 Legenda viermelui :

Ancient Sumerian text

“Toothache caused by a
worm that drank the blood
of the teeth and fed on the
roots of the jaws” ...
 Pierre Fauchard
 Desfiinţează legenda viermelui din dinte
 Descrie îndepărtarea ţesutului pulpar
 Primul instrument pentru uz intracanalar
 Gutaperca – material de obturaţie
 Răspândirea tratamentelor protetice cu
utilizarea dispozitivelor corono-radiculare
necesitatea crescută a terapiei endodontice
 1986 – prima Rx dentară, Otto Walkhoff
 Teoria “infecţiei de focar”: se credea că toate
bolile sistemice puteau fi tratate prin extracţia
dentară...
 Anii 1950 – cercetările au arătat că dinţii
devitali nu determină apariţia bolilor sistemice.
 Ramură a stomatologiei care se
ocupă cu morfologia, fiziologia,
şi patologia pulpei dentare şi a
ţesuturilor periradiculare la om.
 Dgn diferenţial şi tratamentul durerilor din
teritoriul oral, de origine pulpară sau
periradiculară;
 Tratamentul pulpei vitale (coafaj direct, indirect,
pulpotomie);
 Tratamentul endodontic propriu-zis (pulpectomie,
tratament mecano-chimic, obturaţie radiculară);
 Tratamentul endodontic chirurgical;
 Replantarea dinţilor;
 Retratament, etc.
 Etapa de diagnostic:
 Cauza
 Plan de tratament
 Etapa de preparare:
 Curăţare
 Realizarea formei
 Etapa de obturare.
 Important:
 integritate parodontală
 închiderea etanşă a foramenului apical (ortograd,
retrograd)
 Boala parodontală în stadiu avansat
 Inabilitatea medicului dentist de a efectua
corect tratamentul endodontic necesar
 Inabilitatea pacientului de a plăti serviciile
medicale necesare
 Suport parodontal insuficient
 Raportul coroană-rădăcină
 Carii radiculare sau carii în zona de bifurcaţie...
 Resorbţie internă cu perforaţie...
 Fractură radiculară verticală
 Instrumente fracturate în canal
 Anatomie complexă a sistemului canalar
radicular
 Canale calcificate
 Dificultăţi de retratament (ex.
îndepărtarea conurilor din Ag)
 Mărimea leziunii periapicale/
periradiculare
  Greutate: 75% apă, 25% componentă organică (Gafar şi Iliescu)
 Volum mediu: 0,02cm³
 Zone de la periferie spre centru:
 Z. Odontoblaştilor
 Z. Săracă în celule
 Z. Bogată în celule
 Z. Centrală

Pulpă dentară radiculară – imagine de ansamblu

  pulpa radiculară:
 odontoblastele
 forme şi dimensiuni diferite, în raport de localizarea radiculară şi
de gradul de diferenţiere
 tip cuboidal, cu nuclei rotunzi, centrali
 tip pavimentos, cu nuclei aplatizaţi, lenticulari
Pulpă dentară radiculară – imagine de ansamblu, odontoblaste pavimentoase
odontoblaste cuboidale

odontoblaste pavimentoase

Pulpă dentară radiculară – zonă adiacentă coletului, cu

odontoblaste menţinând aspectul artefactual „în
palisadă” caracteristic zonei coronare
Odată cu înaintarea în vârstă:

 reducerea semnificativă, progresivă, a populaţiei celulare

 creşterea semnificativă a conţinutului în fibre de colagen, cu dispoziţie în

fascicule groase, compacte - scleroză pulpară
 localizată
 generalizată

 prezenţa calcificărilor pulpare

 difuze
 localizate: denticuli / pulpoliţi
 = o cavitate prezentă la toţi dinţii umani (T şi
P), asemănătoare cu conturul exterior al
dintelui
 Împărţit în 2 regiuni:
 Camera pulpară: 4 pereţi axiali (V, O, M, D)
şi 2 orizontali (Oclz, planşeu);
 Canalul radicular: forme ≠ în secţiune
transversală, în secţiune longitudinală.
 Prof. Hess, 1925

 Clasificarea Vertucci
 Istmul!
 Găzduind pulpă dentară, poate servi ca o localizare
potenţială a bacteriilor! eşecul trat. endodontic
 Constricţia apicală
 Diametrul cel mai mic apical
 Coincide/nu cu JCD (limita de trecere din ţ.pulpar în
ţ.periapical
 Intern de FA, 0,5-1,5mm
 Constituie limita preparării şi obturării endodontice
 “Ce îndepărtezi din canal este mai important
decât ceea ce introduci în el...”

Cleaning + Shaping Desinfection 3D Obturation

CAVITATEA DE ACCES !!!

 CAVITATEA DE ACCES (Castellucci) :

 Trebuie să permită îndepărtarea conţinutului

camerei pulpare – în întregime! (plafon, coarne pulpare)
 Trebuie să permită o vizibilitate completă şi directă
spre planşeul camerei pulpare şi orificiile canalare.
 Facilitarea introducerii instrumentelor în canal.
 Asigurarea sprijinului necesar pentru reconstituirea
coronară temporară.
 Sa aibă 4 pereţi.
 Reguli pentru prepararea cavităţii de acces:
 Anatomia, orificiile canalare, curburi, orientarea şi
localizarea foramenului apical;
“Your eye will recognize what your brain knows, and you will
see what you want to see, but you will not see what you do
not know!”
 Eliminarea în totalitate a plafonului camerei pulpare;
 Consultarea Rx, min. 2 incidenţe;
 Crearea accesului dinspre ocluzal sau dinspre oral.
Faza de penetrare Faza de lărgire Faza de finisare
-1 rădăcină, 1 canal
-F rar 2 canale
-Uşoară curbură apicală mezio-distală
-Cavitatea de acces: triunghiulară
-1 rădăcină, 1 canal
-Reguli asemănătoare ICS
-Cavitatea de acces: ovoidală
-1 rădăcină, 1 canal lung, care poate prezenta
curbură la niv. 1/3 apicale (orice direcţie)
-Acces palatinal, la aprox. ½ f. P
-Cavitatea de acces: ovoidală
-2 rădăcini, 2 canale
-Camera pulpară – orientare vestibulo-orală
-Cavitatea de acces poate fi preparată fără
implicarea cuspizilor
-Acces ocluzal, punctul de intrare la mijlocul
şanţului central
-Cavitatea de acces: ovoidală
-1 rădăcină, 1 canal
ovoidal (Weine: 60%)
-Aceleaşi reguli de
preparare a cavităţii de
acces, precum la PM I
-3 rădăcini, 3 canale
-Rar: 2 rădăcini, 2 canale
-De căutat: MV2
 P MV1

DV

 Castellucci: MV2 localizat la nivelul şanţului care uneşte canalele

P şi MV1, la o anumită distanţa de la cel din urmă.
Concepte folositoare:
▪Credeţi cu tărie că MV2 este prezent!
▪Utilizaţi instrumente pentru mărire (lupe, microscop)
▪Albastru de metilen
▪Champagne/bubble test: NaOCl
▪Radiografii din incidenţe ≠

-Rădăcina P: cea mai lungă; circulară în secţiune transversală; curbură spre

vestibular, apoi poate avea altă curbură în direcţia opusă; frecvent canale laterale
(1/3apicală)
-Rădăcina DV: mai scurtă; circulară în secţiune transversală
-Rădăcina MV: lungime asemănătoare cu DV; mai aplatizată în sens MD pe
secţiune transversală; frecvent curbură distală
D16

D1
International Organization for Standardization = ISO

•Conicitate 2%:
•Ac 10
•D1 = 0,10mm
•D2 = D1 + 0,02mm = 0,12mm
•D3 = D2 + 0,02mm = 0,14mm...

D16 – D1 = 0,32mm

Lungime: 21mm, 25mm, 31mm

Oţel inoxidabil: Fe 74%, Cr 18%, Ni 8%

Instrumente Ni-Ti ... Fără precurbare!

 Reamer
  K- file (Kerr)
Praguri... Irigare continuă... Mişcare
 Hedstroem file
Mişcare du-te vino, nu rotaţie!
6 mărimi
Vârf inactiv
Lame în spirale mai largi
Formă cilindrică
Utilizare: retratament, pregătire lăcaş pentru pivot

‫نلننهحتن‬
 Hand spreader
 Finger spreader
 Hand Plugger
 Finger Plugger
66
67
 … = negocierea
 Unde?
 Când?
 Cu ce?

!!! Instrumente + Morfologie + Mişcări

 Tire Nerf…
 Când?
 Ce altceva?
• Material : oţel inoxidabil… de ce?
• Mărime: 06 – 15/20
• Primul instrument?
• Iriganţi ?
 F.A. deschis
 K-file 10, 1mm mai adânc decât L.L.
 Periodic
 Parodontită Apicală Acută
 Apex anatomic distanţă 1-2mm de la apexul
radiologic (distanţă medie 0,5mm – Studiu
Kuttler, 1955).
 Abordare clasică – până la constricţia apicală,
la distanţă variabilă de apexul radiologic.
 Abordare contemporană (Castellucci) – până la
apexul radiologic.
 Metoda clinică
 Metoda clinico-radiologică
 Metoda electronică
 Metoda clinică
 Cea mai veche şi inexactă
 Se bazează pe senzaţia tactilă de strâmtorare a
canalului, în timpul permeabilizării
 Se compară LL obţinută cu lungimea radiologică a
canalului şi cu lungimea medie cunoscută a acestuia.
 Se consemnează.
 Metoda clinico-radiologică
 Rx cu ac pe canal (Ingle)
 Se scade 1mm din LL măsurată
pe Rx, pentru a evita erorile de
expunere a filmului.
 Metoda electronică
 Precizie de 95-98%
 Categorii şi generaţii diferite de apex locator-i.
 Scop: îndepărtarea conţinutului canalar:
 de origine pulpară (vital/necrotic)
 microorganisme
 Shaping: ace endodontice
 Cleaning: iriganţi
 Ace de irigare cu deschidere laterală
 Soluţia cel mai frecvent utilizată
 Studii: soluţia 5.25% poate penetra, dizolva şi
evacua ţesuturile organice şi detritusul din
spaţiile mai greu accesibile ale sistemului
canalar (Daughenbaugh, 1980).
 Conferă lubrifiere pentru instrumentele
endodontice.
 Efect de albire (5.25%) – reversibil.
 Încălzirea ~60° creşte semnificativ eficacitatea
soluţiei în a dizolva ţesuturile.
 Tensiune de suprafaţă scăzută atinge
zone aflate în afara acţiunii instrumentelor
endodontice.
 Soluţia trebuie să fie proaspătă.
 Efect germicid şi antibacterial
(Enterococcus faecalis).
 Sterilizarea conurilor de gutapercă
(1min).
 Dacă forţăm soluţia dincolo de apex
inflamaţie (posibil severă) şi deteriorare
(parestezii).
 Mişcare verticală în timpul irigării.
 Injectăm încet.
 Menţine detritusul dentinar în suspensie,
prevenind blocajul treimii apicale.
 Soluţia trebuie schimbată după încheierea
acţiunii fiecărui instrument.
 Condiţii de păstrare: temperatură 4ºC, izolat de
lumină şi aer.
 Reprezentant: EDTA
 Reacţii chimice cu ionii de Ca şi, ca atare,
înmoaie dentina.
 Scop:
 Lubrificare: glycol
 Emulsificare: ţesut organic
 Plutire: menţine detritusul (resturi pulpare, detritus
dentinar) in suspensie… reducând posibilitatea
blocării canalului radicular.
 EDTA gel vs. EDTA soluţie
 Chlorhexidină
 Acid Citric
 Apă Oxigenată
 Acid Fosforic
 MTAD
 Accidentul cu hipoclorit
 Acţiunea dintre NaOCl şi CHX
 Acţiunea dintre NaOCl şi EDTA
 Instrumentele (acele) endodontice conferă
canalului radicular o formă potrivită pentru
realizarea corectă a etapei de obturare.
 Schilder: obiectivele mecanice şi cele biologice
ale etapei de preparare şi instrumentare
(tratamentul mecano-chimic) – adaptate
metodei de obturare utilizate.
 Lărgirea – sub formă de telescop.
 Iniţial gândită pentru canale curbe
(curbură uşoară spre moderată), în
vederea eliminării erorilor din
timpul preparării/lărgirii (shaping).
 Principiul: reducerea apico-coronară
a L.L. cu 1mm (sau 0,5mm) pentru
fiecare ac endodontic utilizat.
•Prepararea apicală:
initial file... până la
4-5 mărimi mai
mari
•Ultimul ac pe toată
L.L. = acul master
apical (apical
master file)
•Retragere
consecutivă până la
4-5mm de stopul
apical
•Recapitularea (pt
prepararea apicală,
cu instrumentul
anterior; pt faza II,
cu AMF
•Ultimul ac pe
canal = ac final
(final file)
•De elecţie:
condensare laterală
 O abordare inversă faţă de Tehnica Step-back.
 Înainte de instrumentarea porţiunii apicale, are loc
lărgirea porţiunii coronare cu ace endodontice de
diametru mare.
 Scopul: eliminarea sau minimizarea cantităţii de
detritus care ar putea depăşi foramenul apical în
cursul preparării; o instrumentare mai uşoară a
porţiunii apicale, fără perturbanţe pentru acele
endodontice.
 Principiu: lărgirea de formă conică, telescopată, a
canalului radicular prin utilizarea acelor în ordinea
descrescătoare a mărimii.
1. Permeabilizarea cu ace de diametru mic (08,
10, 15)
2. Lărgirea porţiunii coronare cu instrumentar
manual (± Gates Glidden)
3. Apoi instrumentarea dinspre porţiunea
coronară către apical, utilizând ace
endodontice cu diametru descendent, din ce în
ce mai adânc (intervale de 1mm), până se
atinge L.L.
4. Ulterior, odontometria finală.
 Pierderea L.L.
 Crearea de praguri
 Fracturarea instrumentelor
 Perforaţie
 Supra-instrumentare
 Blocaj al canalului radicular
 Pierderea L.L.
 F. Frecventă
 Secundară celorlalte erori

 Crearea de praguri (ledging):

 Cav. de acces inadecvată;
 Neutilizarea instrumentelor în ordinea
stabilită;
 Încercare de a îndepărta instrumente
fracturate;
 Prepararea canalelor calcificate.
 Transportarea
apicală (zipping)

 Perforaţii:
 Comunicare dintre sp.endodontic şi sp.periodontal;
 Cauze:
 Carii
 Resorbţii radiculare
 Iatrogenii
CBCT 4.6.
Dgn. de trimitere: Suspiciune fractură radiculară 4.6
 Perforaţiile:
 Cervicale;
 1/3 medie;
 1/3 apicală.
 Fracturarea instrumentelor în canal
1. Prevenirea pătrunderii conţinutului spaţiului
periodontal în spaţiul endodontic prin foramenul
apical şi/sau canalele accesorii la nivelul furcaţiei.
2. Prevenirea pătrunderii exudatului gingival şi a
microorganismelor în spaţiul endodontic, prin
deschiderile canalelor laterale în sulcusul gingival.
3. Prevenirea pătrunderii conţinutului spaţiului
endodontic în spaţiul periodontal.
- Complexitatea sistemului canalar radicular.
- Calitatea tratamentului mecano-chimic.
- Materialele utilizate.
- Experienţa medicului.
-Etanşeitatea reconstituirii coronare.

101
- Absenţa semnelor şi simptomelor – durere la
percuţie, durere la palpare, edem;
- Canalul radicular uscat şi absenţa mirosului fetid;

102
 Gutaperca
 Resilion
 Sigilanţi
 Pe bază de Ca(OH)2
 Pe bază de ZOE
 Pe bază de răşini
 MTA

103
 Condensare laterală la rece
 Condensare verticală la cald
 Alte tehnici

104
 MAF
 L.L.
 “Tug back”
 NaOCl

105
 1-2mm mai puţin decât L.L.

106
 Proba spatulei
 Uscăm canalul
 Lentullo manual/rotativ, K-file
 Inserăm vârful conului master

107
 Inserăm vârful conului master in sigilant
 Inserăm CM în canalul radicular
 Inserăm conurile accesorii ± sigilant

108
 Instrument încălzit (excavator ascuţit)
 Endo cutter

109