CURS 6

RADIODIAGNOSTICUL CHISTURILOR
DENTO-MAXILARE

CHISTURILE PARTILOR MOI CERVICO-

FACIALE

1
 Radiodiagnosticul chisturilor
dento-maxilare
 Chisturile- cavitate limitata de epiteliu, cand nu exista este considerat pseudochist considerate
displazie.
 In practica maxilo-faciala si stomatologica sunt acceptate doua categorii de chisturi dentomaxilare:
- odontogene(dependente direct de dinti sau I n legatura cu dezvoltarea lor)
- neodontogene
 Chisturi de natura dentara:
- chistul radiculo-dentar (majoritatea de cauza inflamatorie)
- chist eruptiv (folicular, corono-dentar, pericoronar, dentiger)
- chist primordial si periodontal lateral si formatiuni chistice Gordin
- chist epidermoid (keratochistul odontogen)
 Chisturi disembrioplastice sau de fisurare (situate pe linia de fuziune a mugurilor faciali sau
mandibulari)
- chistul naso-palatin
- chistul globulo-maxilar
- chistul medio-palatin
- chistul naso-labial
- chistul medio-mandibular
 Pseudochisturi :
- chistul osos esential
- chistul anevismmal. 2
 Evidentierea unei radiotransparente ca o formatiune
chistica localizata la maxilar sau la mandibula impune
analiza sistematica a formatiunii urmarind mai multi pasi:
Pasul 1 – se apreciaza:
 Localizarea
 Dimensiunea
 Forma
 Marginile sau periferia chistului
 Radiodensitatea relativa si structura sa interna
 Efectul asupra structurilor invecinate
 De cat timp este prezent chistul / chisturile, daca este
cunoscut

3
 Pasul 2 – se apreciaza daca radiotransparenta
este:

 Un artefact: functie de tipul de radiografie efectuat,

uneori apare:
- radiotransparenta prin supraexpunere
-suprapunere de umbre de aer care apar ca un
chist radiotransparent
 O leziune patologica : - congenitala
- de dezvoltare
- dobandita
 
4
 Pasul 3 – la leziunile dobandite se decide din care categorii
face parte radiotransparenta:
 Infectii localizate la nivelul tesuturilor apicale
– acute
- cronice
 Infectii extinse la nivelul maxilarelor
– osteomielite
- osteoradionecroze
 Leziuni traumatice
 Chisturi
 Tumori sau leziuni pseudo-tumorale
 Leziuni cu celule gigante
 Leziuni fibro-cimento-osoase
 Leziuni idiopatice 5
 Pasul 4 - se iau in consideratie clasificarile leziunilor
din listele OMS
  
 Pasul 5 – se compara aspectele radiologice ale
radiotransparentei gasite cu cele descrise pentru
fiecare din patologiile de mai sus, apoi se realizeaza o
lista cu diagnostice radiologice diferentiale cu toate
patologiile in care s-ar putea incadra leziunea gasita.
  

6
 Investigatia radio-imagistica

 Pentru identificarea chisturilor sunt necesare o serie de

tehnici si metode ca:
 OTP, care se realizeaza in scop orientativ, pentru aprecierea
loco-regionala - dreapta-stanga a eventualelor modificari.
 Filme endobucale, in special ocluzale, care dau relatii
asupra dimensiunilor orizontale – vestibulo -lingual si
privind situarea chistului in raport cu corticalele si
 Examene pe sectiuni CT care stabilesc raporturile cu
cavitatile sinusale, cu canalul dentar inferior, cu fosele
nazale, etc, folosind ferestre de os si pentru parti moi.
Posibilitatea reconstructiilor in 2D si mai ales 3D ofera
importante relatii de diagnostic. 7
 Imagini anatomice normale care se
pot confunda cu o leziune chistica
 Transparenta canalului incisiv (naso-palatin anterior)
 Transparentele fosetelor maxilare laterale ale
ramurilor orizontale ale mandibulei, la nivelul
glandelor submaxilare, sau ale ramurilor verticale
mandibulare, intre spina lui Spix si incizura Sigmoida.
 Transparenta gaurii mentoniere in vecinatatea
apexului premolarului 2 manidbular
 Lacuna lui Stafne.
 

8
 Fosa incisivă se poate suprapune pe apexurile incisivilor
centrali

9
 spina nazală anterioară

fosa incisivă

Lamina dura

Sutura premaxilară

Spaţiul ligamentului
Cameră
periodontal
pulpară

Regiunea anterioară, maxilar

(radiografie periapicală)
10
 Fosetă
Orificiu mental submandibulară

11
Fosetă mentală

12
 Granulom
periapical,
abces sau
chist
(spaţiul
ligamentului
periodontal
nu este
Orificiu mental intact) 13
Regiunea
premolară
mandibulară

Orificiu
mental

14
 Chisturile odontogene
 Reprezintă 90% dintre chisturile scheletului facial. Se dezvolta cu mai mare
frecventa formatiuni chistice fie in legatura cu sistemul dentar, fie in alte origini.
Pot avea structuri de chiste adevarate fiind constituite dintr-o membrana epitelio-
conjunctiva si un continut lichidian sau sunt simple cavitati endoosoase fara
perete structural propriu si fara continut.
Etiopatogenic sunt:
 chisturi de origine dentara (radiculare, foliculare)
 chisturi paradentare

Reprezentare schematică a
chistului radicular apical,
lateral şi rezidual 15
 Chistul radicular (periapical)
 în 60% dintre cazuri sunt situate la maxilar cele mai frecvente, la incisivi şi canin se
formeaza in jurul apexului radacinilor dintilor cu gangrene complicate prin degenerescenta
granulomului epitelial ca urmare a infectiilor cronice odontale, parodontita cronica
granulomatoasa.
 Radiologic sunt imagini de radiotransparenta rotunjita care inconjoara apexul radicular
al unuia sau al mai multor dinti cu carii profunde, cu tratamente endodontice vechi,
incomplete, resturi radiculare. Lamina dura nu mai apare adaptata in jurul apexului, dand
impresia ca se continua cu peretele chistic, la inceput de dimensiuni mici nu se poate preciza
cand granulomul periapical se transforma in chist imaginea creste dand impresia ca se dilata
progresiv, conventional sub 5 mm se considera granulom chistic, peste 5 mm chist.
 In cazul in care cuprinde mai multe radacini dentare exista dificultatatea in stabilirea
dintelui cauzal, trebuie urmarita continuitatea lamiei dura coroborat cu aspectul clinic.

16
Chist radicular periapical: OPT la un tanar de 19 ani cu o
radiotransparenta periapicala la 22 (care este devital), ovalara,
cu margini netede, bine definite si dimensiuni peste 1 cm.

 Reprezentare schematica, hasurata a chistului si a cariilor profunde de

la 21, 24 si 11, 47, ultimele obturate 17
OPT la un adult de 27 ani, chist periapical la
radacina distala a molarului 36, rest radicular 16,
21, 35, 47, carie profunda la 37 cu parodontita
apicala supurata abcedata (abces periapical)

18
A,B- Dental CT – axial si reconstructie 2D
sagitala, cu chisturi periapicale la 46, 45, 44
care sunt in forma de resturi radiculare.

A B

A B
19
Chist periodontal lateral: situat intre marginea
cervicala si apexul radacinii caninului, aproape de
rebordul alveolar. Radiografie retroalveolara grup
lateral inferior .

20
 Chisturi radiculare- restante
 Chisturile reziduale care evolueaza tardiv, dupa extractia dintilor din granuloamele
epiteliale care nu au fost inlaturate prin chiuretaj. Se descopera intamplator
radiografic, tolerat multa vreme.
 Chisturile radiculare si cele foliculare au o dezvoltare de obicei simetrica, rotunda
sau ovalara, pana ajung in vecinatatea unei formatiuni anatomice cu pereti din tesut
osos compact. De exemplu, canalul alveolarului inferior, care are perete format din
os compact. Cand chistul ajunge la canal, sau il ocoleste, sau il impinge spre
marginea bazilara, determinand deplasarea canalului prin fenomenul de resorbtie si
apozitie osoasa. In aceste situatiii, chistul ramane asimptomatic, nu patrunde in
canal si nu exercita presiune pe nerv. Chisturile se pot infecta de la dintele cauzal,
sau de la radacina unui dinte vecin, devenind supurate. In aceasta situatie, lichidul
se transforma, din serocitrin in lichid purulent, iar peretii ososi devin osteitici.

21
CT – reconstructie sagitala, chist rezidual
care coboara canalul nervului dentar
inferior.

22
 Chisturile paradentare se dezvolta in vecinatatea dintilor normali, care nu sunt afectati de
nici un proces patologic. Originea lor este diferita:
- Resturi epiteliale, aberante, ramase in incluzie in afara foliculului dentar, din care se
formeaza dintele normal (chisturi marginale, la nivelul molarilor de minte inferiori).
- Incluziile epiteliale reziduale ramase din peretii epiteliali dintre mugurii faciali embrionari –
care dispar prin proliferarea mezodermului - chisturi fisulare intre incisivii si caninii
superiori.
- Resturi epiteliale ale suturii mediane si ale canalului nazo-palaitin primitiv.-chisturi
mediane inter-incisive.
- Incluzii epiteliale embrionare, din mucoasa bucala si glandular neapartinand lamei dentare,
in timpul formarii maxilarelor: - chiste epidermoide, kerato-chiste.
 Radiologic, radiotransparenta se proiecteaza in vecinatatea radacinilor dentare, sau a
coroanelor dintilor inclusi si anume:
 In chisturile marginale anterioare si posterioare, imaginea este situata inapoia molarului de
minte, proiectandu-se in dreptul coroanei chist, juxtacoronar sau al radacinii juxtaradicular.
Imaginea perfect delimitate este rotunjita, alungita sau semilunara, cu marginea concava,
care pare ca imbratiseaza coroana molarului.

Chist paradentar 48
23
 Chistul dentiger - pericoronar,
folicular
 Se formează în jurul unor dinţi rămaşi
în incluzie ;
 Sediu de predilecţie - M3 mandibular
şi caninii maxilari pot include tot
dintele, dinţii din vecinătate în curs
de erupţie, evoluand către zonele
spongioasei limitrofe Chist dentiger lateral la 38 - inclus
 Radiologic lizereul de
condensare care margineste
cavitarea chistica se insera in jurul
gatului dintelui astfel ca coroana
ramane intrachistica iar radacina
extrachistica. De multe ori prin
extensia chistului poate sa fie si Chist folicular 18 şi 48 (în curs de erupţie)
radacina mai mullt sau mai putin

24
Chist dentiger mandibular: radiotransparenta
cu margini fine in jurul lui 45, neerupt si
deplasat postero-inferior, 54 remanent, 44
si 46 distalizati

25
Radiotransparenta cu margini fine in jurul lui 45
neerupt, 85 si 86 remanenti cu rizaliza fiziologica

26
Radiotransparenta cu margini fin conturate
in jurul lui 48 neerupt cu rizaliza
fiziologica la 85.

27
 Chist eruptiv localizat superficial in
jurul coroanei lui 48 aflat in curs de
eruptie

28
Chist dentiger mandibular: OPT cu chist
dentiger la 45 inclus, aflat in disto-versiune
coronara si disto-pozitie in mandibula.

29
 Keratochistul odontogenic - chistul primordial
 Chisturile epidermoide kerato-chisturile
apar radiologic ca lacune
radiotransparente, rotunjite, de forma
ovalara, bine delimitate de o linie neta,
intens densificata. Osul din jur isi
pastreaza structura nemodificara. Uneori
pot coexista doua sau mai multe lacune.
Fie complet separate intre ele de os
normal, sau fie confluand, dand aspect
policiclic. Imaginile radiotransparente nu
au legatura cu alveolele dentare, doar in
fazele avansate, prin expansiune pot
impinge radacinile dentare lamina dura Chist primordial la nivel 38
ramane integra, poate impinde canalul
mandibular si pot deforma corticala osoasa
bazilara care apare subtiata.
 Originea în reticulul organului adamantin
şi rezultă din degenerarea ţesuturilor
germenului dentar.
 Conţinutul este cazeos-vâscos
 Cavitatea are către interior un epiteliu
keratinizat, la periferia sa având un strat
subţire de ţesut conjunctiv.
Keratochist multicavitar maxilar (mezial
de 13 ) 30
 Sindrom Gorlin – Goltz

 entitate anatomo- clinică

care asociază :
keratochist, nevi bazo-
celulari, malformaţii
scheletice (blocuri
vertebrale, polidactilie,
sindactilie, coaste bifide
etc).

31
Keratochist mare in
mandibula dreapta situat
posterior

32
 Keratochist mandibular median si paramedian
bilateral, OPT preoperator cu voluminoasa leziune
multichistica mandibulara medina care are septuri
fine, deplaseaza dar nu lizeaza apexurile dentare si
canalul dentar inferior, deformeaza mandibula, sufla
si deniveleaza marginea inferioara a mandibulei si
corticala ei

33
Radiografie panoramica cu focar
intraoral, aspectul cavitatii si al
apexurilor dentare post-operator
 

34
Keratochist cu aspect multilocular

35
 Chisturi neodontogene chisturi fisurale de
linie mediană
 In chisturile fisurale, imaginea radiotransparenta este
situat paramedian in reginunea dintilor frontali superiori,
fie intre radacinile incivilor centrali sau laterali, fie intre
lateral si canini, avand forma alungita uneori fuziforma.
In chisturile mediane interincisive, imaginea apare
initial in forma de inima sau de picatura, cu varful in
jos si se insinueaza intre radacinile incisivilor centrali
superiori care se distanteaza, radacinile sunt insa net
separate de cavitatea chistica cu lamina dura bine
delimitata. Pe masura cresterii chistului, imaginea
devine piriforma, apoi ovalara sau rotunda. Radacinile
dentare se proiecteaza peste radiotransparenta, dand
impresia ca sunt inglobate in chist si se face confuzia cu
chisturile radiculare. Diagnosticul diferential este
precizat prin depistare in lungul radacinii si in jurul
apexului a persistentei laminei dura si ca dintii sunt
vitali. In faze avansate, chisturile pot leza septurile
interalveolare ale incisivilor, ducand la disparitia
laminei dura. Diagnosticul este ingreunat, in cazul
dintilor cu carii sau opturatii vechi, pe dintii respectivi.
Chisturile mediane la maxilar pot evolua spre fosele
nazale, ajungand sa subtieze foarte mult si chiar sa
rezoarba osul, bomand la nivelul pragului narinar sau sa
patrunda intr-unul dintre canalele incisive, situatie in
care devin asimetrice. Exista posibilitatea unor chiste
mediane si la mandibula, in regiunea simfizara, se
formeaza prin acelasi mecanism. Se proiecteaza intre
radacinile incisivilor centrali inferiori. 36
Chistul fisural globulo- maxilar

37
Chist globulo-maxilar stang cu opacifierea
sinusului maxilar stang

38
 Chist globulo-maxilar: radiotransparenta
uniloculara intre incisivul lateral si caninul stang,
inconjurata de limite nete, divergenta
patognomonica a apexurilor incisivului lateral,
caninului si premolarilor, dar fara carii.
39
 Radiotransparenta care la prima vedere seamana cu un
chist globulo-maxilar dar este un chist radicular
dezvoltat lateral de apexul incisivului central drept si de
apexul incisivului lateral, care este deplasat distal, la fel
ca si apexul caninului si al primului premolar
40
 a. b. Chist median mandibular radiotransparenta bine
delimitata, uniloculara, mandibulara mediana, care
departeaza apexurile incisivilor centrali fara rezorbtie a
apexurilor incisivilor si a caninilor adiacenti leziunii.Uneori
dimensiunea chistului median mandibular si marginea bine
definita fac dificila diferentierea unui chist odontogen de
unul neodontogen, diferentierea fiind realizata doar prin
examenul anatomo-patologic. 41
Chist median maxilar

42
Chistul nazo-palatin

 Se dezvoltă la nivelul canalului nazo-palatin

43
Chist nazopalatin ovoidal

44
  Alte chisturi osoase sau pseudochisturi
 In ciuda numelui, aceste entitati nu mai sunt catalogate drept chisturi din cauza absentei captuselii
epiteliale. Sunt mai frecvent leziuni scheletice care afecteaza relativ rar maxilarele si au o natura
anatomo-patologica ramasa controversata.
  
 Chistul osos traumatic
 Este un chist de etiologie necunoscuta, dar care se poate asocia cu traumatisme minore.
 Caracteristici clinice
 frecventa: neobisnuit, intalnit la copii sau adulti tineri < 20 ani
 localizare: - mandibula, in special regiunea premolar / molar, dar si frontal
 - rar in portiunea anterioara a maxilarului
 - dimensiuni: variabile, pana la cativa cm in diametru
 - forma: uniloculara
 - margini – regulate, osteosclerotice
  
 Examen imagistic
 Modalitati de examinare: OPT, radiografii in incidenta de mandibula defilata, fata joasa, CT
 Caracteristici imagistice
 Radiografic:
 Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice
 Efecte: minima deplasare a dintilor adiacenti
 Diagnostic diferential : ameloblastom, keratochist, chist osos solitar.  45
Chistul osos traumatic
Incidenta cu mandibula defilata

46
 Radiotransparenta intre radacinile caninului si a
premolarului 1, care sunt deplasate, cu margini regulate si
aspect multilocular, fara rizaliza apexurilor dentare, absenta
post extractionala a molarului de 6 ani, cu alveola normala e
diagnosticat anatomo-apatologic ca fiind chist traumatic

47
 Chistul osos anevrismal
 Localizat în oase cu ţesut spongios abundent, se intalneste
frecvent la copil si adultul tanar, situat in ramul ascendent
al mandibulei, contine sange.
 Rx – transparenţă rotundă, cu contururi nete, cu lizereu
calcar subţire, cu septuri calcare (ca în ameloblastom )

48
Chist osos anevrismal mandibular:

49
 Chistul osos solitar
 Chistul esential este cavitate geodica, virtual in grosimea maxilarului, necaptusita
de membrana epiteliala sau conjunctiva. Originea nu este elucidata, fiind pusa in
legatura cu traumatismele, chiste traumatice Ivy, cu tulburari vasculare de origine
endocrina prin hiperfunctie paratirodiana. Sunt descoperite intamplator radiologic.
Sunt lacune nete de diferite dimensiuni in plin os cu structura normala, fara nici o
limita de separatie periferica, ceea ce le diferentiaza de celelalte chiste cu
membrana.

50
Chistul osos solitar

51
Chist osos solitar hemimandibular
drept

52
Chisturi de origine necunoscuta
Chistul lui Stafne
 Aceasta cavitate osoasa este localizata in vecinatatea unghiului
mandibulei si are limite precise. Ea corespunde unei incluzii de tesut
grasos in mandibula sau un tesut aberant de glanda salivara.
Caracteristici clinice:
 Epidemiologie : este rar descoperit la adulti
 Localizare : unghiul mandibulei sau ramul vertical
 Marime: 1-2 cm
 Forma: uniloculara
 Margini: regulate bine definite
Radiografic:
 Radiotransparenta rotunda, unica, cu contururi nete, fara efect de masa
asupra structurilor adiacente 53
Chisturile partilor moi cervico-
faciale
 Structurile anatomice cervico-faciale, pot sa fie sediul unor leziuni chistice cu
origine frecvent embrionara, dar care pot sa apara si prin transformarea chistica a
unor glande sebacee (chistul sebaceu) sau a glandelor salivare accesorii (chistul
mucoid).
Chisturile cu localizare faciala si cervicala sunt:
 Chistul tireoglos – se intalneste in orice portiune a ductului vestigial tireoglos.
Clinic – tumoreta submentoniera, median sau supratiroidian; diagnosticul se
stabileste prin examen CT cu c.i.v.
 Chisturile brahiale – se formeaza din resturi ale arcurilor brahiale. Se localizeaza
latero-cervical sau submandibular; fistulizeaza frecvent, diagnosticul se stabileste
prin examen CT cu c.i.v.
 Chisturile de retentie salivara – sunt dependente de glandele salivare mici, situate
variat: la nivelul buzelor, sublingual, in mucoasa nazofaringelui, etc. Diagnosticul
se realizeaza prin analiza examenelor CT si IRM, cu c.i.v. Confirmarea
diagnosticului imagistic se realizeaza pe baza examenului anatomo-patologic.
54
 Chistul canalului tireoglos
 Este cea mai comuna malformatie congenitala a gatului rezultata in urma
rupturii unui chist infectat. Leziunea este frecvent descoperita la copii sub 10
ani, frecvent dupa o infectie in vecinatatea liniei mediane a gatului, in jurul
hiodului.
Caracteristici clinice
 Masa asimptomatica, recurenta, in portiunea antero-mediana a gatului, sau
lateral de ea, care are dimensiuni variabile si se poate suprainfecta
determinand dureri si disfagie.
Caracteristici imagistice
 CT: se evidentiaza o masa hipodensa, rotunda, fara priza de contrast cand
nu fistulizeaza si cu priza de contrast la periferie care se extinde la nivelul
fistulei anterior sau letaral de osul hioid, intre muschii tireohiodieni.
 IRM: se evidentiaza o masa chistica, rotunda, cu priza fina periferica de
contrast, in hiposemnal neomogen in secventa T1 si hipersemnal intens dar
neomogen in secventa T2, prezentand contrast periferic cand fistulizeaza
intre muschii tireo-hioidieni.
 Diagnostic diferential :adenopatii maligne, adenom tiroidian, chist dermoid, 55
Chist al canalului tireoglos dezvoltat antero-lateral stang.
CT axial nativ si cu c.i.v evidentiind chist dezvoltat pe
partea stanga a osului hioid, cu priza de contrast la
periferia lui cat si la nivelul fasciei adiacente

56
 Anomaliile de dezvoltare ale
arcurilor brahiale
 Exista mai multe anomalii de dezvoltare ale arcurilor brahiale care apar in
perioada primei si a doua luna de sarcina care se datoreaza persistentei sinusului
lateral cervical al lui His, ceea ce determina producerea unor chisturi, tracte
sinusale sau unor fistule.
Astfel apar:
 chistul primului arc brahial si fistula care poate sa se dezvolte intre conductul
auditiv extern si unghiul mandibulei;
 chistul de arc 2 branhial care este cel mai frecvent chist brahial (95 % din
cazuri), care se dezvolta anterior sau posterior de muschiul sterno – cleido –
mastoidian;
 chistul de arc 3 brahial este rar si se dezvolta de la apexul sinusului piriform
posterior de spatiul carotidian si de muschiul sterno – cleido – mastoidian,
superior de nervul XII si foarte rar in spatiul retrofarigian;
 chistul de arc 4 brahial este denumit si fistula sinusului piriform corespunde
persistentei ductului faringo – brahial, intre apexul sinusului piriform si posterior
57
de glanda tiroida si nervul laringian superior.
 Chistul de arc 1 branhial

 Este o leziune comuna (90 – 95 %), fara manifestari la varsta

copilariei , dezvoltata oriunde intre conductul auditiv extern si
unghiul mandibulei.
Caracteristici clinice
 Masa asimptomatica, chistica, recurenta, in portiunea laterala a
septului neuro – vascular, care deplaseaza glanda parotida. Se
poate infecta adesea, cu aparitia durerii si a unor limfo – adenopatii
Caracterisitici imagistice
 CT: masa hipodensa, rotunda fara priza de contrast, care se extinde
anterior sau lateral de conductul auditiv extern si unghiul
mandibulei, inclusiv in glanda parotida.
 IRM: masa chistica rotunda , cu priza fina, periferica de contrast, in
hiposemnal in secventa T1 si hipersemnal intens in secventa T2 58
 Chist de arc branhial I dezvoltat lateral drept, cu
densitate lichidiana si priza de contrast periferic, in
izosemnal T1si hipersemnal T2

59
 Chistul de arc 2 branhial
 Este o leziune dezvoltata dintr-un pliu ectodermic al celei de a doua fante brahiale si care este
situat de-a lungul muschiului sterno-cleido-mastoidian.
Caracteristici clinice
 Cel mai frecvent leziunea se dezvolta la femei, pre si sub sterno-cleido-mastoidian, retro si sub
unghiul mandibulei.
Caracterisitici imagistice
 Masa este asimptomatica cu manifestari dupa varsta de 20-25 de ani, cand se poate infecta, cu
aparitia durerii si a tensiunii locale.
 Ecografic – masa uniloculara cu ecogenicitate variabila anecogen sau hiperecogen, daca este
infectat.
 CT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund-ovalara, cu priza de contrast la periferia capsulei, care
se extinde antero sau postero-lateral de muschiul sterno-cleido-mastoidian, avand raporturi cu
carotida externa si interna. Chistul se poate insinua pe sub pantecele posterior al muschiului
digastris, catre peretele lateral al faringelui, retroamigdalian, in dreptul fosetei lui Rosenmuller si
catre varful apofizei stiloide, fiind deseori suprainfectat, cu efect de masa asupra parotidei si
confundat cu o tumora de lob profun al glandei parotide.
 IRM-ul prezinta caracteristicile chistului care poate fi rotund sau ovalar, cu priza fina, periferica de
contrast, in hipo-izosemnal in secventa T1 si izosemnal in secventa T2, semnal care este variabil in
raport cu concentratia proteica a chistului. Tratamentul consta in cistectomie sau chistotomie, cu
o recurenta de 5%. Diagnostucul diferential: limfangioane chistice, adenopatii cronice /
metastatice. 60
 Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept
posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana si priza moderata de contrast
 

  

61
Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept
posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana care deplaseaza parotida extern, cum
arata CT-ul axial post sialografie

62
 Chist de retentie salivara
in mucoasa nazofaringelui
 Este situat in glandele salivare de la nivelul mucoasei
nazofaringelui.
Caracteristici clinice
 Cel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la
barbati in mucoasa nazofaringelui fiind cat timp este mica,
asimptomatica
Caracteristici imagistice
 CT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund ovalara la nivelul
mucoasei nazofaringelui, care cand are dimensiuni mari poate fi
confundat cu un adenom pleomorf de glanda salivara accesorie.
 IRM-ul prezinta caracteristicile chistului, care poate si rotund sau
ovalar, cu priza fina, periferica de contrast, in hiposemnal in
secventa T1 si in hipersemnal in secventa T2, variabil in raport 63cu
Chist de retentie salivara in mucoasa nasofaringelui cu hiposemnal in
secventa T1SE nativa a) , d), hipersemnal omogen in secventa T2
FSE b), e) care prezinta o mica priza de contrast la periferia chistului
vizibila in secventa T1 SE in PLAN AXIAL f) si sagital c)

64
 Chist de retentie salivara
in mucoasa buzelor
 Este situat in glandele salivare accesorii de la nivelul mucoasei
buzelor.
Caracteristici clinice
 Cel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la
barbati in mucoasa buzelor fiind atat timp cat este mica,
asimptomatica.
Caracteristici imagistice
 CT-ul evidentiaza o mica masa hipodensa,rotund – ovalara la nivelul
mucoasei buzelor, care foarte rar are dimensiuni mari si poate fi
confundat cu un adenom pleomorf de glanda salivara accesorie.
 IRM-ul prezinta caracteristicile chistului, care poate fi rotund sau
ovalar, in hiposemnal in secventa T1 si in hipersemnal in secventa T2,
variabil in raport cu concentratia proteica a chistului, cu priza fina,
periferica de contrast in secventa T1. 65
 Chist de retentie salivara in mucoasa buzei
superioare aspectul extern a), vestibular b),
intraoperator c) si al piesei operatorii d)

66
67