema patologica de spatiul interdentar foarte mare rezultat dupa extractiile dentare.

48. Care este locul în care apare la cabaline mai frecvent diastema patologica? localizare laDINTII CAUDALI de
pe MANDIBULA, loc în care apare mai frecvent.

49. Care este clasificarea diastemei dupa etiologie?

primara (de dezvoltare)
secundara (dobândita)

50. Diastema senila apare cu frecventa crescuta la..... rumegatoare.

51. Care este tabloul clinic al diastemei patologice? -spatiile interdentare de dimensiuni anormale
-mucoasa gingivala este tumefiata, dureroasa, desprinsa de pe coroana dintelui,
-buzunare gingivale,alveolite si periostite alveolare, infectii ale sinusurilor paranazale.
- unii cai prefera sa mestece doar pe o parte a gurii evitând locul cu diastema, .
- in fecale pot fi observate furaje întregi.

52. Care sunt modalitatile de tratament ale diastemei patologice?

1. Largirea spatiilor interdentare - în cazul diastemei primare – cu o freza diamantata actionata electric.
2. Modificari ale dietei – eliminarea furajelor ce contin fibre lungi substituindu-le cu furaj tocat fin, pelete etc,
3. Extractia dentara – atunci când diastema rezulta secundar luxatiei dentare,
4. Obturarea diastemei cu material pentru amprenta dentara
5. Tratamentul ortodontic – corectarea ortodontica a spatiilor anormale este teoretic tratamentul ideal. 6.
Reducerea presiunii de ocluzie dentara asupra diastemei –
7. Reducerea înaltimii dintelui dizlocat si crescut exagerat.
8. Eutanasia, poate fi uneori necesara, în special la caii tineri, daca diastema este extinsa si cu buzunare

53. Care ar fi tratamentul ideal al diastemei patologice la cabaline?

TRATAMENTUL ORTODONTIC – corectarea ortodontica a spatiilor anormale este teoretic tratamentul ideal.

54. Pentru largirea spatiilor interdentare în cazul diastemei de tip închis cu ajutorul frezei, de unde se începe
frezarea?
Se incepe în partea linguala a diastemei imediat lânga gingie

55. Largirea spatiilor interdentare în cazul diastemei primare de tip închis este recomandata la caii ..................
-se recomanda la animalele mai IN VARSTA
-la caii tineri cavitatea pulpara mare => exista riscul deschiderii cavitatii pulpare dupa pilire.

56. Tratamentul diastemei patologice prin extractie dentara este recomandat atunci când diastema rezulta
diastema rezulta secundar LUXATIEI DENTARE,

57. Care sunt aspectele clinice în cazul dintilor tasati?

absenta spatiilor interdentare, dinti strânsi unul lânga altul, între fetele lor laterale
apare un proces de abraziune care predispune la aparitia de carii. La tineret poate
devia axul de crestere al dintelui.

58. Ce înseamna devierea dintilor?

Anomalie de pozitie care consta în cresterea deviata a dintilor fata de pozitia normala a axului longitudinal.

59. Devirea intilor va fi diferentiata fata de..... torsiune, dislocatie

60. Ce este torsiunea dentara? rasucirea dintelui în jurul axului longitudinal, mai frecvent întâlnita la INCISIVI
61. La cabaline pe cât din latimea lor se suprapun în plan vertical arcadele dentare molare? În plan
vertical arcadele molare se suprapun doar pe 2/3 din latimea lor.

62. Cum se gase?te pozitionata arcada dentara molara superioara fata de mandibula la cabaline?
Arcada dentara molara superioara se gaseste pozitionata lateral fata de mandibula.

63. Cum se numesc muchiile care rezulta din tocirea oblica a tablei dentare? BUCCINATORIE (superioara)
LINGUALA (inferioara).

64. Deoarece la cabaline în plan orizontal molarii celor doua arcade dentare nu se suprapun perfect, cu ce molari
de pe mandibula vine în contact primul molar superior, si pe cât din suprafata de tocire a acestora? M1
superior venind în contact cu ¾ din suprafata de tocire cu M1 inferior si ¼ cu M2 inferior.

65. Sub ce valoare trebuie sa fie suprafata de ocluzie a tablei molare pentru a se recomanda rabotajul si
corectarea lungimii incisivilor?
Sub 75% suprafata de ocluzie se recomanda rabotajul

66. Unghiul de ocluzie al incisivilor se afla pe linia imaginara care intersecteaza.......

BAZA URECHII

67. La ce interval de timp se recomanda verificarea tocirii tablei dentare la cai? la fiecare 6 luni

68. În urma extractiilor dentare la cabaline prin lipsa dintelui oponent apar...... COLTI

69. Care sunt motivele pentru care este recomandata extractia premolarilor rudimentari la cal,( dinti de lup)?
deranjeaza prin forma (leziuni ale limbii) si atunci când se pune zabala.

70. Care sunt riscurile amputarii caninilor la armasari pâna la nivelul marginii gingivale?
DESCHIDEREA CAMEREI PULPARE cu NECROZE

71. Atunci când se scurteaza înaltimea caninilor având coroana mare la cabalinele adulte, nivelul suprafetei
ocluzale a carui dinte reprezinta reperul? INCISIVUL LATERAL

72. Ce instrument este folosit pentru reducerea înaltimii caninilor având coroana mare la cabalinele adulte?
DISC DIAMANTAT, nu se recomanda alte instrumente

1. Care sunt cauzele neregularitătilor de tocire a tablei dentare?

- rezistenţa inegală a dinţilor
- malformaţii dentare congenitale
- malformaţii congenitale ale masivului osos
- afecţiuni dentare inflamatorii
- intoxicaţii cronice cu fluor
- absenţa dinţilor antagonişti
- afecţiuni traumatice
- afecţiuni ale muşchilor masticatori şi/sau ale articulaţiei temporo-mandibulare - particularităţi de furajare -
tulburări de comportament.

2. Care sunt formele neregularitătilor de tocire ale incisivilor/premolarilor si molarilor?

INCISIVI:
- uzură excesivă
- tocire în bizou anterior cauzate de ticul de sprijin
- tocire în bizou convergent
- uzură simultană în diagonală
- uzură în cioc de papagal
- uzură într-o parte
PREMOLARI&MOLARI:
- abraziune excesivă – dispare coroana, rămân doar resturi parodontice
- uzura în dinţi de fierăstrău
 - uzura în trepte, frecventă la bovine şi ovine, rezultat al unor mişcări masticatorii exaggerate
- uzură în valuri (ondulantă) (există mai mult de un singur dinte cu coroană excesivă) - colţii – alungirea
exuberantă a coroanei dintelui, datorită absenţei antagonistului

3. Care este tratamentul neregularitătilor dentare proeminente?

1 rezecţia colţilor (cu freze pentru tăiat de preferat, dalta dublă adaptată la mânerul ciocanului);
2. muchiile tăioase rezultate în urma rezecţiei colţilor, se netezesc prin pilire (pile manuale, freza electrică).

4. Care este tratamentul anomaliilor de tocire ale întregii table dentare? se nivelează prin rabotaj dentar (pilire –
freze electrice sau pile manuale).
Controlul suprafeţei regularizate se face prin palpare manuală directă.
Antisepsie cu permanganat de potasiu, seroprevenţie antitetanică.

5. Ce structuri anatomice intră în componenta paradontiului (aparatului periodontal)?

-Gingie
-Cement
-Ligament parodontal
-Alveola

6. Care sunt afectiunile traumatice ale periodontului?

SUBLUXAŢIA
LUXAŢIA (Intruzia,Extruzia,Luxatia laterala)
AVULSIA

7. Ce este subluxatia dentară? permite o mişcare a dintelui în alveolă limitată doar pe direcţie orizontală
.
8. Care este simptomatologia în subluxatia dentară? mobilitate dentară anormală, anorexie, durere la percuţie.

9. Care este tratamentul subluxatiei dentare? administrarea de hrană cu o consistenţă mai scăzută şi privarea de
jucării pentru o săptămână.

10. Ce este luxatia dentară? va permite mişcarea dintelui atât pe direcţie orizontală cât şi pe verticală.

11. Care sunt tipurile de luxatii dentare în functie de directia spre care este luxat dintele?
(Intruzia,Extruzia,Luxatia laterala)

12. Ce reprezintă intruzia dentară? înfundarea dintelui în alveola sa.

13. Care este simptomatologia clinică în intruzia dentară? dintele este mai scurt decât dinţii adiacenţi

14. Cum arată pe radiografie spatiul periodontal în caz de intruzie dentară? radiografic spaţiul periodontal (spaţiul
dintre dinte şi alveola sa) este mai îngust.

15. Ce reprezintă extruzia dentară? luxaţia verticală a dintelui din alveola sa

16. Care este simptomatologia clinică în extruzia dentară? este mai înalt decât dinţii adiacenţi si mobil atât în
direcţie verticală cât şi în direcţie orizontală

17. Cum arată pe radiografie spatiul periodontal în caz de extruzie dentară? radiografic se constată o mărire a
spaţiului periodontal

18. În ce constă luxatia laterală a unui dinte? deplasarea coroanei dentare în direcţie palatinală/linguală în timp ce
rădăcina este deplasată în direcţie labială/bucală sau viceversa

19. Cu ce complicatie se asociază de regulă luxatia dentară laterală?

 FRACTURAREA UNUIA DIN PERETII ALVEOLARI

20. Care este tratamentul în luxatia laterală a unui dinte? repoziţionare şi stabilizare (prin ancorare de dinţii
adiacenţi) cât mai repede cu putinţă.

21. Ce reprezintă avulsia dentară?

AVULSIA este extruzia completă a acestuia, dintele părăsindu-şi alveola

22. Când prognosticul în cazul avulsiei dentare este favorabil? dacă dintele a fost repoziţionat în cel mult 30 de
minute.

23. Care sunt situatiile în care se contraindică repunerea în alveolă a dintilor avulsionati? dinţii deciduali,
dinţii afectaţi de periodontopatii
dintiii cu leziuni carioase exinse

24. La care dintre dinti se diagnostică fractura cel mai frecvent în cazul animalelor de companie?
CANINII SUPERIORI =>CANINILOR INFERIORI =>P4 SUPERIOR =>INCISIVII.

25. În regiunea coroanei dentare dentina este acoperită de.........

SMALT

26. În regiunea rădăcinii dentare dentina este acoperită de.........

CEMENT

27. Dentina delimitează........

PULPA

28. Care este clasificarea fracturilor dentare după directia liniei de fractură?
TRANSVERSALE
LONGITUDINALE

29. De câte tipuri sunt fracturile transversale?

3 tipuri: -smalt
-smalt&dentina
-smalt,dentina&pulpa

30. Ce culoare are pulpa dentară expusă într-o fractură coronară recentă?
ROSIE

31. Într-o fractură coronară transversală o pată de culoare maro închis sau neagră reprezintă dentina…………
REPARATORIE

32. Care sunt simptomele fracturii dentare fără deschiderea camerei pulpare? apar leziuni ale mucoasei bucale
datorate muchiilor dentare tăioase. |

33. Care sunt simptomele fracturii dentare cu deschiderea camerei pulpare? hemoragie minoră, leziuni gingivale,
deschiderea alveolei jenă masticatorie, sensibilitate, ulterior pulpite.

34. Care este prognosticul în fracturile dentare?

favorabil

35. Care sunt tipurile de tratament în caz de fractură dentară transversală fără deschiderea camerei puplare?
pilirea muchiilor tăioase

36. Ce substantă protectoare stimulează dentinogeneza si este folosită în tratamentul obturativ? Hidroxid de
Calciu - Ca(OH)2
37. De ce sunt necesare radiografii atunci când se tratează o fractură coronară transversală fără deschiderea
camerei pulpare prin reconstituire prin implante parapulpare?
precizarea TOPOGRAFIEI RADICULARE

38. În ce tip de fracturi dentare este necesar tratamentul endodontic? în fracturile dentare transversale cu
deschiderea cavităţii pulpare
(PULPOTOMIE/PULPECTOMIE si OBTURARE DE CANAL)

39. Care este scopul principal al terapiei endodontice?

a SIGILA APEXUL pentru a preveni diseminarea bacteriilor spre structurile periapicale

40. ETAPELE de lucru ale tratamentului în fracturile dentare transversale cu deschiderea cavităţii pulpare? -
etapa I (iniţial - conservarea pulpei dentare):
- pulipotomia= ablaţia şi extragerea cu o freză rotundă cu viteză mare a stratului superficial de pulpă necrozată
-efectuarea cu o freză conică a unei cavităţi retentive
-aplicarea peste pulpa dentară sănătoasă a unei substanţe regenerative pe bază de hidroxid de calciu
-obturare provizorie (8-10 zile cu un amestec de eugenol sioxid de zinc) -etapa II
-după 8-10 zile se redeschide cavitatea pulpară îndepărtând obturarea provizorie cu un escavator dentar
-aspectul uscat şi inodor permite obturarea definitivă
-(prezenţa supuraţiilor şi a unui miros ihoros denotă un proces infecţios =>antisepsie)

41. Ce înseamnă pulpotomia?

ablaţia şi extragerea cu o freză rotundă cu viteză mare de rotaţie a stratului superficial de pulpă dentară
necrozată (4-8 mm), practic doar porţiunea coronară a pulpei

42. Cum mai este denumită dentina tertiară?

Dentina reparatorie

43. Cum se procedează în cazul în care în etapa a doua de lucru într-o în fracturile dentare transversale cu
deschiderea cavităţii pulpare se constată prezenta supuratiilor si a mirosului ihoros?
-prezenţa supuraţiilor şi a unui miros ihoros denotă un proces infecţios =>
=> irigarea cavităţii cu un antiseptic şi umplerea ei cu Ledermix), eugenol .
Dacă procesul infecţios persistă se trece la pulpectomie

44. Ce antiseptic se folosesc pentru irigarea cavitătii pulpare?

Apa oxigenata / Hipoclorit de sodiu

45. Ce avantaje oferă pulpotomia partială?

- păstrează pulpă intactă şi permite maturarea dintelui, fenomen important mai ales la animalele tinere
- menţine o sursă de umezeală pentru dentină, ajutând-o să rămână elastică, flexibilă.

46. De ce se micsorează camera pulpară pe măsură ce animalul îmbătrîneste? camera pulpară devine mai mică
prin umplerea cu DENTINA SECUNDARA.

47. În ce tip de fractură dentară este indicată pulpectomia? în fracturi dentare vechi cu infecţia sau gangrena
pulpară

48. Care sunt indicatiile pulpectomiei? gangrena pulpară gravă necroze pulpare profunde dinţi
decoloraţi care indică necroza pulpei înainte de procedurile de restaurare a coroanei cu coroană metalică.

49. Pe cât din lungimea lor se face obturarea canalelor radiculare? pe TOATA LUNGIMEA acestora.

50. Care este tehnica de lucru în pulpectomie?

- lărgirea prin frezare a deschiderii pulpare.
- extragerea pulpei coronare cu ace extractoare de nerv
- sondarea canalului radicular, determinarea lungimii de lucru
- lărgirea (ALEZAREA) - în cazul unor canale înguste sau curbate
- irigarea canalelor cu solutii de lavaj
 - uscarea canalelor se face cu conuri de hârtie
- obturarea retrogradă a canalelor radiculare
- umplerea cavităţii cu conuri dentare din gutapercă până la debordarea cimentului (pastei). - obturarea
definitivă cu aplicarea de compozit polimerizabil sau ionomer de sticlă

51. La câine la care categorie de dinti, pentru realizarea pulpectomiei sunt necesare TREPANATII
CORONARE ACCESORII ..........
-la CANINI se impune o trepanaţie accesorie
-la dinţii cu RADACINI MULTIPLE=>
=> se va deschide separat cavitatea pulpară a fiecărei rădăcini

52. Extragerea pulpei dentare se face cu ..........

ace EXTRACTOARE DE NERV

53. Lărgirea canalelor radiculare se mai numeste si........

ALEZARE

54. Lărgirea si pilirea canalelor RADICULARE se face cu..........

pile (ace) ENDODONTICE model KERR - flexibile si rezistente

55. După irigarea lavajul endodontic înainte de obturarea canalelor radiculare acestea trebuie să fie.........
USCATE

56. Obturarea retrogradă a canalelor radiculare se face după ce în prealabil ele au fost ... uscate

57. Ce materiale se folosesc pentru obturarea retrogradă a canalelor radiculare?

material de sigilare solid (conuri de gutaperca) + pastă/CIMENT (oxid de zinc + eugenol)

58. Ce instrument se foloseste pentru obturarea retrogradă a canalelor radiculare?

ac de obturare (ac de canal LENTULLO)

59. În cazul căror dinti fracturati si cu gangrenă pulpară este recomandată apexificarea?
dinte care a erupt recent şi la care apexul este încă larg deschis
(nu se poate face pulpotomie - e inca in crestere)

60. Care sunt dezavantajele pulpectomiei?

- sistarea producţiei de dentină astfel peretele dintelui niciodată nu va deveni mai gros
- deshidratarea graduală a dentinei va face ca dintele să devină mai fragil în decurs de câţiva ani

61. Camera pulpară devine din ce în ce mai mică în timp deoarece odontoblastele produc..........
DENTINA SECUNDARA

62. Care sunt etapele de lucru ale reconstructiei dentare prin obturatie armată?
- dintele este pregătit prin PULPECTOMIE
- umplerea cavităţii pulpare cu ciment silico-fosfatic armat cu un ştift metalic (OBTURATIA ARMATA)
- OBTURATIA FIZIONOMICA redă forma şi culoarea dintelui prin modelarea coroanei pe ştiftul
metalic.

63. Care este conduita terapeutică în fracturile dentare longitudinale? de regulă lasă cavitatea pulpară deschisă,
aceşti dinţi SE EXTRAG.

64. Ce aspecte pot îmbrăca pulpopatiile?

INFLAMATOR (pulpite) sau DEGENERATIV

65. Ce este hiperemia pulpară?

 Este o afectiune dentara TRANZITORIE care se manifestă prin DURERE ASCUTITA provocată de stimuli.
Reprezinta PRIMUL STADIU, REVERSIBIL, al PULPITEI

66. Care sunt cauzele hiperemiei pulpare?

apare consecutiv traumatismelor sau extinderii leziunilor din zonele adiacente pulpei dentare.

67. Ce este pulpita dentară?

este inflamaţia SEROASA sau PIOGENA a pulpei dentare aflată în cavitatea dintelui

68. Care este etiologia pulpitei dentare?

factori GENERALI: pe cale hematogenă proces infecţios metastatic factori LOCALI: o
toxiinfecţioşi prin invazia cu germeni patogeni în cazul cariilor profunde,
-factori chimici substanţe utilizate în tratamentul
endodontic -factori termici în timpul şlefuirii dinţilor -
factori traumatici- fracturi dentare.

69. Care sunt formele clinice ale pulpitei dentare?

- pulpita acută - seroasă şi purulentă, cu localizări coronare, radiculare şi/sau apicale
- pulpita cronică – evoluând spre forma necrozantă

70. Care este simptomatologia în abcesul pulpar (pulpitei purulente)?

- în general, abcesul pulpar este iniţial steril cu excepţia situaţiilor în care camera pulpară a fost deschisă
- Dintele este foarte dureros, animalul se sustrage manipulării sau percuţiei dintelui,
-Dintele isi schimba culoarea in rosu-maroniu sau gri inchis pe masura ce pulpa moare si se necrozeaza

71. Colorarea dintelui în caz de pulpită cronică necrozantă va fi diferentiată de colorarea care apare în alte
situatii. Care sunt acestea?
- modificarea culorii dintelui apărută odată cu înaintarea în vârstă, când dentina sclerotică dă un aspect
transparent dintelui, care este sănătos, vital, nedureros.
- colorarea dintelui poate să apară ca urmare a formării dentinei tertiare reparatorii.

72. Care sunt consecintele pulpitei cronice apicale?

RAREFACTIA OSOASA

73. Care este prognosticul în pulpita dentară?

REZERVAT (fără un tratament endodontic adecvat şi restaurarea dintelui, dintele este compromis)

74. Care este tratamentul pulpitei dentare apicale / radiculare?

APICALA: TREPANATIA pretelui alveolei dentare,
REZECTIA APICALA a rădăcinii (granulomului)
PULPECTOMIE şi OBTURARE RETROGRADS a canalului radicular.
RADICULARA: PULPECTOMIE si OBTURAREA RETROGRADA a canalului radicular.

75. Ce reprezintă tartrul dentar? formaţiuni organo-minerale (CO3 şi PO4 de Ca şi Mg) depozitate pe suprafeţele
dinţilor supra- şi subgingival.

76. Unde se găseste depozitat tartrul dentar pe suprafata dintilor? supragingival/subgingival

77. Care este simptomatologia în cazul existentei tartrului dentar?

-SUPRAGINGIVAL: între cenuşiu şi negricios cu nuanţe gălbui,
-SUBGINGIVAL: menţine creasta gingivală depărtată de coletul dintelui

78. Care este prognosticul în cazul tartrului dentar ASOCIAT PERIODONTOPATIILOR? REZERVAT spre
DEFAVORABIL

79. Care este tratamentul în caz de existentă a tartrului dentar? detartrajul dinţilor: instrumental sau cu aparate cu
ultrasunete.
 Tartrul subgingival se va îndepărta după gingivotomie, sub anestezie generală,

80. Care este afectiunea preponderent responsabilă de pierderea dintilor la câine? PERIODONTITA

81. Ce este placa bacteriană? este un fluid transparent adeziv compus în principal din populaţii de bacterii +hrana,
mucina, saliva

82. Care este etiologia bolii periodontale?

-rezultatul acumulării a numeroase bacterii – placa bacteriană – la marginea gingivală -
din cauza LIPSEI DE IGIENA ORALA.

83. În boala peidontală flora bacteriană din cavitatea orală se schimbă de la coci aerobi gram-pozitivi imobili
la....
bacterii MOBILE Gram-negative ANAEROBE

84. Care este definitia gingivitei? inflamaţia marginii gingivale având drept principală cauză placa bacteriană şi NU
afectează ligamentul periodontal sau alveola dentară.

85. Care este simptomatologia în gingivită?

-gingie tumefiată, roz-purpurie, posibil exsudat seros sau purulent, sângerândă dureroasă, Miros fetid al gurii.
-. NU există pierderi ale atasamentului gingival

86. Care este prognosticul în gingivită?

Bun pănâ la excelent dacă e tratată imediat (înainte de a progresa spre periodontită)
Defavorabil dacă nu este diagnosticată si tratată prompt.

87. Care este tratamentul gingivitei?

- Gingivita este reversibilă prin curăţarea corectă a dinţilor inclusiv sub marginea gingivală
- antisepsie mecanică a marginii gingiei care nu mai aderă la dinte
- dupa curăţirea completă zona se va sigila sau plomba prin aplicarea unui gel
- antibiotice (oral) cu 1-2 săptămâni înainte si dupa curătarea mecanică pentru a reduce riscul de infectii

88. Cum se explică actiunea gelului recomandat în sigilarea zonei gingivale în caz de gingivită? conţine un
polimer inert care formează o PUNTE ELECTROSTATICA cu suprafaţa smalţului => BARIERA
HIDROFOBA care previne şi formarea plăcii 89. Ce reprezintă periodontita?
Este inflamaţia piogenă a tesuturilor periodontale (os alveolar, ligament alveolo-dentar, cement şi ingie).

90. La ce specii se întâlneste mai frecvent periodontita?

mai frecventă la CAL, OAIE si CARNASIERE

91. Rasele de câini de ce talie sunt mai predispuse pentru aparitia periodontitei?
Rasele MICI

92. Ce alimentatie este mai benefică pentu a preveni aparitia periodontitei la câine?
Câinii hrăniţi cu alimente TARI au mai puţine probleme datorită efectului de curăţire mecanic al dinţilor în timpul
mestecării hranei

93. Productia de salivă la câine influentează aparitia periodontitei?

la aceia la care se produce salivă IN EXCES
şi placa dentară se formează MAI REPEDE.

94. Care dintre categoriile de dinti sunt mai afectati de periodontită?

Dinţii caudali sunt mai afectaţi decât cei rostrali.
95. Care fată a dintilor este mai afectată de periodontită?
faţa BUCALA a dintelui este mai bolnavă decât cea linguală.

96. Periodontita afectează mai sever dintii de pe mandibulă?

NU (Maxila este mai afectata decat mandibula)
97. Care sunt gradele de mobilitate ale dintelui în alveolă si ce le caracterizează pe fiecare dintre ele?
-grad I de mobilitate – dinte uşor mobil
-grad II – dinte mobil cu o mişcare sub distanţa reprezentând lăţimea coroanei
-grad III - mobilitate depăşind o distanţă egală cu lăţimea coroanei.

98. Care sunt stadiile de afectare ale furcatiei (indexul furcatiei)?

F1 (stadiul 2 de boala), F2 (stadiul 3), F3 (stadiul 4)
F1 – se poate detecta intrarea în furcatie, o portiune de os alveolar si ligament periodontal expus sub 1 mm;
F2 – sonda de explorare intră în furcatie dar nu iese pe partea opusă,
F3 – furcatia este deschisă, expusă, periodontul este distrus,

99. Câte stadii are boala periodontală în functie de afectarea tesutului periodontal?
4 stadii

100. Care sunt valorile normale ale sulcusului gingival la câine / pisică?
0,5 – 1 mm la pisică
0,5 - 1 - 3 mm la câine.

101. Care este simptomatologia în stadiul I / II/ III/ IV de boală periodontală? stadiul I – gingivită: placa
bacteriană determină inflamarea gingiei. stadiul II – stadiu reversibil - inflamarea şi edemul gingival. Pierderea
atasamentului periodontal până la 25%, stadiul III – Stadiu degenerativ, ireversibil pierdere de ataşament între
25% - 50% din lungimea stadiul IV – retracţii gingivale, expunerea rădăcinii dintelui, pierderea de atasament
>50%

102. Cât din atasamentul dintelui este pierdut în stadiul I / II/ III/ IV de boală periodontală?
I - 0%
II - <25%
III- între 25% si 50%
IV - peste 50%

103. De unde se măsoară cu sonda dimensiunea buzunarului periodontal? de la BAZA buzunarului

(sulcusului) la marginea liberă gingivală.

104. De unde se măsoară pierderea atasamentului?

de la jonctiunea cement-smalt la BAZA buzunarului.

105. În ce situatie pierderea atasamentului si adâncimea buzunarului periodontal sunt egale?

Când marginea gingivală coincide cu jonctiunea cement-smalt

106. Formele avansate de periodontită a dintilor de pe maxilă se pot complica după căderea dintelor cu .........
FISTULE ORO-NAZALE permanente, care necesită pentru corecţie intervenţia chirurgicală.

107. Care este tratamentul în stadiul I / II/ III/ IV de boală periodontală?

-În stadiul I şi II: iniţial curăţarea mecanică în jurul gingiei şi sub marginea
gingivală, detartraj, fluorinări, antisepsie cu clorhexidină.
Antibioticoterapie orală.
-În stadiul III: -măsurile de la stadiul II +
-curatarea acoperita a radacinii, chiuuretaj subgingival
-injectare gel cu antibiotic
-În stadiul IV intervenţia chirurgicală fie pentru a expune rădăcinile
-grefe osoase in locul su resorbtie osoasa

108. Ce ANTIBIOTIC este recomandat în pregătirea preoperatorie în stadiul IV al boalii periodontale?

CLINDAMICINA (1 saptamana preoperator)
109. Care sunt recomandările pentru proprietar după aplicarea tratamentului în boala periodontală?
- să realizeze si să mentină igiena orală
- asiguraere dietă care împiedică formarea plăcii bacteriene şi a tartrului,
- folosirea gelului de gură pentru prevenirea formării plăcii,
-antsepsia orală cu clorhexidină
-control stomatologic la fiecare 3 luni

110. Care este etiologia granulomului apical? consecinţă a infiltrării bacteriene a vârfului rădăcinii şi a osului
înconjurător. Aceste bacterii provin DIN CANALUL INFECTAT al dintelui.

111. Care sunt manifestările clinice în cazul granulomului apical?

-simptomele sunt puţine (durere vagă).
-În anumite situaţii, când scade imunitatea organismului, aceste granuloame se pot acutiza:
-durere puternică, zona din dreptul dintelui este tumefiată şi starea generala a organismului este alterată.

112. Care sunt metodele de tratament ale granulomului apical?

-Tratamentul endodontic. Dacă infecţia este de mici dimensiuni, se poate realiza un tratament de canal, -
Rezecţia apicală. Acest tratament constă în secţionarea vârfului rădăcinii împreună cu granulomul constituită.
- Extracţia dentară. Este indicaţia de tratament a granuloamelor mari,

113. Ce este chistul dentar periapical? cavitate patologică limitată de epiteliu cu continut lichid sau semi-lichid, dar
care nu este formată prin acumularea de secretie purulentă

114. Care este etiologia chistului perapical? dinte care infectat care conduce la necroza pulpei.
Toxinele afecteaza varful dintelui determinand inflamatia periapicala.
Aceasta inflamatie stimuleaza resturile epiteliale Malassez care se gasesc in ligamentul periodontal
ducand la formarea unui granulom periapical infectat sau steril.
In cele din urma acest epiteliu sufera necroza prin lipsa suportului sanguin iar granulomul devine un chist.

115. Care sunt manifestările clinice în cazul chistului periapical?

Leziunea nu este detectabila clinic când este mica dar frecvent este descoperita accidental sau la
radiografie. Dacă evoluează poate duce la erodarea corticalei osoase si chiar fistulizarea la nivelul părtilor
moi Erodarea corticalei osoase se traduce clinic printr-o usoară jenă dureroasă la palpare în zona afectată.

116. Este posibil diagnosticul diferential radiografic între un chist si un granulom apical?
Radiologic, diferentierea dintre un granulom si un chist este imposibila,

117. Care este tratamentul în cazul chistului periapical?

-trepanarea alveolei dentare cu descoperirea rădăcinii dintelui şi chiuretarea chistului.
-antisepsie cu iodoform pulbere. Sutura gingiei

118. Ce este hipoplazia smaltului?

-este un defect de structură a smaltului dobândit în timpul formării si dezvoltării dintelui,
- manifestat prin depunerea în cantitate mai redusă a matricei organice a smaltului în timpul formarii dintelui

119. Ce este hipomineralizarea smaltului?

smaltul prezintă un deficit de substante minerale produs tot în timpul
odontogenezei, este mai moale, ceea ce este o problemă a calitătii sale.

120. La ce vârstă apare la câine hipoplazia smaltului?

înaintea vârstei de 6 luni

121. Care sunt cauzele hipoplaziei smaltului?

- febra, traumatisme (în hipoplazii localizate la un singur dinte),
-malnutriţia, toxicoze (fluoroza la bovine)

122. Care este simptomatologia în hipoplazia smaltului? smalţ subţire, aspru, fisurat, galben-maroniu, se uzează
foarte repede.
 . Dintele afectat are predispoziţie spre formarea de placă bacteriană şi acumulare de =>formarea de carii.

123. Hipoplazia smaltului va fi diferentiată fată de

- uzura normală
- tartru
- caria dentară
- modificări de culoare de altă natură. Exemplu – colorarea definitivă în galben-maroniu la femelele gestante

124. Care este tratamentul hipoplaziei smaltului?

în prealabil smaltul afectat a fost îndepărtat
refacerea integrităţii dintelui cu un material compozit – răşini

125. Care este definitia cariei dentare? proces distructiv cronic fără fenomene inflamatorii tipice, provocând necroza
ţesuturilor dentare dure şi în stadiul final infectarea pulpei.

126. Care este clasificarea cariei dentare după gradul de penetrare în masa dintelui?
- carii superficiale (carie incipientă) – afectează doar smalţul,
- carii cu adâncime medie –leziune până la joncţiunea smalţ-dentină,
- carii profunde – leziunea interesează smalţul şi dentina aproape în totalitate, - carii penetrante
– camera pulpară deschisă, complicaţii pulpare septice.

127. Care este etiologia cariei dentare?

- fermentaţia carbohidraţilor în cavitatea orală => pH acid -> demineralizare dentină şi smalţ ->
=>leucocitele şi bacteriile: digestia matricei organice (colapsul matricei proteice = carie ireversibilă)

128. Care este simptomatologia cariei dentare? tulburări de masticaţie, hipersalivaţie, miros putrid. cariile afectează
coroana sau rădăcina. la examenul dinţilor se observă o adâncitură de coloraţie închisă sau un canal cu pereţii
rugoşi percuţia provoacă durere intensă. Ţesutul dentar cariat este friabil.

129. Care este tratamentul cariilor dentare nepenetrante?

- în cariile nepenetrante identic ca şi în fracturile dentare fără deschiderea cavităţii pulpare.

130. Care este tratamentul cariilor dentare penetrante?

- în cariile penetrante identic ca şi în fracturile dentare cu deschiderea cavităţii pulpare.

131. Care sunt tumorile dentare?

Adamantinomul apare mai frecvent la bovine şi carnasiere, preponderent la incisivi,
Odontomul imprimă dinţilor afectaţi aspectul de malformaţie: scurtarea porţiunii extraalveolare,
Cementomul afectează mai mult calul. Tumora circumscrisa, noduroass , gri-alburiu, localizată la rădăcină.

1. Care sunt etajele faringelui?

a) Etajul superior, denumit rinofaringe, nazofaringe
b) Etajul mijlociu, denumit bucofaringe, orofaringe.
c) Etajul inferior este denumit laringofaringe.

2. Ce se găseste pe peretii laterli ai nazofaringelui? orificiile faringiene ale trompelor lui

Eustachio.

3. Ce se găseste pe peretii laterli ai orofaringelui? loja amigdalei palatine.

4. Care este rolul complexului hioidian? rol de a suspenda limba, faringele şi laringele la faţa
ventrală a craniului şi între ramurile mandibulei.

5. Care sunt cartilajele laringiene? epiglota, tiroid, cricoid, (două cartilaje) aritenoide
6. Care este simptomatologia în faringita traumatică? debut brusc, durere în timpul deglutiţiei
sau la palparea regiunii, accese de tuse, treptat complicaţii septice, alterarea stării generale.

7. Care este tratamentul în faringita traumatică? extragerea corpului străin înfipt sau înglobat
în masa abceselor faringiene. Postoperator: antibiotice 5-6 zile. Hrana lichida în primele

8. Care sunt avantajele hrănirii artificiale pe sondă prin fistulă percutanată faringostomică
fată de hrănirea pe sondă naso-gastrică sau naso-esofagiană?
- diametrul - permite diferite diete
- permite hrănirea artificială a animalelor mici timp de o lună

9. Care sunt timpii operatori de creare a fistulei pecutanate esofagostomice?

-Incizie si disectie pe varful unei pense curbe cu brate lungi amplasate in esofag prin
gura. -În prealabil va fi notata pe sondă distanta dintre incizie si spatiul intercostal 5-8-9,
astfel incat amplasarea sondei sa fie în esofagul distal.
-Varful sondei va fi prins cu pensa si extras in gura.
-Apoi sonda este repozitionata spre esofag si împinsă până la semn -
Se va fixa la piele prin sutura.

10. Până în dreptul cărui spatiu intercostal se recomandă introducerea sondei? 5-8-9

11. Cu ce se poate complica amplasarea sondei pe care se face hrănirea artificială introdusă
prin faringo-/esofagostomie până în stomac? aparitia refluxului gastric si consecutiv cu
esofagite de reflux.

12. La ce specii apar mai frecvent obstructiile faringiene?

la BOVINE şi la PORC

13. Care este simptomatologia în obstructiile faringiene? debut brusc, crize de asfixie, posibil
necesară traheotomia provizorie, respiraţie dispneică, tuse, sialoree spumoasă, vomituriţii şi
regurgitări.

14. Care este tratamentul în obstructiile faringiene?

-traheotomie provizorie, în caz de pericol de sufocare.
-extragerea manuală a corpului străin din faringe.sub anestezie generală

15. Ce este tonsilita? inflamaţia amigdalelor palatine

16. La ce specii se diagnostică tonsilita?

numai la carnivore, însă destul de rar la pisică.

17. Care este simptomatologia formei ACUTE de tonsilită? febră, inapetenţă, disfagie, stridor
inspirator, sialoree, vomituriţie, accese de tuse. Examenul cavităţii orale – tonsile mărite în
volum roşietice, acoperite cu puroi.

18. Care este simptomatologia formei CRONICE de tonsilită?

estompată, tonsile cu aspect noduros, uşor sângerând cu ulcere pe suprafaţă.

19. Care este tratamentul tonsilitei acute?

- în tonsilita acută – tratament prompt cu antibiotice pe cale generală. (peniciline, antibiograma) Analgezice
uşoare în cazul iritaţiilor faringiene severe.
Local badijonări cu albastru de metilen sau glicerină iodată;

20. Cănd este recomandată tosilectomia? tonsilita cronică, neoplaziile tonsilare, hipertrofia
tonsilară care produce un disconfort evident în respiraţie
21. Ce rol are trompa lui Eustachio? egalizare a presiunilor de ambele părti ale timpanului (intern
si extern).

22. Ce sunt pungile guturale?

ectazii membranoase, diverticulare a mucoasei trompelor lui Eustachius

23. Ce os divizează pungile guturale? Stilohioid

24. Câte compartimente are o pungă guturală/

2

25. Care compartimet este de dimensiuni mai mari/

Medial

26. Care este rolul pungilor guturale la cal? răcirea sângelui arterial care se îndreaptă spre creier,
mai ales în timpul efortului.
permit expansiunea liberă a faringelui pe durata deglutiţiei şi a laringelui în timpul respiraţiei.

27. Care sunt afectiunile pungilor guturale/ Infecţii fungice (micoze).

Timpanismul/defect la naştere.
Empiemul
Inflamaţia (aerocistita; catarul pungilor guturale)

28. De ce infectia fungică a pungilor guturale este o afectiune potential letală? Hemoragia
cauzată poate fi fatală, peste 60% din caii cu hemoragie mor dacă nu se practică ocluzia arterei
afectate.

29. Ce presupune interventia chirurgicală în hemoragia determinată de micoza pungilor

guturale? ocluzia arterei afectate (Embolizarea) deasupra si sub nivelul pungii guturale, in trei
locuri:palatina, transversa fetei si carotida interna

30. Ce este aerocistita? inflamatia pungii guturale, secundar infectiilor faringiene

31. Cum se mai numeste aerocistita? catarul pungilor guturale

32. Care este simptomatologia în aerocistită? scurgeri (catar) iniţial seroase apoi purulente prin
faringe şi nas, deglutiţie dificilă, regiunea parotidiană uşor tumefiată, adenită retrofaringiană şi
submandibulară

33. Care este tratamentul în aerocistită? inhalaţii de mentol, gomenol, masaje ale regiunii care
favorizează drenajul, antibiotico- sau chimioterapie generală, medicaţie stimulatoare nespecifică
(polidin, autohemoterapie).

34. Care este prognosticul în aerocistită? favorabil.

35. Ce este empiemul gutural/ acumularea uni- sau bilaterală a unui exudat purulent, septic în
pungile guturale.

36. Care este simptomaologia în empiemul gutural? jetaj purulent (puroi cu consistenţă diferită)
uni sau bilateral durere la palparea regiunii parotidiene, în cazurile severe capul se menţine
ţeapăn apare un efort respirator. Pot să apară febră, anorexie, depresie, tuse, văl palatin deplasat
spre în sus, intoleranţă la efort.

37. Ce sunt guturolitele? concreţiuni organice încrustate cu săruri minerale (in empiem cronic)
38. Care este prognosticul în empiemul gutural? rezervat.

39. Care este tratamentul în empiemul gutural?

În cazurile acute şi medii tratamentul medicamentos cu antibiotice timp de câteva săptămâni
În unele cazuri se va completa cu drenaj şi lavajul pungilor: 2 litri de ser fiziologic cu 3 g de ampicilină sau betadină

40. Cum este hranit calul cu empiem gutural? pe sol

41. Este recomandată tratarea abceselor retrofaringiene prin deschidere în punga guturală/?
da

42. Prin câte căi de acces se poate realiza hiovertebrotomia?

- acces superior – metoda Chabert – Fromage
- acces mijlociu – metoda Dieterichs
- acces inferior – metoda Viborg sau metoda Ciubar

43. Ce formatiuni anatomice delimitează triunghiul lui Viborg?

anterior delimitat de ramura recurbată a mandibulei,
superior de tendonul muşchiului sternomandibular şi inferior
de vena linguofacială=v. maxilară externă

44. Care este dezavantajul hiovertebrotomiei prin acces superior? posibilitatea lezării
glandei parotide şi consecutiv al fistulizării.

45. Care sunt riscurile hiovertebrotomiei prin acces mijlociu?

putându-se secţiona nervii glosofaringian, hipoglos şi arterele carotidă internă şi occipitală.

46. Care este cauza aparitiei timpanismului pungilor guturale? inflamaţia sau malformaţia
orificiului faringian al trompelor lui Eustachius, care acţionează ca o valvă cu un singur sens
permiţând aerului să pătrundă în pungă dar împiedicând ieşirea lui spre faringe

47. La ce sex apare mai frecvent timpanismului pungilor guturale?

-la femele

48. Care este simptomaologia în timpanismului pungilor guturale? tumefacţie

parotidiană indoloră, sunet timpanic la percuţie. timpanismul este de obicei unilateral.
mânzul este alert şi afebril.
În unele cazuri apare zgomot respirator, dispnee, disfagie, lapte în nări sau pneumonie prin aspiraţie.

49. Care este tratamentul în timpanismului pungilor guturale?

-medicamentos cu NSAIDs şi antimicrobiene poate fi eficient atunci când cauza o reprezintă inflamaţiile căilor
respiratorii anterioare.
-Intervenţia chirurgicală se impune atunci când apare secundar malformaţiilor deschiderii pungilor
guturale situaţie în care se creează o comunicare (fenestrare în porţiunea rostrală) cu punga sănătoasă de pe
partea opusă.

50. Când este recomandat tratamentul chirurgical al timpanismului pungilor guturale?

atunci când apare secundar malformaţiilor deschiderii pungilor guturale

51. În ce constă tratamentul chirurgical al timpanismului pungilor guturale?

Fenestrarea septului median (se poate face pe cale transcutanată sau endoscopică.)

52. Care sunt glandele salivare?

1. gl.parotidă,
2. gl. mandibulară avînd capsulă comună cu o parte din glanda sublinguală,
3. glanda sublinguală,
4. gl. zigomatică (carnivore)
 5. gl. Molară
6 gl. labiale. (cal)

53. Care este simptomatologia în plăgile glandelor salivare? prin discontinuitatea cutanată
se observă ţesutul glandular, scurgeri de salivă şi de secreţii din plagă.
În jurul plăgii zona este puternic tumefiată şi sensibilă.
La plăgile produse prin împunsătură domină tumefacţia locală.
În evoluţia ulterioară intervin complicaţii de tipul abcesului sau a flegmonului.

54. Care este tratamentul plăgilor glandelor salivare?

- antisepsie
- sutura
- se recomandă plastia facială de acoperire a suturii parenchimului
- sunt contraindicate exciziile de parenchim şi drenajele datorită riscului de fistulizare - animalul se izolează şi
se supune unei diete absolute timp de 3-4 zile

55. Care este tratamentul plăgilor incomplete ale canalelor glandelor salivare? se vor sutura
monoplan.
Sutura se execută peste un cateter introdus în lumenul canalului în scopul evitării stenozării.

56. Care este tratamentul în sectiunile complete ale canalelor glandelor salivare?
anastomozarea capetelor, ligatura canalului urmată de sclerozarea parenchimului glandei
repoziţionarea deschiderii canalului.

57. Care este prognosticul în plăgile glandelor salivare? rezervat. Vindecare incompletă
survenind fistule salivare.

58. Care este simptomatologia în fistulele salivare?

- se observă un orificiu cutanat continuat cu un canal epitelizat care se termină în parenchimul glandular.
- din orificiul cutanat curge salivă mai evident în timpul masticaţiei.
-la bovine producţia zilnică de salivă depăşeşte 100 litri pe zi, => deshidratare
59. Care este cauza aparitiei fistulelor salivare?
Sunt complicaţii ale plăgilor care interesează parenchimul glandular sau canalele glandelor salivare

60. Care este prognosticul în fistulele salivare? rezervat datorită recidivelor frecvente.

61. Care este tratamentul în fistulele canalului parotidian localizate în portiunea sa distală?
Repoziţionarea deschiderii canalului parotidian în cavitatea oral

62. Care este tratamentul în fistulele salivare localizate în proximitatea parenchimului

glandular?
sclerozarea glandei respective prin injectarea retrogradă de parafinălichidă, soluţie Lugol + ligaturarea canalului.

63. Care este consecinta litiazei salivare? apariţia mucocelului salivar.

64. Care este simptomatologia în litiaza salivară? cordon gros, dur nedureros, localizat pe
traiectul canalelor salivare
Palpator se percep calculii salivari ( atat in canalele excretoare cat si in glanda propriu-zisa) Aparitia
mucocelului salivar.
Animalul nu prezintă modificări ale stării generale şi nici deranjamente masticatorii. În
evoluţiile cronice survin complicaţii septice

65. Care este prognosticul litiazai salivare? favorabil

66. Care este tratamentul litiazai salivare? evacuarea calculilor prin masaj. introducerea
retrogradă pe traiectul canalului salivar a uleiului de parafină uşurează evacuarea calculilor
calculii salivari pot fi fărâmiţaţi cu ultrasunete şi îndepărtaţi apoi prin spălare.

67. Ce este mucocelul salivar? acumularea de salivă în tesuturile din jurul glandei salivare sau ale
canalului ei (pseudochist)

68. De ce mucocelul este un pseudochist?

-nu este delimitat de un tesut epitelial glandular, ci de o reactie inflamatorie intensă (la mucina din salivă)
.În timp mucocelul este delimitat de o capsulă de tesut fibros conjunctiv.

69. La ce specie este întâlnit mai frecvent mucocelul salivar? la câine, foarte rar la pisică

70. La care dintre glande salivare se întâlneste mai frecvent mucocelul la specia canină?
sublinguală si mandibulară: mucocelul sublingual şi/sau mucocelul cervical

71. Ce glandă sau canal salivar implică mucocelul sublingual? sublinguala

72. Ce glande sau canale salivare implică mucocelul cervical? maxilare/sublinguale

73. Care este simptomatologia mucocelului sublingual?

-prehensiunea, masticaţia şi deglutiţia se face cu greutate.
-tumefacţie cu aspect vezicular localizată lateral de baza limbii şi sub aceasta.

74. Care este simptomatologia mucocelului cervical?

-tumefacţie cutanată, fluctuantă, nedureroasă, înapoia ramurii recurbate a mandibulei. -
prin puncţie se obţine conţinutul salivar
.
75. Care sunt variantele de tratament ale mucocelului sublingual?
-1)sub anestezie generală se trece un fir gros neresorbabil prin pseudochist =>creăre a două `orificii de drenaj.
2) -MARSUPIALIZARE:deschiderea pseudochistului (A) şi excizarea unei portiuni din peretele său lateral
pentru a realiza o stomă de 1-3 cm.

76. Care este tratamentul în mucocelului cervical si/sau sublingual care nu va permite
recidivele? ablaţiei glandelor mandibulară si sublinguală (Ambele, indiferent de tipul
mucocelului)

77. Care sunt abordurile pentru extirparea ambelor glande salivare, maxilară si sublinguală?
-paralel cu vena jugulară 8-10 cm înapoia ramurii recurbate a mandibulei -
ventral de conductul auditiv extern, deasupra glandei mandibulare

1. Care sunt simptomele în plăgile nasului?

- prezenţa soluţiei de continuitate
- marginile plăgii hemoragice sau cu coaguli de sânge, au tendinţă de retracţie -
plăgile nării, diverticulului nazal şi ale septului nazal produc jenă respiratorie, sunete
sforăitoare şi asimetria nasului.

2. Ce informatii aduce explorarea plăgilor nasului si nărilor?

- profunzime – interesează sau nu cartilajul sau periostul
- descoperirea de trunchiuri nervoase secţionate (nervul infraorbitar), -vase de
sânge lezionate (a. labială superioară, a. nazală laterală), - prezenţa corpilor
străini.

3. Ce consecinte are pentru cabaline vindecarea plăgilor nasului cu cicatrici si stenoze?

vor conduce la intoleranta la efort la cabaline

4. Ce nerv este blocat când se practică tratamentul chirurgical al plăgilor nasului?

 n. infraorbitar

5. Care este conduita terapeutică în plăgile mici ale nasului?

se pudrează cu sulfamide, antibiotice şi se acoperă cu pansament adeziv.

6. Care este conduita terapeutică în plăgile profunde care interesează cartilajul sau periostul? - se vivifiează
marginile plăgii (dacă este necesar)
- plăgile periostale decolate se suturează în fir continuu cu catgut.
- cartilajul nu se suturează refacerea integrităţii lui se realizează prin sutura pielii pe faţa externă a nării -
postoperator începând cu a treia zi nările se ung în interior cu vaselină.

7. Ce portiuni ale osului nazal se pot fractura?

corpul osului, procesul
nazal (apofiza nazală) sau septul
nazal cartilaginos.

8. Care este simptomatologia în fracturile osului nazal?

-respiraţie greoaie, hemoragii nazale dacă a fost lezată mucoasa nazală
- tumefacţie locală (edem), adâncituri sub formă de rond ,
-emfizem subcutanat care poate fi intermitent, apare în expir se remite în inspir.
- la palpare: durere, mobilitate anormală, crepitaţii,
- epiforă unilaterală prin compresiuni asupra canalului nazo-lacrimal

9. Care este conduita terapeutică în fracturile închise unice ale osului nazal?
repaus, rubefacţii locale cu tinctură de iod.

10. Care este conduita terapeutică în fracturile cominutive ale osului nazal?
la cal traheotomie, la celelalte specii intubaţie orotraheală,
deschiderea focarului, extragerea eschilelor, închiderea plăgii

11. Care este conduita terapeutică în fracturile închise prin înfundare ale osului nazal? La cal- traheotomie,
la celelalte specii intubaţie orotraheală reducerea închisă a fracturii
(încercări de repunere a plăcii osoase prin presiuni din interiorul cavităţii nazale)
sau deschiderea focarului şi ridicarea zonelor adâncite, imobilizarea acestora
închiderea plăgii operatorii.

12. Care este conduita terapeutică în fracturile septului cartilaginos nazal? cabaline – traheotomie.
Pentru celelalte specii în locul traheotomiei se recurge la intubaţia orotraheală.
- hemostază medicamentoasă
- meşarea masivă a ambelor cavităţi nazale realizând hemostaza compresivă-sac Mickulicz
- reducerea fracturii cu imobilizarea acesteia.

13. Care sunt cauzele hemoragiei nazale?

-Diverse traumatisme (accidentale, iatrogene)
- Tulburări de sângerare (trombocitopenie, trombocitopatie),
- Tulburări de coagulare (intoxicaţii,cu rodenticide, boli hepatice CID)
- Corpi străini
- Tumori
- Hipertensiune
- Rinită fungică, bacteriană sau cronică severă
- Polipi nazali

14. Ce fenomen favorizeaza hemoragia nazală?

-creşterea fragilităţii vaselor mucoasei nazale
(anemia infecţioasă ecvină, antrax, pasteureloză, leucoză, jigodie, avitaminoza C, uremie, etc.)
15. Care este simptomatologia în hemoragia nazală?
rinoragie uni- sau bilaterală în jet sau scurgeri în picătură cu picătură (epistaxis) cu sânge arterial sau venos.

16. Fată de ce se va face diagnosticul diferential într-o hemoragie nazală/ hemoptizii (sânge roşu aprins,
spumos).

17. Care sunt principiile de baza ale tratamentului unei hemoragii nazale?
adresează bolii primare alături de terapia de sustinere (transfuzi dacă se impune).
Hemostaza prin compresiune (mese de tifon).
La cal meşarea bilaterală a cavităţilor nazale (sac Mickulicz) trebuie să
fie precedată de traheotomie sau de intubarea orotraheală.
Medicatie hemostatică.

18. Ce sunt faldurile nazale? cute de piele localizate pe faţa dorsală a nasului la rasele de câini brahicefalici
(Pechinez, Bulldog, Terrier)

19. Care pot fi consecintele existentei faldurilor nazale? supune pielea regiunii la o continuă iritaţie mecanică
pot atinge şi globul ocular cauzând cheratite secundare, ulcere corneene

20. Care este tratamentul faldurilor nazale excesiv de mari sau cu potenţial lezional? chirurgical constând în
excizia acestora. Se excizează întregul fald nazal.

21. Care este etiologia ptozei diverticulului nazal (faldului alar)? leziuni neuro-musculare (paralizie facial, deficit
de functionare a muschiului ridicător nazo-labial)

22. Care este simptomatologia în ptoza diverticulului nazal? apar la animalul în mişcare, în statiune nu există nici
un semn clinic se manifestă prin intolerantă la efort (crize de asfixie), zgomote respiratorii- expir sforăitor.

23. Care este conduita terapeutică în ptoza diverticulului nazal?

Îmbunătătirea fluxului de aer si a tolerantei la efort poate fi realizată prin excizia pliului cutanat De
obicei se excizează si 1-2 cm din portiunea cartilaginoasă a acestuia.

24. Secundar cui apare necroza septului nazal? complicaţiilor septice ale plăgilor nazale

25. Care este simptomatologia în necroza septului nazal?

exsudat purulent cu miros ihoros şi fragmente de cartilaj care se scurg prin narine
. Rregiunea nasului este tumefiată, caldă şi sensibilă.

26. Care este prognosticul în necroza septului nazal? rezervat.

27. Care este conduita terapeutică în necroza septului nazal? asigurarea drenajului (prin nări sau trepanaţie);
antisepsia locală (eter iodoformat 10%,); antibiotico- sau chimioterapie generală.

28. Care este modul de lucru în tehnica clasică de abord prin cavitatea nazală în necroza septului nazal? cu o
daltă nazală se realizează sectionarea dorsală si ventrală a septului cartilaginos,
accesul pentru sectionarea caudală se face printr-un orificiu de trepanatie prin osul nazal

29. Alternativă la tehnica clasică de abord prin cavitatea nazală în necroza septului nazal o reprezintă acces prin
osteotomie dorsală a osului nazal

30. Care sunt avantajele accesului prin osteotomie dorsală a osului nazal în caz de necroza septului nazal?
control perfect al hemoragiei alături de o vizualizare excelentă (

31. Care sunt cauzele necrozei cornetilor nazali? complicaţie a plăgilor nazale produsă prin corpi străini inerţi sau
animaţi
La cal apare şi în urma sondajului naso-esofagian efectuat incorect sau afecţiunilor alveolodentare maxilare.
32. Care este simptomatologia în necroza cornetilor nazali? exsudat purulent cu miros ihoros şi fragmente de
cartilaj care se scurg prin narine Rregiunea nasului este tumefiată, caldă şi sensibilă.

33. Care este conduita terapeutică în necroza cornetilor nazali?

- trepanatia cavitătilor nazale cu rezecţia corneţilor nazali necrozaţi prin chiuretare sau excizie

34. Ce este hidropizia sinusală? acumulare de secreţii mucoase în interiorul sinusurilor ca urmare a obliterării
congenitale sau dobândite a comunicării cu cavităţile nazale

35. Cum se mai numeste hidropizia sinusală? Mucocelul sinusal

36. La ce specii de întîlneste hidropizia sinusală? cal şi la câine

37. Ce localizare are hidropizia sinusală? sinusul maxilar

38. Care este simptomatologia în hidropizia sinusală? regiunea este tumefiată, cu consistenţă elastică a osului iar la
percuţie sunetul este de submatitate - animalul prezintă o respiraţie sforăitoare şi frecvent epiforă.
- radiologic se depistează o formaţiune omogenă, clară cu margini nete

39. Fată de ce afectiune a sinusurilor trebuie făcut diagnosticul diferential în hidropizia sinusală? -fata
de empiemul sinusal care este însoţit de jetaj -fata de adenita submandibulară.

40. Care este prognosticul în hidropizia sinusală?

- rezervat existând riscul infectării.

41. Care este conduita terapeutică în hidropizia sinusală? trepanarea sinusului, îndepărtarea colecţiei mucoase,
lavaj clorhexidină 5% - aspirare, crearea/lărgirea comunicării între sinus şi cavitatea nazală (cu dalta).

42. Ce este sinuzita? inflamaţii cataral-purulente ale mucoasei sinusurilor

43. La ce specii se diagnostică sinuzita? la toate speciile

44. La bovine care este localizarea mai frecventă are sinuzita? sinusul frontal (pluricompartimentat) la
rumegătoare

45. La cabaline care este localizarea mai frecventă a sinuzitei? sinusurile maxilare

46. Cum se clasifică sinuzitele dependennt de etiologie? primare/secundare

47. Care este etiologia sinuzitelor?
sinuzitele primare apar în infecţii ale căilor respiratorii secundar infecţiilor radiculare
,fracturilor maxilarului/frontalului, amputării coarnelor ,neoplaziilor.

48. Care este simptomatologia în sinuzite?

-deformarea regiunii, jetaj seros sau purulent unilateral (rareori bilateral), , şi adenită submandibulară.
-obturarea orificiilor de comunicare între sinusuri şi cavitatea nazală duce la acumularea puroiului
-la bovine sinuzita frontală se poate manifesta şi cu febră, poziţii anormale ale capului,

49. Care este prognosticul în sinuzită? excelent în sinuzitele primare, în cele secundare dependent de cauza
primară. În distructii osoase extinse se impune eutanasia.

50. Care sunt complicatiile posibile ale sinuzitei?

-amauroză –în urma presiunii exercitate de exsudatele purulente din sinusul maxilar superior pe nervii optici.
-meningitele purulente - pot apărea în urma sinusitelor secundare fracturilor.

51. Care este tratamentul sinuzitelor?

 în sinuzitele primare: se urmăreşte trepanarea acestuia, lavajul
Se antiseptizează sinusul cu o soluţie de 5% clorhexidină.
Asigurarea drenajului - în sinus se introduce un cateter flexibil care se fixează la piele.
Terapie antimicrobiană - parenteral, timp de 2-4 săptămâni,
În sinuzitele secundare infecţiilor radiculare se practică şi extracţia dentară.

52. În ce interval de timp se produce vindecarea în sinuzite?

3-4 săptămâni.

53. Abordul sinusurilor la cabaline poate fi realizat în afara trepanatiei si prin tehnica...........
osteotomia sinusală cu crearea unui flap osos

54. Ce reprezeintă ecornarea?

procedeu chirurgical: - împiedicarea dezvoltării coarnelor la bovine in prima săptămână de viaţă;
- rezecţia coarnelor la tineret şi la animalele adulte (bovine, ovine, caprine).

55. Care sunt scopurile ecornării?

- economice (animalele cu coarne =>costuri mai mari de întreţinere
- terapeutice (fracturi ale coarnelor, avulsii ale tecii de corn, anomalii de creştere);
- prevenirea accidentării de către animalele retive a personalului îngrijitor şi a celorlalte animale din lot.

56. Care sunt procedeele de distrugere ale mugurelui cornual?

1. Cauterizare chimică
2. Excizia chirurgicală
3. Termocauterizarea
4. Procedeul combinat

57. Care sunt timpi operatori ai ecornării simple?

- contenţie patrupedă în travaliu cu fixarea capului;
- neuroplegie cu xilazină (0,05 – 0,1 mg/kg);
- blocajul nervului cornual
- tunderea regiunii;
- antisepsia regiunii cu tinctură de iod;
- incizia circulară a bureletului cutidural;
- amputarea cornului fie cu cleştele Hodge fie cu fierăstrăul Gigli; - hemostaza prin tamponament;
- antisepsia plăgii (Manis, eter iodoformat).

58. Cum se realizează ecornarea prin constrictie elastică?

suprimării progresive a circulaţiei şi intervenţiei cornului prin constricţia realizată cu un inel de cauciuc.
Procedeul este foarte dureros provocând şi o scădere marcată a producţiilor.

59. Care sunt avantajele econării cu autoplastie cutanată?

vindecare rapidă (14 – 18) zile; sinusul frontal este închis;
nu rămân bonturi de corn cu tendinţă de creştere vicioasă.
60. Care este simptomatologia în avulsia tecii de corn? teaca de corn lipseşte sau este doar parţial desprinsă
cepul osos al cornului este acoperit de membrana cheratogenă uşor sângerândă şi foarte sensibilă.

61. Ce tratament se aplică în cazul avulsiei tecii de corn?

a) Conservarea cornului - antisepsia locală (eter iodoformat, spray cu antibiotice);
- aplicarea de cheratoplastice (Zoodermin);
- pansament protector;
b) Decornarea cu autoplastie cutanată.

62. Care este simptomatologia în fractura coarnelor?

mobilitatea cornului fracturat, schimbarea poziţiei acestuia, durere, crepitaţii osoase, uneori epistaxis.

63. Cu ce se poate complica fractura coarnelor?

sinuzite, empiem sinusal, necroze ale cepului osos.
64. Care sunt din punct de vedere didactic cele două categorii în care se departajează traumatismele cranio-
cerebrale?
„traumatismele masivului osos ale craniului visceral” şi
„traumatismele encefalice”

65. Care este simptomatologia în fracturile osului frontal?

deformarea frunţii (înfundarea şi deplasarea fragmentelor osoase), emfizem subcutanat cu crepitaţii
gazoase prin deschiderea sinusului, tulburări oculare (chemozis, epiforă, hematoame infraorbitale) – când
fractura este localizată periorbital, tulburări de sensibilitate (prin compresiunea, sau secţionarea n. frontal)

66. Care este prognosticul în fracturile osului frontal? rezervat.

67. Care este tratamentul în fisurile osului frontal? terapie antiflogistică, comprese reci, medicaţie

68. Care este tratamentul în fracturile penetrante ale osului frontal?

îndepărtare eschile, corpi străini eliberând sinusul frontal, sutura pielii

69. Care este prognosticul în fracturile calotei craniene? grav.

70. Care sunt simptomele în fracturile calotei craniene?

- semne de focar de fractură (durere, tumefacţie, denivelare şi deplasare osoasă, crepitaţie)
- semne conexe focarului de fractură (plăgi hemoragice, hematom epicranian);
- semne nervoase (dependente de leziunile cerebrale)

71. În fracturile calotei craniene care sunt semnele de focar de fractură? (durere, tumefacţie, denivelare
şi deplasare osoasă, crepitaţie)

72. În fracturile calotei craniene care sunt semnele conexe focarului de fractură?
(plăgi hemoragice, hematom epicranian)

73. Unde pot fi localizate fracturile maxilei?

procesul (marginea) alveolar
procesul palatin (palatul dur); pereţii
sinusului(rilor) maxilar(e); procesul
zigomatic.

74. Care sunt simptomele în fracturile maxilei?

deformare regională, crepitaţie, durere, jenă în prehensiune şi
masticaţie, sialoree, hemoragie nazală şi orală.

75. Care sunt simptomele în fracturile parţiale ale peretelui extern al sinusului maxilar?
la suprafaţa osului apare o neregularitate de relief caracteristică – înfundarea plăcii osoase.
Fracturile deschise se complică adesea cu empiem sinusal.
Când este lezionat n. infraorbital se constată hipo- sau chiar anestezia nării, botului şi buzei superioare.

76. Care sunt simptomele în fractura marginii alveolare a maxilei?

deformarea marginii alveolare este evidentă, dureroasă, iar gingia este ruptă, sângerândă.
fracturile întinse care antrenează mai mulţi dinţi deschid sinusul unde se retenţionează resturi alimentare

77. Care sunt simptomele în fractura bolţii palatine?

- plagă zdrobită cu marginile mucoasei sângerânde, neregulate, înconjurate de o zonă echimotică.
- masticaţia este dificilă, prehensiunea ezitantă, iar hemoragia orală şi nazală sunt semnificative

78. Care este prognosticul în fracturile maxilei? rezervat.

79. În ce tip de fracturi ale maxilei este indicat tratamentul conservator?

 în cazul fracturilor închise, parţiale, fără deplasare

80. Care este tratamentul fracturilor procesului alveolar al maxilei? (de regulă cominutive, deschise)
osteosinteza în focar. Dinţii compromişi se extrag.

81. Care este tratamentul fracturilor procesului palatin?

cerclaj interfrgmentar, cerclaje interdentare, inserare transfixică de brosă si cerclaj în

82. Care pot fi complicatiile fracturii maxilei?

- complicatii septice datorate infecţiilor cu agenti patogeni din gura sau nas -
consolidările vicioase determină apariţia diverselor forme de ocluzie imperfectă.

83. Care sunt formele de fracturi ale arcadei zigomatice?

fracturi orbito-zigomatice (anterioare)
fracturi ale arcadei propriu-zise (posterioare).

84. Care sunt simptomele în fracturile arcadei zigomatice? - Deformarea feţei, regiunea apare înfundată.
. Discontinuitatea osoasă (apare ca o treaptă )
- Tulburările de sensibilitate (hipoestezia, anestezia)
- Blocarea miscărilor mandibulei (se blocheaza articulatia cu un fragment de os) - Tulburările
oculare în fracturile anterioare.

85. Ce tipuri de tulburări oculare apar în fracturile anterioare ale arcadei zigomatice?
-Dipoplia – datorită denivelării fracturii – cei doi ochi se găsesc în planuri diferite.
-Protruzia globului ocular – cauzată de formarea unui hematom retrobulbar.
- Enoftalmia – datorită prăbuşirii globului ocular odată cu podeaua orbitală.

86. În ce incidentă se realizează examenul radiographic al întregului complex temporo-zigomato-orbital atunci

când suspicionăm fracturile arcadei zigomatice? dorso-ventrală

87. În ce situatii este grav prognosticul în fracturile arcadei zigomatice? în care apar tulburări oculare şi de
sensibilitate.

88. Cum se tratează fracturile arcadei zigomatice?

În fracturile fără deplasare => un tratament local antiflogistic pentru resorbţia infiltratului şi hematomului.
Fracturile cu deplasare impun reducerea chirurgicală şi osteosinteza.

89. Ce este hematomul epicranian? colecţie sangvină în tesuturil epicraniene apărută ca urmare a strivirii şi ruperii
vaselor sanguine subcutanate

90. Care sunt simptomele hematomului epicranian? deformarea zonală, la palpare fluctuenţă, sensibilă, caldă,
ulterior apare crepitatia.

91. În hematomul epicranian se va face un diagnostic diferential fată de..........

- abces: fluctuenţă centrală, sensibilitate mare, abcedare spontană,
- fracturi: la palpare se simte în profunzime planul osos denivelat – examen radiologic;
- higroma: fluctuenţă, consistenţă moale, lichid citrin la punctie; - tumori: consistenţă fermă, evoluţia.

92. Care este prognosticul în hematomul epicranian? -favorabil

93. Care este prognosticul în hematomul epicranian cu localizare occipitală? rezervat – datorită resorbţiei încete
şi a posibilităţilor de infectare.

94. Care este tratamentul în hematomul epicranian?

- În primele ore - mic şi stagnant – med. antiflogistică locală
- mărime medie, circumscris - puncţie, introducere hidrocortizon, antibiotic,
pansament
 - mare şi stagnant – rubefacţii cu tinctură de iod, stimulare hemostaza
fiziologică - În următoarele zile - stimulăm resorbţia, ungv. cu hialuonidază (Lasonil).
- Hematoamele neresorbite – evacuare conţinut după 10-12 zile, antibiotice în
cavitate

95. Consecutiv cui apare sindromul ocompresiv encefalic? traumatism cranio-cerebral.

96. De cine este determinată simptomatologia sindromului compresiv encefalic posttraumatic?

- edemul cerebral care este o reacţie de răspuns la traumatism, constând în mărirea volumului
- dezvoltarea unor revărsate sangvine şi/sau lichidiene în interiorul cutiei craniene =>compresia creierului;
- acumularea de LCR în urma stazei venoase creşte presiunea intracraniană si extinde aria de ischemie; -
procese infecţioase expansive (abcese) posttraumatice

97. Care este simptomatologia în sindromul compresiv encefalic posttraumatic?

- modificări ale stării de conştienţă,
- tulburări vegetative

98. În sindromul compresiv encefalic posttraumatic se va face un dianostic diferential fată de procesele
expansive intracraniene -congenitale
-proliferative
–neoplazice
-parazitare (cenuroză)

99. Care sunt obiectivele terapeutice în sindromul compresiv encefalic posttraumatic?

1. înlăturarea agentului traumatic cauzal;
2. identificarea mecanismelor fiziopatologice agravante;
3. compensarea sau reducerea compresiunii
4. profilaxia infectiilor

100. Care sunt elementele de management initial, adică de stabilizare a pacientului?

Menţinerea patenţei căilor respiratorii – PaCO2 la limita inferioară a valorilor normale
( valorile crescute induc creşterea PIC urmata de edem )
Intubarea, ventilaţie asistată la nevoie
Controlul hemoragiei
Controlul convulsiilor – fenobarbitalul reduce rata metabolică cerebrală, scade PIC

101. Ce include examenul neurologic si clinic complet în caz de sindrom compresiv encefalic posttraumatic?
Palparea cu atenţie a craniului, identificare focare fractură, crepitaţii, denivelări
Evaluarea stării de conştienţă (animal alert, obnubilare, stupoare, comă)
Evaluare răspuns vizual – leziunile corticale determină pierderea vederii pe partea contralaterală
Examen nervi cranieni (dimensiune pupilă, pupile fixe dilatate prognostic defavorabil simetrie, reflex pupilar)
Evaluare funcţie trunchi cerebral regiune posterioară –respiraţie, deglutiţia, tonusul limbii, semne vestibulare
Evaluarea mişcărilor voluntare ale membrelor şi calitatea mersului.
Evaluarea pentru afecţiuni concurente ale măduvei spinării, ortopedice, le ţesuturilor moi, toracale ,abdominale
Evaluarea durerii (anestezie, hiperalgie)
Identificarea unor posturi corporale anormale, poziţia capului Datele
vor fi consemnate –pentru reevaluările

102. Ce investigatii suplimentare alături de examenul neurologic se impun în caz desindrom compresiv encefalic
posttraumatic?
Radiografii ale capului –dacă se identifică palpator focare de fractură ,otoragie sau rinoragie.
CT sau RMN
Recoltare LCR – dacă conţine o mare cantitate de sânge – fractură şi prognostic grav.
Endoscopia căilor respiratorii anterioare şi a pungilor guturale (hemoragii în fracturi ale bazioccipitalului)

103. În ce consta tratamentul medicamentos în caz de sindrom compresiv encefalic posttraumatic?

Metilprednisolon (30 mg/kg IV)
Manitol (0.5–1 g/kg, IV administrat în decurs de 15 minute)
Furosemid (0.7 mg/kg, IV),
 Cefalosporine (cefazolin 22 mg/kg IV)
Oxigenoterapie
Diazepam (0.5–2 mg/kg, IV) si/sau fenobarbital (5–10 mg/kg, IV lent până la efect)

104. Ce greseli teraputice se vor evita în caz de sindrom compresiv encefalic posttraumatic?
Glucoza se va administra doar dacă hipoglicemia este confirmată
Calciul se administrează doar dacă se confirmă hipocalcemia
Pacientul se încălzeşte rapid dacă hipotermia este instalată. Capul se va răci dacă este posibil (pungi cu gheaţă)

105. Care sunt indicatorii unui prognostic defavorabil în caz de sindrom compresiv encefalic posttraumatic?
Deteriorarea semnelor vitale
Deteriorarea modelului respirator (leziuni ale tr. cerebral)
FC redusă, TA care scade (lez. medulare)
Pupile areactive (leziuni mezencefal)
Pupile miotice care devin midriatice (edem progresiv mezencefal sau compresiune)
Deteriorarea stării de conştienţă
Tetrapareză sau parapareză cu decubit
Pierderea progresivă a funcţiei nervilor cranieni (compresiune, hipoxie)
istotonus (leziuni cerebel, mezencefal)
Fracturi ale craniului cu semne severe neurologice centrale
Crize convulsive din ce în ce mai grave
Hemoragie masivă intracraniană
1. Ce este comotia cerebrală? perturbare funcţională manifestată prin abolirea bruscă şi de
scurtă durată a stării de conştientă cu sau fără perturbări a funcţiilor vegetative

2. Care este simptomatologia în comotia cerebrală?

- scurta abolire a starii de constienta; nu are un substrat lezional anatomic cerebral
-se datoreaza unor tulburari functionale : brusca depolarizare a membranei neuronilor a trunchiului cerebral.
-efectul este tranzitoriu si, total reversibil, durează câteva minute
-abolirea stării de conştientă este totală
- apnee
- tahicardie
- oscilaţii ale tensiunii arteriale.

3. Care este prognosticul în comotia cerebrală? favorabil

4. Care este tratamentul în comotia cerebrală? inutil neexistând leziuni organice iar
fenomenele patologice sunt reversibile în totalitate.

5. Ce este contuzia cerebrală? sindrom lezional cerebral cu modificări preponderent

vasculare (sufuziuni, peteşii, hematoame).

6. Modificările din contuzia cerebrală sunt preponderent de natură..... vasculara

(sufuziuni, peteşii, hematoame)

7. Ce aspect macroscopic au ariile de contuzie cerebrală? arii de distructie si

discontinuitate cerebrala, mai mult sau mai putin extinse, revărsate sanguine, precum si
edem cerebral.

8. La ce se referă traumatismele cerebrale primare în contextul unei contuzii cerebrale?

distrugerea fizică a structurilor intracraniene aparute imediat dupaevenimentul traumatic.

9. La ce se referă leziunile cerebrale secundare în contextul unei contuzii cerebrale? cai

biochimice interdependente care actionează în mod concertat pentru a perpetua si mai mult
deteriorarea tesutului cerebral si cresterile ulterioare ale presiunii intracraniene

10. Ce ioni si ce neurotransmitători sunt implicati în leziunile cerebrale secundare în cazul

contuziei cerebrale? Na, Ca, Glutamat, Fe, RLO

11. Cum se clasifică contuziile cerbrale după gravitate?

- contuzie minoră - alterare a starii de cu durata de la cateva minute pana la o ora, cu sau fara
semne neurologice discrete cu caracter remisiv.
- contuzie moderată (medie) - Abolirea starii de constienta dureaza mai multe ore este insotita de
obicei de semne neurologice - tulburari de echilibru, pareze de nervi cranieni, deficit motor, vertij,
la care se adauga ca simptome cefalee, vomă, dupa care survine o
- contuzie severă - starea de coma de diferite grade, persistand cateva zile sau chiar saptamani si
simptomatologie neurologica de focar (deficit motor, tulburari de echilibru, pareze de nervi
tulburari vegetative importante, crize de epilepsie; rigiditate musculară sau hipotonie,

12. Ce caracterizează starea de obnubilare? deprimare, apatie, si dezinteres fata de

activitatea spontană.

13. Ce caracterizează starea de stupoare? nu este constient, dar poate fi trezit cu un stimul
puternic (de exemplu, strîngerea unui deget cu pensa).

14. Ce este starea de comă? stare de inconstientă care persistă nici după aplicarea unui stimul
puternic.

15. Cum mai este numit mielencefalul? bulb/maduva prelungita (medulla oblongata)
16. Cine intră în structura metencefalului? cerebel+punte
17. Cine intră în structura mezencefalului? pedunculi+coliculi

18. Care sunt părtile functionale ale diencefalului? talamusurile

19. Cine intră în structura telencefalului? emisfere + bulbi

20. Cine formează trunchiul cerebral?

bulb, punte, mezencefal, talamencefal

21. Ce investigatii paraclinice sunt utile încaz de contuzie cerebrală? LCR (NU
Angiografia) ; CT-scan

22. Care este prognosticul contuziilor cerebrale minore si moderate? rezervat

23. Care este prognosticul contuziilor cerebrale severe? defavorabil

24. Care este tratamentul medicamentos în contuziile cerebrale? antiedematos

(corticosteroizi), antiemetic,
antitermic (medicatie antipiretică),
sedativ, anticonvulsivant (pregabalin, gabapentin,
fenobarbital).

25. Care este clasificarea revărsatelor sanguine intracraniene după localizare?

1. Hematoame meningiale (ale foiţelor meningiale)
-Hematoame extradurale (epidurale)
-Hematoame subdurale
-Hematoame subarahnoidiene
2. Hematoame intracerebrale
3. Hematoame intraventriculare (ventriculii cerebrali)

26. Care este simptomatologia hematomului epidural? comă, midriază bilaterală, rigiditate
de decerebrare, moarte.

27. Care este tratamentul hematomului epidural?

trepanarea cutiei craniene şi evacuarea hematomului

28. Care este simptomatologia hematomului subdural? posttraumatic, evoluţia este

asimptomatică, ulterior apar semne neurologice agravante: lipsă de echilibru, somnolenţă,
stază papilară, pareze; ulterior complicaţii datorate compresiunii cerebrale.

29. Care este tratamentul hematomului subdural?

craniotomie (trepanaţie, deschiderea durei, evacuarea hematomului)

30. Care este simptomatologia hematomului subarahnoidian?

comă, evoluţia agravantă progresivă, moarte în câteva ore.

31. Care este simptomatologia hematomului intracerebral? comă, tulburări respiratorii şi

cardiace urmate adesea de moarte bruscă

32. Care este simptomatologia hematomului intraventricular? comă, rigiditate de

decerebrare, moarte.

33. Care este prognosticul în cazul revărsatelor sanguine intracraniene? grav (toate) -
eutanasie
34. Care este simptomatologia în cenuroza cerebrală?
-acut (20-30 zile) sau cronic (7-9 luni).
-Simptomele sunt mai evidente în ultima fază =>meningoencefalită traumatic=>
=>apar simptome caracteristice (în funcţie de centrii nervoşi) care permitlocalizarea veziculelor parazitare

35. Care este prognosticul în cenuroza cerebrală?

rezervat în cazul localizărilor superficiale encefalice
grav în localizările profunde

36. Care sunt metodele chirurgicale de tratament în cenuroză? -trepanaţia

-craniotomie mediană
-craniotomie prin decalotare.

37. Care sunt coordonatele folosite pentru studiul globului ocular?

- axul antero-posterior, linia ce uneşte ipotetic polul anterior şi posterior
- ecuatorul, împarte globul ocular în două jumătăţi, anterioară şi posterioară
- meridianul orizontal şi meridianul vertical, împarte suprafaţa anterioară în patru teritorii (cvadrante).

38. Cine mentine forma aproape sferică a globului ocular?

cele trei tunici (externă, medie şi internă) şi prin conţinutul
intraocular (umoare apoasă, cristalin şi corp vitros).

39. Cum se mai numeste tunica externă a globului ocular? sclerotica & corneea

40. Cu ce se continuă în zona centrală a polului anterior tunica externă a ochiului?

corneea

41. Cine reprezintă tunica medie a ochiului? uveea (coroida+iris+corp ciliar)

42. Cine reprezintă tunica internă a ochiului? retina

43. Unde este localizat primul neuron al căii vizuale? in retina (bipolar)

44. Unde este localizat al doilea neuron al căi vizuale? discul optic

45. Unde este localizat al treilea neuron al căii vizuale? În corpii geniculaţi laterali
(metatalamus)

46. Care sunt formatiunile de protectie ale globului ocular? pleoapele, aparatul lacrimal,
orbita,

47. Ce prezintă muchia externă a marginii librere a pleoapelor principale?

cilii palpebrali,; glandele Zeis şi Moll

48. Orificiile de drenare a căror glande se află pe muchia internă a marginii librere a
pleoapelor principale?
glandelor Meibomiene

49. Care sunt speciile la care există glanda Harder? păsări, vacă, iepure si porc

50. Ce elemente anatomice formează aparatul lacrimal?

glanda lacrimală, plasată la baza pleoapei superioare, spre partea temporală canaliculele
higroftalmice în număr de 5-15, care se deschid în sacul conjunctival superior două
papile sau puncte lacrimale situate pe marginile palpebrale superioară şi inferioară canalele
lacrimale sacul lacrimal
conductul lacrimo-nazal
51. La ce specii inelul orbital este complet? cal, vacă, oaie

52. Ce structuri anatomice acoperă conjunctiva? polul anterior al globului şi toată suprafaţa
internă a pleoapelor principale şi cea externă a pleoapei a III-a.

53. Cu cine vine în contact fata anterioară a capsulei Tenon? cu sclera

54. Cu cine vine în contact fata posterioară a capsulei Tenon? cu masa adipoasă a orbitei

55. Care sunt perechile de nervi cranieni implicat în miscarea ochiului/pleoapelor, în

reflexe si sensibilitatea lui? II - reflex,
III, IV, VI,
VII (motori),
V(a,b) - sensibilitate

56. Care sunt etapele generale de examen oftalmologic?

anamneza examenul fizic al anexelor oculare: zona orbitală şi periorbitală, pleoapele, conjunctiva şi aparatul
lacrimal examenul fizic al globului ocular (testul cu fluoresceină, oftalmoscopie, biomicroscopie, tensiunii
intraoculare) examenul general al funcţiei vizuale (reflexe, examen fund de ochi)

57. Care sunt metodele de iluminare a ale ochiului?

directa, indirecta (laterala), retroiluminare, difuzie trans-sclerala, reflexie speculară

58. Reflexiile căror structuri oculare sunt vizibile atunci când în ochi este proiectată oblic
o rază de lumină rotundă? tapet sau iris

59. Ce se evaluează prin testarea reflexelor?

integritatea arcului reflex

60. Ce structuri anatomice reprezintă calea aferentă si cea eferentă în cazul reflexului
pupilar? aferenta: -retina+I -eferenta: III+sfincter centru nervos: mezencefal

61. Ce structuri anatomice include reflexul optic de clipire?

aferenta: -retina, II
eferenta: -VII

62. Ce structuri anatomice include reflexul sensibil de clipire?

-aferent: -piele+cornee+V(a,b)
-eferent: VII
-centru nervos: mezencefal

63. Ce structuri anatomice include reflexul cornean?

-aferent: -piele+cornee+V(a,b)
-eferent: VII
-centru nervos: mezencefal

64. Ce substante sunt recomandate pentru dilatarea farmacologică a pupilei?

tropicamida
(NU/uveita --->atropina)
fenilefrina (iepuri)

65. De unde se recoltează probele pentru culturi în caz de suspiciune de

conjunctivită/ulcere corneene?
-pe exteriorul conjunctivei palpebrale a pleoapei a treia,
- suprafaţa internă a pleoapelor sau direct de pe cornee
66. Este recomadată anestezia de suprafată atunci cînd se recoltează probele pentru
culturi din ochi?
nu (contine antibiotice)

67. Când îsi găseste indicatia testul Schirmer?

când se suspicionează o producţie de lacrimi inferioară normalului.

68. Cât timp se mentine bandeleta în sacul conjunctival inferior când se face testul
Schirmer la cîine, pisică? exact 1 minut

69. Care sunt valorile normale pentru testul Schirmer la pisică si câine?
(normal >15 mm, 10-15 cu semn de întrebare, <10 anormal de redusă)

70. Ce substantă este folosită pentru vizualizarea defectelor epiteliale corneene?

fluoresceina

71. Cum se numeste substanta care se fixeaza de celulele moarte /degenerate ale epiteliului
cornean şi conjunctival?
roz bengal

72. Ce efecte are anestezia de suprafată îndelungată a globului ocular asupra vindecării
plăgilor?
intarzie vindecarea ; da complicatii cu cheratite şi eroziuni epiteliale.

73. Ce substantă se poate folosi pentru testarea permeabilitătii conductului lacrimo-

nazal? fluoresceina

74. Cât timp durează pasajul fluoresceinei atunci câns testul Jones este realizat la
câine/cal? până la două minute (caine, pisica) intre 3-5 minute (cal)

75. La ce rase de câini testul Jones nu este complet sigur? rase brahicefalice

76. La ce specie se practică lavajul nazo-lacrimal retrograd? cal

77. Care este principiul metodei în examinarea prin biomicroscopie? iluminarea puternică
cu ajutorul unui con de lumină, zonele inconjuratoare rămânând în umbră.

78. Câte tipuri de examinare prin oftalmoscopie există? directa/indirecta

79. Care sunt avantajele oftalmoscopiei indirecte?

posibilităţi mai mari de vizualizare prin mediile transparente mărire mai mică dar
câmp vizual mai mare, vederea stereoscopică (imaginile apar în relief) :aprecierii mai
corecte a denivelărilor
se examinează mai uşor retina periferică examenul se face la o distanţă sigură
de pacient, mai ales în cazul celor agresivi

80. Ce caracteristici are imaginea formată pe lentilă în oftalmoscopia indirectă? inversă,

răsturnată şi mărită de 2-5 ori.

81. Care este modul de lucru în oftalmoscopia indirectă?

Pupila se va dilata (1 picătură de tropicamida, durează 10-15 minute )
Examenul se face în cameră întunecată şi începe la o distanţă egală cu un lungimea unui braţ.
se proiectează în ochi lumina care va trece direct prin pupilă şi va merge aproape paralel cu axul
Fundul de ochi apare ca imagine virtuală răsturnată pe faţa anterioară a lentilei

82. Care sunt avantajele oftalmoscopiei directe?

 necesită mai puţină experienţă practică,
este mai ieftină,
amplificare mai mare (20 ori la pisica, 8 ori la cal)
examenul poate fi realizat şi cu pupila în mioză,
se poate aplica la toate speciile.

83. Ce caracteristici are imaginea formată pe lentilă în oftalmoscopia indirectă? în

picioare.

84. Care este modul de lucru în oftalmoscopia indirectă?

Examenul se practică în încăpere neiluminată;
.Oftalmoscopul se amplasează în faţa ochiului examinatorului la aproximativ 25-30 de cm de ochiul pacientului.
La aproximativ 2-3 cm de corneea pacientului se vede retina, nervul optic, vasele retiniene şi tapetul foarte clar.

85. În care tip de oftalmoscopie este obligatorie dilatarea pupilei? indirecta

86. De ce sunt complementare cele două metode de examen prin oftalmoscopie?

oftalmoscopia indirectă ofera o imagine de ansambiu, iar fără oftalmoscopia directă
o leziune mai mică ar putea scăpa neobservată datorită mişcării ochilor.

87. Care sunt indicatiile ultrasonografiei oculare? opacitatea mediilor de transmitere,

înaintea operaţiei de cataractă,
evaluarea leziunilor intraoculare
posttraumatice, diagnosticarea bolilor orbitale,
tumori intraoculare

88. Vizualizarea căror structuri oculare este posibilă prin angiografia cu fluoresceină?
arterele retinei şi a fluxului venos, a fluxului sanguin spre nervul optic şi coroidă, procesele
inflamatorii sau neovascularizaţiilor

89. Ce se examinează prin gonioscopie? unghiul irido-cornean

90. Ce se foloseste pentru examinarea unghiului de drenaj irido-cornean? gonioscopul

91. De ce nu poate fi vizualizat în mod direct unghiul de drenaj irido-cornean? sclera

depăseste cu până la 4 mm baza irisului.

92. De câte tipuri sunt lentilele de gonioscopie după modul de refractie al luminii?
directa/indirecta

93. Detaliile căror structuri sunt observate si analizate prin gonioscopie? unghi irido-
cornean ligament pectinat
reteaua trabeculara

94. Cum poate fi unghiul irido-cornean? - larg deschis;

- deschis (aproximativ 2 mm);
- îngust;
- închis

95. Ce aspect poate avea ligamentul pectinat?

– normal;
- goniodisgenezis (pilierii scurtati/ingustati pana la imperforare, spatiile Fontana reduse ,)

96. Ce aspect poate avea reteaua trabeculară?

- normala;
- comprimata;
- colabata (baza irisului suprapusa pe fâsia profunda a zonei pigmentare, - colmatare (cu infiltrat inflamator sau
neoplazic)
97. Ce se determină prin tonometrie? PIO

98. În functie de ce variază presiunea intraoculară? rata pulsului, presiunea pleoapelor,

tensiunea muşchilor extraoculari,
respiraţia, cu presiunea venoasă, momentul zilei şi modificările osmotice sanguine
99. Care sunt indicatiile tonometriei?
-ochi roşu sau dureros, la rasele predispuse la glaucom,
-controlul ochiului sănătos la animalele diagnosticate glaucom la un ochi, -
controlul eficienţei medicaţiei în glaucom diagnosticat.

100. Care sunt tipurile de tonometre? prin indentaţie şi prin aplanaţie

101. Care este principiul tonometriei prin identatie? masoara depresiunea corneana rezultata
prin aplicarea pe suprafata ei a unui tonometru cu o greutate cunoscuta.

102. Care este principiul tonometriei prin aplanatie?

(cea mai exacta metoda de determinare a tensiunii intraoculare)
masoara forta necesara pentru a aplatiza o anumita suprafata corneeana

103. Care sunt dezavantajele tonometrului clasic de tip Schiotz? necesita asamblare,
dezasamblare si calibrare pacientul trebuie să fie cooperant

104. Care sunt valorile normale pentru presiunea intraoculară la câine si pisică?
10-20 mmHg

105. Care este diferenta maximă admisă între cei doi ochi pentru presiunea intraoculară?
5 mmHg

106. Singura posibilitate de măsurarea a oftalmotonusului la cal si rumegătorul mare este

reprezentată de: tonometru electronic

107. Functia căror celule este investigată prin electroretinografie? a celulelor cu conuri şi
bastonaşe

108. Unde se amplasează electrozii si care este numărul lor în cazul electroretinografiei?
-în regiunea muşchiului maseter şi în regiunea occipitală)
-pe ochi se aplică lentile de contact speciale (al treilea electrod)

109. Se poate măsura acuitatea vizuală prin electroretinografie? NU

110. Care sunt metodele de examinare ale structurilor polului anterior al ochiului?
fluoresceina/roz bengal (corneea) gonioscopia (unghi irido-cornean) iluminarea

111. Care sunt metodele de examinare ale structurilor polului posterior al ochiului?
oftalmoscopia angiografie
electroretinografie

1. Care sunt metodele de aplicare a medicaţiei în oftalmologie?

-topica
-injectie subconjunctivala
-injectie retrobulbara
-injectie intraoculara
-sistemica

2. În ce afectiuni este recomandată administrarea topică a medicatiei?

 In afectiuni ale corneei, conjunctivei, părţii anterioare a sclerei, irisului şi corpilor ciliari

3. Care sunt formele de prezentare ale medicatiei topice? soluţii ; suspensii; unguente ;
pudre

4. Care este timpul de contact al solutiilor administrate topic?

5-10 minute

5. Care este timpul de contact al unguentelor administrate topic?

20 minute

6. Ce dezavantaj are administrarea topică a unguentelor? incetinesc vindecarea

7. Care este contraindicatia folosirii topice a unguentelor? incizii/ulcere corneene

8. Care este intervalul de timp minim între aplicarea topică a două medicamente? cel
putin 5 minute

9. Care sunt metodele de aplicare topică a medicatiei oftalmologice?

- instilarea în ochi
- lavajul subpalpebral
- cateterizarea conductului lacrimonazal

10. În care sac conjunctival este fixat chitul pentru lavajul subpalpebral? superior

11. În cazul lavajului subpalpebral care sunt modalitătile de fixare (trecere) ale
cateterului? unica/dubla

12. Care sunt indicatiile injectiei subconjunctivale? când se impune o concentraţie ridicată
de medicament,

13. Cum este orientat acul fată de lobul ocular atunci când se realizează injectia
subconjunctivală? tangenţial.

14. Care este cantitatea maximă de substantă ce poate fi injectată într-un singur loc la
injectia subconjunctivale? 0,5 ml la animalele mici şi 1 ml la animalele de talie mare

15. Care sunt indicatiile injectiei retrobulbare?

-uveitele
-retinitele
-inflamaţia nervului optic

16. Ce risc apare atunci când medicatia este administrată intraocular sau intracamerular?
lezionare cristalin

17. Cum trebui să fie concentratia medicamentelor în cazul administrării intraoculare sau
intracamerulare? drastic redusa

18. Care sunt indicatiile injectiei intraoculare sau intracamerulare?

-endoftalmii (antibiotice)
-uveita recurentă (ciclosporina in vitros)

19. Când este preferată administrarea medicatiei pe cale sistemică? în cazul afecţiunilor
segmentului ocular posterior

20. Care sunt coloranţii folositi pentru teste de diagnostic?

 -Fluoresceină 1%
-Roz Bengal (indicator al cheratitei herpetice)
-Indocianina verde 0,5%

21. În ce scop este folosită fluoresceina?

-identificarea leziunilor epiteliului cornean
-angiografia retiniana si coroida

22. În ce scop este folosită indocianina verde?

(colorant al capsulei cristalinului) - operatie cataracta

23. Care sunt grupele de medicamente administrate topic?

Anestezice locale
Iridocicloplegice (parasimpaticolitice)
Midriatice (simpaticotone)
Mioticele
Lacrimi artificiale şi lubrifianţi oculari
Sulfamide (4x/zi)
Antibiotice (4x/zi)

24. Dati exemple de anestezice locale ce pot fi folosite topic

-Tetracaina (apare chemozis)
-Proparcaina

25. Cum se mai numesc iridocicloplegicele? midriatice cicloplegice

26. Dati exemple de iridocicloplegice (midriatice cicloplegice, midriatice anticolinergice,

parasimpaticolitice)? tropicamida/atropina

27. Ce efect are aplicarea de iridocicloplegice? midriaza intensa

28. Asupra căror fibre musculare ale irisului actionează iridocicloplegicele? circulare

29. În ce scopuri se folosesc iridocicloplegicele? -diagnostic (oftalmoscopie?)

-tratament (spasm iridian-cheratita/uveita)

30. În ce afectiune este contraindicată folosirea iridocicloplegicelor? glaucom

31. Dati exemple de iridocicloplegice tropicamida/atropina

32. Care este durata de actiune a tropicamidei? 8 ore

33. În ce interval de timp apare efectul tropicamidei? 10 minute

34. Care este durata de actiune a atropinei? zile (minim 24 ore)

35. În ce interval de timp apare efectul atropinei?

30 minute

36. Midriaticele simpaticotone asigură iridocicloplegia? nu

37. În ce afectiune este contraindicată folosirea midriaticelor simpaticotone?
glaucom

38. Dati exemple de midriatice simpaticotone.

Fenilefrină 2.5% - nu are efect multumitor la animale
Hidroxiamfetamina 1% - doar in scop de diagnostic (Horner)
39. Ce midriatice simpaticotone sunt folosite în diagnosticul sindromului Horner? -
fenilefrina 10%
-Hidroxiamfetamina 1%

40. Care sunt indicatiile mioticelor?

-terapia glaucomului
-subluxatia posterioară de cristalin
-preoperator în luxatia anterioară de cristalin
-tratamentul hipohemei (creste fluxul umorii apoase si implicit fluxul eritrocitelor din camera anterioară) -
stimularea secretiei lacrimale în caz de cheratoconjunctivită sicca.

41. Care sunt afectiunile în care nu sunt indicate mioticele? uveita anterioara (agraveaza
spasmul si durerea iridiana)

42. Numiti un medicament din categoria mioticelor. pilocarpina

43. În ce afectiune se folosesc lacrimi artificiale? cheratoconjunctivită sicca

44. Care este frecventa minimă de administrare topică a antibioticelor/sulfamidelor? 4x/zi

45. Cum sunt clasificate antibioticele ce se administrează topic?

-calibru mic (spectru larg - in conjunctivite, ulcere superficiale)
-calibru mare (dupa antibiograma - in ulcere profunde/indolente)

46. Care sunt indicatiile folosirii antibioticelor „de calibru mic”?

-calibru mic (spectru larg - in conjunctivite, ulcere superficiale)

47. Dati exemple de antibiotice „de calibru mic”. neomicina, kanamicina, bacitracina,
tetracicline
gentamicina (include Pseudomonas, nu va fi utilizata ca prim tratament)

48. Care sunt indicatiile folosirii antibioticelor „de calibru mare”?

-calibru mare (dupa antibiograma - in ulcere profunde/indolente)

49. Dati exemple de antibiotice „de calibru mare” ciprofloxacina (Pseudomonas)

cefazolin
cloramfenicol

50. Există produse medicamentoase unice în care antibioticele/sulfamidele sunt asociate cu

antiinflamatorii corticosteroidiene?
-Sulfacetamidă + prednisolon – suspensie sau unguent (Blefamidă)
-Neomicină + polimixină B + dexametazonă – suspensie sau unguent Maxitrol –
una din cele mai eficiente combinaţii
-Gentamicină + betametazonă soluţie (Gentocin Durafilm)
-Betabioptal: cloramfenicol + betametazona – unguent
-Tobradex: tobramicina + dexametazona - picături

51. În ce situatii este contraindicată folosirea topică a medicatiei corticosteroidiene?

ulcere/eroziuni corneene (inainte de epitelizare)

52. Din ce motiv este contraindicată medicatia corticosteroidiană în caz de ulcer cornean?
intarzie vindecarea (activeaza colagenaza)

53. Care este medicamentul cu cel mai puternic efect antiinflamator la administrarea
topică? dexametazonă

54. Dati exemple de medicamente antiinflamatorii corticosteroidiene topice. Dexametazonă

0,1% Prednisolon 1%
 fluorometazona 0,1% ungv

55. Când se recurge la folosirea medicatiei antiinflamatorii nesteroidiene?

când este urmărită reducerea sintezei de prostaglandine ca adjuvant al terapiei antiinflamatorii convenţionale

56. Dati exemple de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene topice

Diclofenac sol. 0,1% (Voltaren)
Flurbiprofen sol. 0,03% (Ocufen) - în combaterea
inflamaţiei postoperatoprii Suprofen sol. (Profenal)

57. Când se recurge la folosirea medicatiei decongestionante topice? (vasoconstrictoare)

alergii sau iritaţii minore

58. Ce efect ”cosmetic” are această medicatie? reduce aspectul de ochi rosu

59. Dati exemple de decongestionante topice

fenilefrina
nefazolina

60. Dati exemple de antifungice topice.

Miconazol , Amfotericina B (candida) ,Nistatin (candida)

61. Dati exemple de medicamente antivirale

Aciclovir – unguent , Trifluridină Vidarabină , Idoxuridină SOP unguent ,Virgan

62. Ce scop are folosirea topică a medicatiei hiperosmotice? reduce edemul cornean (puţin
eficientă şi poate fi iritantă)

63. Care este indicatia folosirii topice a medicatiei anticolagenazice? ulcere

64. Ce rol are colagenaza pe durata vindecării corneene? remodeleaza corneea

65. Ce se întâmplă când colagenaza este în exces în cazul unui ulcer cornean? erodeaza
stroma --> ulcer perforat

66. Dati exemple de substante cu efect anticolagenazic EDTA, ACC, TC, Ser

67. Ce substantă poate fi folosită pentru cauterizarea ulcerelor corneene? tinctura de iod
2%

68. Dati exemple de substante cicatrizante ale corneei.

cisteină ;anabolizante (Keratyl) , Corneregel (B5 -->CoA) ; Thealoz (reepitelizant)

69. Care sunt grupele de substante folosite în terapia glaucomului? inhibitorii anhidrazei
carbonice (scade secretia) (Diclorfenamida) -->depletie K osmotice (Manitol iv/ Glicerol
po) miotice (scade secretia) <=> unghi deschis adrenalina (scade secretia) ??? beta-
blocante (scade secretia) -Timolol, Betoxalol prostaglandine (cresc drenajul sclero-uveal)

70. Dati exemple de inhibitori ai anhidrazei carbonice ce se administrează topic în terapia

glaucomului. Diclorfenamida

71. Ce efect are administrarea de inhibitori ai anhidrazei carbonice în terapia

glaucomului? scade secretia

72. Când este indicată utilizarea agentilor hiperosmotici pe cale IV în cazul glaucomului?
de urgenta/preoperator
73. Dati exemple de agenti hiperosmotici administrati IV în glaucom acut manitol

74. Ce efect are administrarea de beta-blocante în terapia glaucomului? scade secretia

75. Ce efect are administrarea de prostaglandine în terapia glaucomului? creste drenajul

screro-uveal

76. Cum se clasifică interventiile chirurgicale oculare după scopul urmărit? - elementare
sau pregătitoare
- de urgenţă
- specifice aplicate în tratamentul unor afecţiuni

77. Care sunt interventiile chirurgicale oculare elementare sau pregătitoare?

(puncţiile oculare, blefarorafia, cantotomia, imobilizarea globului ocular)

78. Care sunt cazurile în care se aplică interventiile chirurgicale oculare de urgentă?
(tratamentul plăgilor palpebrale, a luxaţiei sau avulsiei globului ocular)

79. Care sunt afectiunile care beneficiază de interventii chirurgicale oculare speciifce?
(entropion, ectropion, cataractă, glaucom)

80. Ce nervi trebuie blocati pentru analgezia pleoapelor la cabaline? frontal lacrimal
infratrochlear
zigomatic

81. Care sunt cele două tehnici d blocaj retrobulbar la bovine? în 4 puncte/Peterson

82. Care sunt modalitătile de deschidere si imobilizare a pleoapelor?

- manual
- mecanic – cu blefarostatul
- chirurgical

83. La ce se referă operatia de cantotomie? lărgire a fantei palpebrale prin secţionarea

comisurii laterale

84. Care sunt indicatiile cantotomiei? intervenţii pe globul ocular, drenajul retrobulbar,
blefarofimoză.

85. Care sunt posibilitătile de refacerea le unghiului palpebral după o cantotomie? sutura
plăgii în puncte separate fie pe planuri sau în bloc Sutura în bloc simplă sau în „8” cu fir
monofil

86. Care sunt indicatiile blefaro-/tarsorafiei? protecţia plăgilor şi ulcerelor corneene şi/sau
conjunctivei bulbare; după repunerea globului ocular luxat accidental.

87. Care sunt variantele operatorii de blefaro-/tarsorafie?

-sutură în „U” cu burdoneţi a pleoapelor principale
-acoperirea corneei şi a conjunctivei bulbare cu pleoapa a treia

88. Care este avantajul suturării ploapei a treia la episcleră atunci când se realizează
acoperirea corneei şi a conjunctivei bulbare cu pleoapa a treia? globul si pleoapa a
treia se comporta ca o unitate in timpul miscarii.

89. Care sunt modalitătile de imobilizare ale globuui ocular?

-trecerea a 2 fire de sutură (la ora 12 şi la ora 6) prin conjunctiva bulbară şi scleră
-capetele firelor sunt ancorate şi fixate în pense şi se tracţionează uşor -cu ajutorul unor pense fine
90. Ce instrument este contraindicat a fi folosit pentru imobilizarea globului ocular?
pense hemostatice (strivesc)

91. Care este locul pentru paracenteza camerei anterioare? regiunea dorsală sau
dorsolaterală a corneei, paralel cu irisul

92. În ce situatii se face administrarea medicatiei topice pe calea unui cateter fixat în sacul
conjunctival? tratamentul local de durată la cazurile la care ochiul este protejat de
pansament sau la care s-a efectuat blefarorafia de protecţie

93. Care nerv determină închiderea pleoapelor prin stimularea muschiului orbicular?
facial

94. Care nerv inervează mushiul ridicător al pleoapei superioare?

oculomotor

95. Care nerv este nervul senzorial al pleoapelor? trigemen

96. Ce rol are muschiul lui Muller? ridica pleoapa superioară

97. Care sunt glandele pleoapelor?

- Meibomiene (glande tarsale) sebacee;
- glandele Zeiss – glande sebacee modificate conectate cu foliculii la cilii palpebrali; - glandele
Moll – glande sudoripare adiacente glandelor Zeiss.

98. Care este rolul pleoapelor si a clipitului?

- distribuirea filmului lacrimal pe suprafaţa globului ocular,
- împingerea lacrimilor în sistemul de drenare,
- protejarea structurilor intraorbitare
- la nou-născuţi (pisică, câine) pleoapele închise protejează corneea şi conjunctiva de uscare

99. Cum se execută examenul pleoapelor? inspecţie şi palpaţie, recurgându-se uneori la

instrumente de fixare

100. Ce se urmărestea se identifica prin examenul pleoapelor?

-modificările de formă, poziţie, culoare, mobilitate, formă, secreţie, volum,
-aspect şi integritate a pielii şi conjunctivei, poziţia cililor, mărimea fantei, forma şi aspectul unghiurilor

101. Ce înseamnă agenezia pleoapei? absenţa congenitală a unei părţi sau a întregii pleoape

102. La ce specie este mai frecventă agenezia pleoapelor? pisica

103. În ce constă tratamentul ageneziei pleoapelor? reconstrucţia pleoapei

104. Care este simptomatologia în plăgile pleoapelor? hemoragie şi discontinuitate, ulterior

inflamaţie cu durere intensă, epiforă, fotofobie, închidere incompletă a fantei palpebrale şi
modificarea poziţiei pleoapei afectate.

105. Care este prognosticul în plăgile pleoapelor? favorabil în plăgile recente, fără pierderi
mari de substrat rezervat în cele complicate.

106. În ce situatii este recomandată vivifierea marginilor plăgilor care implică pleoapele?
plagi mai vechi de 12-24 de ore

107. Ce variante de sutură există pentru plăgile profunde ale pleoapelor?

 a) sutura bietajată: -conjunctiva, tarsul şi ţesuturile de regulă din profunzime cu ţesut resorbabil
-pielea împreună cu muşchiul orbicular cu fir neresorbabil b) sutura în “8” (animale mari)

108. Ce este coloboma palpebrală?

discontinuitate a margini palpebrale prin lipsa unei porţiuni de pleoapă

109. Ce afectiune oculară poate însoti coloboma palpebrală? cherato-conjunctivită cronică

(<--inchidere incompleta)

110. Care este tratamentul în coloboma palpebrală? vivifiere margini coloboma + sutura
(bietajata sau in «8» )

111. Ce este anchiloblefaronul? inexistenţa fantei palpebrale prin aderenţa pleoapelor una la
cealaltă

112. Care este etiologia anchiloblefaronului? congenital, dobândit (cicatricial sau operator)

113. Care este tratamentul anchiloblefaronului?

-butonieră prin care se introduce o sondă canelată, pe ghidajul acesteia se continuă incizia de separare. -sutura
conjunctivo-palpebrală (Pentru a se împiedica realipirea)

114. În cazul anchiloblefaronului congenital complicat cu cheratoconjunctivită neonatală

deschiderea prematură a fantei palpebrale va perturba dezvoltarea oculară
postnatală? NU (ochiul e complet dezvoltat la nastere, glanda lacrimala nu e)

115. Ce este simblefaronul?

aderenţa conjunctivei palpebrale la cea bulbară sau la cornee şi consecutiv absenţa sau reducerea sacilor conjunctivali

116. Care este etiologia simblefaronului? congenital dobandit (complicaţie a infecţiilor – în

principal la pisici după conjunctivite herpetice - sau neoplaziilor superficiale)

117. Care este simptomatologia în simblefaron? mobilitate redusă a pleoapelor, cu limitarea

deschiderii fantei palpebrale.
Pot fi afectate căile lacrimale şi consecutiv apare epiforă
complicaţii inflamatorii cornice (blefarită, cheratită)

118. Care este tratamentul simblefaronului? dilacerarea atentă a aderenţelor (recidiva

frecventa --> unguent cu corticoizi&antibiotice)

119. Ce reprezintă blefarofimoza?

ingustarea fantei palpebrale

120. În ce situatie blefarofimoza nu necesită tratament? Microftalmie

121. Ce aspect clinic are blefarofimoza?

-fanta palpebrală este mai mică, strâmtarea putând exista la unul sau la ambele unghiuri palpebrale. -Când
anomalia este unilaterală, fantele sunt asimetrice.

122. Fată de ce afectiune se impune diagnosticul diferential în caz de blefarofimoză?

blefarospasm (care cedează la blocajul nervului auriculo-palpebral)

123. Care este tratamentul blefarofimozei? cantotomia

124. Cum se clasifică blefarospasmul?

- tonic, când contracţia muşchiului orbicular palpebral este de durată ( procese inflamatorii dureroase) -
clonic, când contracţia este alternantă, manifestându-se clinic prin clipiri dese (afectiuni neuronale)
125. Care este prognosticul în blefarospasm? favorabil în forma tonică
rezervat sau defavorabil în cea clonică

126. Care este conduita terapeutică în blefarospasm?

-anestezia cheratoconjunctivală
-anestezie pe traiectul nervului facial
-operator (cantotomie,rezecţia parţială sau totală a porţiunii proximale a muşchiului orbicular,sutura în eşarfă)

127. Ce reprezintă entropionul? rasfrangerea spre interior a pleoapei

128. Care sunt tipurile de entropion? congenital (ereditar/teratologic)

dobandit(spastic/cicatricial/bulbar)

129. Care sunt cauzele entropionului dobândit?

-spastic (cheratita/ulcer)
-cicatricial
-bulbar (enoftalmie, microftalmie)

130. Care este simptomatologia clinică în entropion? iritaţia corneei şi conjunctivei, cicatrici
corneene, pigmentaţie corneană, posibil ulcere. Epiforă, blefarospasm.; defect de poziţie

131. Fată de ce afectiuni se impune diagnosticul diferential în caz de entropion? trichiazis,

districhiazis şi de blefarospasm.

132. Care este prognosticul în entropion? favorabil

133. Care sunt cele trei mari principii de corectie în caz de entropion?
1) de ce pleoapa se răsfrânge spre interior? – este o anomalie a pleoapei, a globului, a orbitei,o combinaţie
a lor?
2) este entropionul permanent sau temporar, trebuie să-l corectez definitiv sau temporar? 3) dacă se
impune corecţia definitivă, cât din entropion este anatomic şi cât spastic?

134. După ce vârstă este recomandată corectia definitivă a entropionului congenital?

6 luni

135. Atunci când se evaluează componentele anatomică respectiv spastică a unui entropion, este recomandată
sedarea animalului?
NU (alterează relaţia dinamicii glob-pleoape)

136. Pentru care din componentele entropionului, anatomică sau spastică, se face corectia chirurgicală?
anatomica

137. În ce situatie corectia chirurgicală a unui entropion riscăm să fie în exces? Dacă nu se ia în calcul şi
componenta spastică

138. Cauterizarea ca metodă de tratament a entropionului se bazează pe modificarea cărei componente

anatomice a pleoapei? tarsul (sub actiunea caldurii)

139. Ce tip de sutură este recomandată în corectia temporară a entropionului neonatal (perinatal)? punct în
„U” care va avea drept rezultat eversarea marginii pleoapei

140. Ce procedeu de corectie a entropionului se practică în turmele mari cu miei? achinezie si sclerozare

141. Cum se numeste procedeul de bază pentru tratamentul entropionului congenital, dobândit, cicatricial şi
senil la animalele domestice? Hotz-Celsus
142. Care este cheia succesului în aplicarea procedeului Hotz-Celsus? procedura trebuie executată cât mai
aproape de marginea liberă a pleoapelor, se merge paralel cu ea lăţimea maximă a lamboului excizat trebuie să
fie în dreptul porţiunii maxime de entropion.

143. Cum se numeste procedeul de corectie simultană a entropionului si trichiazisului pleoapei superioare?
Stades

144. Care sunt timpii operatori în procedeul Stades de corectie simultanăa entropionului pleoapei superioare
si trichiazisului? incizie sub muchia externa a pleoapei (cuprinde genele) incizie pe inelul orbitar excizare
lambou cutanat
sutura marginii superioare in dreptul glandemor meibomiene

145. Care sunt timpii operatori în procedeul Stades de corectie simultană a entropionului si a pliurilor
cutanate excesive pe crestetul capului? incizie sub muchia externa a pleoapei (cuprinde genele) incizia
inferioara NU cuprinde marginea libera a pleoapei incizie pe inelul orbitar excizare lambou cutanat
sutura marginii superioare in dreptul glandemor meibomiene
1. Ce este ectropionul? rasfrangerea spre exterior a pleoapei

2. Care este simptomatologia clinică în ectropion? neînchiderea fantei palpebrale, epiforă,

conjunctivită cronică prin expunere la factorii iritanţi sau infecţiosi

3. Care este prognosticul în ectropion? rezervat

4. Ce presupune procedeul Smythe de corectie al ectropionului? excizarea cu un trepan a

2-3 rondele cutanate (0,5-1 cm) cu suturarea plăgii în plan vertical.

5. Ce presupune procedeul de autoplatie cu lambou glisant în ”V” de corectie al

ectropionului? incizie cutanată în „V” pornind de la 2-3 mm de marginea liberă a
pleoapei, deschiderea „V”-ului depăşeşte lungimea ectropionului, suturare in forma literei
„Y”.

6. Care sunt timpii operatoti în procedeul Kuhnt-Szymanowski de corectie al

ectropionului?
Incizie pe marginea liberă a pleoapei cu o adâncime de 10-15 mm
Excizie tarso-conjunctivă-m. orbicular (mijloc de pleoapă) şi piele (din lateral),
Sutură tarso-conjunctivală in puncte.
Sutură cutanată

7. Ce este ptoza palpebrală?

căderea pleoapei superioare (blefaroptoză) cu imposibilitatea menţinerii deschise a fantei palpebrale.

8. Care este etiologia ptozei palpebrale? paralitică (afectiuni ale n. oculomotor comun)
mecanică (pliuri cutanate excesive în regiunea fruntii, eralizată),
simptomatică (sindrom Horner, enoftalmii).

9. Care este prognosticul în ptoza palpebrală? rezervat

10. Care este tratamentul în ptoza palpebrală dependent de etiologie?

mecanica: excizia chirurgicală
neuronala: vitaminoterapie, rezolutive pe bază de iod
cronice, :suspendarea pleoapei cu o bandeletă de fir neresorbabil ancorat la periostul osului temporal

11. Ce este lagoftalmia? imposibilitatea închiderii complete a fantei palpebrale

12. Care sunt cauzele lagoftalmiei? congenitală - se poate întâlni la rasele brahicefalice cu
orbita foarte ştearsă, secundară – ca rezultat al paraliziei nervului facial; în exoftalmie
secundară tumorilor, hematoamelor cu localizare orbitală

13. Care este aspectul clinic al ochiului cu lagoftalmie? ochiul aparent exoftalmic, în scurt
timp cheratoconjunctivită, cicatrici, pigmentare şi ulcere corneene.

14. Care este prognosticul în lagoftalmie? rezervat

15. Care este tratamentul lagoftalmiei dependent de etiologie?

-în predispoziţia congenitală - se va proteja corneea prin aplicarea topică de antibiotice şi corticosteroizi
-Tratamentul operator = la strâmtarea (reducerea dimensiunii) fantei palpebrale prin cantoplastie
medială sau laterală

16. Rezultatele cosmetice de tratament chirurgical al lagoftalmiei sunt mai bune în care tip
de cantoplastie? Cantoplastie laterală permanentă

17. Ce formatiune anatomică trebuie lăsată integră în cantoplastia medială aplicată ca

tratament al lagoftalmiei?
punctele lacrimale
18. Ce este trichiazisul? defectul de poziţie a cililor palpebrali, caracterizat prin devierea
acestora spre cornee sau conjunctivă.

19. Cum se manifestă clinic trichiazisul? epiforă, congestie conjunctivală, iar la formele
cronice apare cheratita şi blefarospasmul

20. Care este prognosticul în trichiazis? favorabil dacă boala se diagnostică timpuriu, înainte
de a surveni complicaţiile.

21. Care este tratamentul trichiazisului?

- epilarea repetată prin smulgerea cililor sau prin electroepilare.
-excizia unui lambou cutanat din apropierea marginii palpebrale acolo unde cilii cresc deviaţi spre interior.

22. Ce este distichiazisul/districhiazisul?

DISTICHIAZIS=un al doilea rând de cili pe muchia internă a marginii palpebrale =>iritatia corneei
DISTRICHIAZIS=creşterea a doi sau mai mulţi cili palpebrali dintr-o singură deschiderea

23. La ce specie este diagnosticat distichiazisul? câine (Cocker, Pudel)

24. Care este prognosticul în distichiazis? favorabil

25. Care este tratamentul în distichiazis?

-crioepilare – distrugerea rădăcinii firului de păr prin răcire extremă – DE ELECTIE
- electroliză (electroepilare) este permanentă dar poate cauza CICATRICI deformante ale
- excizia portiunii de pleoapă în zona cu distichiazis. =>DEFORMAREA PLEOAPEI.

26. Care este varianta de electie în tratament a distichiazisului? Crioepilarea

27. Care din variantele terapeutice de corectie ale distichiazisului produc cicatrici?
electroepilarea, excizia

28. Care sunt cele trei variante de lucru pentru corectia chirurgicală a portiunii de
pleoapă în caz de distichiazis?
-2 incizii pe marginea liberă a pleoapei
-excizia muchiei interne a marginii libere a pleoapei
-rezecţie tarso-conjunctivală (cel mai sigur procedeu)

29. Care din cele trei varinte de lucru este procedeul cel mai sigur? -rezecţie tarso-
conjunctivală (cel mai sigur procedeu)

30. Care este numărul maxim de excizii a muchiei interne a marginii libere sau de rezectii
traso-conjunctivale care se pot face la o singură pleoapă în caz de distichiazis? în
maxim TREI locuri la fiecare pleoapă.

31. Care sunt complicatiile tratamentului distichiazisului?

- reapariţia firului de păr prin îndepărtare incompletă a foliculului afectat
- entropionul cauzat de cicatricele postoperatorii
- scurtarea sau îngroşarea pleoapei
- epiforă prin lezarea punctelor lacrimale

32. Ce se întâmplă atunci când apar cilii ectopici? irită corneea

33. Cu ce instrument se realizeză imobilizarea si răfrângerea pleoapei când se excizază

tesutul care contine foliculul pilos al unui cil ectopic?
Pensa pentru CHALAZION
34. Cum sunt clasificate blefaritele după extindere?
1. Blefaritele difuze – au numeroase cauze deseori sunt corelate cu probleme dermatologice.
2. Blefarite localizate (glandulare)

35. Care sunt formele de blefarite difuze?

-blefarita supurativ-ulcerativă
-blefarita seboreică
-blefarita alergică
-blefarita actinică
-blefarita parazitară
-blefarita micotică
-blefarita virală

36. Cum se stabileste diagnosticul etiologic al unei blefarite difuze? raclate, culturi şi
biopsie

37. Care este tratamentul în blefaritele difuze?

Comprese calde, umede şi o bună igienă locală, antibiotice./antimicotice/antialergice/antiparazitare.
Procesele supurative (microabcesele) vor fi drenate manual.

38. Care sunt formele de blefarite localizate?

-Chalazionul
-Hordeolum/Ulcior/Orjelet (extern-zeis,moll; intern-meibomiene)

39. Cum se mai numesc blefaritele localizate?

Glandulare

40. Ce este chlazionul? blocarea canaliculelor excretorii a glandelor Meibomiene

41. Cum apare din punct de vedere clinic chalazionul? formaţiune nedureroasă, fermă,
nodulară, de culoare galben-gri prin transparenţa conjunctivei palpebrale.

42. Fată de ce afectiuni se impune un diagnostic diferential în caz de chalazion? neoplazii

43. Care este tratamentul în chalazion?

-medicamentos cu antibiotice şi antiinflamatorii corticosteroidiene aplicate topic (ineficace)
-incizia CONJUNCTIVEI la nivelul leziunii şi paralel cu glandele Meibomiene,
- ţesutul este îndepărtat în totalitate într-o bucată apoi se chiuretează. (NU Cutanat!!)

44. Ce este hordeolumul? abcesul cu etiologie bacteriană al glandelor pleoapelor

45. De câte tipuri este hordeolumul? extern (zeis/moll)

intern (meibomiene)

46. Care este simptomatologia în hordeolum? durerea la manipulare, regiunea de pleoapă

afectată este roşie.

47. Care este tratamentul în hordeolum? drenaj (prin taxis manual), topic unguent cu
antibiotic şi comprese calde

48. Ce exemple de tumori benigne ale pleoapelor la câine puteti da? papilom, melanocitom,
adenoame, Histiocitomul.

49. Care dintre tumorile benigne ale pleoapelor poate să dispară spontan? Histiocitomul
50. Care este tumora cea mai frecvent întâlnită la pisică la pleoape? Carcinomul celular
scvamos

51. În cazul interventiilor chirurgicale de excizie a unei tumori a pleoapei, ce tipuri de

plastie se pot aplica dacă din marginea pleoapei se va îndepărta mai putin de 1/3?
-plastia în “V”
-plastia “pentagonală”

52. În cazul interventiilor chirurgicale de excizie extinsă a unei tumori a pleoapei, ce

tehnică de plastie se aplică? “lamboul cu avansare”

53. La ce specii alături de glanda anexa a pleoapei a treia apare si glanda Harder?
pasari,vacă, iepure şi porc

54. Care este rolul pleoapei a treia si a glandei anexe? protecţia corneei, redistribuţia
filmului lacrimal, secreţie de lacrimi (20-50%)

55. La ce specii miscarea ploapei a treia este pasivă? mamifere

56. Care sunt cauzele prolapsului pleoapei a treia? congenital şi secundar

57. Care este tratamentul prolapsului pleoapei a treia?

-etiologic
-simptomatic (simpaticotone, NSAID, Ab) -
extirpare

58. La ce specie apare mai frecvent eversiunea/inversiunea cartilajului pleoapei a treia?

câine

59. Care dintre cele două entităti de mai sus este mai frecventă? Eversiunea este mult mai
frecventă decât inversiunea

60. Care este simptomatologia în eversiunea pleoapei a treia? marginea liberă răsucită spre
exterior, epiforă, blefarospasm, ocazional ulcere corneene

61. Care este tratamentul în eversiunea pleoapei a treia?

EXTIRPAREA PARŢIALĂ A CARTILAJIULUI PLEOAPEI A III-A

62. Când apare hipertrofia pleoapei a treia? complicaţie a inflamaţiei şi a prolapsului

63. Ce tratament se aplică în caz de hipertrofie a pleoapei a treia? extirparea pleoapei

64. Care sunt cauzele prolapsului glandei anexe a pleoapei a treia?

- congenital,
- consecutiv unui traumatism al pleoapei a treia
- rezultatul unei hiperplazii limfoide

65. Care este simptomatologia în prolapsul glandei anexe a pleoapei a treia? - epiforă
discretă, abducţia pleoapei a treia, conjunctivită.
-de sub pleoapa a treia prolabează glanda anexă ca formaţiune globulară

66. Care sunt modalitătile terapeutice în prolapsul glandei anexe a pleoapei a treia?
-Ancorare ventro-mediala a glandei anexe la inelul orbital
-Acoperirea glandei anexe prin tehnica “buzunarului” sau ”învăluirii”

67. Care sunt variantele de lucru ale tehnicii ”buzunarului” sau ”învăluirii” în caz de
prolaps al glandei anexe a pleoapei a treia?
 -moore (punga de tutun)
-morgan(2 incizii paralele)

68. Pe ce parte a pleoapei se amplasează nodurile în cazul tehnicii lui Morgan modificată
de tratament în prolapsul glandei anexe a pleoapei a treia? partea palpebrala (cu
conjunctiva)

69. În prolapsul pleoapei a treia diagnosticul diferential se va face fată de............

microftalmie (ftizie bulbară), enoftalmiile de deshidratare şi de caşexie, tetanos, în stările
febrile, în stările de şoc şi protruzia idiopată la pisici.
70. La ce rasă a fost diagnosticată infiltratia plasmocitară a pleoapei a treia? GS

71. Care este aspectul clinic în infiltratia plasmocitară a pleoapei a treia?

Marginea pleoapei a treia devine îngroşată, neregulată şi de culoare gri-roşiatică sau gri-albăstrui

72. Care este tratamentul în infiltratia plasmocitară a pleoapei a treia? topic

corticosteroizii puternici controlează boala
excizia porţiunii îngroşate de pleoapă urmat de instilaţii cu antibiotice + corticosteroizi crioterapie
sau iradiere cu stronţiu.

73. Care este aspectul clinic în hipertrofia foliculilor limfoizi ai pleoapei a treia?
numeroase formaţiuni mici foliculare roz

74. Care este tratamentul în cazul hipertrofiei foliculilor limfoizi ai pleoapei a treia? -
etiologic (inflamatia)
-îndepărtarea foliculilor (raclaj viguros)

75. Care este cea mai frecventă tumoră a pleoapei a treia la cabaline? Carcinomul celular
scvamos

76. Unde este localizată glanda lacrimală?

dedesubtul conjunctivei între procesul supraorbitar şi suprafaţa dorso-laterală a globului ocular

77. Care este structura filmului lacrimal? trei pelicule (straturi): -pelicula externe (uleioasă)
a filmului lacrimal cu rol de a întârzia evaporarea
-Porţiunea seroasă (apoasă) - provenită din glanda lacrimală,
-Stratul mucos provenit de la celulele Goblet şi conţine leucocite şi lizozim

78. Cine sunt responsabile de formarea peliculei externe a filmului lacrimal? Gl.
Meibomiene

79. Cine secretă stratul mijlociu al filmului lacrimal? glanda lacrimala, pleoapa a iii-a si
glandele accesorii

80. Cine secretă stratul profund al filmului lacrimal? Celulele Goblet

81. Care este rolul lacrimilor?

-rol antibacterian dat de lizozim şi leucocite
- hrănirea corneei prin lacrimile ce conţin oxigen şi alţi metaboliţi
- îndepărtează corpii străini
- reduce frecarea la alunecarea necesară mişcării pleoapelor pe suprafaţa corneei

82. Ce structuri anatomice formează sistemul de drenaj al lacrimilor? punctele lacrimale

cu diametru de 1-2 mm, la câţiva mm de unghiul intern al ochiului canalele lacrimale –
converg spre sacul lacrimal
Conductul lacrimo-nazal cu deschiderea in cavitatea nazala
83. Unde este situată deschiderea accesorie a conductului lacrimonazal la câine? în dreptul
caninului

84. Ce reprezintă dacrioadenita?

inflamatia glandei lacrimale

85. Care este simptomatologia dacrioadenitei acute? tumefacţie caldă şi dureroasă în

regiunea supra-temporală a pleoapei superioare ulcere corneene, conjunctivită

86. Care este simptomatologia dacrioadenitei cronice?

atrofia lacrimală – conduce la afecţiunea numită clinic cheratoconjunctivita uscată Secreţia
lacrimală dispare

87. Care este prognosticul dacrioadenitei acute/cronice? -favorabil în formele inflamatorii

acute -defavorabil în cele cronice.

88. Care este simptomatologia în imperforatia punctelor lacrimale? epiforă cronică

89. În ce situatie imperforatia punctelor lacrimale este asimptomatică? Dacă

imperforaţia implică punctul lacrimal superior

90. Care este tratamentul imperforatiei congenitale a punctelor lacrimale? chirurgical

excizând membrana ce acoperă deschiderea orificiului dilatarea deschiderii

91. Ce reprezintă conjunctivorinostomia? deschidere artificiala dinspre conjunctiva spre

cavitatea nazala sau sinus maxilar
92. Ce reprezintă conjunctivobucostomia? deschidere artificiala dinspre conjunctiva spre
cavitatea bucală

93. Când se recurge la conjunctivo-rinostomie/bucostomie?

Canale lacrimale atrezice

94. Cât timp se mentine cateterul în conjunctivobucostomie?

câteva săptămâni

95. Care este simptomatologia în obstructia conductului lacrimo-nazal?

epiforă cronică, uscarea narinei şi umezirea pielii în zona lacrimo-nazală

97. Care sunt variantele terapeutice în obstructii ale conductului lacrimo-nazal?

-cateterizare şi prin irigaţii cu soluţii antiseptice şi antiparazitare
-când nu se reuşeşte dezobstrucţia se va practica operaţia de deschidere a sacului lacrimal în cavitatea nazală
-când sunt obstrucţionate şi canalele lacrimale se poate practica operaţia de conjunctivorinostomie

98. Ce reprezintă dacriocistita?

Inflamaţia sacului lacrimal

1. Ce modificări urmăreste examenul fizic al conjunctivei? culoare, volum, suprafaţă, vascularizaţie şi

secreţie.

2. Care este aspectul normal al mucoasei conjunctivale?

-roz-pal o bogată reţea de capilare şi are suprafaţa netedă, transparentă şi lucioasă.
-este foarte bogată în terminaţii senzitive ceea ce explică sensibilitate la atingere
-in mod normal nu trebuie să prezinte secreţii, depozite sau tulburări de culoare,.

3. Care sunt modificările de culoare ale mucoasei conjunctivale si ce semnificatie au acestea?

roşie = hiperemie sau în hemoragia subconjunctivală;
 galbenă = stări de icter,
neagră = hiperpigmentaţia melanică; violacee -
cărămizie şi fără transparenţă = stările de şoc; pal-murdar
=hipovolemie, stări toxice etc.
roşu închis, cărămizie = stăreinflamatorie

4. Cum se poate diferentia hiperemia conjunctivală bulbară superficială fată de cea episcleraă?
superficiala: arborescenta, rosu viu, se misca cu conjunctiva, remite la simpaticotone profunda:
in perie, rosu- inchis,nu se misca, nu remite

5. În ce situatii apare congestia conjunctivală superficială? conjunctivite

6. În ce situatii apare congestia conjunctivală pericheratică si episclerală (profunde)?

iridociclite, neoplasme intraoculare, glaucom

7. Majoritatea bacteriilor prezente pe mucoasa conjunctivală sunt Gram......?

POZITIVE

8. Ce este dermoidul?
formaţiune cu aspect cu structură asemănătoare cu pielea, acoperită cu păr, localizată pe conjunctiva bulbară,

9. Unde se poate localizad ermoidul?

conjunctiva bulbară, conjunctiva palpebrală sau pe cornee

10. Care este simptomatologia în dermoid?

-epiforă, conjunctivită, uneori tulburări de vedere, blefarospasm.
-la deschiderea fantei palpebrale se remarcă o insulă de piele cu păr

11. Care este conduita terapeutică în dermoid?

chirurgical, extirpare în totalitate a formaţiunii, în condiţii de anestezie şi antisepsie

12. La ce specie este diagnosticată ocluzia corneană aberantă?

IEPURE

13. Cum mai este denumită ocluzia corneană aberantă?

Pseudopterigyum

14. Care este simptomatologia în ocluzia corneană aberantă?

membrane conjunctive peste cornee,neaderenta, cu crestere centripeta

15. Care este etiologia în ocluzia corneană aberantă?

rezultat al unui proces inflamator, ca urmare a expunerii la radiatiile UV; poate fi congenitală

16. Care este tratamentul în ocluzia corneană aberantă?

-În majoritatea cazurilor nu ridică probleme pacientului şi nici nu necesită tratament
-În cazurile severe => excizia chirurgicală urmată de administrarea de ciclosporină si topic câteva săptămâni

17. Cum sunt clasificate conjunctivitele după etiologie?

primare/secundare

18. Ce etiologie au conjunctivitele primare?

bacteriene -clamidioza felină, micoplasmoza
virale: -jigodie,-Virusul herpetic felin tip 1
 parazitare: -helazioza
alergice
toxice/chimice
micotice

19. În ce afectiuni apar conjunctivitele secundare?

de iritaţie (prin corpi străini, entropion, ectropion, distichiazis, cili ectopici), deficit de film
lacrimal, exoftalmie, lagoftalmie, boli sistemice, ulcer cornean, celulită orbitală.

20. Care sunt simptomele comune ale conjunctivitelor?

- congestie
-un anumit disconfort
- epiforă,
- fotofobie,
- chemozis – edemul conjunctivei
- secreţii

21. Ce examene impune diagnosticul etiologic al unei conjunctivite?

examen de laborator: -culturi,
-raclaje,
-examen citologic,
-testul Schirmer,
-testul de imunofluorescenţă pentru anticorpi în cazul herpesului.

22. Care este prognosticul în conjunctivite? favorabil când diagnosticul este precoce, rezervat în formele
cronice care au tendinţă de recidivare.

23. Ce medicatie este recomandată în conjunctivita herpetică?

idoxuridin sau vidarabin (etiologic)
SAID-uri (ultima faza - evita cicatricile)

24. Ce medicatie este recomandată în conjunctivita cauzată de chlamydia?

-tetraciclină topic pentru cel puţin 4 săptămâni,
-fluorochinolone
-NU SAID-uri!!!

25. Ce medicatie este recomandată în conjunctivita determinată de micoplasme?

-tetracicline si eritromicină
-NU SAID-uri!!!

26. Ce alte afectiuni oculare pot complica conjunctivitele neonatale ale pisicilor si căteilor?
ulcer cornean sau a unei perforaţii corneene.

27. Care este simptomatologia ce însoteste plăgile conjunctivale?

lacrimi cu aspect sanguinolent, chemozis, durere manifestată ca blefarospasm, eritem

28. Care este tratamentul în plăgile comjunctivale?

identic cu cel dintr-o conjunctivită +- sutura (marime,vechime)

29. Ce prognostic au hemoragiile subconjunctivale?

favorabil

30. Care este structura trilaminară a sclerei?

1) episclera – un ţesut larg conectiv sub conjunctivă,
2) sclera propriu-zisă – densă, albă, ţesut fibros şi
3) lamina fusca – stratul cel mai profund format din numeroase fibre elastice.
31. Care sunt anomaliile congenitale ale sclerei?
Melanoza (nevii)
Coloboma
Ectazia

32. Ce aspect poate să îmbrace melanoza sau nevii sclerali?

de harta/de noduli

33. Care sunt formele de episclerită anterioară?

- forma difuză: -vasele episclerale şi conjunctivale dilatate,
-corneea din regiunea perilimbică devine opacă
- forma nodulară:. -tipică este prezenţa unor noduli mici, fermi în scleră.

34. Care este simptomatologia în episclerita anterioară difuză?

-dilatare vase episclerale şi conjunctivale,
-corneea din regiunea perilimbică devine opacă, gri-albicioasă şi vascularizată.
- presiunea intraoculară poate fi mai scăzută decât normal,

35. Care este simptomatologia în episclerita anterioară nodulară?

Tipică este prezenţa unor noduli mici, fermi în scleră

36. Fată de ce alte afectiuni se face diagnosticul diferential în episclerită?

conjunctivitele, uveitele anterioare, fasciita nodulară oculară

37. Care este terapia în episclerita anterioară?

injecţii subconjunctivale cu triamcinolon, repetate de câteva ori.
topic dexametazon.
posibil si tratament criochirurgical pentru forma nodulară

38. Care este simptomatologia în episclerita posterioară?

-enoftalmie protrusia pleoapei a treia prin contracţia muşchiului retractor bulbar -
mobilitatea oculară este redusă sau absentă.
-segmentul ocular anterior poate fi normal sau uşor congestionat.
-inflamaţia coroidei dacă procesul inflamator s-a extins şi la acest ţesut.

39. Care este terapia în episclerita posterioară? corticosteroizi pe cale generală în concentraţii mari
infiltraţia retrobulbară cu corticosteroizi

40. Care este prognosticul în episclerita posterioară? rezervat.

41. Ce este fasciita nodulară oculară?

leziune nodulară benignă a ţesutului de legătură din scleră, cornee sau pleoapa a treia.
42. Unde sunt localizati nodulii din fasciita nodulară?
în apropierea limbului sclero-cornean.

43. Ce aspecte diferentiază fasciita nodulară de episclerita anterioară nodulară? NU răspund la terapia cu
corticosteroizi.

44. Care este tratamentul definitiv al fasciitei nodulare?

chirurgical (excizie) urmat de corticoterapie topică pentru controlul inflamaţiei.

45. Care este tratamentul în plăgile cu perforatie recente/contaminate?

- plăgilor recente( sub 6 ore), :curăţarea ţesuturilor cu ser fiziologic, ţesutul uveal se repune, suturarea sclerei
- plaga este contaminată şi ţesutul uveal necrozat: acesta va fi excizat înainte de închiderea plăgii

46. Care sunt reactiile corneene majore în caz de boală a acesteia?

Edem cornean
 Vascularizaţie corneană
Fibroză corneană (formarea de cicatrici)
Melanoză corneană
Acumularea de substanţe străine în cornee (lipide sau minerale)
Infiltraţii stromale cu leucocite (abcesul stromal)
Malacie stromală (colagenoliză stromală, lichefiere)

47. Ce aspecte se urmăresc la examenul clinic al corneei? transparenţă, luciu, mărime, curbură şi
sensibilitate

48. Care sunt modalitatile de iluminare pentru vizualizarea leziunilor corneene?

- direct
- folosind difuzia (dispersia) sclerală (iluminare transclerală)
- prin retroiluminare (transiluminare)
- prin iluminare indirectă (laterală)
- prin reflexie speculară

49. Cum se testează într-un mod simplu sensibilitatea corneană?

cu un fir de vată sau cu un vârf de hârtie fină.

50. În ce zonă corneea este mai subtire? mai subţire central decât periferic

51. De ce nerv este asigurată inervatia senzitivă a corneei?

oftalmic

52. Care este structura microscopică a corneei?

- Epiteliul anterior este format din numeroase straturi (5-20) dense de celule,
- Stratul Bowman (membrana bazală anterioară) este bine dezvoltat doar la anumite primate şi la câteva
cetacee.
- Stroma =cel puţin 90% din cornee, formata fibre de colagen dens împachetate şi ordonate.
- Membrana Descemet (membrana limitantă posterioară) este o membrană subţire elastică colagenică
- Epiteliul posterior cunoscut şi sub denumirea de endoteliu= un singur strat de celule

53. Este adevărat că epiteliul anterior al corneei este pluristratificat?

DA (5-20 straturi)

54. Cât reprezintă stroma din grosimea corneei?

cel puţin 90%

55. Ce ”invadează” periferia stromei corneene?

Bucle ale capilarelor limbice

56. Cum se mai numeste epiteliul posterior al corneei? endoteliu

57. Este adevărat că epiteliul posterior al corneei este pluristratificat?

NU

58. Care structuri ale corneei este absolut necesar să fie intacte pentru a mentine corneea într-o relativă
deshidratare, adică tranparentă?
endoteliul

59. Celulele endoteliale sau celulele epiteliale contribuie în cea mai mare măsură la mentinerea statusului de
relativă deshidratare a corneei?
endoteliul

60. Cristalinul sau corneea are o capacitate mai mare de refractie a luminii? CORNEEA (capacitate
considerabil mai mare decât a cristalinului)
61. Pe ce căi se hrăneste corneea?
primar pe calea anselor capilarelor perilimbice şi umoarea apoasă, dar şi din filmul lacrimal.

62. Corneea este o structură avasculară?

DA

63. Dintre speciile de animale domestice care specie are cea mai severă rectie corneană la injurie si în acelasi
timp cea mai înceată vindecare?
Calul

64. La ce specie apare rapid vascularizatia corneană ca răspuns la o insultă? caine

65. În cazul unei plăgi corneene epiteliale în cît timp de la producere apare migratia celulelor? o oră

66. În ce interval de timp se produce reepitelizarea corneană?

7-10 zile

67. La ce interval de timp după producerea leziunii poate debuta vascularizatia corneeană?
începe în 3-5 zile (dar chiar si în 24 de ore)

68. Odată apărută vacularizatia corneană dispare după ce cauza declansatoare nu mai este activă? NU
vor dispărea niciodată complet vor rămâne sub formă de vase „fantomă” microscopice,

69. În cazul unei fisuri a membranei Descemet cine sintetizează o nouă membrană bazală?
celulele endoteliale acoperă spărtura şi sintetizează o nouă membrană bazala

70. Ce grup de medicamente amplifică efectul colagenazei corneene?

SAID

71. Care sunt modificările de formă ale corneei?

cheratoconus, cheratoglobus

72. Ce reprezintă descemetocelul?

hernierea membranei descemet in afara corneei (ulcere stromale)

73. Ce reprezintă stafilomul?

hernierea irisului in afara corneei (ulcere perforate)

74. Modificările de sfericitate corneene duc la tulburări de refractie, adică la ......... astigmatism

75. Care sunt caracteristicile unei opacifieri corneene inflamatorii?

-aspectul infiltrativ – lăptos, gri-albăstrui, difuz sau cu aspect de pavaj (caldarâm),
- superficial, parenchimatos sau profund, generalizat sau localizat,
-estomparea luciului şi prezenţa sensibilităţii dureroase însoţite de fotofobie şi epiforă

76. Ca si extindere de câte tipuri poate fi edemul cornean?

circumscris/generalizat

77. Ce aspect dă corneei infiltratia leucocitară stromală?

aspect GALBEN

78. Care sunt caracteristicile unei opacifieri corneene cicatriciale? recăpătarea luciului cornean şi dispariţia
sensibilităţii dureroase

79. Care sunt tipurile de opacifieri corneene cicatriciale, după extinderea lor?
-nubeculă – pată mică fumurie,
 -macula – pată cu diametru între 4-8 mm,
-albugo – toată corneea are transparenţă redusă
-leucoma – pierderea completă a transparenţei; corneea are aspect sidefiu sau cretaceu.

80. Ce aspecte poate îmbrăca vascularizatia corneană?

superficială (arborescent)
profunda (in perie)

81. Ce semnificatii are fiecare din cele două tipuri de invadare vasculară corneană? superficiala: este
urmarea iritaţiei cronice superficiale a corneei profunda: cheratite profunde (parechimatoase) sau a uveitei
anterioare.

82. Melanoza cornenă apare în afectiuni de tip acut sau cronic?

cronic

83. De câte tipuri sunt plăgile coneene după profunzimea lor?

superficiale, profunde sau penetrante

84. Care este simptomatologia într-o plagă corneană? durerea, epiforă, fotofobia şi blefarospasmul

85. Ce test este folosit pentru a pune în evidentă o perforatie corneană de dimensiuni foarte mici?
Seidel

86. Care este prognosticul în plăgile corneene?

-favorabil pentru plăgile mici, recente cu prolaps irian şi plăgile
-rezervat / defavorabil pentru plagi profunde, penetrante cu prolaps irian masiv

87. Care este tratamentul în plăgle corneene superficiale fără îndepărtarea excesivă a marginilor plăgii si în
plăgi superficiale stromale?
-antibiotice topic (”de calibru mic”: neomicină, , gentamicină, tetraciclină)administrate de 4 ori pe zi
-midriatice iridocicloplegice (tropicamidă) pentru a combate reacţia iridociliară
-antiinflamatorii nesteroidiene local/general administrate cu prudentă

88. Care este tratamentul în plăgile profunde stromale cu marginile larg deschise?
- se vor sutura cu fir 6-0 sau mai subţire resorbabil sau neresorbabil în puncte
separate, - apoi se vor trata ca pe un ulcer necomplicat -firele neresorbabile vor
fi scoase după 10-14 zile.

89. Este indicată anestezia retrobulabară în cazul unei plăgi corneene cu prolaps irian? NU, deoarece poate
determina expulzarea conţinutului globului ocular.

90. Care este tratamentul în plăgile corneene cu prolapsul irisului?

-Sutura plăgii corneene se va practica după ce s-au tratat leziunile interne
-Sutura corneei se realizează cu ace şi fire foarte fine (resorbabile sau nu ) -
Refacerea curburii corneei şi a camerei

91. În plăgile penetrante cu edem cornean sever ce tip de suturi se aplică?

în “U” orizontal

92. Cât din grosimea corneei trebuie să prindă o sutură?

1/2 - 2/3

93. La ce distantă una de alta se amplasează punctele de sutură corneene?

1-2 mm

94. Ce se poate introduce în camera anterioară pentru refacerea curburii corneei după sutura plăgii penetrante?
aer steril sau ser fiziologic, gel vâsco-elastic
95. De ce se impune refacerea curburii corneene după sutură?
evita aparitia sinechiilor irido-corneene

96. Ce este cheratita?

inflamatia corneei

97. Care este simptomatologia generală a cheratitei?

durere, epifora, fotofobie, blefarospasm.

98. Care sunt stadiile evolutive ale cheratiei acute?

- de infiltraţie, în care predomină fenomenele inflamatorii şi infiltrative
- de supuraţie, survine după 3-5 zile de la debutul inflamaţiei
- de vascularizaţie, caracterizat prin invadarea corneei, de vase provenite din cele conjunctivale,
- de resorbţie, caracterizat prin reducerea fenomenelor inflamatorii, recăpătarea progresivă a transparenţei

99. De câte tipuri pot fi cheratitele în functie de structurile corneene implicate?

superficiale, interstitiale, profunde

100. Dati exemple de cheratite superficiale.

- sindromul de eroziune superficială corneană: - câine, cal, pisică,
- cheratita superficială pigmentară: - câine
- cheratita senilă cu depozit de calciu: - câine, pisică
- cheratita superficială punctată: - câine , cal
-cheratită superficială cronică proliferativă progresivă - la unele rase de

101. Dati exemple de cheratite interstitiale.

- cherato-conjunctivita cronică
- cheratită neurotrofică
- cheratita herpetică
- cheratopatia buloasă
- cheratoconjunctivita infecţioasă a bovinelor (ochiul roz)
- cheratoconjunctivita infecţioasă a ovinelor şi caprinelor (oftalmia contagioasă, ochiul roz
- cheratita micotică (refractar/Ab + tratament SAID
- cheratita (cheratoconjunctivita) eozinofilică felină

102. Dati exemple de cheratite posterioare

103. Care este tratamentul în cheratopatia buloasă complicată cu ulcere corneene si edem cornean?
cheratoplastie prin termocauterizare pe toată suprafata corneană bolnavă la o distantă de 1mm între aplicatii

104. În ce anotimp apare cheratoconjunctivita infectioasă a bovinelor?

vara

105. Când se suspicionează la cabaline o cheratită micotică?

cand la administrare locala topica de corticosteroizi ulcerele sau cheratitele sunt

106. Care este simptomatologia în cheratita eozinofilică felină? răspuns inflamator de tip granulomatos.
cascularizaţia corneană este medie, ţesutul de granulaţie acoperă suprafaţa corneană.

107. Care este tratamentul în cheratita eozinofilică felină?

- local corticosteroizi puternici, prednisolon sau dexametazon, administraţi de câteva ori pe zi.
-Dacă răspunsul la tratament este pozitiv se reduce numărul de administrări până la un nivel de întreţinere.
-Dacă tratamentul este ineficient se va administra oral megestrol acetat timp de 10zile
108. Care este simptomatologia în abcesul stromal (cheratita supurativă) la cal? infiltrat stromal alb până la
galben, cheratită, vascularizaţie stromală, uveită anterioară.

109. Care este tratamentul abcesului stromal?

Antibiotice local şi sistemic, antifungice (dacă sunt necesare)
atropină (iridocicloplegice) de 4 ori/zi
antiinflamatorii
întuneric
uneori îndepărtare chirurgicală cu grefă corneană/ conjunctivală/submucoasă intestin subtire de porc

110. Dati exemple de afectiuni corneene degenerative si distrofice.

- cheratopatia chistică
- necroza corneană
- degenerarea corneană endotelială
- distrofie corneană

111. Cum mai este numită necroza corneeană? mumificare corneană, sechestrul cornean

112. La ce specie apare mumifierea corneană?

pisicile

113. Care este tratametul în mumifierea corneană?

etiologic corticosteroizi, şi cu antibiotice în caz de ulceraţii, pentru câteva
săptămâni pentru a vedea dacă se elimină porţiunea de ţesut necrozat
cheratectomie superficială, atenţie doar la evaluarea profunzimii leziunii
mai ales dacă se află în porţiunea de cornee mai subţire ca şi grosime
(centrul ochiului) pentru a evita perforaţia corneei.

114. La ce specie apare degenerarea corneană endotelială?

la câine

115. Este degenerarea corneană o modificare corneană secundară? secundară (DA)

116. Ce se depune în endoteliul cornean în caz de degenerare corneană?

material lipidic, colesterol în principal, sau calciu

117. Fată de ce afectiune corneană trebuie diferentiată degenerarea corneană endotelială?

distrofia corneană primară (anamneza- proces primar)

118. Distrofia corneană afectează ambii ochi?

bilaterală

119. Este distrofia corneană însotită de semne ale inflamatiei sau de vascularizatie corneană?
neînsoţită de semne ale inflamaţiei sau vascularizaţie, nedureroasa

120. Care sunt caracteristicile distrofiei corneene? depozite, bine delimitate, cu margini distincte, albe, cristaline în
diferite straturi ale corneei

121. Cum mai este denumit pannusul?

boala Uberreiter/cheratită superficială specifică cronică proliferativă progresivă

122. Semnificatia cărui tip de afectiune are pannusul la Ciobănescul german? degenerativa
123. Care sunt factorii de risc care conduc la aparitia pannusului?
expunerea la ultraviolete, altitudinea şi rasa

124. În ce regiune corneană debutează pannusul?

debutul în regiunea limbică VENTRO-LATERALA
125. Care este simptomatologia în pannus?
ţesut de granulaţie roz care invadează corneea.
depozite de melanină în epiteliul şi stroma corneană afectată

126. Care este tratamentul în pannus?

SAID/Ciclosporina

127. Pe ce căi se administrează corticosteroizii în pannus dependent de extinderea leziunilor?

picături (incipient)
subconjunctival (moderat avansate)

128. Pannusul este o afectiune incurabilă?

da (câinii bolnavi vor primi corticosteroizi topic toată viaţa)

129. Care este definitia ulcerului cornean?

expunerea stromei ca urmare a pierderii epiteliului cornean

130. Care sunt cauzele cheratitei ulcerative? mecanice (traumatisme, corpi străini, expunere) infecţioase
(bacterii, virale, micotice); neurotrofice (lipsa sensibilitîtii corneene, ramura oftalmică a trigemenului bolnavă);
neuroparalitice (paralizie de facial); tulburări metabolice (hipoestrogenismul )

131. Care sunt formele de ulcer cornean dependent de profunzime?

A) superficial
B) profund (stromală)
C) ulcer stromal progresiv –lichefiant, profund cu stromă corneană necrotică, gelatinoasă,
D) profund complicat cu descemetocel
E) perforant (+/- stafilom)

132. Care este simptomatologia cheratitei ulcerative?

- durere manifestată prin blefarospasm, fotofobie, epiforă.
- secreţii oculare, de obicei seroase la început apoi devin purulente.
- edem cornean intens care se extinde pe o distanţă scurtă în jurul ulcerului.
- modificări de contur ale corneei dacă ulcerul este profund, excavaţia se recunoaşte uşor
- apariţia vascularizaţiei, de obicei superficial
- apariţia descemetocelului;
- prezenţa ţesutului de granulaţie indică intenţia de vindecare secundară; - colorarea ulcerului cu
fluoresceină pentru a delimita ulcerul

133. Ce afectiune oculară acompaniază reflex cheratita ulcerativă?

uveita reflexa (spasm iridian+ciliar)

134. În ulcerele stromale profunde edemul cornean implică si membrana Descemet?

Membrana Descemet nu se edematiaza

135. Aspectul clar al fundului unui ulcer este un semn favorabil? nu (descemetocel)

136. Care este tratamentul pentru ulcerele superficiale necomplicate?

1. identificarea şi îndepărtarea/combaterea cauzei
2. tratarea infecţiei diagnosticate sau potenţiale
3. Crearea unui mediu prielnic vindecării

137. Ce trebuie să se facă pentru realizarea unui mediu prielnic vindecării?

- prevenirea autotraumatizării şi contaminării: guler Elisabethan, lentile de contact,etc)
- mentinerea igienei
- administrarea de antiproteinaze – anticolagenaze = inhibitori ai colagenazei (acetilcisteina, heparina,)
- combaterea durerii şi a disconfortului (a uveitei reflexe): atropină,
 -posibil antiinflamatorii nesteroidiene administrate pe cale generală

138. Care sunt situatiile mentionate în literatura de specialitate în care este contraindicată aplicarea topică de
corticosteroizi la cal?
NICIODATĂ topic corticosteroizi în terapia ulcerului la cal sau în decurs de 6-8 luni după vindecare.
Antiinflamatoriile nesteroidiene topice sunt şi ele contraindicate – determină ulcer stromal progresiv cu activarea
colagenazei şi necroză stromală

139. Care sunt metodele de protejare ale corneei?

lentile de contact (recomandate în ulcere superficiale fără tendintă de vindecare, ulcere stromale care se
extind în mai putin de ½ din grosimea stromei) sutura pleoapei a treia la conjunctiva bulbară
tarsorafia provizorie
lambouri conjunctivale

140. Ce tipuri principale de grefe/lambouri se pot realiza pentru protejarea corneei în cazul unor plăgi, al
ulcerelor corneene stromale profunde (depăsind jumătate din grosimea stromei), a descemetocelului si a
ulcerelor care se vindecă lent?
- lambou (grefă) conjunctival(ă) (cu diferite variante)
- grefă conjunctivală tarsopalpebrală
- grefă conjunctivală transpalpebrală insulară

141. Din ce portiune a conjunctivei bulbare se obtin lambourile conjunctivaale cu avansare?

din porţiunea dorsală sau laterală (datorită accesibilităţii)

142. Atunci când se realizează un lambou conjunctival rotit, ce pozitionare a acestuia se recomandă fată de
directia de miscare a pleoapelor?
perpendicular pe direcţia de mişcare a pleoapelor (vertical)

143. În terapia ulcerelor stromale profunde cu risc de perforare sutura lamboului cornean este suficientă/ daca nu
cu ce va fi completată? riscul de perforare (mai ales în ulcere profunde cu risc de perforare iminentă) este
anulat.

144. Ce evolutie vor avea grefele conjunctivale după un timp?

se rearanjează după curbura corneană şi majoritatea se pigmentează.
Lambourile subţiri se integrează lent şi nu mai este nevoie de cheratectomii superficiale.

145. La ce interval de timp baza lamboului conjunctival este sectionată?

4-6-8 săptămâni postoperator

146. Care sunt cauzele esecului atunci când se recurge la tratamentul ulcerului cornean cu lambouri/grefe
conjunctivale?
- tehnica – exista tensiune pe lambou
- prelucrarea incorectă a plăgii corneene – debridarea incompletă, prezenţa de ţesuturi necrozate şi
infectate conduc la dehiscenţa grefei
- scurgerea umorii apoase peste aceste grefe – umoarea apoasă pare a fi toxică pentru fibroblastele din
conjunctivă, va rezulta subţierea grefei
+ lipsa suprapunerii permanente a grefei pe baza plăgii corneene.

147. Cine este implicată în patogeneza ulcerului indolent?

Defecte al STROMEI superficiale

148. La ce specii poate să apară ulcerul indolent?

câine (Boxer), pisică şi cal

149. La ce rasă de câini apare cu precădere ulcerul indolent?

Boxer
150. Care este simptomatologia în ulcerul indolent? durere mică spre moderată (unii autori însă sunt de părere
că durerea este intensă) cu epiforă.
Corneea rămâne clară cu excepţia regiunilor cu ulcer.
Fluoresceina difuzează sub epiteliul desprins, neaderent la stromă .
Vascularizaţie corneană minimă.

151. Care este tratamentul în ulcerul indolent?

debridarea chirurgicală (cheratectomie) a ulcerului pentru 4 îndepărtarea ţesuturilor necrozate şi devitalizate
protecţia zonei cu lambou membranar conjunctival sau altă variantă de protectie (lentile de contact).

152. Ce efecte are debridarea chirurgicală a unui ulcer?

- scade cantitatea de tesut necrozat, reduce numărul bacteriilor şi cantitatea şi activitatea enzimelor
proteolitice
- îmbunătăţeşte penetrarea medicaţiei
- ajută la menţinerea conturului cornean ceea ce facilitează distribuţia lacrimilor.

153. Cum se realizează debridarea chirurgicală în ulcerul indolent?

- Ulcerul se curăţă cu betadină diluată în ser fiziologic la o concentraţie 0,5%-1%
- Porţiunea de epiteliu neaderent la stromă nu poate fi simplu îndepărtată prin frecare deoarece fibrele de
colagen sunt încă ataşate la periferie. Debridarea chirurgicală completă a tuturor ţesuturilor
infectate sau necrotice este uneori dificil de realizat.

154. Ce terapie chirurgicală aplicabilă doar la câine este recomandată pentru cazurile cu ulcer indolent
refractare la tratament?
cheratotomii multiple punctiforme

155. Sub ce formă se pot practica cheratotomiile la câine în ulcerul indolent?

punctiforme, in retea

156. In cazul căror ulcere este indicat transplantul cornean? ulcerelor PROFUNDE cu risc de PERFORARE

157. Care sunt indicatiile folosirii adezivilor tisulari cianoacrilati?

ulcerelor PROFUNDE şi DESCEMETOCELULUI

158. Ce terapie medicamentoasă este absolut necesară în terapia ulcerului stromal progresiv, lichefiant?
anticolagenazică

159. Care este aspectul corneei într-un ulcer stromal progresiv? edematoasă, devine alb-albastră, leziune
gelatinoasa.

160. Care sunt germenii implicati în mod curent în cazul ulcerului stromal progresiv?
Pseudomonas, Streptococi beta

161. Ce reprezintă cheratoconjunctivitele?

inflamaţii concomitente ale corneei şi conjunctivei cu etiologie
polifactorială, mai frecvent întâlnite la rumegătoare, cabaline, carnivore şi păsări.

1. Ce modificări urmăreste examenul fizic al camerei anterioare?

forma şi mărimea camerei, umoarea apoasă, unghiul camerular irido-cornean.

2. În ce situatii apar modificări ale mărimii camerei anterioare?

- mare în mod natural la unele rase de câini şi pisici şi în anumite stări patologice ca: luxaţia posterioară a
cristalinului, microfachie, glaucom cronic, atrofie iriană;
- redusă în luxaţia anterioară a cristalinului, în sinechiile irido-corneene, uveite cronice, corp străin.

3. Ce aspect are umoarea apoasă în conditii normale?

perfect transparenta
4. Care sunt modificările patologice ale continutului camerei anterioare?
-hipohema – sânge necoagulat sau coagulat (coaguli liberi sau ficşi în reţeaua de fibrină).
- hipopion – puroi (infiltrat de neutrofile, limfocite, macrofage şi plasma celulară);
-depozit de fibrină (galben sau maroniu),
- precipitate cheratice (depozite celulare gălbui, celule inflamatorii, resturi celulare sau fibrină)
- corpi străini (endo- sau exogeni);
- ţesuturi anormale (chişti irieni, tumori, sinechii, persistenţa membranei pupilare) - lipide in camera
anterioara – rar;, continutul este stralucitor cu aspect grasos

5. Ce reprezintă hipohema?
sange in camera anterioara

6. Ce este hipopionul?
puroi in camera anterioara

7. În ce afectiune apar precipitatele cheratice aderente la endoteliul cornean?

uveita anterioara

8. Care sunt tesuturile anormale care pot fi prezente în camera anterioară?

tumori, chisti, sinechii, membrana pupilara

9. Cu datele cărui examen ocular trebuiesc corelate datele gonioscopiei? tonometrie

10. Care poate fi originea corpilor străini din camera anterioară?

endogeni şi exogeni

11. Care pot fi cauzele hipohemei?

uveita sau glaucom
traumatismele
tumorile
defect structural al vascularizatiei intraoculare
tulburari coagulare

12. Care este tratamentul în hipohema? cristalinul dizlocat se va extrage, chiştii flotanţi se extrag doar
dacă blochează unghiul de drenaj al umorii apoase . corpii străini exogeni precum şi cei parazitari se vor
extrage operator dacă presiunea intraoculară este crescută se va administra medicatia necesară reducerii ei.
administrarea topică/sistemică de corticosteroizi dacă nu există ulcer cornean administrare NSAIDs dacă
ulcerul este prezent. administrează atropină topic cu conditia excluderii prezentei glaucomului daca
este necesară îndepărtarea sângelui prezent în camera anterioară.

13. Care este prognosticul în hipohema?

rezervat/grav atunci când se confirmă un proces neoplazic sau un glaucom,
la fel si în cazul hipohemei recurente care semnifică o coagulopatie sistemică sau
un defect structural al vascularizatiei intraoculare.

14. Care este cea mai simplă definitie a glaucomului?

cresterea PIO (>25mmHg)

15. Care este cel mai tangibil aspevt al glaucomului?

cresterea PIO

16. Care este rezultatul final al evolutiei glaucomului?

orbirea

17. Care este mecanismul prin care se pierde vederea în glaucom? leziuni ale nervului optic şi scade fluxul
sanguin spre retină (ischemie), în timp aceasta degenerează (apoptoză, necroză)
18. Este dureroasă cresterea presiunii intraoculare? da
19. Din punct de vedere fiziopatologic glaucomul reprezintă dereglarea dintre......... secretie/drenare

20. De cîte tipuri este productia umorii apoase?

- pasiva prin difuziune sau ultrafiltrare din vasele sanguine din interiorul corpilor ciliari;
- activa – produsa de epiteliul corpilor ciliari în camera posterioară, împotriva gradientului de concentraţie.
Este reglata de sistemul nervos simpatic (prin stimulare a receptorilor beta) si de asemenea, de enzima
anhidraza carbonica.

21. Ce receptori si ce enzimă este implicată în productia activă a umorii apoase?

beta-adrenergici si Anhidraza carbonica

22. Pe ce căi se realizează drenajul umorii apoase?

-irido-cornean (major)
-uveo-scleral (minor)

23. La ce specii drenajul umorii apoase prin reteaua trabeculară este calea principală? caine, pisica

24. La ce specie drenajul unveo-scleral al umorii apoase este aproape nesemnificativ? pisica

25. De câte tipuri poate fi glaucomul din punct de vedere al etiologiei?

-primar (rar)
-secundar (comun)

26. De câte tipuri este glaucomul primar?

unghi deschis/inchis

27. De câte tipuri este glaucomul secundar?

unghi deschis/inchis

28. Care este forma cea mai frecventă de glaucom la animalele domestice? secundar

29. La ce rase de câini există glaucom primar cu unghi deschis?

beagle si norvegian

30. Care tip de glaucom apare bilateral?

primar

31. Care sunt cauzele cele mai frecvente ale glaucomului secundar cu unghi deschis?
uveitele anterioare cataracta avansată
resorbţia cristalinului cu cataractă
neoplasmele intraoculare luxaţia anterioară
sau subluxaţia cristalinului
detaşarea retiniană cronică
hemoragiile intraoculare depunerea sau
proliferarea pigmentară cicatrici ale
unghiului ciliar creşterea presiunii venelor
episclerale

32. Care sunt cauzele glaucomul primar cu unghi închis?

-anomalii congenitale ale unghiului
-închiderea acută asociată cu o conformatie anormală a camerei anterioare

33. Care sunt leziunile acute ce determină glaucom secundar cu unghi închis si bloc pupilar?
-cataracta intumescentă,
-sinechii posterioare,
-secluzia pupilară,
 -subluxatia de cristalin,
-hernierea vitrosului cu luxatie de cristalin sau afachie,
-cresterea volumului compartimentului vitros care împinge cristalinul si irisul spre înainte

34. Care sunt leziunile acute ce determină glaucom secundar cu unghi închis si fără bloc pupilar? neoplazii care
ocupă unghiul si invadeză irisul inflamatii cu sinechii periferice anterioare
luxatii de cristalin care împing baza irisului spre înainte proliferare
fibro-vasculară deasupra unghiului
crestere epitelială în camera anterioară ca si complicatie a chirurgiei sau perforatiilor corneene
proliferare pigmentară cu obstructia unghiului (de cauză necunoscută)

35. Care este simptomatologia în forma acută de glaucom? - creşterea PIO (peste 25 mmHg),
- ochi dureros (filetele nervoase sensibile la presiune),
- „ochi tulbure” –edem
- midriaza (atunci când presiunea intraoculara depăşeşte 40 mmHg, irisul ramane „mecanic” deschis), - aspect
de „ochi roşu”- (congestie episclerală),
- vederea este prezentă sau nu - în funcţie de severitatea creşterii presiunii

36. Care este simptomatologia în forma cronică de glaucom?

- mărirea globului ocular (buftalmie, hidroftalmie
. - cornee insensibilă cu cheratite ulcerative secundare axiale
- edem cornean,
- striuri corneene (ale lui Haab)
- vascularizatie perilimbica –vase profunde corneene apar sub forma unui inel - degenerarea retinei - pierderea
vederii.
- luxaţia cristalinului secundar măririi globului ocular prin ruperea ligamentelor zonulare.

37. Care este prognosticul în glaucom?

rezervat spre grav.

38. Ce scop au majoritatea terapiilor glaucomului?

reducerea producţiei de umoare apoasă

39. Care sunt cele trei obiective ale tratamentului medicamentos al glaucomului?
- reducerea presiunii intraoculare prin scăderea secreţiei umorii apoase sau creşterea capacităţii de drenare;
- îmbunătăţirea fluxului sanguin spre nervul optic şi retină
- reducerea distrugerilor cauzate de metaboliţii toxici (glutamat)

40. Care sunt cele sapte grupe mari de medicamente folosite în terapia glaucomului?
1) agenţii osmotici (diuretice hiperosmotice): manitol
2) inhibitorii anhidrazei carbonice1 - scad secreţia umorii apoase:
3) mioticele: a) colinergice cresc capacitatea de drenare,
b) beta-blocantele –produce mioză la câine şi pisică
c) derivaţii sintetici de prostaglandine: drenajului uveoscleral
4) Agoniştii receptorilor alfa-2 adrenergici. Scad productia de umoare apoasă
5) Corticosteroizii limitarea trecerii medicamentelor din umoarea apoasă în circulaţia sanguină
6) Blocantele canalelor de calciu, pot menţine sau îmbunătăţi fluxul sanguin spre retină şi nervul optic 7)
Medicamentele care neutralizează glutamatul, protejarea nervului optic şi a retinei.

41. Dati exemple de agenti osmotici folositi în terapia glaucomului?

manitol glicerina

42. În ce situatie este indicată folosirea medicatiei osmotice în caz de glaucom?

în situaţiile de urgenţă pentru scăderea rapidă a presiunii

43. Ce efect au inhibitorii anhidrazei carbonice?

scad secreţia umorii apoase
44. Ce cale de administrare este de preferat atunci când se folosesc inhibitorii anhidrazei carbonice? topic
45. Dati exemple de inhibitori ai anhidrazei carbonice care se administrează topic.
dorzolamidă/brinzolamidă

46. Care sunt cele trei grupe de medicamente folosite în terapia glaucomului cu efect miotic?
colinergice, beta-blocante, prostaglandine

47. Dati exemplu de medicamentie colinergică folostă în terapia glaucomului cu efect miotic. pilocarpina

48. Ce afectiune oculară se agravează dacă se folosesc mioticele colinergice? uveita

49. Dati exemplu de medicament beta-blocant neselectiv folosit în tratamentul glaucomului si care induce mioză.
timolol maleat, betaxolol

50. Dati exemplu un derivat sintetic de prostaglandină folosit în terapia glaucomului si care induce mioză.
latanoprost

51. Derivatii sintetii de prostaglandine actionează prin deschiderea unghiului camerular ca urmare a miozei pe
care o detremină dar si printr-un alt mecanism. Care?
cresterea drenajului uveo-scleral

52. La ce specie efectul latanosprostului este minim?

pisica

53. Cum actionează agonistii alfa-2 adrenergici folositi în terapia glaucomului?

cresc drenajul uveo-scleral

54. Cum actionează corticosteroizii folositi în terapia glaucomului?

limitarea trecerii medicamentelor din umoarea apoasă în circulaţia sanguină. (+prevenirea colmatarii in uveite)

55. Cum actionează agonistii alfa-2 adrenergici folositi în terapia glaucomului?

cresc drenajul uveo-scleral

56. Cum actionează blocantele canalelor de calciu folosite în terapia glaucomului?

menţin sau îmbunătăţesc fluxul sanguin spre retină şi nervul optic

57. De ce se sunt incluse medicamentele care neutralizează glutamatul în terapia glaucomului? ajută la
protejarea nervului optic şi a retinei (glutamatul e neurotoxic pt celulele ganglionare)

58. Ce grup de medicamente este contraindicat a fi folosit în cazul glaucomului acut primar cu unghi închis?
ESTE CONTRAINDICATĂ FOLOSIREA MIDRIATICELOR CLASICE - ATROPINA
(IRIDOCICLOPLEGICE, PARASIMPATICOLITICE) ÎN GLAUCOMUL ACUT PRIMAR CU UNGHI
ÎNCHIS DEOARECE MIDRIAZA VA OBSTRUCŢIONA UNGHIUL DE DRENAJ.

59. Care sunt variantele terapeutice chirurgicale în cazul unui ochi cu glaucom care si-a păstrat vederea? A.
Tehnici prin care creşte drenajul umorii apoase.
a) gonioimplantul - reprezintă şunturi artificiale ale umorii apoase
b) Canaloplastia - consta in dilatarea canalului Schlemm care se scurge umoarea apoasa
c) iridectomia bazală (comunicaremai bune intre camera anterioara si cea posterioara)
d) ciclodializa = comunicare directa intre camera anterioara si spatiul supracoroidal e) sclerotomia
posterioară
f) sclerectomia profundă - urmareste drenarea subconjunctivala a umorii
g) trabeculectomia asociată cu iridectomie periferică
B. Tehnici prin care se reduce producţia de umoare apoasă
Ciclodistrucţia este indicată în glaucomul primar necontrolabil medicamentos
a) ciclofotocoagularea laser transsclerală
b) ciclocriotermia
60. Ce se obtine prin realizarea unui gonioimplant?
sunturi intre camera anterioara si alte spatii de drenare (subconjunctival, sinus frontal)

61. Care este dezavantajul tehnicilor chirurgicale prin care se creste drenajul umorii apoase în caz de glaucom?
Coagulii de fibrină şi mai apoi procesul de fibrozare în locurile de filtrare duce la eşecul acestor proceduri în
decurs de câteva săptămâni sau luni postoperator.

62. Dati exemple de procedee chirurgicale, în afară de gonioimplant, prin care se se creste drenajul umorii
apoase.
Canaloplastia iridectomia bazală
ciclodializa sclerotomia posterioară sclerectomia
profundă trabeculectomia asociată cu iridectomie
periferică

63. Care sunt tehnicile chirurgicale prin care se reduce productia de umoare apoasă?
ciclofotocoagularea
ciclocriotermia

64. Care este factorul limitativ în procedura de ciclofotocoagulare laser transsclerală?

absorbţia relativ redusă a energiei laser de către ochii puţin pigmentaţi

65. Preoperator, înainte de ciclocriotermie ce medicamente sunt recomandate pentru efect antiinflamator si
analgezic?
Finadyn (sistemic)
Triamcinolon (subconjunctival)

66. Care sunt procedeele chirurgicale recomandate în cazul unui ochi glaucomatos cu pacient deja orb?
A.Enucleere
B.Eviscerare
C.cicloablaţie chimică (genta+dexa io, contraindicat pisica- sarcom)

67. Ce înseamnă enucleerea oculară? exereza globului şi anexelor

68. De câte tipuri este abordul chirurgical pentru enucleere?

subconjunctival (prin conjunctiva bulbară),
transpalpebral (prin pleoape) sau
subconjunctival lateral (este o modificare a procedurii transpalpebrale, pornind de la cantul lateral)

69. Care este modalitatea de enucleere oculară cea mai frecvent folosită la animalele mici?
subconjunctivala

70. Care este tehnica de enucleere oculară folosită la rasele dolicocefalice si cu orbita adâncă?
subconjunctivala laterala

71. Care este tehnica de enucleere oculară folosită mai frecvent la animalele mari?
transpalpebrala

72. Care dintre tehnicile chirurgicale folosite în caz de glaucom cu ochi orb oferă aspectul unui ochi aproape
normal?
Evisceratia cu proteza

73. Care sunt complicatiile eviscerării si protezării intraoculare cu proteză siliconată?

cheratite ulcerative (ventral, cel mai frecvent, se previne prin tarsorafie temporara), reject de proteză,
dehiscenţa suturii sclerei, panoftalmie
74. Care este complicati cea mai frecventă a eviscerării si protezării intraoculare cu proteză siliconată?
ulcerul cornean

75. Care sunt criteriile de selectie ale pacientilor în cazul în care se recurge la eviscerare si proteză intraoculară
siliconată?
-ochii suferinzi de cheratoconjunctivită uscată nu se vor vindeca postoperator sau sunt predispuşi pentru ulcere
cornean prin lipsa lacrimilor
-anomaliile de poziţie ale pleoapelor trebuiesc corectate anterior;
-se va amâna operaţia dacă există ulcere corneene
-active până la vindecarea deplină a acestora în caz de endoftalmii infecţioase apare risc crescut de dehiscenţe;
-la pacienţii cu procese neoplazice intraoculare acest procedeu este contraindicat de mulţi autori.

76. Ce tratament postoperator trebuie recomandat după operatia de eviscerare si protezare intraoculară cu o
proteză siliconată?
analgezicele (durere)
NSAID preoperator (previne demul periorbitar)
antibiotice de 3-4 ori/zi topic Testul cu
fluoresceină saptamanal

77. Ce asociere medicamentoasă se injectează intraocular, în corpul vitros, în cicloablatia chimică?

gentamicina+dexametazona

78. La ce specie nu se indică prodcedeul de cicloablatie chimică?

pisică (sarcom post-traum)

79. Care sunt elementele componente ale tractului uveal?

iris, corpi ciliari şi coroidă

80. Ce tunică a ochiului reprezintă tractul uveal?

vasculara (mijlocie)

81. Cine asigură inervatia senzorială a tractului uveal? oftalmic

82. Cum sunt dispuse fibrele musculare ale irisului?

circular si radial

83. Cu ce structură a ochiului vine în contact irisul si are curbură similară cu a acesteia? cristalin

84. Care dintre muschii irieni are inervatie motorie predominant parasimpatică? circular

85. Care dintre muschii irieni are inervatie motorie predominant simpatică? radial

86. La tăiere irisul la animalele domestic sângereză?

da

87. Cum se numeste structura care separă suprafata anterioară a irisului în două zone concentrice?
colereta

88. Ce structură anatomică separă camera anterioară a ochiului de cea posterioară? iris

89. Cum se numeste spatiul prin care comunică camera anterioară a ochiului cu cea posterioară?
pupila

90. Ce structuri anatomice mărginesc camera anterioară a ochiului?

cornee, iris si fata anterioara a cristalinului
91. Ce structuri anatomice mărginesc camera posterioară a ochiului?
corpii ciliari, cristalin şi porţiunea posterioară a irisului

92. Ce structură anatomică sustine cristalinul în pozitia sa?

corpii ciliari

93. Contractia fibrelor longitudinale sau a celor circulare ale muschilor ciliari realizează modificări ale axului
antero-posteriror al ............. ?
cristalinului

94. Ce roluri îndeplineste coroida?

asigură nutriţia straturilor retiniene exterioare/a intregii retine pigmentare a fundului de ochi

95. Nutritia cui este asigurată de către coroidă? a retinei

96. Care este structura microscopică a coroidei?

- supracoroida (vine în contact cu sclera), stratul extern, este formata din fibre elastice dispuse in lamele
- stratul vaselor mari, este mult mai gros decat celelalte straturi si contine numeroase vase saguine
-tapetum, structură localizată între stratul vaselor mari şi coriocapilare, => strălucirea fundului de ochi
- stratul corio-capilar - un strat subţire de capilare arteriale fine cu endoteliu fenestrat - membrana bazala a lui
Bruch

97. La ce specii se constată lipsa tapetului?

Lipseşte la suine, iepure, majoritatea păsărilor şi majoritatea primatelor

98. Până la ce vârstă la câine si pisică tapetul nu este pe deplin dezvoltat?

până la 4 luni postnatal

99. Unde pot fi prezenti chistii irieni?

ataşati irisului,în camera anterioară, la marginea pupilei sau în camera posterioară

100. Când este necesară extragerea chistilor irieni?

chişti mari sau numeroşi, care blochează pupila sau unghiul camerular

101. Ce aspect au chistii irieni?

vezicule pigmentate pline cu lichid

102. Fată de ce boală trebuie făcut diagnosticul diferential în cazul chistilor irieni? formaţiunile neoplazice

103. La ce animale se diagnostică hipoplazia irisului?

albinosi

104. Ce aspect îmbracă zona cu hipoplazie?

-mai întunecată si se bombează prin presiunea umorii apoase din spate,
-ca localizare apare în zona dorsală a irisului

105. Care este localizarea hipoplaziei iriene?

zona dorsala

106. Fată de ce afectiuni trebuie făcut un diagnostic diferential?

chişti ai stromei irisului/neoplazii

107. Care sunt anomaliile pupilare?

- policoria – prezenţa mai multor pupile
- corectopia – pupilă excentrică
- anizocoria – inegalitate pupilara
 - aniridia – lipsa irisului
- coloboma (aniridie sectorială) – lipsa unei părţi din iris
- discoria – pupila deformată
- persistenţa membranei pupilare

108. Ce este policoria?

mai multe pupile

109. Ce reprezintă anizocoria? pupile inegale

110. Ce reprezintă aniridia?

lipsa irisului

111. Cum se mai numeste coloboma iriană?

aniridie sectoriala

112. Ce este discoria?

pupila deformata

113. Prin ce se diferentiază persistenta membranei pupilare fată de sinechiile iriene?

are origine regiunea coleretei irisului/au origine la marginea irisului

114. Ce se întâmplă în cazul în care bridele iriene se atasează la cristalin/cornee?

apare o mică pată opacă albă, gri sau maro acolo

115. Ce reprezintă heterocromia? cei doi ochi au culori diferite

116. Care sunt tipurile de hipermelanoze iriene?

pistruii reprezintă creşterea conţinutului de melanină din celule, nu este patologică;
nevul (nevii) este creşterea localizată a numărului de melanocite

117. Prin ce se diferentiază comportamentul melanomulu uveal fată de cel cutanat?

rareori metastazează, creşte lent şi este vindecat în mod eficient prin enucleere sau exenteraţie

118. Care este tratamentul adenomului/adenocarcinomului ciliar?

enucleere sau exenteraţie

119. Ce rol are tractul uveal atunci când se afirmă că reprezintă ”bariera sânge-ochi”?
previne pătrunderea componentelor sanguine (albumine, proteine, hematii, leucocite) în umoarea apoasa si
între epiteliul pigmentat retinian si neuroretină.

120. Cum se clasifică uveitele după localizare?

- uveite anterioare, când sunt inflamate irisul (irite) şi corpul ciliar (ciclite); - uveite posterioare
coroida (coroidita); retina şi coroida (corioretinele)
- panuveite, când sunt concomitent afectate toate componentele uveale.

121. Cum se clasifică uveitele din punct de vedere histologic?

- uveite supurative,
- uveite nesupurative
- uveite negranulomatoase, în care predomină tulburările de permeabilitate vasculară şi coagulabilitate,
deseori ca reacţie de hipersensibilitate la distanţă a unei infecţii localizate, astfel că studiul citologic al
umorii apoase este irelevant, şi
- uveite granulomatoase în care predomină reacţiile infiltrative leucocitare, limfocitare, histiocitare,
plasmocitare şi hiperplaziile foliculare (celulel B) perivasculare. Anumiţi agenţi etiologici
determină uveite granulomatoase, fungi, unele bacterii şi protozoare, care sunt de altfel
prezenţi în formaţiunile granulomatoase, iar studiile citologice ale aspiratului ajută la
 punerea diagnosticului în cazul unei uveite primare anterioare. Uveitele granulomatoase deseori
sunt caracterizate de prezenţa unor precipitate cheratice şi un răspuns exsudativ localizat.

122. De câte tipuri sunt uveitele nesupurative?

granulomatoase/negranulomatoase

123. Cum se clasifică uveitele după etiologie?

- externă: traumatica
- internă : bacteriana (leptospiroză, bruceloză), virala (herpes, rabie, jigodie), parazitară , micotica
neoplazică, toxică, metabolică autoimună

124. Care este simptomatologia în uveita anterioară acută?

-ochi rosu (congestie episclerala)
-ochi tulbure (edem cornean difuz)
-ochi dureros (blefarospasm)
-suprafaţa irisului devine denivelată, mata, intunecata, rosie
-mioza (histamina&PG)
-epiforă
-pierderea clarităţii umorii apoase
- enoftalmie prin spasmul retractorului bulbar
- scăderea presiunii intraoculare - hipotensiune intraoculară <4 mmHg - scăderea acuităţii vizuale (mai ales în
formele bilaterale).

125. Care este simptomatologia în uveita posterioară acută?

- retinită şi/sau coroidită
- exsudate/fluide retiniene sau subretiniene centrale observate ca zone de tapet hiporeflexiv
- decolări retiniene localizate sau difuze
- hemoragii retiniene sau exsudat perivascular - edemul sau pierderea clarităţii discului optic, -
pierderea transparenţei corpului vitros.

126. Care este simptomatologia în uveita cronică?

- opacifieri cicatriciale corneene
- fibrozarea irisului,
- neovascularizarea suprafeţei irisului („rubeosis iridis”) (în special la pisicile cu iris de culoare deschisă),
- sinechii iriene posterioare sau anterioare
- cicatrici corioretiniene

127. Fată de ce afectiuni oculare se impune diagnosticul diferential în uveită?

de glaucomul acut şi de conjunctivitele acute

128. Care este prognosticul uveitei?

rezervat în stări incipiente şi defavorabil în cele evoluate (datorită caracterului recidivant şi sechelelor lezionale)

129. Care sunt grupele de medicamente folosite în uveită?

- Midriatice iridocicloplegice (atropina) - NU simpaticotone, care accentueaza durerea
- Medicaţia antiinflamatorie
- Medicaţia imunosupresivă
- Tratamentul specific

130. Ce medicatie este recomandată pentru dilatarea pupilei în caz de uveită?

atropina. Între crize ochiul are aspect clinic normal, dar va prezenta modificările secundare descrise mai sus.

131. Este recomandată folosirea medicatiei simpatomimetice pentru dilatarea pupilei în caz de uveită? nu
(doara mai rau)

132. Ce medicatie reprezintă cea mai importantă parte a tratamentului medicamentos în uveită?
antiinflamatorii
133. Care este medicatia antiinflamatorie considerată cea mai eficientă în uveită la cal? meglumina iv
(1,1mg/kg)

134. Ce este uveita recurentă ecvină? (oftalmia periodica) panuveita recurenta

135. În cazul uveitei recurente ecvine între episoadele de uveită există un interval de timp anume stabilit?
nu (de la o săptămână până la mai mult de un an)

136. Care este rezultatul final al evolutiei uveitei recurente ecvine? orbirea (cataractă, degenerare retiniană
sau ftizie bulbară)

137. Ce natură au inflamatiile tractului uveal? recurenta

138. Ce modificări ale ochiului pot fi observate în perioadele de acalmie la cazurile cu uveită recurentă?
Între crize ochiul are aspect clinic normal, dar va prezenta modificările secundare descrise mai sus.
(sinechii posterioare, bloc pupilar, cataractă, cicatrice corneană)

139. Ce medicatie este recomandată pentru controlul pe termen lung al uveitei recurente ecvine?
corticosteroizi zilnic

140. Ce proceduri chirurgicale se recomandă pentru tratamentul uveitei recurente ecvine? - vitrectomia
prin care printr-o incizie de 1 cm posterior de limbul sclerocornean
- implantul supracoroidal de ciclosporină A, un disc de 5 mm diametru de ciclosporină A

141. Care este prognosticul uveitei recurente ecvine? rezervat spre grav datorită naturii recurente a bolii.

142. Care sunt rasele de câini la care se diagnostică sindromul uveo-dermatologic?

Akita, Husky siberian, Malamut, Samoyed

143. Care este simptomatologia sindromului uveo-dermatologic?

uveită (grade diferite de implicare a componentelor)
Dezlipire retiniană (<--coroidita)
Vitiligo
alopecie
meningita
disacuzie

144. Care este tratamentul sindromului uveo-dermatologic?

corticosteroizi (luni)

145. Care este prognosticul sindromului uveo-dermatologic?

rezervat (uveita are tendinţa de recidivă şi în timp se poate complica cu orbire)

1. Ce structură realizează izolarea continutului cristalinului de restul corpului?

Capsula cristalinului

2. Ce fenomen apare dacă capsula cristaliniană este lezată?

uveita facolitică (auto-imuna)

3. Cristalinul prezintă vascularizatie?

nu

4. Cristalinul prezintă inervatie?

nu
5. Cum se hrăneste cristalinul?
endosmoza

6. Care din suprafetele cristalinului este mai curbată? posterioara

7. Ce se inseră în zona ecuatorială a cristalinului?

fibrele zonulare

8. Care sunt regiunile cristalinului?

ecuator si 2 poli

9. În ce portiune a cristalinului capsula sa este mai groasă? anterior

10. Ce aderă la portiunea posterioară a capsulei cristalinului? corpul vitros

11. Trecerea cui o permite capsula cristralinului?

metaboliti si apa

12. Sub care portiune a capsului cristalinului se află situat epiteliul?

DOAR anterioara

13. Care este singurul tesut al cristalinului capabil de regenerare? epiteliul

14. Ce substante se află între fibrele cristaliniene?

cement interfibrilar (glico-proteine)

15. Ce aspect au la majoritatea mamiferelor domestice zonele de sudură ale fibrelor cristaliniene?
stea cu trei colturi

16. Ce dispozitie spatială au fibrele cristaliniene? torsionată spiroidă

17. Ce structură realizează fixarea cristalinului?

ligamentele suspensoare (zonulare)

18. Ce functie îndeplinesc muschii ciliari?

acomodarea cristalinului

19. Ce tipuri de fibre au în structura lor muschii ciliari?

circulare + longitudinale

20. Ce efect asupra axului antero-posterior al cristalinului are contractia fibrelor circulare ale muschilor ciliari?
rotunjire (-->aproape)

21. Ce efect asupra axului antero-posterior al cristalinului are contractia fibrelor longitudinale ale muschilor
ciliari?
(--> departe)

22. Mărirea axului antero-posterior al cristalinului asigură acomodarea pentru vederea ........
aproape (rotunjire)

23. Micsorarea axului antero-posterior al cristalinului asigură acomodarea pentru vederea ........
departe (aplatizare)

24. Ce viteză are rata metabolică a cristalinului?

redusă (predomina glicoliza)
25. Ce proces predomină în metabolismul cristalinului?
glicoliza anaeroba

26. Ce fenomen se produce în zona nucleului si a zonelor perinucleare atunci când apare scleroza lenticulară sau
nucleară?
durificarea graduală corelată cu vârsta

27. Scleroza lenticulară chiar la indivizii cu vârste înaintate, nu apare la........ pasari (nu au proteine gamma)

28. Ce aspect are nucleul cristalinului în caz de scleroză lenticulară?

translucid gri-perlat

29. Scleroza lenticulară apare la ambii ochi?

întotdeuna bilateral

30. În caz de scleroză lenticulară fundul de ochi este vizibil la examenul oftalmoscopic?
DA

31. Ce modificări ale cristalinului sunt urmărite la examenul clinic?

transparenţă, volum, contur, structură şi de poziţie

32. Ce probă este folosită pentru diagnosticarea afachiei?

imaginile Purkhinje-Samson
33. Câte imagini se formează în proba imaginilor Purchinje-Samson?
3-trei

34. Pe care din capsulele cristalinului imaginea din examenul Purchinje-Samson apare răsturnată?
Posterioara

35. Cu ce tulburare a vederii este asociată afachia?

reducerea acuităţii vizuale

36. De câte tipuri este afachia?

congenitală sau dobândită

37. Ce înseamnă microfachia? cristalin nedezvoltat

38. Ce înseamnă lenticonus?

pol POSTERIOR conic

39. Cu ce altă anomalie este deseori asociată coloboma cristalinului?

cu coloboma tractului uveal

40. Ce este cataracta?

opacifierea cristalinului

41. De ce este dependentă transparenta cristalinului?

structura normala a proteinelor

42. Ce se întâmplă cu acuitatea vizuală în caz de cataractă?

- cataracte focale: vederea se realizează prin porţiunea clară a cristalinului, -cataracte difuze acuitatea
vizuală scade simţitor până la orbire.

43. Ce modificări se indentifică la nivel celular în caz de cataractă?

vacuolizarea intra- şi extracelulară şi cu precipitarea locală a proteinelor,

44. Care este clasificarea cataractei după etiologie?

 - primare - traumatice, toxice, diabetice de iradiere, şoc electric, nutriţionale
- secundare – de complicaţie în inflamaţiile oculare, uveite anterioare cronice glaucom,etc

45. La ce specie de animale de companie este mai frecventă cataracta ereditară? câine

46. La ce specie de animale de companie nu apare niciodată cataracta primară diabetică? pisică

47. Care este clasificarea cataractei după momentul aparitiei?

- congenitale – prezente la naştere
- de dezvoltare apar după naştere până la vârsta de 6-8 ani, - senile la animalele bătrâne în general de peste 8
ani

48. Care este clasificarea cataractei după stadiul evolutiv?

- incipientă (localizată) – atunci când este observată o opacifiere, nu afectează acuitatea vizuală,
- imatură, incompletă sau intumescentă (aspect de cataractă stelată sau în Y,)
. - matură sau completă - nucleul şi corticala complet opacifiate
- hipermatură sau completă cu contractare – fibrele cristaliniene încă existente sunt opace

49. Cât din reflectia tapetală este obstructionată la retroiluminarea cristalinului într-o cataractă incipientă,
localizată?
mai puţin de 10%

50. Când este considerată o cataractă imatură, dacă se tine cont de procentul de obstructie al reflectiei tapetale
la retroiluminarea cristalinului?
până la momentul la care obstrucţionează întreaga reflecţie tapetală

51. Cum mai este numită cataracta matură?

completa

52. În cazul unei cataracte mature cum este din punct de vedere al mărimii cristalinul? MARIT (imbibitie cu
apa)

53. Ce se întâmplă cu vederea în caz de cataractă matură?

abolita

54. Cum mai este numită cataracta hipermatură?

completa cu contractare

55. În cazul unei cataracte hipermature cum este din punct de vedere al mărimii cristalinul?
contractat + aplatizat

56. Ce fenomen se întâmplă cu proteinele cristaliniene în stadiul de ataractă hipermatură?

se lichefiază

57. Care sunt elementele care permit recunoasterea cataractei hipermature cu lichefiere?
cristalin incretit
camera anterioara marita
UVEITA
+- Nucleu cazut
+-Mineralizari

58. Care este clasificarea cataractei după localizare? o polară (cu două localizări: anterioară = piramidală,
posterioară); o polară subcapsulară (anterioară, posterioară);
o corticală posterioară si periferică (coronar);
o nucleare,
o lamelare
59. Alături de examinarea cristalinului va trebui examinată si starea de sănătate a căror structuri, înainte de a se
propune interventia chirurgicală de extragere a cristalinului?
retina şi nervul optic (are sens sa-l operez de cataracta daca e orb oricum?)

60. Care este localizarea cataractei hialoide?

capsular şi subcapsular în regiunea posterioară

61. Este progresivă cataracta prin persiostenta membranei hialoide?

NU

62. În ce zonă a cristalinului debutează cataracta senilă?

în stratul PROFUND ECUATORIAL şi se întinde SPRE AX

63. La ce specii poate să apară cataracta postanestezică?

la rozătoare

64. Cataracta postanestezică la rozătoare are caracter permanent?

NU

65. Care sunt rasele de câini la care apare cataracta ereditară?

ogar, cockel, retriever, schnautzer pitic, pudel, ciobanesc englez

66. Fată de ce afectiuni se face diagnosticul diferential în caz de cataractă?

-imperfectiuni minore (caini tineri)
-scleroză nucleară (normala)

67. Care este prognosicul în cataractă?

favorabil dacă cataracta se îndepărtează înainte de a deveni hipermatură în caz contrar defavorabil

68. Dati exemple de medicamente folosite în caz de cataractă si care ar înlătura opacifierea.
Endymion/Ocluvet (N-Acetyl-L-Carnozina)
Quinax (acceptor -SH)
69. Care este momentul recomandat pentru îndepărtarea chirurgicală a cristalinului cu cataractă la câine?
înainte de maturarea completă a cataractei şi de apariţia secundară a uveitei

70. Care sunt situatiile la care NU se recomandă îndepărtarea chirurgicală a cristalinului cu cataractă?
Uveita secundară

71. Care sunt cele două mari categorii de tehnici operatorii prin care se realizează extractia cristalinului cu
cataractă?
-intracapsulara (lensectomia)
-extracapsulara (+capsuloresis)

72. Cum mai este numită tehnica intracapsulară de extractie a cristalinului? lensectomia

73. Care din cele două tehnici de extractie a cristalinului este mai dificil de realizat la animale si de ce?
intracapsulara (ataşament ferm al zonulei şi aderenta capsulei posterioare la vitros)

74. Ce formatiune a cristalinului rămâne pe loc în cazul extractiei prin tehnica extracapsulară?
capsula posterioara

75. În ce categorie a tehnicii de lucru se încadrează facoemulsia?

extracapsulara

76. Care sunt timpii operatori ai facoemulsiei?

- poziţionarea pacientului si dilatarea maximă a pupilei
- respiraţie controlată de ventilator
 - administrarea de miorelaxante pentru a menţine globul ocular imobil
- sub control microscopic o incizie DORSALA de 7-8 mm lungime doar pe 2/3 din grosimea corneei
- străpungerea peretelui cornean pe o lungime de 3 mm
- instilarea materialului vâscoelastic în camera anterioară (protectia endoteliului cornean)
- capsulotomie anterioară
- introducerea sondei şi fragmentarea conţinutului cu ultrasunete
- curăţarea conţinutului cortical prin irigaţii-aspiraţii, conţinutul cristalinului trebuie îndepărtat complet -
mărirea inciziei corneene (la aproximativ 8 mm)
- protezarea cristalinului - inserarea unui cristalin artificial intracapsular (etapă facultativă în prezent la noi)
- sutura corneană în fir continuu

77. Ce se poate întâmpla postoperator cu capsula cristaliniană posterioară în cazul aplicării tehnicii
extracapsulare de îndepărtare a cristalinului?
se poate opacifia (prevenire prin insertie cristalin artificial)

78. Ce tehnică operatorie se poate aplica în caz de cataractă la animale tinere si animale cu ochi foarte mici?
Disciziune +/- aspirare

79. Cât din focalizarea imaginii este realizată de cristalin?

1/3

80. Ce altă structură a ochiului este implicată în focalizarea imaginii pe retină alături de cristalin?
corneea (2/3)

81. Care ar fi obstacolele în folosirea cristalinului arificial la câine?

număr limitat de mărimi de cristalin artificial disponibile pentru câine (+cele umane nu se potrivesc)

82. Care sunt complicatiile postoperatorii ale extractiei cristalinului?

- cicatrici, la toţi câinii se dezvoltă intraocular ţesut cicatricial, dacă este extins va compromite vederea. -
glaucomul apare la 30% din cazurile operate (câine)
- dezlipirea retinei
- infecţia intraoculară, chiar dacă este rară poate duce la pierderea ochiului
- ulcere corneene
- ocazional mici porţiuni de iris pot adera (sinechii) la cristalin
- intraoperator - luxaţia completă a cristalinului

83. Care sunt tipurile de dislocatii ale cristalinului?

subluxatie anterioara
luxatie anterioara luxatie
posterioara

84. Cum sunt clasificate luxatiile cristalinului?

primare/secundare

85. Care este simptomatologia luxatiei anterioare complete a cristalinului?

edem cornean posterior camera
anterioară apare mai puţin adâncă
blocul pupilar
glaucom secundar

86. Care este simptomatologia luxatiei posterioare a cristalinului?

asimptomatică, mai uşor tolerată de ochi, sau asociată de asemenea, cu glaucom.
Camera anterioară apare mai adâncă cu iris din profil aplatizat.
Mişcarea cristalinului poate determina lichefierea vitrosului.

87. Care este continutul corpului vitros?

99% apă
 colagen,
acid hialuronic, condroitin sulfat
câteva celule

88. Ce roluri are corpul vitros?

asigură şi asistă la menţinerea presiunii intraoculare important
pentru metabolismul ţesuturilor intraoculare (activ metabolic)

89. Care sunt anomaliile corpului vitros?

Persistenţa vitrosului primar (Doberman, Collie, Greyhound) -se confunda cu cataracta juvenila
Persistenţa arterei hialoide şi resturi ale ei

90. Care sunt reactiile patologice ale corpului vitros? lichefiere, vascularizare, opacifiere, fibrozare

91. Cu ce se poate complica lichefierea vitrosului?

dezlipirea de retină

92. Care sunt tipurile de opacifieri vitreene, după modul de producere?

- synchysis scintillans (sinchisis scânteietor) –cristale de colesterol sau sferule de hemoglobină
- hialoza senilă (hialoza asteroidă) (synchisis albescens) – opacifierea degenerativă
, reprezentată prin numeroşi corpusculi alcătuiti din fosfor si calciu, cristale de fosfolipide complexe,

93. Care este prognosticul în afectiunile vitrosului?

rezervat spre defavorabil în raport de factorii cauzali locali şi generali şi de gradul afectării vederii.
În general afecţiunile vitrosului sunt incurabile.

94. Care este structura retinei la modul general?

- stratul extern epitelial – care conţine sau nu melanină
- stratul intern senzorial, retina senzorială sau neuroretina, structură aproape tranparentă.

95. Care este rata metabolică a retinei?

este unul din cele mai active ţesuturi ale corpului din punct de vedere metabolic

96. Care este functia retinei?

a converti energia luminii în energie chimică şi electrică astfel încât animalul să poată vedea.

97. Cum se mai numeste epiteliul retinian?

stratul pigmentar

98. În ce portiune a sa stratul epitelial pigmentar este lipsit de melanină? peste tapetul lucidum

99. Celulele fotoreceptoare sunt reprezentate de celulele cu ......

conuri si bastonase

100. Neuronii de ordinul doi sunt reprezentati de celulele.......

bipolare

101. Neuronii de ordinul trei sunt reprezentati de celulele.......

ganglionare

102. Spre ce structură a ochiului converg axonii celulelor ganglionare? discul optic

103. Care sunt ipurile de vascularizatie retiniană?

holangica -toata retina hranita de vase (câine, pisică, vacă, capră, oaie, porc, şobolan, şoarece, primate)
merangică - doar o parte a retinei interioare este hrănită de vase retiniene. (iepure )
porangică - vasele retiniene mici şi se întind doar pe o distanţă mică de la discul optic(cal, porcusor guineea)
anangică – nici o parte a retinei nu conţine vase; hrănirea retinei îprin stratul coriocapilar al coroidei. (pasari)
104. La ce specii de animale domestice este întâlnită vascularizatia holangică?
caine, pisica, vaca, oaie, porc, sobolan, soarece, primate

105. La ce specie este întâlnită vascularizatia merangică?

iepure

106. La ce specie este întâlnită vascularizatia porangică?

cal, guinea

107. La ce specie este întâlnită vascularizatia anangică?

pasari

108. Care sunt părtile în care poate fi divizat nervul optic?

- intraoculară sau discul optic cu un diametru de 1-2 mm;
- intraorbital şi
- intracranial (de la gaura optică la chiasma optică).

109. La care specii portiunea intraoculară a nevului optic este mielinizată?

caine, iepure, pasari

110. La care specii discul optic are aspect subdenivelat?

la cal

111. Ce structuri ale ochiului pot fi vizibile dacă fundul de ochi este mai decolorat? coroida (tapetul)

112. Cum este numit locul acuitătii vizuale maxime? fovea centrala

113. Care este aspectul normal al fundului de ochi la cabaline?

-disc optic elipsoid, subdenivelat, nemielinizat;
-vascularizatie porangica (vase multe si scurte)
-lamina cribrosa deseori vizibilă
-linia intertapetală aproape dreaptă şi uniformă
-tapetul clar variază de la albăstrui-purpuriu până la verde-gălbui;
-deseori este şi uşor vizibilă vascularizaţia coroidei, stelele lui foarte evidente

114. Care este sursa esentială pentru hrănirea retinei la speciile la care vascularizatia retiniană este de tip
porangic? Ce implicatie clinică are acest aspect? coroida

115. Care este aspectul normal al fundului de ochi la bovine?

-vascularizatie holangica (trei trunchiuri majore)
-disc optic mic, nemielinizat, oval sau rotund
-tapet verde deschis, Winslow foarte evidente

116. Care este aspectul normal al fundului de ochi la canine?

-vasc. holangica (3-4 vene majore, principale care se desprind din discul
optic, în jur de 15 arteriole)
-discul optic mielinizat (triunghiular, mare)
-tapet gri/auriu
-Winslow prezente

117. Care este aspectul normal al fundului de ochi la feline?

-seamana cu cainele
-vasc. holangica (3 trunchiuri)
-Disc optic nemielinizat (mic, excavat, circular, usor-melanotic)
-Winslow prezente
118. Care este aspectul normal al fundului de ochi la păsări?
-vasc. anangica (fara vase)
-slab-pigmentat (se vede bine coroida)
-disc optic mielinizat, pigmentat, +pecten
-fara tapet

119. Care sunt anomaliile retinei si ale nervului optic? Aplazia nervului optic.
Hipoplazia nervului optic
Coloboma nervului optic
Coloboma corio-retiniană
Mielinizarea fibrelor nervoase
hipoplazia tapetului Displazia
retiniană
Displazia corioretiniană

120. Ce se constată oftalmoscopic în aplazia nervului optic? absenţa discului optic şi a vaselor sangvine
retiniene

121. Ce reflexe lipsesc în cazul aplaziei nervului optic?

pupilare (simplu & consensual)

122. Ce se constată oftalmoscopic în hipoplazia nervului optic?

reducerea dimensiunilor discului optic (cu vase sanguine normale)

123. Cum sunt modificate reflexele pupilare în caz de hipoplazie a nervului optic unilaterală? simplu - ok
consensual - slab

124. Ce se constată oftalmoscopic în coloboma discului optic? de la adâncitură de mici dimensiuni care crestează
discul optic la o excavare largă a discului cu adâncime de câţiva mm

125. Ce se constată oftalmoscopic în mielinizarea intraoculară a filetelor nervului optic?

zone vaporoase la marginea sau lângă discul optic
(=/=inflamator, neoplazic:margini clare, focalizare buna)

126. Hipoplazia tapetală are implicare clinică?

NU

127. La ce indivizi apare hipoplazia tapetală? blana de culoare albă sau deschisă

128. Ce este displazia retiniană? dezvoltare anormală a retinei

129. Sub ce formă apare displazia retiniană?

reliefuri (falduri, plieri)/decolarea completă a retinei senzoriale de epiteliul retinian

130. Care sunt categoriile de retinopatii?

-degenerative
-dobândite neinflamatorii
-Retinopatii inflamatorii
-Retinopatii neoplazice

131. Cum mai este denumită degenerarea retiniană progresivă?

atrofia retiniană progresivă

132. Ce structuri ale retinei sunt implicate în degenerarea retiniană progresivă?

celulele fotoreceptoare
neuroretina (straturile externe)
133. Cum este clasificată degenerarea retiniană progresivă dependent de natura primelor modificări patologice?
a) displazia celulelor cu conuri şi bastonaşe (îşi pierd timpuriu vederea)
b) displazia celulelor cu bastonaşe (pierderea vederii pe noapte; neafectata vederia diurna)
c) degenerarea celulelor cu conuri şi bastonaşe (pierderea LENTA a -cativa ani)

134. Ce este caracteristic pentru fiecare din tipurile de degenerare retiniană progresivă?
-displazie conuri&bastonase: (îşi pierd timpuriu vederea)
-displazie bastonase (pierderea vederii pe noapte; neafectata vederia diurna) (nictalopie) cu menţinerea
-degenerare conuri&bastonase (pierderea LENTA a -cativa ani)

135. Care este simptomatologia în degenerarea retiniană progresivă?

-nictalopie
-pierderea completă a vederii
-cataracta

136. Unde se constată primele modificări ale fundului de ochi în degenerarea retiniană progresivă?
debutează în regiunea centrală a retinei, în apropierea discului optic

137. În baza căror teste se pune diagnosticul de degenerare retiniană progresivă?

anamneza (nictalpie)
testul obstacolelor
oftalmoscopic
electroretinografie

138. Care este tratamentul în degenerarea retiniană progresivă?

NU are tratament

139. Ce structuri ale retinei sunt implicate initial în degenerarea retiniană centrală progresivă?
stratul pigmentar (epiteliul)
-grupuri de celule pigmentate brun deschis lateral şi sub discul optic

140. Deficitul cărei vitamine poate conduce la degenerare retiniană centrală progresivă? vitamina E

141. În ce zonă a retinei debutează degenerare retiniană centrală progresivă?

în CENTRUL regiunii posterioare

142. De ce în caz de degenerare retiniană centrală progresivă sunt văzute doar obiectele în miscare?
câmpul vizual periferic este normal şi mişcarea îl stimulează pe acesta

143. Ce înseamnă comportamentul ghidat vizual?

Pacientul urmăreşte obiectele în mişcare dar le pierde când devin imobile

144. De ce ar putea fi deficitară initial vederea diurnă în caz de degenerare retiniană centrală progresivă?
pupila este mai mică în condiţiile zilei ==> iluminata doar partea centrală a retinei(care nu funcţionează corect)

145. Ce se observă la oftalmoscopie în degenerare retiniană centrală progresivă în stadiu incipient si intermediar
de boală?
Incipient: -grupuri de celule pigmentate brun deschis lateral şi sub discul optic.
-disparitia vaselor retiniene
Intermediar: -creşterea grupurilor de celule pigmentate (care se extind spre retina periferică)
146. Care este tratamentul în degenerarea retiniană centrală progresivă?
NU are tratament

147. Lipsa cărui aminoacid din dieta felinelor conduc la degenerare retiniană centrală?
TAURINA

148. La ce vârstă apare degenerarea retiniană chistică periferică? vârsta mijlocie

149. La ce animale apare degenerarea retiniană indusă de lumină?
rozătoarele albinotice

150. Cum este aspectul fundului de ochi în degenerarea retiniană acută subită, la debut de boală?
NORMAL

151. Cum este electroretinografia în degenerarea retiniană acută subită?

ANORMALA

152. Care sunt retinopatiile dobândite neinflamatorii?

-Retinopatia hipertensivă
-Retinopatiile toxice (blind grass, rafoxanid, oxigen, hipovitaminoza A)
-Corioretinopatia posttraumatică la cal

153. Care este simptomatologia în retinopatia hipertensivă?

pierderea bruscă a vederii şi reflexului pupilar, midriază, hemoragie
retiniană şi în corpul vitros, decolare retiniană, hipohema, glaucom

154. Dati exemple de boli sistemice în care apar corio-retinite?

infecţioase (tuberculoză, febra catarală malignă, leptospiroza la cal, peritonita
infecţioasă felină, septicemii bacteriene, meningoencefalite tromboembolice)

155. Ce aspecte oftalmologice se identifică în stadiul acut de corio-retinită?

- edem retinian (-""-)
- exsudat şi infiltraţie celulară(zone gri+margini neclare)
- inflamaţia granulomatoasă (distructie tapet)
- vasele sanguine congestionate
- hemoragii retiniene

156. Ce aspecte oftalmologice se identifică în stadiul cronic de corio-retinită?

- edem şi exsudat
- faldurile retiniene
- contractarea vitrosului (-->dezlipire retina)
- sângele se resoarbe în 1-2 săptămâni (*exceptie vitros)
- modificări de pigmentaţie (hipo/hiper/marmorat)

157. Care este tratamentul corio-retinitei?

-etiologic
-SAID (sistemic, doze mari, 2-3 saptamani)
-NSAID
-Ab (spectru larg, sistemic, 1-2 saptamani)
-Antifungice (<=>granulomatos)

158. Cum se clasifică afectiunile nervului optic?

-Ac inflamatorii
-Degenerative
-Neoplazice

159. Care sunt afectiunile acute inflamatorii ale nervului optic? a) Nevrita optică primară
b) Nevrita optică retrobulbară
c) Nevrita optică secundară

160. Care este tabloul clinic în nevrita optică primară?

-orbire cu debut brusc, BILATERALA
-MIDRIAZA (+bloc)
161. Care este tratamentul în nervita optică primară?
-SAID (doze mari, 2 saptamani)
-Ab (<=> Indicatie)
-B-uri

162. Cum arată discul optic în nevrita optică retrobulbară?

NORMAL

163. Care este simptomatologia în nevrita optică retrobulbară?

-pierderea bruscă a vederii
-MIDRIAZA (+bloc)

164. Care este tabloul clinic în afectiunile degenerative ale discului optic?
-tulburari de vedere/orbire
-reflex pupilar abolit UNILATERAL

165. Între ce straturi retiniene apare decolarea retiniană?

intre EPITELIU si Stratul Fotoceptor

166. Ce înseamnă de fapt dezlipirea retiniană adevărată?

Dacă epiteliul şi-a PIERDUT CONTINUITATEA cu CORIOCAPILARELE.

167. Care este rezultatul final al decolării retiniene? degenerare retiniană

168. Care este tabloul clinic în decolarea retiniană?

-MIDRIAZA
-ANIZOCORIE
-reducerea vederii până la cecitate -
HEMORAGII intraoculare.

169. Care este tratamentul în decolarea retiniană?

-Etiologic
-Repaus
-inhibitori anhidraza cerbonica (diclorfenamida >7 zile)
-SAID (>7 zile)
-Chirurgical (criopexie, laseropexie)

170. Care este prognosticul în decolarea retiniană? rezervat spre defavorabil (~cauza, durata)

1. Care sunt metodele prin care este examinată zona orbitară şi periorbitară?
prin inspecţie, palpaţie şi în mod excepţional se recurge la puncţie şi la examenul radiologic

2. Care sunt etapele ce trebuie parcurse atunci când se suspectează o afecţiune orbitară?
- palparea zonelor perioculare/periorbitare
- retropulsia globului în orbită prin pleoapele închise, globul poate fi împins dacă nu există nici o
altă formaţiune care să ocupe spaţiul retrobulbar
- examenul atent al cavităţii orale; examenul periodontal şi al dentiţiei ; posibil examen radiologic.
- examen neuro-oftalmologic

3. Care sunt semnele primare ale unei boli orbitare? (relaţia orbită-glob ocular)
- exoftalmia (deplasarea spre înainte),
- enoftalmia (deplasarea spre înapoi) şi
- strabismul (devierea involuntară a globului de la axul optic normal; congenital – bilateral median la
Siameze, leziuni neurologice n. cranieni III, IV si VI, anomalii musculare).

4. Care sunt semnele secundare ale unei boli orbitare? (secundar primarelor - functionale) modificări ale
anatomiei sau funcţiei: globului, pleoapelor , structurilor orbitare sau a ţesuturilor adiacente
5. Care sunt categoriile mari de afectiuni care implică orbita? - traumatice (contuzii, hematoame, plăgi,
fracturi)
- inflamatorii (celulita orbitară, abcesul retrobulbar)
- circulatorii (ectazii vasculare)
- degenerative (chişti)
- neoplazice (de obicei la animale în vârstă)

6. Ce este celulita orbitară?

inflamaţia difuză a ţesutului conjunctiv ce înconjoară globul ocular şi anexele sale

7. Ce este abcesul retrobulabar?

inflamaţia purulentă localizată a ţesutului conjunctiv ce înconjoară globul ocular şi a anexelor sale.

8. Care este simptomatologia celulitei orbitare?

exoftalmia este simptomul major.
Durere la deschiderea gurii, mişcările mandibulare exercită presiune asupra ţesuturilor orbitale.
Secreţii conjunctivale seroase, mucopurulente chiar cu striuri de sânge.
Pacientul dă semne de boală generalizată, este febril, letargic şi anorexic.
Globul ocular nu este afectat, dar complicaţia cea mai serioasă o reprezintă nevrita nervului optic.

9. Care este cauza celulitei orbitare?

În mare parte este vorba de corpi străini care invadează orbita inclusiv pe cale orală Miozitele
orbitare (

10. Care este tratamentul celulitei orbitare?

Antibiotice IV (cefalosporine de generatia 2 sau 3) în caz de celulită orbitară.

11. Care este tratamentul abcesului retrobulbar?

-drenajul abcesului prin cavitatea orală.
-puncţie cu un ac de calibru mare a tesuturile moi din spatele ultimului molar superior spre orbita -
conţinutul purulent se va drena în cavitatea orală.
-orbita poate fi irigată prin această plagă şi apoi tratată cu penicilină potasică. -
administrare pe cale generală antibiotice cu spectru larg.

12. Care este prognosticul celulitei orbitare?

Prognosticul este favorabil dacă diagnosticul este pus precoce şi tratamentul este adecvat

13. Ce este panoftalmia?

procesul inflamator care interesează toate tunicile ochiului (fibroasă, vasculară şi neurală)

14. Care este simptomatologia în panoftalmie?

-nu este specifică.
-ochiul este puternic inflamat cu edem cornean evident, fibrină în camera anterioară,
-congestie puternică a vaselor superficiale şi profunde, edem conjunctival masiv, secreţie mucopurulentă.
-blefarospasmul este puternic datorită durerii intense.

15. Care este etiologia panoftalmiei?

- ulcer cornean perforat cu contaminare intraoculară
- infecţii bacterine şi fungice sistemice cu implicare oculară
- luxaţia/avulsia de glob ocular cu o durată mai mare de câteva ore

16. Care este tratamentul panoftalmiei?

nu răspunde la terapia medicamentoasă şi enucleerea este alternativa de urmat.

17. Care sunt anomaliile globului ocular?

-microftalmia
-anoftalmia
 -ciclopia
-strabism&exoftalmie

18. Cum se produce contuzia respectiv comotia globului ocular?

-contuzia se produce prin lovirea directă a globului cu corpuri contondente, -
comoţia prin transmiterea şocului traumatic de la ţesuturile din jur.

19. Care este simptomatologia în contuzia/comotia globului ocular?

hipohema, chemosis, edem palpebral, edem cornean,
subluxaţia sau luxaţia cristalinului,
decolare şi hemoragie retiniană

20. Care este tratamentul în contuzia/comotia globului ocular?

- medicatie antiinflamatorie corticosteroidiana / nesteroidiană
- profilactic antibiotice
- atropină 1% instilaţie în sacul conjunctival de două ori pe zi, - substituirea lacrimilor sau umezirea
ochiului, dacă este cazul.

21. La ce interval de timp este recomandată reexaminarea în cazul contuziei/comotiei globului ocular, în vederea
completării tratamentului?
După PATRU (4) ore

22. Care sunt dislocatiile globului ocular?

luxatia si avulsia

23. Ce se întâmplă cu nervul optic si vascularizatia în cazul luxatiei globului ocular?

raman functionale

24. Ce se întâmplă cu nervul optic si vascularizatia în cazul avulsiei globului ocular? se rup

25. Care este simptomatologia luxatiei globului ocular?

- ochiul afară din orbită; pleoapele nu mai pot să-l protejeze; modificări de volum, transparenţă. -
pupila răspunde la reflexul

26. Care este simptomatologia avulsiei globului ocular?

-ochiul afară din orbită; pleoapele nu mai pot să-l protejeze; modificări de volum, transparenţă.
-pupila răspunde la reflexul
-midriaza paralitica

27. Care este prognosticul luxatiei globului ocular?

rezervat în luxaţie

28. Care este prognosticul avulsiei globului ocular?

grav sau defavorabil în avulsie.

29. Care este tratamentul luxatiei globului ocular?

REPUNERE:
- reducerea edemului – comprese reci pe glob
- anestezie generală;
- antisepsia globului luxat şi lubrifierea lui;
- cantotomie (dacă este cazul);
- fixarea pleoapelor cu pense sau cu câte un fir in „U”
- repunerea globului prin comprimarea atentă a acestuia concomitent cu tracţionarea firelor; - blefarorafia
de protecţie cu pleoapa a III-a la pleoapa superioară şi/sau a celor două pleoape.

30. Care sunt complicatiile postoperatorii ale luxatiei globului ocular?

-tendinta de prolaps după îndepărtarea suturilor globului
 -infarcte ale segmentelor oculare anterioare =>necroze corneene şi conjunctivale
-ochiul poate să rămână deviat datorită leziunilor musculaturii extraoculare, -
cicatrici corneene, cataractă, dezlipirea de retină, degenerarea nervului optic.

31. Care este prognosticul luxatiei globului ocular?

REZERVAT

32. Care este tratamentul avulsiei globului ocular?

ENUCLEERE/EXENTERATIE

33. Care sunt procedeele prin care se realizează globectomia?

-EVISCERATIE
-ENUCLEERE
-EXENTERATIE

34. Care este instrumentarul necesar pentru globectomie?

bisturiu curb, pense hemostatice drepte şi curbe, foarfecă curbă, ace şi materiale de sutură.

35. Care sunt indicatiile enucleerii?

glaucomul cronic, neoplaziile intraoculare, panoftalmia severă
*dacă procesul inflamator sau neoplazic nu s-a extins dincolo de glob

36. La ce specii tractiunile pe nervul optic pot produc cu usurintă leziuni ale chiasmei optice? La pisică şi
păsări

37. Ce indicatii are exenteratia de orbită?

neoplaziile retrobulbare,
inflamaţiile oculare care nu răspund la tratament,
extinderea orbitară a neoplaziilor intraoculare

38. Care sunt tulburările de pozitie si miscare ale globilor oculari?

STRABISM (convergent, divergent)
NISTAGMUS (rotativ, pendulant)

39. De câte tipuri este strabismul? convergent si divergent

40. De câte tipuri este nistagmusul?

rotativ si pendulant

41. Care sunt cele două categorii ale tulburărilor de vedere după sediul cauzal sau functia afectată?
a)Datorate viciilor de refractie
b)Datorate deficientelor de fotoreceptie

42. Care sunt tulburările fotoreceptiei?

- Hemeralopia
- Nictalopia (hesperanopia)
- Ambliopia
- Cecitatea
- Amauroza

43. Ce este hemeralopia?

– este scăderea şi/sau pierderea acuităţii vizuale la lumină (cecitate diurnă).
Tulburarea este cauzată de displazia, degenerarea sau lipsa celulelor cu conuri.

44. Ce este nictalopia?

– este scăderea acuităţii vizuale la lumină redusă sau noaptea (cecitate nocturnă).
Este cauzată de displazia, degenerarea sau lipsa celulelor cu bastonaşe.
45. Ce este ambliopia?
– este reducerea percepţiei şi calităţii imaginii datorată unor procese degenerative ale fibrelor optice.

46. Ce este amauroza?

- este pierderea completă a funcţiei vizuale ca urmare a unor afecţiuni ale nervului optic sau segmentul
central şi când globul ocular nu prezintă leziuni decelabile.

47. Ce este cecitatea?

este orbirea datorată unor leziuni localizate şi decelabile în globul ocular.

48. Ce înseamnă un ochi emetrop?

ochiul normal

49. Ce tip de probleme are un ochi ametrop?

tulburări de refracţie

50. Ce caracterizează miopia?

vedere normală de aproape şi neclară departe

51. De câte tipuri este miopia?

-de curbură (sau de indice), datorita creşterii curburii corneei sau cristalinului;
-axială când diametrul anteroposterior este mai mare faţă de normal.

52. Ce caracterizează hipermetropia?

vedere clară departe şi neclară aproape

53. De câte tipuri este hipermetropia?

-de curbură
-axială

54. Ce este presbiopia?

limitarea capacităţii de acomodare a cristalinului datorită pierderii elasticităţii acestuia.
Ametropia este de tip HIPERMETROP şi se instalează progresiv afectând animalele bătrâne.

55. Ce este astigmatismul?

modificarea refracţiei într-un teritoriu al corneei sau cristalinului ca
urmare a curburii inegale a corneei şi/sau cristalinului

56. De câte tipuri este astigmatismul cornean/cristalinian?

CORNEAN: - regulat, când refracţia constanta pe acelasi meridian; diferita pe meridiane diferite
- neregulat, când refracţia este inegală pe acelaşi meridian sau de la o zonă la alta.
CRISTALIN: -concentric, când tulburările refracţiei sunt date de straturile concentrice;
-periferic, când este cauzat de reducerea contracţiei zonulare
-stelar, când defectul de refracţie este dat de zonele de sudură a fibrelor cristaliniene.

57. Ce este anizometropia?

valorile refracţiei diferă la acelaşi individ de la un ochi la altul

58. Care sunt factorii care se combină atunci când se vede o imagine?

identificarea luminii si a miscării,

perspectiva vizuală (unghiul prin care animalul vede lumea, de obicei foarte de aproape de sol),
câmpul vizual,
perceptia adâncimii (abilitatea de a aprecia distantele)
59. De ce depinde procentul de încrucisare al fibrelor optice?
cu cât ochii sunt pozitionati mai lateral, cu atât este mai mare procentul de încrucisare.

60. Care din fibrele optice se încrucisează la nivelul chiasmei optice?

fibrele NAZALE

61. Care este procentul de încrucisare al fibrelor optice la pisică/câine/cal? La pisică aproape 2/3 (67%),
la câine aproape ¾ (75%),
la cal, oaie si vacă 80-90% din fibrele nervului optic trec pe partea opusă

62. Cum este numită pierderea unei jumătăti din câmpul vizual al unui ochi?
Hemianopsie

63. De ce un reflex pupilar simplu (la lumină) pozitiv nu semnifică ca se vede cu acel ochi?
fibrele reflexe parasesc tractusul optic inainte de corpii geniculati laterali

64. Ce diferentiază reactiile de reflexe?

Reactiile implică functii înalte, corticale, în timp ce reflexele nu depind de functia corticală si pot fi prezente la
animale cu perceptie vizuală anormală asociată leziunilor corticale.

65. Pentru evaluarea functiei vizuale la animale la ce probe se recurge?

comportamentul, proba ameninţării, proba obstacolelor, reflexul de prehensiune şi reflexele oculare.

66. Pentru evaluarea functiei vizuale la animale ce reflexe se testează?

reflexul de prehensiune şi reflexele oculare.

67. Ce semnifică o reactie pozitivă la proba amenintării? animalul CLIPESTE (necesita imagine corticala)

68. În ce situatii fără a avea semnificatia unui animal orb, reactia la proba amenintării este negativă? (fals-
negativa) lipseste la: -pui (sub 10-12 săptămâni)
-animale cu leziuni ale nervului facial

69. Care sunt reflexele oculare?

PALPEBRALE si PUPILARE

70. Care sunt reflexele palpebrale?

- reflexul optico-facial (optic de clipire) se provoacă prin iluminarea sau apropierea bruscă a degetului de ochi.
*Reflexul retinian la lumină (dazzle reflex): răspuns involuntar de aversiune la iluminarea intensă a ochiului
- reflexul trigemino-facial (sensibil de clipire) se provoacă prin atingerea cililor palpebrali (pielea pleoapelor).

71. Care sunt reflexele pupilare?

- reflexul pupilar simplu, fotomotoră.
- reflexul consensual se provoacă la fel,

72. Reflexele pupilare sunt independente de vederea corticală?

DA

73. Care sunt categoriile în care pot fi încadrati pacientii în baza rezultatelor examenului oftalmologic si a testării
reflexelor?
1. pacient orb cu reflex pupilar normal,
2. pacient orb cu reflex pupilar anormal (modificat
3. pacient care vede dar cu reflex pupilar anormal

74. Unde sunt situate leziunile în cazul unui pacient orb cu reflex pupilar normal?
posterior de calea comuna (corpi geniculati, cortex vizual)

75. Unde sunt situate leziunile în cazul unui pacient orb cu reflex pupilar anormal?
 calea comuna (retina, nerv optic, chiasma, pana in fata corpilor geniculati)
leziuni slabe, care produc orbire dar nu abolirea reflexului
76. Unde sunt situate leziunile în cazul unui pacient care vede si are reflex pupilar anormal?
calea eferenta (nerv oculomotor)
1. Cine formează segmentul periferic al analizatorului stato-acustic?
Urechea externa, medie, interna

2. Ce structuri include urechea externă?

pavilionul urechii, meatul auditiv şi conductul auditiv extern

3. Ce structuri anatomice conectează oscioarele auditive?

membrana timpanică la urechea internă

4. Urechea internă contine două labirinturi. Care sunt acestea? labirintul osos: vestibul, canale semicirculare,
cohleea;
labirintul membranos: utricula, sacula, canale semicirculare membranoase, canalul cohlear

5. Ce rol are urechea internă?

rol auditiv şi în menţinerea echilibrului

6. Cine reprezintă segmentul central al analizatorului stato-acustic?

nervii+ariile senzitive cerebrale

7. Ce nervi asigură inervatia senzitivă a pavilionului auricular?

CONVEX:perechea a II-a de nervi cervicali, ramurile trigemenului si perechea a III-a de n. cervicali
CONCAV:ramurile n. facial (auriculară internă, mijlocie si laterală) si de n. cervical II.

8. Ce se urmăreste la examenul pavilionului auricular?

poziţia (portul), mobilitatea, aspectul părului şi pielii, sensibilitatea, modificările de formă, volum şi culoare.

9. Care sunt tehnicile de examinare ale conductului auditiv extern? inspecţie – otoscopie directă sau
instrumentală şi endoscopie; palpaţie-externă şi internă

10. Este normală îngustarea conductului auditiv extern?

Conductul auditiv extern se îngustează fiziologic spre timpan
Îngustarea conductului auditiv poate fi cauzată de fibroză (stenoză) sau ca urmare a infecţiilor

11. Ce aspect are timpanul sănătos?

Timpanul este o membrană gri translucidă prin a cărei transparenţă se vad manubriul ciocanului şi vase de
sânge porţiunea superioară =portiune flasca :membrana timpanică este netensionată , culoare roz porţiunea
inferioară=portiunea intinsa ( este tensionată , subtiata culoare gri-perlat

12. Ce structură anatomică a urechii medii se observă prin transparenta timpanului?

manubriul ciocanului

13. Unde este situată portiunea flască a timpanului?

porţiunea superioară

14. Unde este situată portiunea întinsă a timpanului?

porţiunea inferioară

15. Când suprafata timpanului apare conveză?

O suprafaţă convexă (proeminentă) apare dacă în urechea medie s-a acumulat lichid.(otite medii)

16. La ce specii de animale domestice poate fi întâlnit othematomul?

câine, porc, pisică, viţei.
17. Care este simptomatologia în othematom?
deformarea urechii, , iniţial tumefacţie fluctuantă pe faţa concavă a pavilionului, durere. pe
măsură ce intervine fibroza consistenţa devine fermă, pavilionul se îngroaşă, iar durerea diminuă.

18. Care este prognosticul în othematom?

favorabil, în condiţiile identificării şi înlăturării cauzelor primare şi a aplicării unui tratament corect.

19. Care sunt complicatiile în othematom?

condrita deformantă

20. Ce se poate face pentru a se evita aparitia othematomului?

înlătura cauzele care determină pruritul (dermatitele şi otitele), suptul, animalele agresive (porci)

21. Care este tratamentul curativ al hematoamelor mici?

unguente hematorezolutive (Lasonil).
Pe cale generală se administrează analgezice antiinflamatorii.
În hematoamele recente se poate încerca aspirarea conţinutului hematomului

22. Care sunt variantele curative în cazul hematoamelor mari?

medicamentos şi chirurgical

23. Ce avantaje oferă pansarea urechii sprijinită pe cap având sub ea o fasă de tifon după ce în prealabil
hematomul a fost drenat prin incizie?
permite schimbarea compresei si aplicarea medicatiei (eter iodoformat) fără a se modifica pozitia urechii

24. În cazul drenajului unui hematom si al mentinerii dernajului cu dren Penrose este indicată aplicarea unui
pansament?
NU se aplică pansament

25. Care ar putea fi dezavantajele tehnicii de lucru prin drenaj si injectare de glucocorticoizi în cazul unui
othematom?
vizitele repetate la medic dacă se impune drenajul repetat +
injectarea de glucocorticoizi în plagă poate întârzia vindecarea

26. În cazul tehnicii de aspiratie închisă a unui othematom ce va prezenta cateterul pe portiunea care se
introduce în hematom? fenestraţii multiple pe porţiunea care va fi introdusă în hematom.

27. Cât timp este mentinut cateterul în cazul othematomului tratat prin tehnica de aspiratie închisă? După
7 zile se îndepărtează pansamentul şi cateterul se extrage.

28. Ce structuri ale pavilionului pot fi implicate într-o plagă?

doar pielea,
pielea si cartilajul adiacent
pavilionul în toată grosimea sa.

29. Care pot fi complicatiile unei plăgi a pavilionului auricular?

flegmon, necroza cartilajului, condrită deformantă, otită externă

30. Cum se suturează o plagă a pavilionului situată pe fata convexă si care interesează si cartilajul?
sutură în ”U” orizontal prin piele si cartilaj pentru a oblitera spatiul mort

31. Cum se suturează o plagă a pavilionului care interesează pielea de pe ambele fete si cartilajul?
fie doar prin piele pe ambele părti (după unii autori),
fie pe o parte doar prin piele in puncte separate simple (fata concavă)
si pe cealaltă parte în ”U” orizontal prin piele si cartilaj (fataconvexă )

32. Când se impune amputarea partială a pavilionului auricular?

când tesuturile sunt necrozate
33. Care este simptomatologia în cazul existentei corpilor străini în conductul auditiv extern?
iritaţie, tulburări de comportament (grataj, modifică poziţia corpului, scutură frecvent din cap),
ulterior, dacă nu sunt extraşi, vot produce otita externă şi/sau medie

34. Ce este otita externă?

inflamaţia acută sau cronică a epiteliului conductului auditiv extern

35. Care sunt factorii primari, care cauzează direct aparitia otitei externe? 1) factorii primari includ:
- paraziţi (Otodectes, Psoroptes, Sarcoptes, Demodex spp.)
- corpi străini (ariste – inflamaţie posttraumatică, cerumen aglutinat, medicaţie în exces)
- tumori (adenomul glandelor secretoare de cerumen, polipi)
- hipersensibilitatea (alergie alimentară, atopie, dermatită de contact)
- tulburări de cheratinizare
- hipotiroidism
- boli autoimune
- iritaţii prin curăţarea conductului, epilarea părului din conduct

36. Care sunt factorii predispozanti implicati în aparitia otitei externe?

2) factorii predispozanţi sunt deseori congenitali sau de mediu şi includ:
- conformaţia anatomica a aparatului auditiv
- macerarea conductului auditiv extern ca urmarea a tratamentelor intempestive sau a reţinerii apei -
afecţiuni sistemice.(secretie de cerumen)

37. Care sunt factorii perpetuanti ai otitei externe?

3) factorii perpetuanţi (de autoîntreţinere) includ:
- bacterii
- drojdii
- otita medie
- modificările patologice progresive.( infecţiile oportuniste şi modificările patologice,) – hipersecreţie de
cerumen – mediu prielnic pentru infecţie

38. Care sunt formele clinice de otită externă?

1. Acută catarală - eritematoasă
2. Acută purulentă
3. Cronică ulcerativă şi/sau hiperplazică (proliferativă)

39. Care sunt simptomele în otita externă catarală-eritematoasă?

durere, mişcări repetate ale capului, scărpinare sau frecarea capului de obiectele din jur,
pavilionul intern şi conductul auricular congestionate şi uşor tumefiate, descuamarea epiteliului,
exudat seros abundent, la palparea conductului zgomot de lichid, febră.

40. Care sunt etapele tratamentului otitei externe catarale-eritematoase?

- părul din regiunea periauriculară va fi tuns, iar cel din conductul auditiv îndepărtat
- local: îndepărtarea exsudatului şi cerumenului prin tamponament repetat netraumatic
- urechea trebuie ulterior clătiră cu ser fiziologic rece pentru a îndepărta soluţiile şi toate detritusurile.
-medicaţia trebuie să tapeteze epiteliul sub forma unui film subţire,
- general antibiotice cu spectru larg (preferabil antibiogramă), analgezice şi antiinflamatorii

41. Care este tratamentul otitei externe acute purulente?

 - local:- evacuarea conductului prin spălare şi tamponament cu apă oxigenată. uscare
-conducutul auditiv trebuie umplut cu unguent pentru a asigura contactul medicatiei cu întregul tesut
-antibiotic cu spectru larg sau a unui antibiotic indicat de antibiogramă + glucocorticoid
- general: antibiotice cu spectru larg (se recomandă antibiogramă), analgezice şi antiinflamatorii.

42. Care este tratamentul otitei externe cronice ulcerative/hiperplazice? operator (procedeul Hinz sau Zepp, sau
ablatia portiunii verticale a conductului auditiv extern deschiderea şi drenarea directă a portiunii orizontale a
canalului, cauterizarea ulceraţiilor (nitrat de argint, permanganat de potasiu pulv.)

43. Cum sunt clasificate defectele de pozitie ale pavilionului auricular?

congenitale şi dobândite (miogene, neurogene, cicatriciale)

44. Care este vârsta minimă a câinelui la care se pot corecta urechile căzute (lăsate)?
Urechile căzute la câine se corectează la vârsta de minim şase luni,(pana atunci cartilaj prea moale)

45. Ce este otita medie?

inflamaţia structurilor urechii medii

46. Cum apare otita medie?

ca o complicaţie a otitei externe traumatice sau extinderea infecţiei prin trompele lui

47. La ce specii este mai frecvent întâlnită otita medie?

câine, pisică şi iepure

48. Care sunt situatiile în care se suspicionează otita medie?

- otită externă purulentă severă
- otită externă cronică recurentă
- în toate perforaţiile timpanului (corp străin sau secundar otitei cronice)

49. Care este cauza cea mai frecventă de otită medie la pisică?
POLIPII mucoasei urechii medii

50. Care este simptomatologia în otita medie?

similar otitei externe: durere, reacţie intensă la palparea bazei urechii, capul aplecat spre partea bolnavă;
în formele supurative febră şi alterarea stării generale.

51. Care este prognosticul otitei medii?

rezervat, sunt posibile complicaţii (otomastoidită, otita internă).

52. Care este tratamentul otitei medii?

antibioticoterapie generală 3-4 săptămâni daca timpanul apare bombat (formă
supurativă) sau decolorat este indicată miringotomia
Dacă timpanul este perforat si în conduct se observă secretie purulentă se face lavajul urechii medii

53. Ce este miringotomia?

incizia timpanului intact

54. Cum se numeste incizia timpanului intact? miringotomie???

55. În ce protiune a timpanului se practică miringotomia?

in sfertul INFERIOR CAUDAL al timpanului

56. Care sunt situatiile în care este recomandată osteotomia bulei timpanice?
În otitele medii cronice dacă la examenul Rx se constată OSTEOMIELITA sau LICHIDE în bula timpanică

57. Care sunt căile de acces pentru osteotomia bulei timpanice?

lateral sau ventral
58. Ce procedura chirurgicală facilitează realizarea osteotomiei bulei timpanice prin acces lateral?
ABLATIA totala a CONDUCTULUI auditiv extern

59. Ce nerv apare în câmpul operator atunci când se face osteotomia bulei timpnice prin acces lateral?
FACIAL

60. Care sunt avantajele osteotomiei bulei timpanice prin acces ventral?
-reduce riscul de lezionare iatrogena a nervului facial
-asigura o vizualizare mai buna a cavitatii timpanice
-drenaj mai eficient

61. Care este motivul pentru care osteotomia bulei timpanice cu acces ventral este rar folosită la câine?
infectia urechii medii este asociata cu otite EXTERNE cronice si ambele sunt abordate unitar

62. Ce nerv se indentifică în câmpul operator în cazul osteotomiei bulei timpanice prin acces ventral?
HIPOGLOS

63. Ce este otomastoidita?

complicaţie prin extindere a otitei medii supurative cronice, când se produce şi osteomielita bulei timpanice.

64. Care este simptomatologia în otomastoidită?

durere intensă la baza postero-inferioară a urechii, febră, capul aplecat, fistulă purulentă.

65. Care este prognosticul în otomastoidită? rezervat – grav, sunt posibile complicaţii

66. Care este tratamentul în otomastoidită?

chirurgical prin trepanaţie mastoidiană, drenaj, antisepsie, antibioticoterapie generală.

67. Care este simptomatologia otitei interne?

- cofoză, vertigii, nistagmus, răsucirea capului
- incoordonare în mers care poate fi atât de severă -încât animalul are dificultăţi în urcare sau deplasare,
-vomă, anorexie.

68. Care este prognosticul otitei interne?

rezervat – grav; sunt posibile (rar) complicaţii prin meningoencefalită, abcese
cerebrale, moarte.

69. Care este tratamentul otitei interne?

-antibioticoterapie generală intensă de lungă durată (3-6 săptămâni)
-cloramfenicol, cefalosporine, trimetoprim-sulfamide, fluorochinolone
-analgezice şi antiinflamatorii –
- glucocorticoizi pentru a reduce inflamaţia nervilor vestibulocochlear, facial şi simpatici.
-dacă există ruptura timpanului, cavitatea timpanică va trebui curăţată atent