Prezentare pe temele : 

1. Endodonție. Noțiuni generale. Scopul și sarcinile

endodonției. Structura spațiului endodontic

2. Anatomia topografică a cavităților pulpare a dinților

permanenți. Particularități de grup și individuale.

3. Clasificarea formelor anatomo-clinice ale

inflamațiilor pulpare. Factorul microbian în patologia
endodontică. Necroza și gangrena pulpară. Tehnici,
materiale și substanțe folosite în menținerea vitalității
pulpare. Anestezia locală în endodonție. Coafajul
indirect și direct.

4. Metode de amputație și extirpație vitală a pulpei. 

• Endodontie.

• Este o ramură a stomatologiei clinice, asociată cu

prevenirea, diagnosticarea și tratamentul patologiilor
pulpei dentare și sechelelor acestora.
• Obiectivele de bază ale endodonției sunt :

1. menținerea vitalității pulpare

2. conservarea și restabilirea dintelui cu pulpa necrotică
3. conservarea și restabilirea dinților care au fost
supușitratamentului endodontic eșuat

• Spatiul endodontic include:
• Cavitatea coronara;
• Spatiul principal al canalului radicular;
• Anastomozele si golfurile canalului radicular;
• Canalele radiculare laterale;
• Ramificatiile deltoide apicale;
• Ducurile dentinare;
• Canaliculele ducturilor dentinare.
Spatiul endodontic, conventional, este
impartit in cateva nivele: 
Nivel I – cavitatea coronara si spatiul
principal al canalului radicular; 
Nivel II – anastomoze si golfuri (canale de
clibru mic ce se termina orb); 
Nivel III – canale radiculare laterale si
ramificatii deltoide apicale; 
Nivel IV – ducturile dentinare si canaliculele
ducturilor dentinare. 
 Scopurile endodonției

Terapia pulpei vitale —Diagnosticul —Tratamentul

(pulpotomia, coafaj diferențial al durerii canalelor radiculare
direct/indirect) orale a dinților cu sau fară

—Managementul
patologii
chirurgical al
periradiculare de afecțiunilor pulpare
patologiilor ca
origine pulpară
rezultat al

—Managementul —Rezecții apicale, —Retratarea dinților

dinților avulsionați premolarizări și tratați endodontic
(replantarea) rezecții radiculare anterior

—Restaurări
—Înălbirea dinților coronare cu ajutorul
modificați în culoare pivoților
intraradiculari
• Notiuni despre camera pulpara.
• Camera pulpara este portiunea sistemului endodontic corespunzatoare coroanei
dintelui, avand aproximativ forma acesteia, cu un volum de 3-4 ori mai redus, cu
un plafon cu 2-5 coarne pulpare.

• Prezinta 4 pereti laterali: vestibular, oral, mezial si distal.

• La dintii pluriradiculari este prezenta podeaua camerei pulpare (planseul).

Plafonul camerei pulpare este format din dentină care acoperă camera pulpară
ocluzal sau incizal.

Planșeul camerei pulpare se contopește cu canalul radicular la nivelul orificiilor de

deschidere a acestora.Astfel, aceste orificii sunt deschiderile din planșeul camerei
pulpare care duc în canalele radiculare.

Coarnele pulpare sunt niște prelungiri coronare ale pulpei dentare

Ostiumurile reprezintă orificiile care unesc pulpa coronară cu cea radiculară.

Canalul radicular
un spatiu in interiorul radacinii dentare, in forma de con cu varful spre epexul radacinii
numarul, localizarea, traiectul canalelor variaza in functie de radacini si prezina un
numar de variatii pentru acelasi dinte
se disting astfel: 
• canal radicular principal si ramificatiile lui
• canal lateral
• canal terminal sau apical, deoarece este situate in regiunea apicala
Canalul radicular se imparte in:  Canalele radiculare pot fi: 
Treimea coronara cea mai larga parte a canalului Drepte;

radicular, care contacteaza direct cu ostiumul; Radiare;

Treimea medie este dispusa intre treimea coronara si In golf (largi, cu terminate oarba);

apicala; Ovalare;
Deltoide.
Treimea apicala este cea mai ingusta si se termina
cu orificiul apical.

Forma canalelor radiculare: 

 In sectiune transversala – tubular sau lamelar; 
 In sectiune longitudinala – drept sau unghiular; 
 Curbura poate fi – singulara sau dubla – „in baioneta” 
Date topografice ale zonei
apicale: 
In endodontia practica deosebim:

Apex radiologic

Anatomic

foramen apical

constrictie apicala

jonctiune cemento-dentinar. 
 Clasificarea morfotipurilor
canalare după Weine (1989)
 Tipul I – Un singur canal principal care merge de la cavitatea dintelui pâna la apex

 Tipul II – Două canale principale trec separat de la cavitatea dintelui și se unesc în 1/3 apicală a rădăcinii, formând un singur canal cu
un orificiu apical

  Tipul III – Două canale separate pe toată lungimea rădăcinii de la cavitatea dintelui pâna la vârful rădăcinii, se deschid prin două
foramene apicale

 Tipul IV – Un canal principal distinct din cavitatea dintelui și parcurge toată lungimea rădăcinii și se împarte în două canale la nivelul
apexului radicular, cu două foramene apicale
Clasificarea morfotipurilor
canalare după Vertucci
Anatomia topografică a cavităților
pulpare a dinților permanenți.
Particularități de grup și individuale.
Incisivul central superior 7-8 ani erupe  Incisivul lateral superior 8-9 ani erupe
Ø Pulpa coronara la distant de marg. Incizala (in med 1/3 medial) 
Aceiasi topografie , dimensiuni mai mici 
Ø Pereti: labial, lingual si 2 laterali alungita camera sens M-D si comprimata V-
P triunghiular. 
Nr de radacini-1 
Ø Tavanul: forma de fanta mai ingust, repetand forma marg. Incizale in plafon
remarcam 2 impresiuni  Nr de canale -1 ( oval aplatizat mezio-
Ø Pe masura apropierii de colet coroana se largeste in sens V-P la nivelul
coletului largirea fiind maxial iar ulterior se ingusteaza intr-un canal drept si distal) 
larg. 
Ø Nr de radacini-1  Punct de electie: mijlocul fetei lingual 
Ø Nr de canale-1 ( oval, aplatizat mezio-distal) 
Lungime medie : 22mm dinte ( radacina 13
Ø Lungime medie : 22-23mm dinte ( radacina 12 mm ) 
Ø Punct de electie: mijlocul fetei lingual  mm ) 
Incisivul central inferior 6-8 ani erupe Incisivul lateral inferior 9-10 ani erupe 
 Aceiasi caract doar ca mai masivi: 
Partea coronara repeat forma coroanei dentare iar la
 Canal mai larg 
nivelul coletului dentar se afla cel mai larg spatiu al
 Nr de radacini-1 (2% 2 rad) 
camerei pulpare. 
 Nr de canale- 20% sa fie 2 la populatia noastra in rest 1 canal (94%) 2  canale (6%)
Nr de radacini-1  aplatizat M-D 

Nr de canale – 1(60%) 2(40%) lingual si labial  Cand is 2 canale posibil 1 apex -30% / 2 apexuri-15% 

aplatizat mezio distal   Lungime medie : 22mm dinte ( radacina 12 mm ) 

 Canalele se pot suprapune la radiologie Punct de elective: Centrul fetei palatinale ,

Daca doar 1 canal e drept daca 2 mai lingual 
supracingular
Lungime medie : 21mm dinte ( radacina 12 mm ) 
 Caninul superior 11-13 ani erupe  Canin inferior 10-12 ani erupe 
 Cavitatea caninului inf mai putin voluminoasa decata  celui sup
Cel mai larg dinte cu o cavitate fusiforma 
adanc are aceiasi forma 
Camera pulpara larga 1/3 se largeste pana la colet unde are
dimensiune maxime de froma fusif   In sect transcversala canaul are o forma ovala comprimat MD 

Canalul radicular drept si larg cu o dilatare labial pronuntata   Nr de radacini =1 

In sect transversal aspect ovalar alungit in sens jugo-P   Nr de canale -1 (75%) 2(20%) 3(5%) 
Adesea la reg apicala are o curbare spre lateral sau palatinal   Lungime medie : 21,5mm dinte ( radacina 14 mm ) 
Nr de radc-1 
Nr de canal-1 aplatizat M-D Lungime medie : 27mm dinte
( radacina 16,5mm )
Primul premolar superior 10-11 ani erupe  Primul premolar inferior 10-12 ani 
Plafonul se local la nivelul coletului dentar, avand 2 coarne comform Lungimea 22mm radix 14 mm
proiectiei cuspizilor jugal si palatinal
Cavitatea coronara in sect- rotunda sau usor ovala avand in
Camera apaltisasta in sens MD si alungita VP cu forma de panta planseul sup
de colet
plafon doua adancituri conform cuspizilor
Canalele greu permiabile insa canalul palatinal fii ceva mai larg decat cel Dimensiune maxima jos la colet
jugal
Uneori canalul radix se divizeaza in unul jugal si lingual care
In caz de 1 sing radacina rareori are loc confluarea canalelor
ies prin 1-2 orificii
Frecvent 2 canale cu 2 radix
Plafonul subgingival
Nr de radac-2(80%) 1 9%  3 1%
Nr de canale-2 95% 1 5% aplatizat MD
Nr de rad-1
Lungimea 21 mm radacina 15 mm Nr de canale 1(90%) 2 (10%) mezio distal
 Premolarul 2 superior 10-12 ani erupe  Premolarul 2 inferior 11-12 ani erupe
Cavitatea are forma de fanta lungita jugo –P Cavitatea coronara a prem 2 inf are forma rotunda
Plafonul la nivelul coletului are 2 coarne pupare jugal si avand in plafon 2 adancituri vest si lingual
lingual primul mai accentuat Treptat se ingust si trece intr-un canal larg care se
Poseda 1 ostium ovalar in central cavitatii termina intr-un singur orifice apical
De regula 1 canal mai rare 2
Lungime 22mm radi 14mm
Lungimea 22mm radix 12,5 mm
Nr de rad 1
Nr de rad -1 Nr de canale 1(75%) 2 (25%)vestibular sau
in baioneta
Nr de canale 1(75%) 2 (25%) rotunda
 Molarul 1 superior 6 ani  Molarul 1 inferior 6 ani 
Punct de electie: ½ meziala a fetei ocluzale, inainte de creasta de smalt la  Punct de electie : mijlocul fetei ocluzare; 

molarul I  Lungimea 21 mm radix 13,5 mm 

Lungime 21mm rad 13 mm  Nr de radacini 2 98% 3(2%) 

Nr de rad 3  Nr de canale 3(80%) 4(8%) 2(12%) Mezio distal 
Nr de canale 3 (10-60%) 4 (40-90%)Converg
 Frecvent are 2 radix M si D aplatisate MD cu apexurile curbate spre distal 
Prezinta 3 radix MV/DV /P( cea mai volum) MV-curba spre distal DV-
 Camera pulpara sectionata in prima 2/3 de sect triunghiulara cu varful distal 
dreapta
 In cazul 1 canal in radix mezial si 1 distal cel mezial sunt mici curbate conform radacinii 
Camera pulpara triunghi avand 4 coarne pulpare conform celor 4 cuspizi
 In  cazul 1 canal in radix distal acesta e largovalar V-O in caz de 2 acestea su nt mici 
Cel mai des in caz de 4 canale acestea sunt in MV care se unesc inainte
de apex primul canal e direct al 2 pe linia ce uneste orficiile de emergent
Molarul 2 superior 11-13 ani  Molarul 2  inferior 11-13 ani 
• Lungime 20mm radix 13 mm 
 Lungime 22mm radacin 13mm 
• Nr de rad 2 85% 1(15%) 
 Nr de radacini 3 90%  2 ( 10%) 
• Nr de canale 3(77%) 2 (13%) 4(7%) 1 ( 3%) Mezio Distal 
 Nr de canale 3(57%) 4(40%) 2(3%) 
• Camera pulpara situate la jumatatea coroanei 
 Prezinta radix mai putin divergente decat la mol 1 separate 54% si fuzionate
• Morfotipul cu 2 radix 3 canale  MV si ML si unul distal insa rar sunt 2 distale 
46% 
• Morfotipul cu 1 singura radix pot fi prezente un cala foarte larg cu forma de itera C 
 Camera pulpara cu dimens mari si alungit V-Ocu forma patrulatera 
Molarii 3 fie superiori , fie inferiori , nu ii
tratam , sunt dinti cu morfologie pulpara
atipica , deci nu se supun unei descrieri
standardizate.
Tehnici, materiale și
substanțe folosite
în menținerea vitalității
pulpare
Schematic exista urmatoarele
entitati anatomo-clinice de
inflamatii pulpare: 
1. Hiperemia preinflamatorie 

2. Pulpitele acute

A)Seroase - Partiale(coronare), cu leziuni pulpare limitate 

        -Totale (corono -radiculare), cu leziuni pulpare intinse 

B) Purulente -Partiale(coronare), cu focare limitate 

          -Totale(corono-radiculare), cu focare intinse 

3. Pulpite cronice 

 Inchise (camera pulpara nu comunica cu mediul oral)

-pulpita cronica inchisa propriu-zisa 

-pulpita cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi 

 Deschise (camera pulpara comunica cu mediul oral)

- Ulceroase 

-Granulomatoase (polipoase) 
 Teste diagnostice în endodonție
Teste de vitalitate:

 La cald se pot realiza folosind un con de gutapercă încălzit, System B sau Touch’n Heat(Castellucci, 2004).

 La rece necesită uscare sau izolare prealabilă a dintelui și se pot realiza folosind apărece, spray cu clorură de etil (−5°C),
diclorodifluorometan (DDM−50°C), spray de zăpadăcarbonică pe buletă de vată, cuburi de gheață (0°C) sau aplicatoare cu
dioxid de carbon(-78°C) (Arun, 2015).

 Electrice se realizează cu aparate create special în acest scop, care conțin un capătmetalic ce generează curent electric de
intensități variabile

• Metoda anestezierii selective este utilă mai ales atunci când durerea iradiază și pacientul nupoate identifica sursa acesteia.

• Transiluminarea este utilă în identificarea fisurilor și fracturilor pentru că acestea nu transmit lumina.
Necroza și gangrena pulpară.
Prin necroza pulpara se intelege mortificarea aseptica a pulpei, cu epuizarea mijloacelor sale defensive, sub actiunea agresiva a unor agenti
fizico-chimici. Prin gangrena pulpara se intelege mortificarea septica a pulpei si descompunerea sa sub influenta germenilor anaerobi de
putrefactie, care intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla), sau si cu implicarea parodontiului apical (gangrena complicata).
Diagnostic pozitiv:
-Modificarea de culoare a dintelui;
– Lipsa sensibilitatii, la palpare cu sonda, in camera pulpara si canalul radicular;
– Teste de vitalitate negative;
– Insamantare bacteriana negativa (cu rezerve).
Diagnostic diferential
– Gangrena pulpara simpla: insamantarea bacteriana este pozitiva;
– Parodontita apicala cronica: semne radiologice concludente prin prezenta osteitei apicale, examen bacteriologic pozitiv;
Metodele de tratament în inflamațiile
pulpare se clasifică în următoarele
categorii:
• 1. Metode biologice de conservare în totalitate a pulpei
inflamate:
• a) coafajul indirect;

• b) coafajul direct.

• 2. Metode de conservare parțială a pulpei vii:

• a) amputația vitală (pulpotomia vitală);

• b) amputația devitală (pulpotomia devitală).

• 3. Metode de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare:

• a) extirpare vitală (pulpectomie vitală);

• b) extirpare devitală (pulpectomie devitală)

Coafajul direct

Este o procedura endodontica prin care se acopera – panseaza

pulpa dentara cu o substanta neiritanta, cu actiune antiseptica si
antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea pulpei dentare.
Aceasta procedura conservatoare este implementata in cazul
cariilor profunde, cu camera pulpara deschisa si are scopul de a
pastra vitalitatea dintelui prin stimularea formarii de dentina noua,
care sa acopere pulpa. Tehnica hidroxidului de calciu – Dupa
izolarea si antiseptizarea dintelui incepe prepararea cavitatii si
toaleta acesteia. Oprirea sangerarii este obligatorie. Imediat peste
tesutul pulpar expus se aplica hidroxid de calciu, apoi o obturatie
provizorie. Obturatia definitiva se poate realiza peste 3 luni si
numai daca nu sunt simptome de inflamare a pulpei.
 Coafajul indirect
• Este o procedura endodontica utilizata in cazul cariilor profunde, in
care eliminarea tesuturilor carioase ar duce la expunerea camerei
pulpare. In loc sa elimine intreg tesutul afectat, medicul plaseaza in
cavitate agenti de coafare si o obturatie temporara. Tratamentul are
rolul de a proteja pulpa de agentii exteriori si de a stimula formarea
de dentina noua La prima sedinta se izoleaza campul operator, apoi se
indeparteaza tesuturile carioase pana in apropirea de camerei pulpare.
Medicul stomatolog elimina dentina infectata in totalitate, dar lasa
stratul de dentina care este afectata de carie intr-o masura mai mica.
Se aplica pe planseul cavitatii hidroxid de calciu, apoi se aplica o
obturatie provizorie, care va ramane pe o perioada de 3 luni.La a doua
sedinta se izoleaza dintele si se dezobtureaza, apoi se evalueaza starea
dentinei si vitalitatea pulpei. Daca nu a avut loc remineralizarea
dentinei, se repeta manopera de coafaj indirect, insa daca se constata
ca dentina s-a reintarit, se continua cu prepararea cavitatii,
tratamentul adecvat al dentinei expuse si realizarea obturatiei
definitive.
Materiale curative

• I. Materiale pe bază de hidroxid de

calciu;((Calcicur, Calasept,
Calcipulpe,Calcimol, Dycal)
• II. Materiale pe bază de eugenat de
zinc;(Z.O.E. cement)
• III. Paste curative combinate.
Amputația vitală ( pulpotomia
vitală)
Prezintă metoda chirurgicală prin care se îndepărtează pulpa coronară după
insensibilizarea ei prin anestezie, menținîndu-se pulpa radiculară vie, sub
protecția unui pansament histofil. Pulpotomia se realizează imediat după
traumatism pentru a reduce contaminarea bacteriană. Se îndepărtează stratul
superficial al pulpei; se spală; se realizează hemostaza și apoi se aplică
hidroxidul de calciu direct pe țesutul pulpar. Apoi se restaurează dintele prin
tehnicile convenționale. Se folosesc combinații de materiale cu efect de
sigilare antibacteriană, restaurînd fizionomia și funcțiile dintelui. Pacientul se
află sub supraveghere. Controlul repetat se efectuează peste 2-3 luni, ½ an,
1an. Se determină durerea la percuție și se face controlul radiologic. Lipsa
schimbărilor din partea pulpei indică eficacitatea metodei aplicate.
Extirparea vitala

Extirparea vitala sau pulpectomia este procedura endodontica chirurgicala prin care se
indeparteaza pulpa dentara infectata - tratament mecanic. Procedura de extirpare vitala sau
pulpectomie incepe cu anestezia locala si izolarea campului operator cu diga. Dupa ce
pacientul este amortit, medicul va crea o cale de acces in coroana dintelui spre camera
pulpara, indepartand materialele restaurative vechi sau tesutul dentar.Dupa reperarea
canalelor radiculare se indeparteaza tesutul pulpar infectat sau mort, cu ajutorul acelor
endodontice. Tratamentul mecanic se efectueaza cu blandete si asociat cu irigatii
antiseptice (ser fiziologic, apa distilata sau apa salina) pentru a evita liminarea excesiva de
dentina si patrunderea acelor endodontice dincolo de apex. Apoi va opri
sangerarea.Tratamentul se incheie cu obturarea canalelor cu un material biocompatibil,
care previne reinfectarea, precum si diverse proceduri de reconstructie coronare, dupa caz.
Succesul procedurii de extirpare vitala se reflecta in disparitia durerii sau a mobilitatii
dintelui, iar la copii continuarea cresterii radacinii si inchiderea apexului.
 Bibliografie
• “Odontologie practica moderna “ Gheoghe Nicolau ,Corneliu Nastase ,Alexei Terehov;

• https://odontologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/3-4.Tratamentul%20conservator%20al
%20inflama%C8%9Biilor%20pulpare;
• “Parodotologie” de Horia Traian Dumitriu.
• “Tratat de endodontie” volum 1 ,Andrei Iliescu (2014);