Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dintele 1:
Erupția-la 6/8 ani
Formarea rădăcinii-la 10 ani
Dintele 2:
Erupția:8-9 ani
Rădăcina-la 10 ani
Dintele 3:
Erupția-la 10/11 ani
Rădăcina-la 13 ani
Dintele 4:
Erupția-la 9/10 ani
Rădăcina-la 12 ani
Dintele 5:
Erupția-la 11/12 ani
Rădăcina- la 12 ani
Dintele 7:
Erupția-la 11/13 ani
Rădăcina-la 17 ani
Dintele 8-variază.
Modificări:
-fisura periodontala odată cu virsta devine mai lata ca urmare a îngroșării
periodonțiului.
-dezintegrarea fasciculelor de fibre colagene
-îngroșarea fibrelor Sharpey
-reducerea formelor celulare tinere
În periodontiu se mai afla insulițe sau relicte epiteliale. Aceste relicte eliteliale sunt
niște resturi rămase din perioada de dezvoltare a dinților in urma dezagregarii tecii
epiteliale Hertwig. Ele sunt depistate mai des in regiunea coletului și apexului
dentar.
Unii autori considera ca epiteliul acestor insulițe pot provoca in anumite condiții
chisturi, chistogranuloame, Ba chiar și neoformatiuni maligne.
Examenul exooral:
La inspecție se urmărește:
-forma feței
-simetria feței
-șanțurile faciale
-aspectele tegumentelor
-fanta labiala
-raportul buzelor
La palpare se urmăresc:
-elasticitatea părților moi ale feței
-integritatea contururilor osoase(se precizează eventualele denivelări,mobilități,
formațiuni patologice)
-sensibilitatea punctelor sinusale
-grupele ganglionare limfatice
Examenul endooral
-examenul părților moi-se începe cu inspectarea mucoasei tuturor
zonelor:labiala,jugala,linguală,a planșeului bucal,palatinala, gingivala
-examnul arcadelor dentare-se face sistematic prin inspecție palpare și percuție
Se examinează forma arcadelor dentare. Se consemnează dinții prezenti( formula
dentara). Se examinează fiecare suprafața dentara.
Palparea se începe cu dintele suspect. Leziunile carioase se palpează cu sonda
pentru a stabili gradul de sensibilitate a dentinei sau atunci cind exista o
Comunicare cu camera pulpară. In aceasta situație putem obține următoarele tipuri
de răspuns la palpare:
-durere vie urmată de hemoragie-deschiderea accidentală a camerei pulapare, pulpa
este sănătoasă
-durere violenta urmată de hemoragie-inflamatie pulpara ireversibila simptomatica
-durere moderată cu apariția unei picături de puroi-inflamatie pulpara ireversibila
purulentă
-ușoară sensibilitate cu Singerare abundentă-inflamatie pulpara ireversibila
asimptomatica(pulpita cronica cu camera pulpara deschisă)
-absenta durerii și a singerarii- necroza și gangrena pulpara.
Percuția indica inflamarea ligamentului parodontal fără a ne da relații despre
vitalitatea pulpara.
Patogenia:
In stadiul de inflamatie acută distingem citeva semne: alterarea , exsudarea,
proliferația, tulburari metabolice.
La început exsudatul poarta un caracter seros. Peste 6-8 ore inflamația seroasa
trece in purulentă.
In pulpita fibroasă cronica putem distinge 2 stadii. In stadiul 1 o parte din pulpa
coronară se transforma in țesut de granulație. In stadiul 2 țesutul pulpei este supus
unei degenerescențe fibroase.
Pulpita gangrenoasa cronica se poate solda cu gangrena pulpei.
Pulpita hipertrofică cronica se caracterizează prin proliferarea extinsă a țesutului de
granulație.
După OMS
K 04.0 Pulpita
K 04.00 Incipientă (hiperemie)
K 04.01 Acută
K 04.02 Purulentă (abces pulpar)
K 04.03 Cronică
K 04. 04 Cronică ulceroasă
K 04. 05 Cronică hiperplastică (polipoasă)
K 04. 08 Alte tipuri de pulpite apreciate
K 04. 09 Pulpită neapreciată
K 04. 1 Necroza pulpei. Gangrena pulpei
K 04. 2 Degenerescența pulpară. Denticulii și petrificarea pulpei
K 04. 3 Formarea incorectă a țesuturilor dure în pulpă
După Semașco
1. Pulpita acută
• De focar
• Difuză
2. Pulpita cronică
• Fibroasă
• Gangrenoasă
• Hipertrofică
• Acutizare a pulpitei cronice
3. Stări după depulpare parțială sau totală
1. Pulpite acute
a) Seroase:
- cu leziuni limitate : pulpite acute seroase parțiale sau coronare;
- cu leziuni întinse: pulpite acute seroase totale sau corono-radiculare;
b) Purulente:
- cu focare limitate: pulpite acute purulente parțiale sau coronare;
- cu focare întinse: pulpite acute purulente totale sau corono-radiculare;
2. Pulpite cronice
trigemen.
În pulpita dinţilor maxilarului (molarii) în regiunea temporală, supraorbitală,
zigomatică, în regeunia mandibulară, şi în dinţi sănătoşi.
Dacă cavitatea dintelui este deschisă dureri spontane nu apar. Ele pot
apărea dacă cavitatea dintelui este închisă. În aşa caz poate apărea durere
spontană, de oarece exsudatul care se formează nu se elimină şi duce la acutizarea
procesului. La majoritatea pacienţilor cavitatea dintelui este deschisă, şi umplută
de produse putrifice, care se produc în pulpă în urma gangrenei. Specific este un
miros fetit (gangrenos).
incomodităţi în dinte.
Acuza: Dureri sâcâitoare de la diferiţi excitanţi, mai ales de la fierbinte:
Durere de la schimbarea t° aerului – la inspiraţie ieşind în stradă şi invers.
Pot lipsi acuze de dureri.
Miros fetid din gură.
În trecut acuză dureri puternice.
Simptomatologie:
O cavitate carioasă profundă.
Cavitatea dintelui larg deschisă.
Sondarea: dureri în pulpă şi singerare
În pulpită gangrenoasă de evoluţie trenantă pulpă coronară are o culoare cenuşie
(histoliza deplină), parţial vie, se păstrează în întregime pulpa radiculară.
În aşa caz sondarea superficială indoloră, profundă doloră (în orificiul canalului) şi
sângerează.De la excitant cald – durere care trece încet.
Tratamentul:
Extirparea devitala:
1vizita: -prepararea partiala a cavitatii dintelui
-deschiderea cornului pulpar
-aplicarea pastei
-aplicarea dentin pastei
2vizita:
-acuze
-prepararea definitiva cu crearea accesului
-inlaturarea tavanului
-amputarea pulpeo coronare
-extirparea pulpei radiculare
-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular
-determinarea lungimii de lucru
-obturarea canalului radicular
-con-gutaprca condensarea laterala
-roentgen
-obturarea de baza si permanenta
Pulpita acuta de focar - pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile
spontante si nocturne,
durerile apar mai frecvent de la excitanti termici. In pulpita fibroasa cronica se
constata dureri acute
antecedente.
Pulpita difuza acuta - pulpita cronica in acutizare evolutie de lunga durata,
acutizari, asociere cu formele
acute de pulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.
Pulpita fibroasa cronica - pulpita acuta de focar, cea cronica fibroasa evolueaza un
timp mai indelungat,
procesul se poate acutiza in repetate rinduri. Cea acuta de focar dureaza doar 1-2
nictemere.
Pulpita hipertrofica cronica - dureri sicitoare ce se declara la diferiti excitanti,
excrescente de carne care
singereaza la orice ocazie.
Diagnostic pozitiv:
Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare.
Formaţiunea polipoasă în continuarea pulpei dentare, cu sângerare la sondare.
Diagnostic diferenţial:
Polipul gingival (apreciem cu sonda trecând-o pe marginea exterioară a cavităţii
carioase).
Cu ţesut granular din periodontium (sudarea nu produce durere).
Cu perforaţia zonei bifurcaţiei şi trifurcaţii rădăcinilor (pe datele radiografice).
Pulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea
factorului excitant, insa
in pulpite persita un timp anumit. De periodontita apicala acuta si cronica unde
sunt prezente schimbari
radiografice masive in regiunea fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu
formarea de granulom,
chistogranulom etc.
Zonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor
nervului trigemen: in pulpita
dintilor maxilarului superior - in regiunea temporala, supraorbitara, in regiunea
mandibulara, in dintii arcadei
inferioare. In caz de pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in
regiunea occipitala, la ureche, in
regiunea submandibulara, temporala, in dintii maxilarului
Diagnosticul diferential:
- Pulpita acută difuză - semnele ce trădează existenţa Pt. apicale (faza de
intoxicaţie) sunt: percuţia dureroasă şi dispariţia ei la încleştarea dinţilor,
testul de vitalitate pozitiv, dar cu hiper- şi hiposensibilitate;
-
- Periodontita apicala acuta exudativ seroasa: dureri evidente, continuii, iradiante ,
ce nu se calmeaza la antialgice, se exacerbeaza la atingerea dintelui. , apar
semne loco regionala edem , tumefactie in zona dintelui, alterarea statii
generale , febra uneori , lipsa semnelor de vitalitate
- Periodontita apicala cornica reacutizata: durere la atingere , nu se calmeaza la
presiune, radiologic periodontita cronica preexistenta
- se extinde
- Afectioneaza zonele moi-se transforma in tes. De granulatie
- Fistula este/apare , dispare cu eliminari de puroi, nu este incapsulata
- Discomfort
- Durere putina la apasare
- Percutia nu este sensibila
- Gingie hiperemiata
- cicatrice, fistula cu eliminari
- Marirea gangl Limf
- 120mkA
- Din tes conj in tes granular
Tabloul clinic:
- asimptomatic
- Senzatie de alungire a dintelui
- Proces carios profund
- Modif in culoare
- Cavitate pulpara deschisa
- La palpare in dreptul apexului o usoara sensibilitate
- Prezenta fisulei, rotunda (simbure de cireasa)
- 100 mkA
Percutia in ax (pozitiva)
-EOD (teste de vitalitate)
(negative
-100 mkA)
-Sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare (fara sensibilitate si
hemoragii)
-Radiografia
Indicatii:
● Expunerea pulpara are dimensiuni mici, este curata si fara leziuni carioase
Contraindicatii:
- Deschiderea camerei pulpare este veche
- Dintele nu mai prezinta semne de vitalitate
- Pulpa prezinta semne de inflamatie ireversibile
- Pacientul este in varsta, cu boli cronice ori cu imunitate scazuta
- Nu poate fi oprita sangerarea in timp optim
- Dintele nu poate fi izolat corect
Contraindicaţii:
● La vârsta peste 40 de ani
Contraindicaţii:
− La persoanele în vârstă deoarece pulpa suferind procese de atrofie nu mai poate
reacţiona favorabil la substanţele biostimulatoare;
− La pacienţi cu boii generale care modifică reactivitatea pulpei dentare ca:
diabet, dismetabolisme, boli de colagen, disendocrinii;
− În formele avansate de inflamaţie pulpară (pulpita acuta difuză, pulpitele
cronice);
− La dinţii monoradiculari, deoarece neexistând o separaţie netă între pulpa
coronară şi cea radiculară.
Contraindicatii:
● Pacientii cu patologie generala, cand este contraindicata folosirea
anestezicelor si vasoconstrictoarelor (afectiuni CV, HTA, sensibilitate la
lidocaina, epilepsie)
● Graviditate (in primele 3 luni si ultimele 2)
3. Factorul microbian:
- Prin canalul radicular
- Punga parodontala
- Plaga a mucoasei
1. Clasificarea periodontitelor:
● Granulomul epitelial
● Granulomul chistic
Diagnosticul pozitiv
- dinte cu toate semnele gangrenei pulpare
- Dinte cu tratament de canal anterior incorect
- Examen Rx evidențiază lărgirea spațiului periodontal apical, lipsa sau prezenta tratamentului endodontic
(incorect), ace rupte pe canal.
Diagnostic diferenial
- Gangrena pulpara – dinte cu toate semnele gangrenei pulpare, examenul Rx nu evidențiază nici o
modificare la nivelul spațiului periodontal
- Pt apicala cronica granulamatoasa – examenul Rx depistam zone de osteita (resorbție) extinsă in tot
periodonțiul apical de diferite forme si mărimi
- Pulpite cronice – la sondare (coronar si radicular) apare sensibilitate si sângerare, EOD – pozitivă (de
intensități mari 50-60 mkA)
55.Sisteme de izolare a câmpului de lucru (diga).
Cea mai sigură și eficientă metodă este izolarea absolută a dinților, care se
realizează prin aplicarea unui sistem de folii de latex – cofferdam.
Avantajele folosirii izolării absolute. Pentru pacient:
- prevenirea ingestiei și aspirației unor instrumente mici, precum și a unor
elemente străine (particule de țesuturi necrotice ale unui dinte și de obturații),
precum și a unor substanțe ce produc reacții alergice;
- protejarea mucoasei cavității orale de la nimerirea unui gel pentru gravaj sau
a unor soluții dezinectate (EDTA,hipoclorit de sodiu, etc);
- prevenirea reflexului vomitiv, care se manifestă la iritarea palatului moale cu
jet de aer sau de apă.
Pentru stomatolog:
- dezinfectarea indelungată a câmpului de lucru, deoarece nu există nici o
contaminare cu fluide biologice a câmpului de lucru;
- câmpul de lucru rămâne uscat, nu este necesar de a schimba permanent
rulourile de vată;
- se asigură o retracție a țesuturilor moi ale vestibului cavității bucale și a
gingiilor in timpul preparării și obturării;
- acces bun la câmpul de lucru;
- reducerea riscului de a molipsi un stomatolog (in cazul tratamentului
pacienților HlV-infectate, bolnavi cu hepatită), protecția personalului medical de la
infecții respiratorii, tuberculoză, etc;
- pacientul nu poate încetini tratamentul prin conversații (uneori acest aspect
este foarte actual).
Sistemul cofferdam-ului include:
- diga
- Sablonul
- Clestele perforator
- Clemele de retentie a digii
1. Diga (folie de unică folosință, autoclavabilă, confectionată din latex sau
silicon hipoalergenic), este produsă ln rulouri sau sub formă de folii pătrate cu
dimensiuni standarde de L3x13 cm și de 15,0x15,0 cm, ceea ce este mai comod
pentru fixarea acesteia in cavitatea bucală.
În prezent firmele producătoare, in funcție de grosimea peliculei de latex au
adoptat următoarea gradare (clasificare) a foliilor (fiișiilor) de cofferdam:
1) subțire (0,12; 0,18 mm) (se adapteaza ușor in cavitatea bucală, iar la
aplicare se caracterizează printr-o putere de aderare relativ redusăp);
2) medie (0,18 - 0,23 mm) (este comodă în manipulare, cel mai solicitată în
practica clinică, în special - in endodonție și în tratamente conservative);
3) grea sau groasă (0,23 - 0,29 mm) (asigură o retracție bună a gingiilor, și
este rezistentă întindere);
4) extra-grea (0,29 - 0,34 mm) (asigură o izolare maximă a dintelui, iar la
fixare necesită suficientă indemănare și experientă în aplicarea cofferdam-ului);
5) special de grea (0,34- 0,39 mm) (este aplicată în cazuri excepționale, cînd
este necesară o izolare maximă specială a țesuturilor moi ale cavității bucale de la
acțiunea unor produse chimice agresive).
2..Șablonul este utilă pentru poziționarea perforațiilor pe diga de cauciuc. În
tehnica cofferdam-ului ștampila pentru maxilarul superior și pentru cel inferior este
utilizată pentru aplicarea pe folia elastică a unui marcaj orientativ ce indică poziția
dintelui (sau dinților) cauzali. Perforarea foliei de latex in regiunea zonei trasate
facilitează aplicarea ei ulterioară și amplasarea in cavitatea bucală. Marcajele cu
creionul trebuie făcute pe partea pudrată a latex-ului, cu necesitatea de a controla
puterea apăsării creionului pentru a preveni ruperea foliei elastice.
3. Clește perforator. Pentru crearea găurilor punctiforme in folia de latex de
un diametru programat, este folosit un clește special, dotat la un braț cu un disc
mobil turnant (a.n. ,,masa de tăiat a perforatorului"), prevăzut cu cinci (perforatorul
Ainsworth) sau șase (perforatorul Ivory) orificii (a.n. ,,cuiburi", unul mai mare
decît celălalt). În orificiul de mărimea aleasă va pătrunde in momentul acționării
celor două brațe un ac perforator.
4. Clemele de retenție ale digii sunt confecționate din oțel inoxidabil și au rol
de ancorare a foliei de cauciuc de coletul dintelui, care urmează a fi tratat, și de
împingere a țesuturilor moi. Ele prezintă două fălci și o parte centrală. Partea
terminală a fălcilor trebuie să aibă contact cu dintele cel puțin in patru puncte.
Sunt comercializate cleme pentru izolarea diferitor grupuri de dinți, în funcție
de configurația anatomică a acestora:
● molari temporari;
● dinți frontali;
Contraindicaţii:
- La persoanele în vârstă deoarece pulpa suferind procese de atrofie nu mai poate
reacţiona favorabil la substanţele biostimulatoare;
- La pacienţi cu boii generale care modifică reactivitatea pulpei dentare ca: diabet,
dismetabolisme, boli de colagen, disendocrinii;
- În formele avansate de inflamaţie pulpară (pulpita acuta difuză, pulpitele
cronice);
- La dinţii monoradiculari, deoarece neexistând o separaţie netă între pulpa
coronară şi cea radiculară.
♣ Efectuăm prelucrarea canal. pînă cînd instrumentul nu trece ușor prin canal, apoi
trecem la mărimea urmatoare.
♣ Consecutivitatea mărimilor instrumentelor: . 10-.15-.10-.20-.15-.25-.20.
▪ EUGEDENT V
▪ ENDOBTUR (SEPTODONT)
▪ CARIOSAN (CHEMAPOL)
▪ Eugedent
▪ Endometazona (SEPTODONT)
▪ Fosfa ciment
▪ Ciment hidrofosfat
▪ AH-26
▪ TERMASIL (DENTSPLY)
▪ AH+
▪ BIOCALEX
▪ ENDOCAL (SEPTODONT)
▪ APEXID
−Iodoform
−ROCLES
−Gizi
b. Paste cu actiune biologica (pe baza de hidroxid de calciu)
2. Materiale cu duritate:
b. Conuri de gutaperca
c. Conuri de argint
● Biocalex, Endoflax
5. Ciment fosfat:
● Hydron
8. Cimenturi glassionomere:
● KETAC-ENDO
Materialele moderne pentru obturarea canalelor:
● Sealer- substanta ermetizanta (sigilanta):
o Pe baza de rezorcin-formalina
o Ciment glassionomer
Conform acestei metode conul primar de gutaperca este surtat pana la nivelul
orificiului de intrare in canal, incalzit si condensat cu un plugger incalzit in directie
apicala. Spatiul format in urma condensarii este umplut cu bucatele mici de
gutaperca, care deasemenea sunt incalzite si condensate. In acest caz este realizata
umplerea maxima a canalului cu gutaperca, fiind folosita o
N Etape
r.
1 Uscarea canalului cu un con de hartie si
verificarea orificiului apical cu ajutorul
instrumentului, care are o marime mai mica
decat ultimul file apical
2 Ajustarea conului pana la orificiul radiologic
(umplerea intregii lungimi de lucru) si retezarea
capatului gros
3 Indepartarea conului si retezarea 0,5-1,0 mm din
apex. Insertia repetata si verificarea retentiei
4 Pregatirea pluggerelor de 3 dimensiuni: cel mare
trebuie sa intre in canal pana la 3-4 mm, cel
mediu- neajungand pana la apex cu 15 mm si cel
mic- neajungand pana la apex cu 10 mm.
Marcarea lungimii de lucru a fiecarui plugger
5 Irigarea si uscarea canalului
6 Introducerea unei cantitati neinsemnate de sealer
cu ajutorul unui ac Lentulo manual si
repartizarea ei fina pe pereti (cimentul este
necesar la obturarea cu gutaperca la cald, in
special pentru compensarea contractiei acesteea
la racire)
7 Acoperirea treimii apicale a conului cu un strat
fin de sealer
8 Inttroducerea conului, marcarea lungimii lui prin
strangerea impreuna a branselor pensei
9 Indepartarea surplusului de con din ostiumul
canalar cu ajutorul unui excavator fierbinte sau a
unui plugger incalzitor (prima unda calda ce
duce la cresterea temperaturii gutapercei cu 5-
80C, ce permite deformarea ei la condensare)
10 Inceputul condensarii: cel mai mare plugger este
coborat in pulberea cimentului apoi condenseaza
gutaperca in sens apical. In urma acestor actiuni
se realizeaza obturarea canalelor laterale in
treimea medie a canalului
11 Crearea undei calde secundare prin imersionarea
in canal a partii ascutite infierbantate a
pluggerului incalzitor pentru 2-3 sec
12 Presarea verticala si laterala cu pluggerul mediu
(prin aceasta se realizeaza in continuare
obturarea canalelor laterale). Compactarea se
efectueaza pana la 3-4 mm de la apex
13 A 2-a incalzire cu plugger incalzitor
Sistemul Obtura
În acest sistem se foloseşte un pistol cu mâner ce serveşte atât ca sistem încălzitor
cât şi de realizare a presiunii asupra gutapercii. în interiorul pistolului se introduce
un cartuş în care se găseşte gutaperca.
Plastifierea gutapercii se face la 200°C iar temperatura de lucru este de 60°C.
Injectarea în canal se realizează cu ajutorul unor canule de dimensiuni adaptate
diametrului canalului, urmate de condensare în etape cu instrumente tip "plugger".
Metoda de introducere a gutapercii pe conductor (Thermafille).
Gutaperca de faza α, încălzita până la temperatura de lucru, devine lipicioasă şi
adezivă, şi datorită acestui fapt, se fixează bine pe tija centrală. Aceasta ajută la
introducerea materialului de obturaţie pe toată lungimea canalelor. Tija
funcţionează ca un conductor (port-gutapercă) central; el compactează gutaperca
pe toata lungimea canalului, asigurând o ermetizare apicală şi reducând tasarea
masei obturate.
Faza exudativă
:I şedinţă:
1.Anestezie2.Trepanarea dintelui(prepararea cavităţii carioase)3.Deschiderea
şi înlăturarea tavanului camerei pulpare4.Înlăturarea pulpei necrotizate din
camera pulpară şi tratamentul medicamentos(abundentcu
sol.antiseptice)5.Reperarea şi lărgirea orificiilor canalelor radiculare(sonda
dentară,freze sferice, piesăconraungi)6.Înlăturarea pulpei necrotizate din
canalele radiculare pe etape(extractoare de nerv)şiirigarea abundentă cu
sol.de antiseptici7.Deschiderea apexului radicular(numai manual folosind
acul Ker-Reamer N008-010).Criteriul de control a deschderii este apariţia
picăturii de exudat(seros sau purulent)înorificiul deintrarea în canalul
radicularIIşedinţă:∙Culegerea anamnezei(au fost, suntprezente dureri)∙Se
apreciază statusul local (starea mucoasei în jurul apexului dintelui, palparea
ganglionilorlimfatici; percuţia, prezenţa sau lipsa exudatului din canalul
radicular)∙Aprecierea lungimii de lucru∙Prelucrarea instrumentală a
∙Largirea
∙Tratament endodontic
∙Inlaturarea tavanului
∙Largirea
∙Tratament endodontic
∙Instrumental-STEP BACK
∙Medicamentos
∙Uscam canalele
∙Obturatia definitiva
82Tratamentul periodontitei apicale cronice granulomatoase.
∙Inlaturarea tavanului
∙Largirea
∙Tratament endodontic
∙Medicamentos
Forma granulamatoasa
Rx zona radiotransparenta, bine conturata de forma ovala, rotundă sau „căciula
țuguiată” centrata pe axul dintelui
de mărimea unui sâmbure de cireașa de mărime pana la 0.5 cm cu margini strict
delimitat uneori este înconjurata de o zona sclerozata.
Forma granulanta
Depistam o imagine lacunara, întinsa cu contururi neclare, in forma de linie frântă
(limbi de foc), ce delimitează focarul
de destrucție.
● Albirea tesuturilor dure dentare ale partii coronare si a celei radiculare ale
dintelui
● Albirea tesuturilor dure dentare ale partii coronare si a celei radiculare ale
dintelui