Caietul Studentului BST - Ro

(Traducere neoficială)
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
NICOLAE TESTEMITANU
Catedra de medicină socială și management Nicolae Testemitanu
Olga Penina, Galina Obreja, Elena Raevschi
CAIETUL STUDENTULUI
la disciplina „Biostatistica și metodologia cercetării științifice”
Studentul _______________________
Grupa nr. _________________
Profesorul ______________________
Chișinău, 2020
1
Recomandat pentru imprimare de către Consiliul de Management al Calității a Universității de
Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu, proces-verbal nr. 1 din 27 octombrie 2020.
Autori:
Olga PENINA - doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină
socială și management Nicolae Testemitanu, Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu
Galina OBREJA - doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină
socială și management Nicolae Testemitanu, Universitatea de Stat de
Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu
Elena RAEVSCHI - doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de
medicină socială și management Nicolae Testemitanu, Universitatea de
Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemitanu
Recenzenți:
Poliudov Serghei, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină socială
și management Nicolae Testemitanu
Usatîi Andrei, doctor în științe medicale, conferențiar universitar, Catedra de medicină socială și
management Nicolae Testemitanu
Traducere (neoficială) din limba engleză: Galina Obreja.
Prezentul caiet al studentului este elaborat în cadrul disciplinei Biostatistica și metodologia

cercetării științifice pentru studenții din anul II. Acesta include conceptele de bază, exemple pas cu pas
și exerciții practice privind statistica descriptivă și cea inferențială și metodologia cercetării.
Dezvoltarea abilităților practice în domeniul biostatisticii și al metodologiei cercetării de către studenții
de la medicină sunt importante pentru procesul lor de învățare și cercetare în viitor, inclusiv pentru
elaborarea tezei de licență.
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ 4

1.1. TIPURILE DE VARIABILE. SCALELE DE MĂSURARE. 4
PREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR 4
1.2. STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CANTITATIVE. MĂSURILE
TENDINȚEI CENTRALE 10
1.3 STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CANTITATIVE. MĂSURILE
VARIABILITĂȚII 17
1.4 STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CALITATIVE: RAPORTUL,
PROPORȚIA, RATA. STANDARDIZAREA DATELOR 26
CAPITOLUL 2. STATISTICA INFERENȚIALĂ 34
2.1 STATISTICA INFERENȚIALĂ: CONCEPTE TEORETICE DE BAZĂ. INTERVALUL DE
ÎNCREDERE 34
2.2 TESTAREA IPOTEZEI. TESTE STATISTICE PARAMETRICE ȘI NEPARAMETRICE 41
3.1 INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE. ETAPELE CERCETĂRII
ȘTIINȚIFICE. STUDIILE DE CAZ ȘI STUDIILE TRANSVERSALE 52
3.2 STUDIILE OBSERVAȚIONALE ANALITICE. STUDIILE CAZ-CONTROL ȘI STUDIILE DE
COHORTĂ 57
3.3 STUDIILE CLINICE 63
3.4 REVIZUIREA TIPURILOR DE STUDII 68
BIBLIOGRAFIE 73
3
CAPITOLUL 1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ
Statistica este știința despre colectarea, organizarea, analiza și interpretarea datelor. Conceptele
statisticii pot fi aplicate unui număr mare de domenii, care includ domeniul afacerilor, psihologiei,
agriculturii etc. Termenul biostatistică se utilizează atunci, când accentul se pune pe științele biologice
și cele ale sănătății.
1.1. TIPURILE DE VARIABILE. SCALELE DE MĂSURARE.

PREZENTAREA GRAFICĂ A DATELOR
Data __________
INTRODUCERE
Această lecție practică este despre tipurile de variabile și scalele de măsurare utilizate pentru
analiza datelor în biostatistică. Veți învăța despre tipurile de reprezentări grafice care pot fi folosite
pentru a prezenta diferite tipuri de variabile.
OBIECTIVE
La sfârșitul lecției practice, studentul va fi capabil:
1. Să califice tipurile de variabile.
2. Să califice tipurile de scale de măsurare.
3. Să aleagă corect reprezentarea grafică în funcție de tipul variabilei.
4. Să creeze tabele de distribuție a frecvențelor.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Statistic(i) (indicator statistic) este o caracteristică sau o valoare, derivată din datele calculate
pe eșantion.
❖ Parametru (parametrul statistic) este o caracteristică sau o valoare, derivată din datele privind
populația.
❖ Variabila este o caracteristică măsurată a unei unități de observație.
❖ Variabilă cantitativă sau numerică este o variabilă, valorile atribuite ale căreia sunt ordonate,
iar ordonarea are sens.
❖ Variabilă calitativă sau nominală/categorială: o variabilă, valorile atribuite ale căreia exprimă
referințe nominale (servesc ca etichete), NU ca valori numerice.
❖ Variabila alternativă (dihotomică, binară, binomială) este o variabilă calitativă reprezentată

doar prin două categorii.
❖ Variabila nealternativă este o variabilă calitativă reprezentată prin mai mult de două categorii.
❖ Variabila discretă (discontinue) este o variabilă numerică reprezentată doar prin numere
întregi.
4
❖ Variabila continue este o variabilă numerică reprezentată prin orice valori pe un continuum.
❖ Toate observațiile asupra subiecților dintr-un studiu sunt evaluate pe o scală de măsurare care
determină modalitatea de însumare, prezentare și analiză.
❖ Scala nominală presupune o clasificare (categorizare) a datelor fără a indica o anumită ordine
ori cantitate.
❖ Scala ordinală presupune clasificarea datelor în diferite categorii, care pot fi ordonate
(ierarhizate) logic; cu toate acestea, distanța dintre categorii nu poate fi măsurată.
❖ Scala de interval permite comparația dintre date, intervalele (distanța sau diferența) dintre două
numere ale scalei sunt egale. Valorile variabilelor nu pot fi multiplicate sau divizate și nu există
un zero absolut.
❖ Scala de raport posedă toate calitățile scalei de interval și permite multiplicarea sau divizarea
datelor. Datele măsurate pe scala de raport au un zero absolut.
❖ Distribuția de frecvențe reprezintă un set de valori (cazuri, observații) a unei singure variable
dintr-un eșantion. În cazul datelor numerice, valorile sunt deseori grupate cu ajutorul
intervalelor de clasă egale și sunt sortate de la valoarea cea mai mică la valoarea cea mai mare.
❖ Frecvența oferă informații despre numărul de apariții al unei valori sau categorii într-o
distribuție.
❖ Histograma și poligonul frecvențelor se folosesc pentru prezentarea distribuției de frecvențe a

datelor numerice.
❖ Corelograma ilustrează legătura dintre două variabile numerice.
❖ Diagrama prin coloane (benzi) și diagrama de structură se folosesc pentru prezentarea datelor
calitative.
❖ Histograma și poligonul frecvențelor ne informează despre forma distribuției de frecvențe.
❖ Tabelele de frecvență arată numărul de observații care au o caracteristică specifică.
❖ Histograma, diagrama box plot și poligonul frecvențelor prezintă distribuții ale observațiilor
numerice.
❖ Graficele și tabelele prost concepute induc în eroare cu privire la informațiile pe care le

furnizează.
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Alegeți ADEVĂRAT sau FALS pentru următoarele afirmații.

Afirmația ADEVĂRAT FALS
5
1. Variabila este o caracteristică care poate avea numai un număr ☐ ☐
nelimitat de valori posibile.
2. Variabilele pot fi clasificate ca și cantitative sau calitative. ☐ ☐
3. Talia (înălțimea) este un exemplu de variabilă calitativă. ☐ ☐
4. Eșantionul reprezintă numărul total al populației țintă. ☐ ☐
5. Grupa sanguină este un exemplu de variabilă discretă. ☐ ☐
6. Statisticii sunt măsuri descriptive calculate în baza datelor ☐ ☐
colectate dintr-un eșantion.
7. Parametrul statistic este o măsură descriptivă calculată în baza ☐ ☐
datelor unei populații.
8. Setul de date statistice reprezintă numărul măsurătorilor efectuate ☐ ☐
într-un eșantion.
9. Înregistrările temperaturii pacientului pe parcursul unei perioade ☐ ☐
de spitalizare de 10 zile este un exemplu de set de date statistice.
10. Numărul total al pacienților cu diabet dintr-o țară este un exemplu ☐ ☐
de „populație”.
11. Vârsta pacientului este un exemplu de variabilă discretă. ☐ ☐
12. Numărul intervențiilor chirurgicale efectuate săptămânal într-un ☐ ☐
spital este un exemplu de variabilă continuă.
13. Numărul de pacienți examinați zilnic de un medic constituie un ☐ ☐
eșantion.
14. Greutatea la naștere este un exemplu de variabilă continuă. ☐ ☐
15. Numărul de spitale dintr-o regiune este un exemplu de variabilă ☐ ☐
discretă.
Activitatea 2. Un cercetător este interesat să cunoască situația cu privire la consumul de

tutun printre mediciniști. Specificați cine va fi:
a) Populația ______________________________________________________
b) Eșantionul _________________________________________________________
c) Unitatea statistică ____________________________________________________
Activitatea 3. Alegeți caracteristicile corecte pentru următoarele patru scale de măsurare.
De De
Caracteristicile Nominală Ordinală
interval raport
1. Categoriile pot fi numite.
2. Categoriile sunt numere reale.
6
3. Este posibilă ordonarea categoriilor variabilei într-
o ierarhie logică.
4. Distanța dintre categorii / Intervalul dintre două
puncte de măsurare a pozițiilor succesive în șirul
ordonat este aceeași.
5. Raportul are sens.
6. Valoarea zero absolut este adevărată.
7. Este utilizată pentru date calitative.
8. Este caracteristică dihotomia.
Activitatea 4. Indicați tipul variabilei și scala de măsurare corespunzătoare pentru

următoarele seturi de date statistice.
Scala de
Variabila Tipul
măsurare
1. Numărul de studenți în grupă.
2. Etnia.
3. Conținutul de zahăr în sânge.
4. Genul.
5. Numărul de porții de fructe și legume consumate zilnic.
6. Felul de mâncare preferat.
7. Starea de sănătate percepută (cu categoriile: bună,
satisfăcătoare, rea).
8. Numărul de copii într-o familie.
9. Vârsta de debut a cancerului mamar la femei.
10. Temperatura corpului la pacient.
11. Rezultatul (starea) pacientului la externare.
12. Numărul de nașteri într-un an.
13. Salariile a 135 de medici dintr-un spital.
14. Punctajul la teste a tuturor mediciniștilor la sesiunea de
iarnă dintr-un an.
15. Nivelul de colesterol seric la subiecții sănătoși.
16. Prezența diareii într-un grup de copii.
17. Numărul de răspunsuri corecte dintr-un chestionar.
18. Modelul calculatorului pe care îl folosești.
7
19. Diagnosticul la admitere al pacienților internați într-o
clinică de sănătate mentală.
20. Pacienții convalescenți (starea de sănătate) cu categoriile:
neîmbunătățită, îmbunătățită, îmbunătățită foarte mult.
21. Stadiile cancerului.
22. Genul nou-născuților într-o maternitate.
Activitatea 5. Utilizați datele de mai jos pentru a crea distribuții de frecvențe și a le prezenta
prin grafice corespunzătoare.
Subiectul Genul Vârsta Numărul de copii Starea civilă
1 Masculin 28 1 Căsătorit
2 Feminin 20 0 Singur
3 Feminin 34 2 Căsătorit
4 Masculin 32 2 Căsătorit
5 Masculin 22 0 Singur
6 Feminin 30 1 Divorțat
8 Masculin 29 1 Divorțat
10 Feminin 25 2 Divorțat
Pasul Spațiu pentru activitatea practică

1. Creați două
tabele cu f f
distribuții de
frecvențe:
- pentru o
variablă
calitativă;
- pentru o
variabilă
cantitativă.
2. Reprezentați
grafic o
8
variabilă
calitativă
folosind două
tipuri
corespunzătoare
de grafice.
3. Reprezentați
grafic o
variabilă
cantitativă
folosind două
tipuri
corespunzătoare
de grafice.
4. Pentru fiecare
variabilă
selectată,
specificați tipul,
scala de
măsurare și
reprezentarea
grafică.
Activitatea 6. Examinați figurile de mai jos și indicați numele și tipul variabilei, și tipul
reprezentării grafice.
Figurile Spațiu pentru activitatea practică
1. Denumirea variabilei ___________________
2. Tipul variabilei ___________________
3. Scala de măsurare ___________________
4. Tipul graficului ___________________
9
10
4. Tipul graficului___________________
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Care-i diferența dintre datele ordinale de datele nominale? Dați exemple.
2. Care-i diferența dintre variabila alternativă de cea nealternativă? Dați exemple.
3. Definiți scala de măsurare. Clasificarea. Dați câte un exemplu pentru fiecare tip de scală.
4. Ce tipuri de prezentare a datelor cunoașteți? Precizați diferența dintre ele.
5. Prezentarea grafică a datelor: conținut și tipuri. Dați un exemplu pentru fiecare tip.
6. Numiți prezentările grafice adecvate pentru variabilele nominale. Dați exemple.
7. Numiți prezentările grafice adecvate pentru variabilele ordinale. Dați exemple.
8. Numiți prezentările grafice adecvate pentru variabilele numerice. Dați exemple.
11
1.2. STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CANTITATIVE.
MĂSURILE TENDINȚEI CENTRALE
Data _________
INTRODUCERE
Atunci când un cercetător colectează mai multe observații, numerele care însumează datele sunt
foarte utile. Măsurile tendinței centrale sunt indicatori care reprezintă centrul unei distribuții de
observații. La această lecție practică, veți învăța despre diferite tipuri de măsuri (indicatori) ce
caracterizează centrul unui set de date, avantajele și dezavantajele lor.
OBIECTIVE
1. Să calculeze trei măsuri (indicatori) principale ale tendinței centrale: media ( X ), modul ( M o)
și mediana ( M d ).
2. Să explice modul în care aceste măsuri sunt afectate de modificarea datelor.
3. Să selecteze cele mai potrivite măsuri în funcție de tipul de date și forma distribuției de
frecvențe.
4. Să caracterizeze diferite tipuri de distribuții de frecvențe.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Statistica descriptivă descrie, organizează și rezumă datele.
❖ M o , M d , X sunt utilizate pentru datele numerice (de interval și de raport), iar M d este folosită
și pentru datele ordinale.
❖ Moda este valoarea observată care apare cu cea mai mare frecvență.
❖ Dacă două valori, apar ambele cu cea mai mare frecvență, atinci distribuția este una bimodală.
❖ Mediana este numărul care împarte o distribuție de frecvențe ordonată în jumătate.
❖ Media reprezintă suma tuturor valorilor individuale raportată la numărul de valori din
distribuție.
❖ Moda și mediana nu sunt sensibile la valorile extreme ale distribuției. Media este sensibilă la
valorile extreme.
❖ În cazul când, valorile inițiale ale distribuției nu sunt disponibile, atunci media ponderată poate
fi estimată din tabelul de frecvențe.
❖ Într-o distribuție normală (simetrică), toate cele trei măsuri ale tendinței centrale sunt identice.
❖ Într-o distribuție cu asimetrie pozitivă (pe dreapta): M o < M d < X .
❖ Într-o distribuție cu asimetrie negativă (pe stânga): M o > M d > X .

12
❖ Aplicarea practică corectă a măsurilor tendinței centrale depinde de:
o scala de măsurare
o forma distribuției.
❖ Media se folosește pentru date numerice și pentru distribuții simetrice.
❖ Mediana se folosește pentru date ordinale sau pentru date numerice, în cazul unei distribuții
asimetrice.
❖ Moda se folosește în special pentru distribuții bimodale.
❖ Distribuția unimodală are o singură valoare modală, distribuția bimodală are două valori
modale, iar distribuția uniformă nu are o valoare modală.
EXEMPLU PAS CU PAS: CALCULAREA MEDIEI PONDERATE
Valoarea mediei ponderate calculată în baza tabelului de frecvențe grupate nu este întotdeauna
identică cu valoarea mediei calculată în baza valorilor individuale. Dacă tabelul distribuției de
frecvențe conține date grupate, atunci pentru calcule se utilizează valoarea de la mijlocul intervalului.
Valoarea de mijloc a unui interval se calculează prin însumarea limitelor inferioară și superioară a
intervalului și împărțirea rezultatului la 2.
În tabelul de mai jos, sunt prezentate datele privind indicele de șoc pentru 931 de pacienți
repartizate în 10 intervale egale.
Tabelul 1. Tabelul distribuției de frecvențe grupate: indicele de șoc pentru 931 de pacienți
Valoarea de la mijlocul
Indicele de șoc (X ¿ ¿i)¿ Frecvența, f
intervalului X i
0,30 – 0,40 0,35 38
0,40 – 0,50 0,45 104
0,50 – 0,60 0,55 198
0,60 – 0,70 0,65 199
0,70 – 0,80 0,75 155
0,80 – 0,90 0,85 102
0,90 – 1,0 0,95 60
1,00 – 1,10 1,05 37
1,10 – 1,20 1,15 19
1,20 – 1,30 1,25 19
❑
n=∑ f = 931
❑
13
❑
∑
❑
Xi× f
X=
❑
( 0 ,35 ×38 )+ ( 0 , 45 ×104 ) +…+(1 ,25 ×19) 642 ,75
X= = =0 ,69 1
931 931
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Efectuați activitățile solicitate pentru distribuția variabilei „vârsta”, prezentată

mai jos.
10, 20, 35, 74, 15, 45, 46, 45, 75, 45, 25, 20
1. Aranjați datele în ordine crescătoare.
2. Calculați modul (valoarea modală).
3. Calculați media.
4. Calculați mediana.
5. Pe baza rezultatelor obținute, forma
distribuției tinde să fie?
6. Ce măsură a tendinței centrale reprezintă cel

mai bine această distribuție?
Activitatea 2. Calculați media ponderată pentru următoarea distribuție de frecvențe grupate.

Interpretați rezultatele.
Intervalele de Mijlocul intervalului

f Xi*f
grupare de grupare X i
50-54 10
55-59 20
60-64 15
65-69 5
Suma -
Media ponderată ______________________
Activitatea 3. În tabelul de mai jos sunt prezentate datele cu privire la vârstă și numărul de
vizite la medic, efectuate pe parcursul anului, colectate de la 12 pacienți.
Subiectul Vârsta Numărul
14
de vizite
1 50 7
2 34 2
3 56 9
4 45 5
5 57 11
6 25 3
7 42 7
8 53 12
9 38 4
10 55 8
11 55 6
12 49 10
3.1. Folosind măsurile tendinței centrale, descrieți centrul distribuției pentru variabilele „vârsta” și
„numărul de vizite”.
Vârsta Vizite
1. Calculați media.
2. Găsiți mediana.
3. Găsiți modul.
4. Care indicator
statistic descrie cel
mai bine centrul
distribuției și de ce?
5. Construiți câte o
distribuție de
frecvențe pentru
fiecare variabilă.
Indicați locația
relativă a măsurilor
tendinței centrale în
aceste distribuții.
15
Activitatea 4. În tabelul de mai jos este prezentată distribuția de frecvențe grupată pe vârste
a pacienților examinați de către medic pe parcursul ultimei săptămâni în legătură cu
hipertensiunea arterială.
Grupele de
f
vârstă
50-54 10
55-59 20
60-64 15
65-69 5
4.1. Calculați media ponderată și construiți o histogramă și un poligon al frecvențelor.

1. Calculați
media ponderată. Grupe de vârstă f
50-54 10
55-59 20
60-64 15
65-69 5
2. Construiți
histograma și
poligonul
frecvențelor.
Activitatea 5. Desenați schematic o distribuție bimodală și o distribuție uniformă. Câte valori

modale are fiecare dintre ele?
Spațiu pentru activitatea practică
16
Activitatea 6. Desenați o distribuție simetrică și distribuții asimetrice. Indicați locația relativă
a măsurilor tendinței centrale în aceste distribuții.
Distribuția Locația relativă a măsurilor
tendinței centrale
1. Desenați o
distribuție
simetrică și
indicați locația
relativă a măsurilor
tendinței centrale.
2. Desenați o
distribuție cu
asimetrie negativă
(pe stânga) și
indicați locația
măsurilor tendinței
centrale.
3. Desenați o
distribuție cu
asimetrie pozitivă
(pe dreapta) și
indicați locația
măsurilor tendinței
centrale.
Activitatea 7. O distribuție conține predominant valori mai mari decât media. Ce puteți
spune despre această distribuție? Desenați această distribuție.
Spațiu pentru activitatea practică
17
Activitatea 8. Într-o instituție medicală lucrează 15 medici, care primesc salariile menționate
mai jos (MDL).
10,000 10,500 10,500 11,000 11,000 11,500 12,000
13,000 13,500 14,000 14,000 14,000 14,500 14,500
14,500

1. Calculați salariul mediu al
celor 15 medici.
2. Adăugați la acest grup salariul

a 2 consultanți, fiecare fiind
plătit cu câte 40,000 MDL și
calculați din nou salariul mediu
al personalului instituției
medicale.
3. Comentați efectul adăugării
salariilor consultanților.
Activitatea 9. Examinați distribuțiile de mai jos și descrieți forma acestora și relația dintre
cele trei măsuri ale tendinței centrale.
Distribuția Descrierea formei Descrierea relației

dintre modul, mediană
și medie
18
Activitatea 10. Completați propozițiile de mai jos, specificând criteriile de selectare a
măsurilor tendinței centrale în funcție de tipul variabilei și forma distribuției de frecvențe.

1. Media se
folosește pentru:
2. Mediana se
folosește pentru:
3. Modul se
folosește pentru:
1. Media: definiție, tipuri și reguli de calculare. Dați exemple.
2. Mediana: definiție și reguli de calculare. Dați un exemplu.
3. Modul: definiție și reguli de calculare. Dați un exemplu.
4. Comparați media, mediana și modul ca măsuri ale tendinței centrale.
5. În ce condiții este preferabilă utilizarea mediei?
6. În ce condiții este preferabilă utilizarea medianei?
7. În ce condiții este preferabilă utilizarea modului?
19
1.3 STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CANTITATIVE.
MĂSURILE VARIABILITĂȚII
Data ________
INTRODUCERE
La această lecție practică vom lua în considerare dispersia datelor, adică cât de departe sunt
dispersate datele în raport cu valoarea centrală. Veți învăța despre măsurile variabilității, care ne arată
cât de asemănătoare sau diferite sunt măsurătorile individuale între ele. Această lecție practică vă va
oferi informații despre modalitățile de rezumare a variabilității, folosind numere.
OBIECTIVE
1. Să înțeleagă că diferite seturi de date au grade diferite de variabilitate internă.
2. Să utilizeze abaterea standard pentru a reprezenta variabilitatea într-o distribuție.
3. Să determine cât de comună sau rară este o valoare dată în comparație cu eșantionul total din
care provine, utilizând abaterea standard.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Amplitudinea reprezintă diferența dintre valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică a unei
distribuții.
❖ Amplitudinea este sensibilă la valorile extreme ale distribuției.
❖ Amplitudinea este utilizată pentru date numerice, atunci când scopul este de a evidenția valorile
extreme.
❖ Cuartila întâia reprezintă valoarea de mijloc dintre valoarea cea mai mică a unei distribuții și
mediana acestei distribuții. Ea indică percentila a 25-a.
❖ Cuartila a doua este mediana unei distribuții și indică percentila a 50-a.
❖ Cuartila a treia reprezintă valoarea de mijloc dintre mediană și valoarea cea mai mare dintr-o
distribuție. Ea indică percentila a 75-a.
❖ Amplitudinea intercuartilică (IQR) se folosește pentru descrierea celor 50% de mijloc

(centrale) ale distribuției, indiferent de forma distribuției.
❖ Amplitudinea intercuartilică se calculează ca diferența dintre percentila a 25-a și percentila a 75-a.
❖ Percentilele sunt utile pentru compararea unei observații individuale cu o normă.
❖ Varianța (s2) reprezintă măsura variabilității unui set de date în jurul mediei.
❖ Deviația standard reprezintă devierea medie dintre fiecare valoare individuală a distribuției și
media acestei distribuții.
20
❖ Coeficientul de variație este o măsură a împrăștierii relative care permite compararea
observațiilor măsurate pe diferite scale.
❖ Deviația standard se folosește împreună cu media (pentru date numerice distribuite simetric).
❖ Percentilele și amplitudinea intercuartilică se folosesc împreună cu mediana (pentru date

ordinale sau date numerice asimetrice).
❖ Într-o distribuție normală (simetrică) aproximativ (legea distribuției normale):
o 68% de observații se distribuie între medie ± 1 deviație standard

o 95% de observații se distribuie între medie ± 2 deviații standard
o 99,7% de observații se distribuie între medie ± 3 deviații standard.
❖ Coeficientul de asimetrie Pearson se folosește pentru a determina asimetria într-un eșantion. O

valoare negativă indică o distribuție cu asimetrie negativă, o valoare pozitivă indică o
distribuție cu asimetrie pozitivă, iar zero indică o distribuție normală.
EXEMPLU PAS CU PAS: CALCULAREA DEVIAȚIEI STANDARD ȘI A COEFICIENTULUI

DE VARIAȚIE PENTRU DATE GRUPATE ȘI NEGRUPATE
Exemplul 1 pentru date negrupate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate valorile individuale ale indicelui de șoc la 18 pacienți.
Tabelul 1: Indicele de șoc la 18 pacienți (date individuale). Calcularea deviației standard.
Pacientul Indicele de șoc X i −X ( X i−X )
2
1 0,61 -0,08 0,01

2 0,56 -0,13 0,02
3 0,52 -0,17 0,03
4 0,33 -0,36 0,13
5 0,45 -0,24 0,06
6 0,74 0,05 0,00
7 0,73 0,04 0,00
8 0,92 0,23 0,05
9 0,42 -0,27 0,07
10 0,63 -0,06 0,00
11 0,55 -0,14 0,02
12 0,5 -0,19 0,04
13 0,75 0,06 0,00
14 0,82 0,13 0,02
21
15 1,3 0,61 0,37
16 1,29 0,60 0,36
17 0,85 0,16 0,03
18 0,44 -0,25 0,06
Suma 12,41 0,0 1,27
Media 0,69
Pasul 1. Calculați media:

❑
∑
❑
Xi
X=
❑
0 , 61+ 0 ,56+ 0 ,52+ … .+ 0 , 44 12 , 41
= =0 , 69
18 18
Pasul 2: Scădeți media din valoarea individuală (valoarea de deviere):

( 0 , 61−0 ,69 )=−0 , 08 , etc.
Pasul 3: Ridicați la pătrat fiecare valoare a devierii (deviația la pătrat):

(−0 , 08 )2=0 , 01 , etc.
Pasul 4: Însumați devierile ridicate la pătrat (suma pătratelor):

0 , 01+0 , 02+0 , 03+…+ 0 , 06=1 , 27
Pasul 5: Împărțiți rezultatul de la pasul 4 la n-1. Aceasta este dispersia.

2 1 ,27
s= =0,075
18−1
Pasul 6: Extrageți rădăcina pătrată din valoarea obținută la pasul 5. Aceasta este deviația standard.
s= √ ❑
Pasul 7: Calculați raportul dintre deviația standard și medie și înmulțiți cu 100%. Acesta este
coeficientul de variație (CV).
0 , 27
CV = × 100=39 %
0 , 69
Concluzie: variabilitatea valorilor indicelui de șoc este înaltă (CV>35%).
Exemplul 2 pentru date grupate.

În tabelul de mai jos sunt prezentate datele privind indicele de șoc la 931 de pacienți, prezentate
prin intervale de grupare egale.
Tabelul 2. Indicele de șoc la 931 de pacienți (date grupate). Calcularea deviației standard.
22
Valoarea
Indicele de șoc de mijloc a Frecvența, 2 2
Xi × f X i −X ( X i−X ) ( X i−X ) × f
(X ¿ ¿i)¿ intervalului f
Xi
0,40 și mai mic 0,35 38 13,3 -0,34 0,12 4,40

0,40 – 0,50 0,45 104 46,8 -0,24 0,06 6,01
0,50 – 0,60 0,55 198 108,9 -0,14 0,02 3,90
0,60 – 0,70 0,65 199 129,4 -0,04 0,00 0,32
0,70 – 0,80 0,75 155 116,3 0,06 0,00 0,55
0,80 – 0,90 0,85 102 86,7 0,16 0,03 2,60
0,90 – 1,0 0,95 60 57,0 0,26 0,07 4,04
1,0 – 1,10 1,05 37 38,9 0,36 0,13 4,78
1,10 – 1,20 1,15 19 21,9 0,46 0,21 4,01
1,20 și mai 1,25 19 23,8 0,56 0,31 5,95
mare
SUMA 931 642,8 36,58
Media 0,69
Pasul 1. Calculați media ponderată:

❑
∑
❑
Xi× f
X=
❑
( 0 ,35 ×38 )+ ( 0 , 45 ×104 ) +…+(1 ,25 ×19) 642 ,75
X= = =0 ,69
931 931
Pasul 2: Scădeți valoarea mediei din fiecare valoare individuală (valoarea de deviere):
( 0 , 35−0 ,69 )=−0 , 34 , etc.
Pasul 3: Ridicați la pătrat fiecare valoare de deviere (deviația la pătrat) și înmulțiți-o cu f:

(−0 , 34 )2=0 , 12 , etc.
0 , 12× 38=4 , 4 , etc.
Pasul 4: Însumați devierile ridicate la pătrat (suma pătratelor):

4 , 40+6 ,01+3 , 90+ …+5 , 95=36 ,58
Pasul 5: Împărțiți rezultatul de la pasul 4 la n-1. Aceasta este dispersia.

2 36 , 58
s= =0,039
931−1
23
Pasul 6: Extrageți rădăcina pătrată din valoarea obținută la pasul 5. Aceasta este deviația standard.
s= √ ❑
Pasul 7: Calculați raportul dintre deviația standard și medie și înmulțiți cu 100%. Acesta este
coeficientul de variație (CV).
0,2
CV = ×100=29 %
0 , 69
Concluzie: se atestă o variabilitate medie a valorilor indicelui de șoc (CV se situează între 10% și
35%).
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Utilizați setul de date statistice prezentat mai jos pentru a descrie variabilitatea
observațiilor variabilei Vizite.
Subiectul Vârsta Vizite
1 50 7
2 34 2
3 56 9
4 45 5
5 57 11
6 25 3
7 42 7
8 53 12
9 38 4
10 55 8
11 55 6
12 49 10
Activitatea 1.1. Valoarea minimă, valoarea maximă și amplitudinea.

1. Identificați valoarea
minimă pentru Vizite.
2. Identificați valoarea
maximă pentru Vizite.
3. Determinați
amplitudinea pentru
Vizite.
24
4. Formulați
concluziile Dvs.
Activitatea 1.2. Amplitudinea intercuartilică

1. Aranjați observațiile
pentru variabila Vizite
în ordine crescătoare.
2. Găsiți pozițiile
relative pentru cuartila
1 (Q1) și cuartila 3
(Q3).
(n+1)
Q1 =
4
(n+1)
Q3 = 3
4
3. Găsiți valorile
cuartilei 1-a și cuartilei
a 3-a în conformitate
cu pozițiile lor în
distribuție.
4. Calculați
amplitudinea
intercuartilică.
5. Formulați
concluziile Dvs.
Activitatea 1.3. Desenați un boxplot pentru cei cinci indicatori statistici sumativi folosind valorile
Min, Max, Q1, Q3 și mediana (Q2) de mai sus.
25
Activitatea 1.4. Varianța, abaterea standard și coeficientul de variație
1. Aranjați setul de
date statistice pentru Xi Frecvența, f Xi * f (Xi - X ) (Xi - X )2 (Xi - X )2 *
variabila Vizite în f
tabelul distribuției de
frecvențe.
- n= Ʃ - - Ʃ
2. Calculați media
ponderată pentru
variabila Vizite.
3. Calculați varianța.
Ʃ ( X i−X ) 2∗f
S2 =
n−1
4. Calculați abaterea
standard.
S = √❑
5. Calculați
26
coeficientul de
variație.
S
CV = *100%
X
6. Calculați
coeficientul de
asimetrie Pearson.
( X −Md )
Sk = 3*
S
6. Formulați
concluziile Dvs. cu
privire la
variabilitatea
valorilor distribuției
de frecvențe și
simetrie.
Activitatea 2. Selectați proporția distribuției care constituie amplitudinea intercuartilică.

a) 25%
b) 50%
c) 75%
d) 100%
Activitatea 3. Vizualizați simplu valorile fiecărei distribuții de mai jos și identificați distribuția cu
cea mai mare abatere standard (fără calcule).
Distribuția A: 1, 10, 15, 18, 20, 20, 22, 25, 30, 39

Distribuția B: 1, 3, 8, 10, 20, 20, 30, 32, 37, 39
Distribuția C: 1, 15, 17, 19, 20, 20, 21, 23, 25, 39
Distribuția D: 41, 42, 43, 44, 45, 45, 46, 47, 48, 49
Cea mai mare abatere standard este în distribuția _____
Activitatea 4. Într-un eșantion de 500 de pacienți, media indicelui masei corporale (IMC)
constituie 27 kg/m2. Datele sunt distribuite simetric, iar abaterea standard constituie 0,5. În baza
legii distribuției normale și avându-se în vedere distribuția simetrică a datelor:
1. Care este procentul
pacienților cu valoarea
IMC situată între 26 și
28 kg/m2?

pacienților cu IMC
mai mare de 27,5
kg/m2?
27
pacienților cu IMC
mai mic de 25,5
kg/m2?
Activitatea 5. Într-un eșantion de 300 de pacienți, media tensiunii arteriale sistolice este de
140, iar deviația standard de 30. Media tensiunii arteriale diastolice în acest eșantion constituie
90, iar deviația standard constituie 2. Comparați variabilitatea tensiunii arteriale sistolice și
diastolice în eșantion.
Pasul (Indicați pașii) Spațiu pentru activitatea practică
Activitatea 6. Construiți un boxplot pentru următorii indicatori statistici sumativi derivați

din datele unui eșantion de 200 de pacienți pentru
variabila „vârsta pacientului”. Construiți aici un boxplot
Min. = 68; Max. = 93; Mediana (Q2) = 79; Q1= 74,

Q3 = 88
Scala de măsurare este _______________________

Amplitudinea este ____________________________
IQR este _____________________________________
28
Ce procent de valori este mai mic decât Q1 _____________
Ce procent de valori este mai mare decât Q2 ____________
Ce procent de valori este mai mare decât Q3 ____________
Activitatea 7. Durata perioadei de la prima expunere la infecția HIV și până la stabilirea

diagnosticului SIDA se numește perioadă de incubație. Mai jos sunt prezentate perioadele de
incubație (în ani) pentru un eșantion aleatoriu de 10 persoane infectate cu HIV:
12,0 10,5 9,0 7,0 8,5
11,0 6,0 4,5 11,0 7,0
1. Calculați media
pentru eșantion.
2. Calculați mediana
pentru eșantion.
3. Calculați abaterea
standard pentru
eșantion.
4. Cum se vor schimba

media eșantionului,
mediana și abaterea
standard, dacă
înlocuim cifra 4,5 cu
1,0 (vor crește, vor
descrește sau vor
rămâne neschimbate).
Menționați concluziile
Dvs. cu privire la
modificarea
distribuției.
Activitatea 8. Într-un eșantion de 500 pacienți, media pulsului este de 70 de bătăi pe minută.
Datele sunt distribuite simetric, iar abaterea standard este 10.
Având în vedere legea distribuției normale și distribuția simetrică a datelor:
29
Construiți aici distribuția a) Construiți această distribuție și plasați
măsurile tendinței centrale.
b) Care este proporția de pacienți cu valorile

pulsului între 60 și 80 de bătăi pe minut?
_______________
c) Care este proporția de pacienți cu pulsul
mai mare de 90 de bătăi pe minut?
____________________________
1. Măsurile variabilității: condiții de aplicare.
2. Amplitudinea: semnificația, caracteristicile și condițiile de utilizare. Regula de calculare.
3. Abaterea standard: semnificația, caracteristicile și condițiile de utilizare. Regula de calculare.
4. Amplitudinea intercuartilică: semnificația, caracteristicile și condițiile de utilizare. Regula de
calculare.
5. Coeficientul de variație: semnificația, caracteristicile și condițiile de utilizare. Regula de
calculare.
30
1.4 STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU DESCRIEREA DATELOR CALITATIVE:
RAPORTUL, PROPORȚIA, RATA. STANDARDIZAREA DATELOR
Data _________
INTRODUCERE
Metodele discutate anterior pentru date numerice (măsurile tendinței centrale, măsurile
variabilității) nu sunt adecvate pentru observațiile măsurate pe o scală nominală sau ordinală.
Caracteristicile măsurate pe o scară categorială nu au valori numerice, ci sunt numere sau frecvențe de
apariție. Această lecție practică este despre rezumarea datelor calitative. Rata, proporția și raportul sunt
utilizate pentru a analiza datele calitative.
OBIECTIVE
1. Să analizeze datele calitative cu ajutorul numerelor.
2. Să calculeze mărimile relative.
3. Să facă diferență între indicatorii statistici: raport, proporție și rată.
4. Să calculeze și să interpreteze diferite tipuri de rate.
5. Să standardizeze datele folosind metoda standardizării directe.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Datele calitative pot fi măsurate, folosind câteva metode: raportul, proporția și rata.
❖ Raportul reprezintă numărul de observații cu o anumită caracteristică „a”, împărțit la numărul

de observații fără această caracteristică, „b”.
❖ Proporția reprezintă numărul de observații cu o anumită caracteristică „a”, împărțit la

numărul total de observații, „a+b”.
❖ Rata este similară proporției cu excepția faptului că folosește un multiplicator (de ex., 1.000,
10.000 sau 100.000) și se calculează pentru o anumită perioadă de timp.
❖ Diagrama cu bare (coloane) și diagrama liniară se folosesc pentru prezentarea grafică a

raportului.
❖ Diagrama de structură (sectorială) în cerc sau intracolonară se folosesc pentru a prezenta

grafic proporția.
❖ Diagrama cu bare (coloane) și diagrama liniară se folosesc pentru prezentarea grafică a

ratelor.
❖ Proporția exprimă structura unui fenomen și este un indicator static.
❖ Rata exprimă frecvența (nivelul, intensitatea) unui fenomen într-o anumită perioadă de timp și
este un indicator dinamic.
31
❖ Ratele sunt foarte importante în epidemiologie și în medicina bazată pe dovezi; acestea
constituie baza pentru calcularea indicatorilor statistici vitali, care descriu starea de sănătate a
populației (mortalitatea, morbiditatea).
❖ Ratele se calculează de obicei pentru un an (rate anuale) și folosesc la numitor numărul

populației estimat la mijlocul anului.
❖ Ratele pot fi brute (crude), specifice și standardizate.
❖ Ratele trebuie standardizate atunci când populațiile care se compară diferă prin factori de
confuzie importanți (de ex., vârsta și genul).
❖ Prevalența și incidența sunt două măsuri (indicatori) importante a morbidității.
❖ Prevalența măsoară frecvența tuturor cazurilor de boală (preexistente și noi) într-o populație
la un anumit moment sau pentru o anumită perioadă de timp.
❖ Incidența măsoară frecvența cazurilor noi de boală într-o populație într-o anumită perioadă de
timp.
EXEMPLU PAS CU PAS: METODA DIRECTĂ DE STANDARDIZARE A RATELOR DE

DECES.
Etapa 1. Calculați ratele specifice pentru fiecare grupă.
Ratele de deces specifice
Regiunea A Regiunea B
după sex (%)
Sexul
Persoane Decese Persoane Decese Regiunea Regiunea
A B
Bărbați 50 1 170 4 2,0 % 2,4 %
Femei 200 10 30 3 5,0 % 10,0%
Total 250 11 200 7 4,4 % 3,5 %
1
Rata de deces specifică după sex printre bărbații din regiunea A= ×100=2 ,0 %
50
Etapa 2. Selectați populația standard.
Regiunea A Regiunea B Populația standard

Sexul Persoane din regiunea A
Persoane Decese Persoane Decese
+ persoane din regiunea B
Bărbați 50 1 170 4 220
Femei 200 10 30 3 230
Total 250 11 200 7 450
Etapa 3. Calculați numărul așteptat de evenimente (decese) pentru fiecare grup (regiune).
Sexul Rata specifică (%) Populația standard Decese așteptate

32
Persoane din regiunea A
Regiunea Regiunea
Regiunea B + persoane din regiunea Regiunea A
A B
B
Bărbați 2,0 % 2,4 % 220 4 5
Femei 5,0 % 10,0% 230 12 23
Total 16 28
Numărul de decese așteptate înregiunea A ( bărbați )=2 , 0 ×220 ÷ 100=4
Etapa 4. Calculați rata standardizată pentru fiecare grup (regiune).
Rata standardizată
Numărul așteptat de decese
după sex
Sexul Populația standard
Regiunea
Regiunea A Regiunea B Regiunea B
A
Bărbați 220 4 5
Femei 230 12 23
Total 450 16 28 3,6 % 6,2 %
Rata standardizată pentruregiunea A=16 ÷ 450 ×100=3 , 5%
Concluzie: Compararea ratei brute și cea standardizată.

Rata brută (%) Rata standardizată după sex
Regiunea A Regiunea B Regiunea A Regiunea B
4,4 % 3,5 % 3,5 % 6,3 %
Concluzie: Intensitatea (nivelul) mortalității este mai mare în regiunea B.
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Folosind datele de mai jos, calculați rata, proporția și raportul.

Tipul de date Numărul
Populație total la mijlocul anului: 900.000
Populația de femei 350.000
Populația de bărbați de 18-60 de ani 300.000
Copii mai mici de 5 ani 5.000
Numărul total de nașteri 5.000

Numărul total de decese 7.500
Numărul de decese printre bărbați 4.500
Numărul de decese printre copiii mai mici de 5 ani 350
Numărul de decese din cauza cancerului ovarian 50
33
Numărul de decese din cauza accidentelor rutiere printre 250
bărbații cu vârsta de 18-60 de ani
Numărul total de îmbolnăviri (cazuri noi + cazuri preexistente) 2.500

Numărul cazurilor noi de boală 1.250
Numărul cazurilor noi de boli cardiovasculare 350
Numărul de spitale 12
Numărul de medici 550

1. Calculați rata brută
de mortalitate.
de natalitate.
3. Calculați rata de
mortalitate specifică
după vârstă printre
copiii mai mici de 5
ani.
după gen printre
bărbați.
după gen printre
femei.
după cauză printre
femei.
după cauză și vârstă
printre bărbați.
a incidenței.
a prevalenței.
10. Calculați rata
incidenței specifică
după cauză.
11. Calculați o
proporție (orice
exemplu).
34
12. Calculați un raport
(orice exemplu).
Activitatea 2. Pentru fiecare indicator menționat în tabelul de mai jos, indicați dacă acesta
este un raport, o proporție, o rată sau niciunul dintre acești indicatori.
a) raport
b) proporție
c) rată
d) niciunul dintre indicatorii menționați mai sus
Fracția Tipul
indicator
ului
Numărul femeilor din regiunea A care au decedat din cauza bolilor cardiovasculare în a .2020
Numărul de femei decedate în regiunea A în a . 2020
xk
Numărul estimat de femei în regiunea A la1iulie 2020
xk
Numărul femeilor din regiunea A care au decedat din cauza cancerului în a .2020
xk
Numărul bărbaților din regiunea A care au decedat din cauza cancerului pulmonar în a .2020
Numărul bărbaților din regiunea A care au decedat din cauza tuturor tipurilor de cancer îna .2020
xk
Numărul bărbaților din regiunea A care au decedat din cauza cancerului pulmonar în a.2020
Venitul estimat ( în MDL ) alregiunii A din taxele aplicatețigaretelor îna .2020
xk
Numărul bărbaților din regiunea A diagnosticați cu diabet îna .2020
xk
Numărul estimat de bărbați din regiunea A la 1iulie 2020
Numărul total al bărbaților din regiunea A diagnosticați cu diabet la 01 /01 /2020
xk
Numărul estimat de bărbați în regiunea A la 01/01/2020
Activitatea 3. Pentru setul de date statistice prezentat mai jos, calculați ratele de mortalitate
standardizate după vârstă în regiunile A și B.
Vârsta, ani Regiunea A Regiunea B

Populația Decese Populația Decese
0-14 650 30 200 10
15-65 500 15 450 20
65+ 100 20 600 50
Total 1250 65 1250 80
35
Etapa 1. Calculați ratele mortalității specifice după vârstă pentru fiecare regiune.
Ratele de deces specifice după vârstă (la 1.000)
Vârsta, ani
0-14
15-65
65+
Rata brută a mortalității
Etapa 2. Calculați populația standard.

Vârsta, ani Populația standard
0-14
15-65
65+
Total
Etapa 3. Calculați numărul așteptat de evenimente pentru fiecare regiune.

Numărul așteptat de evenimente
Vârsta, ani
0-14
15-65
65+
Total Ʃ Ʃ
Etapa 4. Calculați ratele standardizate de mortalitate pentru fiecare regiune.

Ratele standardizate de mortalitate (la 1.000)
Total
Concluzie: Nivelul (intensitatea) mortalității este mai mare în regiunea _____
Activitatea 4. Pentru setul de date prezentat mai jos, calculați toți indicatorii posibili: rate
(brute și specifice), proporții și raporturi.
Numărul total al populației estimat pentru anul 2019 este de 600.800 persoane, inclusiv 300.000
de femei. In anul 2019 au fost înregistrate 5.100 de decese, inclusiv 2.000 de decese printre femei. 50
dintre decesele înregistrate printre femei au fost cauzate de cancerul mamar. 100 din numărul total de
36
decese au fost înregistrate în grupul de vârstă de până la 1 an. În același an au fost înregistrate 6.500 de
nașteri cu făt viu. In anul 2019 au fost înregistrate 1.400 de cazuri noi de boli cardiovasculare.
Numărul total de cazuri de boală înregistrate la 1 ianuarie 2019 a constituit 10.000, inclusiv 4.500 de
cazuri de boli cardiovasculare, 1.500 de cazuri de cancer, 1.000 de cazuri de boală din cauze externe și
3.000 de cazuri de alte boli. Numărul total de medici în această regiune în anul 2019 a fost de 1.000.
Calculați toți indicatorii posibili: raporturi, proporții și rate (crude și specifice).
1. Calculați
toate
raporturile
posibile.
2. Calculați
toate
proporțiile
posibile.
3. Calculați
toate ratele
brute
posibile.
4. Calculați
toate ratele
specifice
posibile.
Activitatea 5. Pentru setul de date statistice prezentat mai jos, calculați ratele standardizate
de mortalitate.
Ratele de mortalitate specifice după
Vârsta vârstă la 1.000 Populația standard
0-24 1,94 2,31 11.000
25-49 5,45 7,14 17.000
50-74 41,11 36,36 20.000
75+ 83,33 95,00 3.000
Total - - 51.000
Pasul 1.
37
Pasul 2.
Concluzie:
1. Tipurile de măsuri relative: diferența și asemănările dintre ele. Dați câte un exemplu pentru
fiecare tip.
2. Ratele: particularitățile, regulile de calcul, condițiile de aplicare și prezentare grafică adecvată.
Dați exemple.
3. Proporția: particularitățile, regulile de calcul, condițiile de aplicare și prezentare grafică
adecvată. Dați exemple.
4. Raportul: particularitățile, regulile de calcul, condițiile de aplicare și prezentare grafică
adecvată. Dați exemple.
5. Care este diferența dintre ratele brute și cele specifice?
6. Care este diferența dintre ratele de mortalitate și cele de morbiditate?
7. Care este diferența și asemănarea dintre prevalență și incidență?
8. În ce condiții este preferată utilizarea ratei standardizate?
9. Metoda directă de standardizare: definiția și etapele procesului de standardizare.
38
CAPITOLUL 2. STATISTICA INFERENȚIALĂ
2.1 STATISTICA INFERENȚIALĂ: CONCEPTE TEORETICE DE BAZĂ. INTERVALUL DE

ÎNCREDERE
Data ________
INTRODUCERE
Statistica inferențială este statistica utilizată pentru a face concluzii despre populație pe baza
informației colectate dintr-un eșantion selectat aleatoriu din acea populație. Acest compartiment al
statisticii implică estimarea sau testarea ipotezei. O distribuție de probabilitate este o distribuție de date
bazată pe probabilitatea apariției unui eveniment sau indicator într-un eșantion din populație.
Cunoașterea probabilității distribuției unei variabile ne permite sa facem concluzii despre populație în
baza datelor colectate dintr-un eșantion selectat aleatoriu din acea populație.
OBIECTIVE
1. Să aplice distribuția probabilității pentru a face concluzii despre o populație pe baza datelor
din eșantion.
2. Să explice tipurile de erori la testarea ipotezei.
3. Să definească nivelul de semnificație (alfa) și valoarea p.
4. Să utilizeze nivelul de încredere și puterea statistică a testului.
5. Să calculeze și să interpreteze intervalul de încredere.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Populația (populația statistică) este universul despre care cercetătorul dorește să facă
concluzii.
❖ Eșantionul este un subset extras dintr-o populație mai mare, partea care este de fapt observată
sau studiată.
❖ Unitate statistică (unitate de observație) este persoana sau obiectul pe care sunt făcute
măsurătorile.
❖ Parametrul (statistic) este valoarea sau valorile derivate din datele cu privire la populație.
❖ Statisticii reprezintă valorile derivate din datele de pe eșantion.
❖ Statistica inferențială este statistica, derivată din datele de pe eșantion, care este utilizată pentru
a face inferență (concluzii) cu privire la parametrii statistici ai populației din care a fost extras
eșantionul.
❖ Statistica inferențială se folosește pentru a determina dacă un fenomen observat într-un
eșantion reprezintă un fenomen real în populația din care a fost extras (aleatoriu) eșantionul.
39
❖ În cercetarea medicală se folosesc câteva metode de eșantionare; problema cheie este că orice
metodă trebuie să fie aleatorie pentru a putea utiliza statistica inferențială (eșantion
probabilistic).
❖ Statistica inferențială poate fi folosită numai pentru eșantioane probabilistice. În cazul
eșantioanelor ne-probabilistice poate fi utilizată doar statistica descriptivă.
❖ Probabilitatea joacă un rol esențial în statistica inferențială. Atunci când trebuie să decidem
dacă un rezultat dintr-un studiu este statistic semnificativ (adică rezultatul nostru nu se
datorează întâmplării), decizia trebuie să se bazeze pe probabilitate.
❖ Distribuția de eșantionare a mediilor tinde întotdeauna să fie normală, indiferent de forma
distribuției populației din care a fost extras eșantionul (Teorema limitei centrale).
❖ Eroarea standard reprezintă deviația standard a distribuției de eșantionare a mediilor.
❖ Eroarea standard reprezintă diferența medie dintre media populației și mediile eșantioanelor
individuale.
❖ Eroarea standard este invers raportată la rădăcina pătrată din mărimea eșantionului (n). Cu cât
mai mare este n, cu atât media eșantionului este mai aproape de media reală a populației.
❖ Eșantioanele mici cu deviații standard mari produc erori standard mari.
❖ Ipoteza nulă (H0) sugerează întotdeauna absența efectului în populație (de ex., două medii ale
populației nu vor fi diferite).
❖ Ipoteza alternativă (H1) prezice existența diferențelor între grupuri (două medii ale populației
vor fi diferite).
❖ Ipoteza alternativă cu două cozi (test bilateral) sau nedirecțională nu oferă speculații cu privire
la faptul, care valoare este mai mare.
❖ Ipoteza alternativă cu o coadă (test unilateral) sau direcțională spune care valoare va fi mai
mare.
❖ Regula “AAA”: Eroarea alfa acceptă ipoteza alternativă falsă.
❖ Regula “BEAN”: Eroarea beta acceptă ipoteza nulă falsă.
❖ Nivelul de încredere (1-𝜶) reprezintă probabilitatea de a accepta o ipoteză nulă adevărată.
❖ Puterea statistică a studiului reprezintă probabilitatea de a respinge o ipoteză nulă falsă.
❖ Nivelul de semnificație (𝜶) reprezintă probabilitatea de a comite eroarea de tip I, stabilită

înainte de calcularea testului statistic.
❖ Nivelul de semnificație α se stabilește la nivelul de 0,05 sau mai mic.
❖ Valoarea p este probabilitatea de a comite eroarea de tip I, pe care o găsim după calcularea
testului statistic.
40
❖ Dacă valoarea p < nivelul de semnificație 𝜶 (valoarea p < 0,05), ipoteza nulă se respinge. Se
poate de concluzionat, că diferența dintre două medii este semnificativă statistic și nu se
datorează întâmplării.
❖ Intervalul de încredere este un interval calculat pe baza indicatorilor statistici (statisticilor) ai
eșantionului, care conține parametrul populației cu un anumit grad de încredere (de ex., grad de
încredere de 95% sau 99%).
EXEMPLU PAS CU PAS. CALCULAREA INTERVALULUI DE ÎNCREDERE (IÎ95)
Acest exemplu ilustrează modul în care poate fi calculat intervalul de încredere cu un grad de
încredere de 95% (IÎ95) pentru următorul set de date.
Unitatea de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
observație
Nivelul de
colesterol în 168 258 228 230 247 156 172 165 210 264
sânge (mg/dl), x i
Pasul 1. Calculați media pentru eșantion.

∑ xi
X=
n
X =210 mg/dl
Pasul 2. Calculați abaterea standard.

s= √ ❑
s=41 ,1 mg/dl
Pasul 3. Calculați eroarea standard (ES).

s
ES=
√❑
41 ,1
ES= =13 , 1 mg/dl
10
Pasul 4. Calculați limitele, superioară și inferioară, a intervalului de încredere IÎ 95.

IÎ 95= X ±2 ES
IÎ 95=210± 26 , 2
IÎ 95 : de la 183,5 (limita inferioară) până la 236 (limita superioară)
Interpretarea rezultatelor: Dacă experimentul va fi repetat de 100 de ori, doar în 5 din 100 de
cazuri, media populației (µ) va fi mai mică sau mai mare decât limitele intervalului de încredere. In 95
de cazuri din 100, media populației se va situa între limita inferioară și cea superioară a intervalului de
încredere. Pentru IÎ95, probabilitatea de a găsi media populației în limitele sale este de 0,95.
Probabilitatea de a găsi media populației în afara acestor limite este de 0,05.
41
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Selectați răspunsul corect pentru simbolurile de mai jos.
Parametrul statistic/ Ce înseamnă acest

Simbolul Populația / eșantionul
statisticul simbol?
2
s
X
2
σ
µ
Activitatea 2. Determinați termenii statistici pentru următorul studiu.

Un cercetător dorește să cunoască timpul mediu pe care studenții din anul II de la medicină îl
petrec zilnic făcând activitate fizică. El a colectat datele de la 100 de studenți selectați aleatoriu. Patru
dintre ei au petrecut 40 de minute, 30 de minute, 45 de minute și, respectiv, 20 de minute făcând zilnic
activitate fizică. Completați cu litera frazei care descrie cel mai bine fiecare dintre elementele de mai
jos.
1. Populația ___________ 2. Indicator statistic _______ 3. Parametrul statistic _________.
4. Eșantionul ________ 5. Variabila _________ 6. Date _________.
a) toți mediciniștii;
b) timpul (în minute) pe care îl petrece zilnic un student din anul II de la medicină făcând
activitate fizică;
c) 40 (minute), 30 (minute), 45 (minute) și 20 (minute);
d) un grup de studenți mediciniști în anul II, selectați aleatoriu;
e) timpul mediu (în minute) pe care studenții din anul II de la medicină îl petrec zilnic făcând
activitate fizică;
f) toți studenții mediciniști din anul II;
g) timpul mediu (în minute) pe care studenții mediciniști din anul II participanți la studiu îl petrec
zilnic făcând activitate fizică.
Activitatea 3. În anul 2017, 1200 de pacienți au fost supuși intervențiilor chirurgicale în spitalul A.
100 dintre ei au avut complicații post-operatorii. Calculați probabilitatea apariției complicațiilor post-
operatorii.
_______________________________________
Activitatea 4. Selectați afirmațiile ADEVĂRATE pentru abaterea standard sau eroarea standard
ori pentru ambele:
42
Eroarea
Abaterea
Afirmația standar
standard
d
1. Arată diferența medie dintre media pe eșantion și valorile individuale. ☐ ☐
2. Arată diferența medie dintre media populației și mediile pe ☐ ☐
eșantioane.
3. Numitorul este rădăcina pătrată din mărimea eșantionului. ☐ ☐
4. Numitorul este „n – 1”. ☐ ☐
5. Cu cât este mai mare mărimea eșantionului, cu atât media ☐ ☐
eșantionului este mai aproape de media populației.
6. Este rădăcina pătrată a varianței/dispersiei. ☐ ☐
7. Are unități de măsură (de ex., bătăi pe minut). ☐ ☐
Activitatea 5. Greutatea medie într-un eșantion de 100 de studenți este de 65 kg și abaterea

standard constituie 10 kg. Calculați eroarea standard.
Activitatea 6. Alegeți ADEVĂRAT sau FALS pentru următoarea afirmația: Eroarea standard a
mediei este mai mică atunci când n = 20, decât atunci când n = 10.
ADEVĂRAT FALS
☐ ☐
Activitatea 7. Media tensiunii arteriale sistolice într-un grup de 500 de persoane selectate dintr-un
total de 100.000 de persoane din localitatea A este de 130 mmHg și abaterea standard constituie 15
mmHg. Calculați: eroarea standard, intervalul de încredere și limitele intervalului de încredere (pentru
95%) pentru media populației.
1. Calculați
eroarea standard.
2. Calculați IÎ95.
3. Calculați
limita inferioară
a IÎ95.
4. Calculați
limita superioară
a IÎ95.
5. Indicați
probabilitatea de
43
a găsi media
populației în
limitele IÎ95.
6. Indicați
probabilitatea de
a găsi media
populației în
afara limitelor
IÎ95.
7. Indicați
probabilitatea de
a găsi media
populației în
limitele IÎ99.
8. Indicați
probabilitatea de
a găsi media
populației în
afara limitelor
IÎ99.
Activitatea 8. Într-un eșantion de 700 de persoane, proporția fumătorilor constituie 30%. Calculați:
eroarea standard, intervalul de încredere și limitele intervalului de încredere (pentru 99%) pentru
proporția fumătorilor în populația statistică din care a fost extras eșantionul.

1. Calculați
eroarea standard.
2. Calculați IÎ99.
3. Calculați
limita inferioară
a IÎ99.
4. Calculați
limita superioară
a IÎ99.
5. Indicați
probabilitatea de
a găsi proporția
populației în
limitele IÎ99.
6. Indicați
probabilitatea de
44
a găsi proporția
populației în
afara limitelor
IÎ99.
7. Indicați
probabilitatea de
a găsi proporția
populației în
limitele IÎ95.
8. Indicați
probabilitatea de
a găsi proporția
populației în
afara limitelor
IÎ95.

1. X 1 =X 2 . Acesta este un exemplu de ipoteză alternativă cu 2 cozi (test ☐ ☐
bilateral)
2. X 1 > X 2 . Acesta este un exemplu de ipoteză nulă. ☐ ☐
3. Testul unilateral (cu o coadă) testează întotdeauna ipoteza nulă. ☐ ☐
4. Într-o populație necunoscută ipoteza nulă poate fi ADEVĂRATĂ sau ☐ ☐
FALSĂ.
5. Eroarea de tip I respinge ipoteza nulă ADEVĂRATĂ. ☐ ☐
6. Eroarea de tip I acceptă ipoteza nulă FALSĂ. ☐ ☐
7. Eroarea de tip II respinge ipoteza alternativă ADEVĂRATĂ. ☐ ☐
8. Eroarea de tip II acceptă ipoteza nulă FALSĂ. ☐ ☐
9. Alfa este probabilitatea de a comite/face eroarea de tip II. ☐ ☐
10. Beta este probabilitatea de a comite/face eroarea de tip I. ☐ ☐
11. Nivelul de semnificație (α) este probabilitatea de a comite/face eroarea ☐ ☐
de tip II.
12. Nivelul de semnificație (α) poate avea valorile: 0,05; 0,01; 0,001. ☐ ☐
13. Nivelul de încredere este probabilitatea de a accepta o ipoteză nulă ☐ ☐
adevărată.
14. Nivelul de încredere se definește ca 1 minus beta. ☐ ☐
15. Puterea statistică se definește ca 1 minus alfa. ☐ ☐
16. Intervalul de încredere este un interval în care se așteaptă să se găsească ☐ ☐
parametrul populației (media populației) cu un anumit grad de încredere
(95% și 99%).
17. Limitele de încredere reprezintă capetele/extremitățile nivelului de ☐ ☐
încredere.
45
Activitatea 10. Cercetătorul A a selectat aleatoriu un eșantion de 100 de femei dintr-o populație,
iar cercetătorul B a selectat aleatoriu un eșantion de 1000 de femei din aceeași populație.
1. Care cercetător va avea tendința de a obține o abatere standard mai mare? Sau nu este posibil să
se determine înainte de calcul. Explicați decizia Dvs.
2. Care cercetător va avea tendința de a obține o eroare standard mai mare? Sau nu este posibil să
se determine înainte de calcul. Explicați decizia Dvs.
Activitatea 11. Se efectuează un studiu privind tensiunea arterială sistolică printre bărbații cu
vârsta de 60 de ani cu diabet zaharat. În acest studiu a fost selectat aleatoriu un eșantion de 300 de
bărbați cu vârsta de 60 de ani cu diabet zaharat, iar media tensiunii arteriale sistolice a fost de 160
mmHg și abaterea standard de 25 mmHg.
1. Calculați intervalul de încredere de 95% pentru media adevărată a tensiunii arteriale sistolice
printre populația de bărbați cu vârsta de 60 de ani cu diabet zaharat.
2. Să presupunem că mărimea eșantionului a fost de 150 în loc de 300, iar media eșantionului și
abaterea standard a eșantionului sunt aceleași. Intervalul de încredere devine mai larg sau mai
restrâns? De ce?
Activitatea 12. Nivelul de colesterol seric într-un eșantion de 400 de bărbați adulți reprezintă o
distribuție cu asimetrie pe stânga. Distribuția de eșantionare a mediei colesterolului seric este:
1. Cu asimetrie pe stânga
2. Cu asimetrie pe dreapta
3. Normală
4. Nu se poate determina.
Activitatea 13. Eroarea standard a unui indicator statistic este:

1. Media distribuției pe eșantion.
2. Abaterea standard a distribuției pe eșantion.
3. Media raportată la rădăcina pătrată din mărimea eșantionului (n).
1. Ce este inferența statistică?
2. Care este esența teoriei probabilităților?
3. Explicați postulatele legii numerelor mari și aplicațiile acestora în cercetare.
5. Dați definiția următoarelor concepte statistice: populație statistică, eșantion, eșantionare, unitate
de observație, populație țintă și populație de studiu.
6. De ce este important ca un eșantion să fie extras aleatoriu dintr-o populație?
7. Care este scopul testării ipotezei?
8. Dați definiția ipotezei statistice și precizați tipurile acesteia.
9. Ce înseamnă intervalul de încredere și limitele lui?
10. Descrieți cele două tipuri de erori posibile la testarea ipotezei.
46
11. Ce înseamnă puterea studiului? Descrieți-o.
12. Ce înseamnă nivelul de încredere? Descrieți-l.
13. Ce înseamnă nivelul de semnificație? Descrieți-l.
14. Ce înseamnă valoarea p? Descrieți-o.
47
2.2 TESTAREA IPOTEZEI. TESTE STATISTICE PARAMETRICE ȘI NEPARAMETRICE
Data _______
INTRODUCERE
Folosind statistica inferențială, putem concluziona cu un anumit grad de încredere dacă un
fenomen observat într-un eșantion apare într-o populație. De exemplu, putem concluziona dacă
diferența dintre mediile a două eșantioane este semnificativă statistic, adică dacă această diferență
există în populația din care au fost extrase eșantioanele. Testarea ipotezei statistice implică formularea
ipotezei nule (H0) și a ipotezei alternative (H 1). Apoi, făcând un test statistic, putem face o concluzie
(inferență) dacă ipoteza nulă se acceptă sau dacă se respinge și se acceptă ipoteza alternativă.
OBIECTIVE
1. Să aplice testele statistice parametrice și neparametrice pentru testarea ipotezei.
2. Să interpreteze rezultatele testării ipotezei.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Testele statistice parametrice se folosesc pentru datele măsurate pe scala numerică (de raport
sau de interval).
❖ În cazul folosirii testelor statistice parametrice, se presupune că în populație datele sunt

distribuite normal.
❖ Testul statistic t și testul statistic z sunt exemple de teste statistice parametrice.
❖ Testele statistice neparamentrice se folosesc pentru date categoriale (nominale sau ordinale).
❖ Testul chi-pătrat (χ2) este un exemplu de test statistic neparametric. Testul chi-pătrat se
folosește pentru testarea diferenței între proporții, precum și a asocierii dintre două variabile.
❖ Testele statistice neparametrice sunt mai puțin puternice în comparație cu cele parametrice.
EXEMPLU PAS CU PAS: COMPARAREA A DOUĂ MEDII PENTRU DOUĂ EȘANTIOANE

INDEPENDENTE.
Conchideți dacă, pentru setul de date prezentat mai jos, diferența dintre două medii este
semnificativă statistic.
Unitatea de
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
observare
Nivelul Grup
colesterolului 168 258 228 230 247 156 172 165 210 264
a1
seric (mg/dl)
Grup 140 148 150 145 175 157 148 185 145 161
48
a2
Pasul 1. Formulați ipoteza nulă și ipoteza alternativă.

Ipoteza nulă: X 1 =X 2
Ipoteza alternativă (cu două cozi, test bilateral): X 1 ≠ X 2
Pasul 2. Selectați testul statistic (testul t pentru două eșantioane independente).
X 1−X 2
t=
√❑
X 1 : media pentru eșantionul 1
X 2 : media pentru eșantionul 2
SE1 : eroarea standard a mediei pentru eșantionul 1
SE2 : eroarea standard a mediei pentru eșantionul 2
Pasul 3. Selectați nivelul alfa (nivelul de semnificație) care va servi drept criteriu de respingere
sau acceptare a ipotezei nule.
Nivelul alfa (α) = 0,05
Pasul 4. Determinați valoarea critică pe care trebuie să o aibă testul statistic pentru a fi declarat
semnificativ.
a) Calculați gradele de libertate (GL):
GL = n - 1, unde n este numărul unităților de observație în eșantion.
Gl = (10 + 10) - 2 = 18
b) Determinați valoarea critică din tabelul valorilor critice pentru distribuția „t”.
✔ Folosiți “Area in 2 Tails” dacă ipoteza alternativă (H 1) este cu două cozi (test bilateral) și “Area
in 1 Tail” dacă ipoteza alternativă (H1) este cu o coadă (test unilateral).
✔ La intersecția gradelor de liberate (18) și a nivelului de semnificație α (0,05), valoarea critică a

lui t este egală cu 2,101.
49
Pasul 5. Calculați testul statistic indicat la pasul 2 pentru a găsi valoarea observată a lui t.
a) Găsiți media eșantionului pentru grupul 1 și pentru grupul 2:
Media pentru grupul 1: X 1 =210 mg/dl
Media pentru grupul 2: X 2 =155 mg/dl
b) Calculați abaterea standard pentru grupul 1 și pentru grupul 2:

Abaterea standard pentru grupul 1: s1=41 ,1 mg/dl
Abaterea standard pentru grupul 2: s2=14 ,5 mg/dl
c) Calculați eroarea standard pentru grupul 1 și pentru grupul 2:
41 , 1
ES pentru grupul 1:
√❑
14 , 5
ES pentru grupul 2:
√❑
d) Calculați testul t pentru două eșantioane independente și găsiți valoarea lui t observat:
210−155
t observat =
√❑
Pasul 6. Comparați valoarea observată a lui t (pasul 5) cu valoarea critică a lui t (pasul 4).
Formulați concluziile.
Valoarea critică a lui t = 2,101
Valoarea observată a lui t = 3,918
50
Dacă t-observat > t-critic, ipoteza nulă (H 0) poate fi respinsă și se acceptă ipoteza alternativă (H 1).
Aceasta înseamnă că valoarea lui p < 0,05 (nivelul α).
Concluzie: Diferența dintre mediile a două eșantioane este semnificativă statistic.

Valoarea lui t = 3,918, GL=18, Valoarea lui p < 0.05.
EXERCIȚII PRACTICE

1. Valoarea lui p reprezintă probabilitatea de a comite eroarea de tip II. ☐ ☐
2. Valoarea lui p se definește înaintea calculării testului statistic. ☐ ☐
3. Ipoteza nulă se respinge atunci când valoarea observată a lui t este mai ☐ ☐
mare decât valoarea critică a lui t.
4. Ipoteza nulă se respinge atunci când valoarea lui p este mai mică decât ☐ ☐
nivelul de semnificație (α).
5. Dacă valoarea observată a lui t este mai mică decât valoarea critică a lui ☐ ☐
t, atunci valoarea lui p este mai mare decât nivelul de semnificație (α).
6. Testele statistice parametrice se folosesc pentru datele nominale și ☐ ☐
ordinale.
7. Testele statistice neparametrice se folosesc pentru datele numerice ☐ ☐
distribuite simetric.
Activitatea 2. Urmează să se efectueze un studiu (trial clinic) pentru testarea faptului dacă un
medicament nou reduce sau nu cu 30% nivelul de colesterol. Formulați ipoteza nulă și ipoteza
alternativă.
H0 ________________________________________________________________
H1 ________________________________________________________________
Activitatea 3. Utilizați indicatorii sumativi referitor la tensiunea arterială sistolică (TAs) pentru
două eșantioane independente (bărbați și femei) și testați ipoteza nulă.
Indicatorul statistic Bărbați Femei
Media, mmHg 145 135
Abaterea standard, mmHg 5 10
n 14 14

1. Formulați H0 __________________________________________
ipoteza nulă și
ipoteza alternativă
H1 __________________________________________
2. Folosiți
(înscrieți) testul t
51
pentru două
eșantioane
independente.
3. Selectați nivelul
de semnificație
(alfa).
4. Determinați a) GL =
valoarea critică a
lui t pentru nivelul b) Valoarea critică a lui t =
alfa corespunzător.
5. Calculați
valoarea lui t-
ES (bărbați) =
observat:
a) Calculați
eroarea standard. ES (femei) =
b) Calculați testul
statistic de la pasul
2 și găsiți valoarea
tobs. =
observată a lui t.
6. Comparați
valoarea observată
a lui t cu valoarea
critică a lui t.
Formulați
concluzia:
Activitatea 4. Pentru setul de date prezentat la activitatea 3, calculați intervalul de încredere pentru
media populației de bărbați și pentru media populației de femei pentru nivelul de încredere de 95%
IÎ95% (bărbați) ______________________
IÎ95% (femei) ____________________
Activitatea 5. Să presupunem că media pulsului populației (𝜇) este de 70 bătăi pe minut. În

eșantionul de 15 persoane (n) selectate aleatoriu, pulsul este de 74 bătăi pe minut ( X ), iar abaterea
standard constituie 8,2 (s). Este diferența dintre media populației și media eșantionului semnificativă
statistic?

1. Formulați H0 __________________________________________
ipoteza nulă și
ipoteza alternativă.
52
H1 __________________________________________
2. Folosiți
următorul test
pentru a compara
media populației cu
media eșantionului.
X−μ
t=
ES
3. Selectați nivelul
de semnificație
(alfa).
4. Determinați a) GL =
valoarea critică a b) Valoarea critică a lui t =
lui t pentru nivelul
corespunzător a lui
alfa.
5. Calculați
valoarea observată
a lui t. ES =
a) Calculați
eroarea standard: tobs. =
b) Calculați testul
statistic de la pasul
2 și găsiți valoarea
observată a lui t.
6. Comparați
valoarea observată
a lui t cu valoarea
critică a lui t.
Formulați
concluzia:
1. Care sunt metodele parametrice de testare a ipotezei statistice?
2. Care sunt metodele neparametrice de testare a ipotezei statistice?
3. Când se aplică metodele parametrice de testare a ipotezei statistice?
4. Când se aplică metodele neparametrice de testare a ipotezei statistice?
5. Prezentați principalele considerații pentru teste parametrice vs. teste neparametrice.
53
2.3 CORELAȚIA
Data ______
INTRODUCERE
Cercetările biomedicale încearcă deseori să stabilească existența unei legături între două sau
mai multe variabile. De exemplu, există oare o legătură dintre consumul de sare și tensiunea arterială,
sau dintre fumatul de țigarete și speranța de viață? Metodele folosite pentru acest lucru se numesc
tehnici de corelație, și se concentrează pe „corelația” dintre două variabile. Corelația examinează
legătura dintre două variabile.
OBIECTIVE
1. Să interpreteze intensitatea și direcția coeficientului de corelație;
2. Să interpreteze corelograma și coeficientul de corelație;
3. Să aplice adecvat coeficienții de corelație parametrici și neparametrici și să interpreteze
rezultatele;
4. Să calculeze și să interpreteze coeficientul de determinare.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Coeficientul de corelație (r) exprimă intensitatea și direcția legăturii dintre două variabile.
❖ Variabila X se numește independentă sau explicativă (argument).
❖ Variabila Y se numește dependentă sau rezultat (efect, funcție).
❖ Valoarea coeficientului de corelație variază între -1 și +1.
❖ Direcția corelației înseamnă semnul (+ ori -) al coeficientului.
❖ Intensitatea corelației se exprimă prin mărimea coeficientului de corelație.
❖ În cazul corelației pozitive (+), valorile mari ale unei variabile (aportul de sare) sunt asociate cu
valorile mari ale altei variabile (tensiunea arterială).
❖ În cazul corelației negative (-), valorile mari ale unei variabile (consumul de tutun) sunt
asociate cu valorile mici ale altei variabile (speranța de viață).
❖ Criteriile de interpretare a intensității corelației:
✔ valoarea coeficientului de corelație între 0 și 0,29 (±) denotă lipsa corelației sau o corelație
slabă între fenomene;
✔ valoarea coeficientului de corelație între 0,30 și 0,69 (±) denotă o corelație medie între
fenomene;
54
✔ valoarea coeficientului de corelație între 0,70 și 0,99 (±) denotă o corelație puternică între
fenomene;
✔ valoarea coeficientului de corelație (±1) denotă o corelație perfectă între fenomene.
❖ Coeficientul de corelație Pearson (r) și coeficientul de corelație al rangurilor Spearman (𝒓𝒔)

sunt folosiți pentru evaluarea legăturii de corelație liniară între două variabile numerice. Dacă
legătura de corelație este curbilinie, atunci se folosesc alte tehnici de corelație.
❖ Condițiile de utilizare a coeficientului de corelație Pearson (r):
✔ două variabile numerice + distribuție normală (distribuție normală bivariată).
❖ Condițiile de utilizare a coeficientului de corelație al rangurilor Spearman (rs):
✔ două variabile ordinale;
✔ o variabilă ordinală și una numerică;
✔ două variabile numerice, în cazul când una dintre variabile sau ambele (oricare dintre cele
două variabile) nu este distribuită normal.
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Selectați intensitatea și direcția legăturii de corelație pentru următoarele exemple

(selectați un răspuns din boxele de mai jos):
A. Coeficientul de corelație Pearson = 0,0
Intensitatea:
Direcția:
B. Coeficientul de corelație Pearson = - 0,8 Intensitatea:
Direcția:
55
C. Coeficientul de corelație Pearson = 0,50
Intensitatea:
Direcția:
D. Coeficientul de corelație Pearson = 1,0
Intensitatea:
Direcția:
E. Coeficientul de corelație Pearson = 0,3
Intensitatea:
Direcția:
F. Coeficientul de corelație Pearson = 0,2

56
Intensitatea:
Direcția:
Activitatea 2. Selectați coeficientul de corelație potrivit (coeficientul de corelație Pearson ori

coeficientul de corelație al rangurilor Spearman) pentru situațiile de mai jos.
Coeficientul de Coeficientul de
Variabila X Variabila Y Distribuția datelor corelație corelație
Pearson Spearman
Aportul de Tensiunea X și Y sunt distribuite ☐ ☐
sare arterială normal
Aportul de Tensiunea Numai X este distribuită ☐ ☐
Aportul de Tensiunea Numai Y este distribuită ☐ ☐
Aportul de Tensiunea X și Y sunt asimetrice ☐ ☐
sare arterială
Scorul Apgar Vârsta mamei Y este distribuită normal ☐ ☐
Scorul Apgar Nivelul de - ☐ ☐
educație al
mamei
Stadiul Vârsta Y este cu asimetrie pe ☐ ☐
cancerului pacientului stânga
Activitatea 3. Un set de date cuprinde 251 de femei cu vârsta de 15 ani și mai mult. Asocierea
dintre vârstă și masa corporală este curbilinie. Ambele variabile sunt distribuite aproximativ normal.
a) Poate fi folosit coeficientul de corelație Pearson sau coeficientul de corelație al rangurilor

Spearman?
DA NU
☐ ☐
57
b) Dacă nu, de ce?
Activitatea 4. Se analizează datele dintr-un eșantion de 780 de femei care s-au prezentat la prima
lor vizită clinică antenatală.
a) Ce direcție a legăturii dintre vârsta maternă (în ani) și paritate (rangul nou-născutului) poate fi
prezisă?
b) Ce indicator statistic poate fi utilizat pentru a cuantifica intensitatea asocierii dintre cele două
variabile?
Activitatea 5. Pentru fiecare din situațiile de mai jos, specificați variabila independentă și variabila
dependentă.
Variabila
Variabila
Descrierea situației independent
dependentă
ă
a) Se efectuează un studiu pentru a determina dacă conducătorii auto
vârstnici sunt implicați într-un număr mai mare de decese în
coliziunile (accidentele) rutiere în comparație cu alți conducători
auto. Numărul de decese la 100.000 de conducători auto este
comparat cu vârsta conducătorilor auto.
b) Se efectuează un studiu pentru a determina dacă venitul anual se
modifică în funcție de numărul membrilor familiei.
c) La stabilirea primei de asigurare, companiile de asigurări iau
parțial în considerare vârsta solicitantului.
d) Indicele masei corporale variază în funcție de nivelul activității
fizice.
e) Se efectuează un studiu pentru a determina dacă un nivel mai înalt
de educație reduce rata crimelor în populație.
f) Se efectuează un studiu pentru a determina dacă nivelul crescut de
colesterol crește riscul de infarct miocardic.
g) Statutul nutrițional al copiilor variază în funcție de venitul
gospodăriei.
Activitatea 6. Citiți următorul rezumat și selectați ADEVĂRAT sau FALS în tabelul de mai jos.
Un set de date cuprinde 754 de participanți cu vârsta de 15 ani și mai mult. În calitate de variabile
sunt utilizate tendința cu privire la ratele de suicid și prescrierea medicamentelor antidepresante,
conform sexului și grupelor de vârstă de 10 ani.
58
Asocierea dintre tendința cu privire la ratele de suicid și prescrierea medicamentelor
antidepresante a fost măsurată cu ajutorul coeficientului de corelație al rangurilor Spearman. La femei
rs = −0,74, iar la bărbați rs = −0,62.
1. Rata de prescriere a medicamentelor antidepresante este o variabilă ☐ ☐

explicativă (independentă).
2. Rata de suicid este o variabilă de efect (dependentă). ☐ ☐
3. Cu cât este mai mare rata de prescriere a medicamentelor ☐ ☐

antidepresante, cu atât este mai mare rata de suicid.
4. Cu cât este mai mare rata de prescriere a medicamentelor ☐ ☐
antidepresante, cu atât este mai mică rata de suicid.
5. Direcția legăturii de corelație este pozitivă. ☐ ☐
6. Intensitatea legăturii de corelație este mai puternică la femei și mai ☐ ☐

slabă la bărbați.
Activitatea 7. Într-un studiu, coeficientul de corelație dintre aportul de sare și tensiunea arterială
(r) constituie de 0,40.
a) Calculați coeficientul de determinare.
c) Ce arată acesta?
Activitatea 8. Au fost testați 200 de voluntari. S-a stabilit o legătură de corelație puternică
negativă între nivelul de activitate fizică și adaosul în greutate.
a) Puteți concluziona că lipsa exercițiilor fizice duce la (provoacă) adaos în greutate?
DA NU
☐ ☐
b) Ce variabile de confuzie ar putea exista?
1. În ce condiții este preferabilă utilizarea corelației?
2. Care sunt punctele forte și limitările coeficientului de corelație Pearson?
3. Prin ce diferă coeficientul de corelație al rangurilor Spearman de coeficientul de corelație
Pearson?
59
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETĂRII
3.1 INTRODUCERE ÎN METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE. ETAPELE

CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE. STUDIILE DE CAZ ȘI STUDIILE TRANSVERSALE
Data ________
INTRODUCERE
Cercetarea este o activitate structurată ce utilizează metode științifice corespunzătoare cu
scopul rezolvării unei probleme și creării de noi cunoștințe. La această lecție practică veți învăța despre
etapele procesului de cercetare, diferite tipuri de studii epidemiologice utilizate în cercetarea medicală,
precum și despre avantajele și dezavantajele seriilor de cazuri și studiilor transversale.
OBIECTIVE
1. Să aplice conceptele de bază în domeniul metodologiei cercetării;
2. Să identifice tipurile de eșantionare;
3. Să recunoască tipurile de erori în cercetare;
4. Să aplice principiile studiilor serii de cazuri și studiilor transversale;
5. Să recunoască avantajele și dezavantajele studiilor serii de cazuri și studiilor transversale;
6. Să interpreteze rezultatele studiilor observaționale descriptive.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Din punct de vedere al aplicabilității, studiile (cercetarea) pot fi fundamentale și aplicate.
❖ Din punct de vedere al procesului aplicat pentru a răspunde la o întrebare de cercetare, studiile
pot fi cantitative și calitative.
❖ Există diferite metode de eșantionare probabilistică (nedirijată) și non-probabilistică (dirijată).

În cazul folosirii metodelor de eșantionare probabilistică, probabilitatea de selecție a unităților
de observație din populație în eșantion este una cunoscută.
❖ În medicină sunt două categorii de studii: studii în care subiecții sunt observați
(observaționale), și studii, în care este observat efectul unei intervenții (experimentale) și
metaanalize (studii care nu sunt nici observaționale și nici experimentale).
❖ Studiile descriptive pot doar formula ipoteza cu privire la legătura posibilă dintre un factor de
risc și un efect.
❖ Studiile analitice pot evalua (analiza) legătura dintre un factor de risc și un efect (de ex., boală,
deces). Acestea pot testa ipoteza cu privire la cauzalitate.
60
❖ Eroarea apare atunci când modul în care este proiectat și realizat un studiu provoacă o eroare în
rezultate și concluzii. Eroarea se poate datora modului în care au fost selectați subiecții sau au
fost colectate și analizate datele.
❖ Eroarea de evocare este o eroare sistematică și apare atunci când participanții la studiu sunt
sistematic mai mult sau mai puțin susceptibili să-și amintească informații despre expunere în
funcție de starea lor de efect.
❖ Într-un studiu cu privire la faptul dacă factorul A este cauza bolii B, se spune că un al treilea
factor, factorul X, este un factor de confuzie, dacă factorul X este un factor de risc cunoscut
pentru boala B, și factorul X se asociază cu factorul A, dar nu este un efect al factorului A.
❖ Studiile observaționale pot fi prospective (de cohortă), retrospective (caz-control), sau pot
examina simultan evenimentele (transversale). Studiile de cohortă furnizează în general dovezi
mai puternice în comparație cu celelalte două tipuri de studii.
❖ Studiile transversale se mai numesc studii de prevalență sau studii comunitare.
❖ Studiile transversale colectează informații despre expunere și efect o singură dată și în același
monent de timp.
❖ Fiecare tip de studiu are avantaje și dezavantaje specifice.
EXERCIȚII PRACTICE
Afirmațiile ADEVĂRAT FALS

1. Cercetarea este o activitate structurată de creare a noi cunoștințe. ☐ ☐
2. Cercetarea este orice activitate de scriere a unui cercetător. ☐ ☐
3. Cercetarea poate clasificată în cantitativă și calitativă. ☐ ☐
4. Cercetarea poate clasificată ca fundamentală și aplicată.
5. Prima etapă a procesului de cercetare este formularea scopului și a ☐ ☐
obiectivelor.
6. Erorile întâmplătoare afectează puternic (în mare măsură) ☐ ☐
rezultatele studiului.
7. Erorile sistematice afectează mai puțin (în măsură mai mica) ☐ ☐
rezultatele studiului.
8. Designul studiului poate fi descriptiv sau analitic. ☐ ☐
9. Designul studiului poate fi observațional sau experimental. ☐ ☐
10. „Expunerea” înseamnă „boală”. ☐ ☐
11. „Efectul” înseamnă „factor de risc”. ☐ ☐
12. Factorul de confuzie este o variabilă asociată atât cu expunerea, ☐ ☐
61
cât și cu efectul.
13. Studiile descriptive testează ipoteza cu privire la legătura dintre ☐ ☐
expunere și efect.
14. Studiile analitice formulează ipoteza cu privire la legătura dintre ☐ ☐
expunere și efect.
15. Studiile transversale colectează două sau mai multe seturi de
observații pentru fiecare subiect participant la studiu pe parcursul ☐ ☐
unei perioade de timp.
16. Studiile serii de cazuri descriu observațiile asupra unui număr mic ☐ ☐
de pacienți.
17. Studiile transversale se mai numesc studii de prevalență. ☐ ☐
Activitatea 2. Numiți metoda de eșantionare folosită în fiecare dintre situațiile descrise mai jos.
a) Eșantionare aleatorie simplă
b) Eșantionare stratificată
c) Eșantionare sistematică
d) Eșantionare în cuiburi
e) Eșantionare de comoditate/conveniență
f) Eșantionarea de cotă.
a) Într-un aeroport, o femeie distribuie chestionare călătorilor, solicitându-le să evalueze serviciile

aeroportuare. Ea nu-i întreabă pe călătorii care merg grăbiți prin aeroport cu mâinile pline cu bagaje, în
schimb îi întreabă pe toți cei care stau lângă porțile de ieșire și nu ațipesc în timp ce așteaptă.
Metoda de eșantionare este __________
b) O profesoară vrea să știe dacă studenții săi își fac temele pentru acasă, astfel că ea selectează
aleatoriu rândurile unu și patru și apoi apelează toți studenții din rândul unu și toți studenții din rândul
patru să prezinte clasei soluțiile la problemele – temă pentru acasă.
c) Administrația universității dorește informații despre satisfacția studenților cu privire la procesul

de predare. Pe parcursul a trei săptămâni, câte 100 de studenți selectați aleatoriu de la fiecare facultate,
primesc chestionare în care trebuie să răspundă la întrebări despre gradul de satisfacție, precum și
despre alte variabile de interes.
d) Un bibliotecar de la o bibliotecă universitară dorește să stabilească ce proporție din utilizatorii

bibliotecii sunt studenți. El are o foaie de calcul pe care marchează dacă cărțile sunt consultate de un
profesor sau un student. Bibliotecarul înregistrează aceste date pentru fiecare a patra persoană care
consultă cărțile.
e) O echipă de cercetare medicală dorește să evalueze atitudinile și practicile populației față de

testul de screening pentru diabet. Datele de la recensământ au fost utilizate pentru a selecta aleatoriu
un eșantion de bărbați și un eșantion de femei, ambele proporțional numărului de femei și de bărbați,
corespunzător. Un chestionar, care întreba persoana despre faptul aplicării unui test de screening pe
parcursul ultimilor doi ani, a fost aplicat persoanelor selectate.
62
f) O echipă de cercetare în domeniul sănătății publice dorește să evalueze statutul nutrițional al

copiilor din clasa a doua din regiunea A. Copiii au fost selectați aleatoriu din 30 de școli primare din
totalul de 650 de școli din regiune. Fiecare al 10-lea elev de clasa a doua din cadrul școlii selectate a
fost măsurat pentru determinarea statutului nutrițional.
g) Un cercetător dorește să știe dacă populația din regiunea B respectă recomandările autorităților
pentru a limita răspândirea virusului SARs-Cov-2/COVID-19. Apelul prin telefon a fost utilizat pentru
a colecta datele. Chestionarul a fost aplicat primelor 1000 de persoane adulte care au răspuns la apel.
Activitatea 4. Clasificați următoarele tipuri de studii:
Observațional / Descriptiv / Analitic

Tipul studiului
Experimental
1. Studiu de cohortă
2. Studiu transversal
3. Serie de cazuri
4. Trial clinic (studiu clinic randomizat)
5. Studiu caz-control
Activitatea 5. Alegeți avantajele ADEVĂRATE pentru studiile serii de cazuri sau studiile
transversale ori pentru ambele.
Studii serii de Studii

Avantaje
cazuri transversale
1. Ușor de scris. ☐ ☐
2. Poate fi utilizat pentru formularea ipotezei statistice. ☐ ☐
3. Oferă informații despre prevalența unui efect sau a ☐ ☐
unei expuneri într-o populație.
4. Este util pentru procedurile de testare (de exemplu, ☐ ☐
screening-ul populației pentru cancerul uterin).
5. Poate fi studiată o serie de diferiți factori de risc. ☐ ☐
Activitatea 6. Alegeți dezavantajele ADEVĂRATE pentru studiile serii de cazuri sau studiile
transversale ori pentru ambele:
Studii serii de Studii

Dezavantaje
cazuri transversale
1. Sensibil la erori. ☐ ☐
63
2. Nu oferă nici o dovadă cu privire la cauzalitate. ☐ ☐
3. Nu oferă dovezi despre fluxul evenimentelor. ☐ ☐
4. Eroarea de evocare este o problemă. ☐ ☐
5. Factorul de confuzie poate fi distribuit inegal. ☐ ☐
Activitatea 7. Citiți rezumatul de mai jos și definiți tipul de studiu (studiu de caz sau studiu
transversal).
Sarkar S. et al. (2012) prezintă șapte pacienți, toți bărbați, care au solicitat tratament la centrul
pentru dependență de tramadol. Majoritatea foloseau alte opioide în anumite momente din viața lor.
Utilizarea tramadolului de către aceștia a început cu o prescripție de tramadol pentru detoxifierea de
opioide, pentru cefalee și dureri corporale, și ca alternativă la opioidele injectabile. Dozele de tramadol
au variat între 50 și 1500 mg pe zi. Toate persoanele au raportat euforie la utilizarea tramadolului.
Patru pacienți au fost tratați cu naltrexonă, dar au avut o complianță slabă.
Serie de cazuri Transversal

Tipul de studiu
☐ ☐
Activitatea 8. Citiți următorul rezumat și răspundeți la întrebările de mai jos.

Naim Degirmenci et al. (2018) a colectat date de la un eșantion de 31.091 de elevi de gimnaziu din
clasele 8-13 cu vârsta de 12-19 ani din Norvegia. Clasa, mediul de reședință, statutul socioeconomic,
activitatea fizică și timpul de ședere în fața ecranului în timpul liber au fost incluse în analize de
regresie multiplă pentru a investiga asocierea lor cu consumul zilnic și crescut (≥de patru ori pe
săptămână) de băuturi energizante. 52,3% dintre respondenți au fost consumatori de băuturi
energizante, iar 3,5% au avut un consum crescut.
Întrebarea Spațiu pentru răspuns
1. Definiți tipul de studiu.
2. Care este mărimea eșantionului?
3. Enumerați expunerile analizate în studiu.
4. Numiți efectul(ele) analizat în studiu.
Activitatea 9. Citiți următorul rezumat și răspundeți la întrebările de mai jos.

Wilf Miron R et al. (2019) au examinat comportamentele de sănătate, starea de sănătate percepută
și stresul emoțional în rândul medicilor și au analizat efectele caracteristicilor personale și ale locului
de muncă asupra acestor puncte de final. Toți cei 25.590 de medici, care erau membri ai Asociației
medicale israeliene în 2015, au fost invitați prin e-mail să participe la studiu. Din cei 14.694 de medici
care au deschis e-mailul, au răspuns 4.832 (32,9%). 21% au raportat o stare de sănătate precară sau
acceptabilă, 36% au simțit un stres emoțional considerabil, 57% au fost supraponderali sau obezi, 71%
nu au îndeplinit nivelul recomandat de activitate fizică, 79% nu au îndeplinit indicatorul compus cu
64
privire la alimentația sănătoasă, 8% erau fumători actuali, 25% au dormit 5 ore sau mai puțin, iar 57%
nu au vizitat cu regularitate medicul.
2. Ce sinonime cunoașteți pentru acest tip de

studiu?
3. Care este mărimea eșantionului?
4. Numiți efectul(le) analizat în studiu.
5. Numiți expunerea(le) analizată studiu.
6. Care este prevalența medicilor ce dorm 5

ore sau mai puțin?
1. Dați definiția și caracteristicile cercetării.
2. Rolul validității în procesul de cercetare.
3. Caracteristicile cercetării: însemnătatea lor. Dați exemple pentru fiecare caracteristică.
4. Clasificarea tipurilor de cercetare.
5. Clasificarea tipurilor de cercetare după aplicație: tipurile și semnificația acestora. Dați câte un
exemplu pentru fiecare.
6. Clasificarea tipurilor de cercetare din punct de vedere al obiectivelor: tipurile și semnificația lor.
Dați câte un exemplu pentru fiecare.
7. Etapele procesului de cercetare: conținutul și particularitățile acestora.
8. Formularea problemei de cercetare: funcţia principală şi consideraţii de selecţie.
9. Etapele formulării problemei de cercetare: conținutul și particularitățile acestora. Dați exemple.
10. Sinteza literaturii: funcțiile, procedurile și sistemele de citare a referințelor.
11. Scopul și obiectivele cercetării: definiție și reguli de formulare.
12. Clasificarea tipurilor de studii.
13. Studiile observaționale versus studiile experimentale: semnificația și particularitățile.
Avantajele și dezavantajele. Dați exemple.
65
3.2 STUDIILE OBSERVAȚIONALE ANALITICE. STUDIILE CAZ-CONTROL
ȘI STUDIILE DE COHORTĂ
Data________
INTRODUCERE
La această lecție practică veți învăța despre două tipuri de studii observaționale analitice. Unul din
ele este prospectiv (de cohortă), iar celălalt retrospectiv (caz-control). Fiecare dintre aceste studii are
avantaje și dezavantaje.
OBIECTIVE
1. Să aplice principiile studiilor caz-control și de cohortă.
2. Să recunoască avantajele și dezavantajele studiilor observaționale analitice.
3. Să calculeze și să interpreteze măsurile de asociere folosite în studiul caz-control (raportul
șanselor (cotelor)) și studiilor de cohortă (riscul relativ, fracția atribuibilă).
4. Să interpreteze rezultatele studiilor observaționale analitice.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Studiul caz-control include un grup de cazuri (cei cu un efect) și un grup de control (cei fără
efect).
❖ În studiul caz-control, informația despre expunere se colectează retrospectiv.
❖ Deși studiul caz-control oferă informații despre cauzalitate, eroarea de evocare este o
problemă comună.
❖ Împerecherea în studiile caz-control reduce influența factorilor de confuzie.
❖ Raportul șanselor (cotelor) arată de câte ori mai mare a fost probabilitatea cazurilor să fi fost
expuse la factorul de risc în comparație cu controalele.
❖ Cohorta este un grup de persoane care nu are boala de interes (efectul) și care a fost selectată și
apoi observată o perioadă îndelungată de timp.
❖ Într-un studiu de cohortă, cercetătorul va colecta informația despre cazurile noi de boală
(incidența) pe parcursul examenelor regulate care vor fi efectuate în viitor (prospectiv).
❖ Într-un studiu longitudinal, sunt colectate două sau mai multe seturi de date pentru fiecare
subiect din studiu pe parcursul unei perioade de timp.
❖ Studiile de cohortă se numesc prospective, longitudinale, de urmărire, de incidență.
66
❖ Riscul relativ arată de câte ori mai multe șanse de a se îmbolnăvi are o persoană expusă în
comparație cu o persoană neexpusă.
❖ Riscul atribuibil indică proporția incidenței bolii care poate fi atribuită (sau explicată de) unei
expuneri specifice (printre cei care au fost expuși).
❖ Într-un studiu caz-control, se cunoaște efectul și se caută expunerea în trecut sau retrospectiv.
❖ Într-un studiu de cohortă, se cunoaște expunerea, iar subiecții sunt urmăriți pe parcursul unei
perioade de timp în așteptarea efectului în cauză (în viitor sau prospectiv).
EXEMPLU PAS CU PAS: CALCULAREA INDICATORILOR DE ASOCIERE ÎN STUDIILE

CAZ-CONTROL ȘI DE COHORTĂ
Pentru datele prezentate în tabelul de mai jos, calculați și interpretați indicatorii de asociere pentru
studiile caz-control și de cohortă.
Efectul (boala)
Factorul de risc Cu cancer Fără cancer pulmonar
Total
pulmonar (casuri) (controale)
Expuși (fumători înrăiți) 183 825 1008
Neexpuși (nefumători) 12 1062 1074
Total 195 1887 2082
1. Studiul caz-control
Raportul cotelor (șanselor) = (183/12) / (825/1062) = (183×1062) / (12×825) = 19,6.
Interpretare: în prezentul studiu caz-control, o persoană cu cancer pulmonar a avut o probabilitate
de 19,6 ori mai mare să fi fost expusă la factorul de risc (fumatul de țigarete) în comparație cu o
persoană fără cancer pulmonar.
2. Studiul de cohortă
Incidența cancerului pulmonar printre expuși = 183/1008 = 0,18 ori 18%.
Incidența cancerului pulmonar printre neexpuși = 12/1074 = 0,01 ori 1%.
Riscul relativ = 0,18/0,01 = 18.
Interpretare: în prezentul studiu de cohortă, persoanele, fumători înrăiți, au avut o probabilitate de
18 ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii.
Riscul atribuibil = (0,18 – 0,01) / 0,18 ∗ 100 = 94%.

Interpretare: În prezentul studiu de cohortă, 94% din incidența cancerului pulmonar printre
fumători este atribuibilă fumatului. 94% din cazurile de cancer pulmonar printre fumători sunt
atribuibile fumatului.
EXERCIȚII PRACTICE
67
Afirmațiile ADEVĂRAT FALS

1. Studiul caz-control este un tip de studiu retrospectiv. ☐ ☐
2. Studiul de cohortă este un tip de studiu prospectiv. ☐ ☐
3. În studiul de cohortă, cercetătorul observă pasiv evoluția ☐ ☐
bolii.
4. În studiul caz-control, subiecții sunt definiți în funcție de ☐ ☐
prezența sau absența expunerii și sunt urmăriți pentru apariția
bolii.
5. Studiul de cohortă examinează expuneri multiple în legătură ☐ ☐
cu o boală.
6. În studiul caz-control, subiecții sunt definiți ca două grupuri ☐ ☐
împerecheate și se compară istoricul expunerii lor.
7. Studiul caz-control răspunde la întrebarea „Ce se întâmplă ☐ ☐
acum?”
8. Studiul de cohortă pune întrebarea „Ce se va întâmpla?” ☐ ☐
9. Studiul de cohortă măsoară incidența bolii. ☐ ☐
10. În studiul caz-control, „cazurile” sunt subiecții fără efectul ☐ ☐
(boala) de interes.
11. În studiul caz-control, „controalele” sunt subiecții cu efectul ☐ ☐
(boala) de interes.
12. „Împerecherea” (potrivirea) este procedura folosită pentru a ☐ ☐
asocia „cazurile” cu „controalele” în studiul caz-control.
13. Împerecherea (potrivirea) subiecților în funcție de vârstă și ☐ ☐
sex este un exemplu folosit în studiul caz-control care
studiază diabetul.
14. Raportul cotelor (OR) este măsura de asociere calculată în ☐ ☐
studiul caz-control.
15. Riscul relativ (RR) este măsura de asociere calculată în ☐ ☐
studiul de cohortă.
16. Persoanele care au boala au o probabilitate de 3,5 ori mai ☐ ☐
mare să nu fi fost expuși în comparație cu persoanele fără
boală, este interpretarea RR.
17. Persoanele expuse au o probabilitate de 3,5 ori mai mare să ☐ ☐
nu dezvolte boala în comparație cu persoanele neexpuse,
este interpretarea OR.
18. 50% dintre persoanele care au efectul printre cele expuse ☐ ☐
sunt atribuibile expunerii lor, este interpretarea RA.
19. Persoanele expuse au o probabilitate de 3,5 ori mai mare să ☐ ☐
68
dezvolte boala în comparație cu persoanele neexpuse, este
interpretarea RR.
20. Persoanele care au boala au o probabilitate de 4,5 ori mai ☐ ☐
mare să fi fost expuse în comparație cu persoanele fără
boală, este interpretarea OR.
Activitatea 2. Alegeți avantajele ADEVĂRATE pentru studiile caz-control sau pentru

studiile de cohortă, ori pentru ambele tipuri de studii.
Studii caz- Studii de

Avantaje
control cohortă
1. Poate studia efectele pe termen lung ale unei expuneri într-o ☐ ☐
perioadă scurtă de timp.
2. Este potrivit pentru bolile rare. ☐ ☐
3. Este potrivit pentru expunerile rare. ☐ ☐
4. Este relativ rapid și relativ mai puțin costisitor. ☐ ☐
5. Oferă dovezi privind cauzalitatea. ☐ ☐
6. Poate studia efectele multiple ale unei expuneri. ☐ ☐
7. Poate studia expunerile multiple pentru o boală. ☐ ☐
8. Oferă informații despre incidența unui efect într-o populație. ☐ ☐
9. Relativ mai puține erori sistematice. ☐ ☐
Activitatea 3. Alegeți dezavantajele ADEVĂRATE pentru studiile caz-control sau pentru

studiile de cohortă ori pentru ambele tipuri de studii:
Studii caz- Studii de

Dezavantaje
control cohortă
1. Implică o perioadă lungă de urmărire. ☐ ☐
2. Este susceptibil la erori de evocare. ☐ ☐
3. Pierdere din urmărire. ☐ ☐
4. Nu oferă dovezi despre fluxul evenimentelor. ☐ ☐
5. Este costisitor. ☐ ☐
6. Factorii de confuzie pot fi distribuiți inegal. ☐ ☐
7. Este costisitor și ineficient pentru studierea bolilor rare. ☐ ☐
8. Dificil de selectat grupul de control. ☐ ☐
9. Este ineficient pentru bolile rare. ☐ ☐
10. Împerecherea scade influența factorilor de confuzie. ☐ ☐
69
Activitatea 4. Citiți următorul rezumat și completați tabelele prezentate mai jos.
Kapoor R et al. (2013) au efectuat un studiu pentru a examina factorii de risc printre persoanele cu
caz deja diagnosticat de boala ischemică a inimii internate în trei spitale de nivel terțiar din
Ahmedabad, India. Au fost recrutați o sută de pacienți cu diagnosticul de boală ischemică a cordului
deja stabilit, care au fost comparați cu alți 100 de pacienți din aceleași spitale, internați pentru alte boli
decât boala ischemică a inimii. Împerecherea s-a făcut după vârstă și sex. Studiul a fost realizat în
perioada aprilie – august 2012. Datele cu privire la o serie de factori de risc, inclusiv vârstă, sex,
consumul de alcool și de tutun, stilul de viață sedentar și diabet au fost colectate de la participanții la
studiu. Studiul a relevat că 56 de participanți din grupul caz și 8 participanți din grupul de control erau
consumatori de alcool.
4.1. Răspundeți la întrebările din tabelul de mai jos.
2. Numiți cele două grupuri de subiecți,

participanți la studiu.
3. Indicați durata colectării datelor.
4. Enumerați expunerile analizate în studiu.
5. Numiți efectul(e) analizat în studiu.
4.2. Prezentați (aranjați) datele în următorul tabel 2x2.
Expunerea: Efectul: ___________________

______________ Total
Da Nu
Da
Nu
Total
4.3. Calculați raportul cotelor (odds ratio):
4.4. Oferiți o interpretare a rezultatelor prin cuvinte:
Activitatea 5. Citiți următorul rezumat și completați tabelele de mai jos.

Rico-Campa A et al. (2019) au evaluat asocierea dintre consumul de alimente ultra-procesate și
mortalitatea din toate cauzele. Între decembrie 1999 și februarie 2014, 19.899 de participanți la studiu
cu vârsta cuprinsă între 20 și 91 de ani au fost urmăriți la fiecare doi ani cu privire la consumul de
70
alimente ultra-procesate. 9.950 de participanți au consumat trei și mai multe porții pe zi de alimente
ultra-procesate. Din totalul de 335 de decese care au avut loc în perioada de urmărire, 204 de decese s-
au înregistrat în grupul care a consumat trei și mai multe porții pe zi de alimente ultra-procesate
(expuși) și 131 de decese în grupul care a consumat două porții și mai puțin de alimente ultra-procesate
(neexpuși).
5.1. Răspundeți la întrebările din tabelul de mai jos.
2. Indicați mărimea cohortei.
3. Numiți cele două grupe de participanți la

studiu.
4. Indicați durata colectării datelor.
5. Indicați intervalul de urmărire.
6. Numiți expunerea analizată în studiu.
7. Numiți efectul analizat în studiu.
5.2. Prezentați (aranjați) datele în următorul tabel 2x2.
Expunerea: Efectul: ________________

_________________ Total
Da Nu
Da
Nu
Total
5.3. Calculați riscul relativ:
5.4. Oferiți o interpretare a rezultatelor prin cuvinte:
5.5. Calculați fracția (riscul) atribuibilă:
71
5.6. Interpretați rezultatele:
1. Specificați diferența principală dintre următoarele tipuri de studii: studiul caz-control și studiul
de cohortă. Dați exemple.
2. Principalele măsuri de asociere ale studiului caz-control: definiție și semnificație, interpretare.
3. Principalele măsuri de asociere ale studiului de cohortă: definiție și semnificație, interpretare.
72
3.3 STUDIILE CLINICE
Data_________
INTRODUCERE
În medicină, studiile experimentale se numesc trialuri (studii) clinice și implică o intervenție, o
manoperă controlată de cercetător, cum ar fi un medicament, o procedură sau un tratament, iar
interesul constă în efectul intervenției asupra subiecților din studiu. La această lecție practică, veți
învăța despre diferite tipuri de trialuri clinice, avantajele și dezavantajele lor.
OBIECTIVE
1. Să facă diferență între diferite tipuri de trialuri clinice.
2. Să recunoască principiile diferitor tipuri de trialuri clinice.
3. Să formuleze avantajele și dezavantajele trialurilor clinice.
4. Să calculeze și să interpreteze măsurile de asociere folosite în trialurile clinice (RR, RRR,
RAR, NNT).
5. Să interpreteze rezultatele.
CONCEPTE DE BAZĂ
❖ Studiile care implică intervenții se numesc studii experimentale sau trialuri (studii) clinice. Ele
oferă dovezi mai puternice decât studiile analitice observaționale.
❖ Trialurile clinice fără control (subiecți care nu primesc intervenția) sunt dificil de interpretat și
nu oferă dovezi puternice.
❖ În trialurile clinice randomizate (RCT) sau trialurile (studiile) clinice controlate randomizate
(RCCT), subiecții sunt alocați aleatoriu grupului „experimental” și grupului „control”. Aceasta
este unica și cea mai bună cale de minimizare a erorilor în studiile clinice.
❖ În studiul încrucișat (crossover), comparațiile dintre medicament și placebo se efectuează

pentru fiecare dintre subiecți.
❖ În studiile clinice dublu-orb, nici subiecții și nici cercetătorii nu știu din care grup (grupul de
control sau grupul de tratament) face parte subiectul. Atunci când doar subiectul nu știe acest
lucru, studiul se numește orb.
EXEMPLU PAS CU PAS: CALCULAREA INDICATORILOR DE ASOCIERE ÎN STUDIILE

CLINICE
West of Scotland Coronary Prevention Study (WOSCOPS) (Shepherd et al., 1995) a fost un studiu
clinic randomizat dublu-orb, în care 6595 de bărbați cu nivelul crescut de colesterol, au fost repartizați
aleatoriu să ia fie placebo, fie medicamentul care reduce colesterolul, pravastatina, pentru o durată
medie de 4,9 ani.
73
În grupul placebo (3293 de bărbați) s-au înregistrat 73 de decese din cauze cardiovasculare. În
grupul pravastatina (3302 de bărbați), s-au înregistrat 50 de decese cardiovasculare.
Expunerea (pravastatină)
Efectul Grupul de control
Grupul experimental
Total
(pravastatină) (placebo)
Deces 50 73 123
Viu (în viață) 3252 3220 6472
Total 3302 3293 6595
REE: Rata mortalității în grupul experimental = 50 / 3302 = 0,015 ori 1,5%.

REC: Rata mortalității în grupul placebo = 73 / 3293 = 0,022 ori 2,2%.
RR: Riscul relativ de deces = REE / REC = 0,015 / 0,022 = 0,68.
Interpretarea RR: dacă RR<1, atunci intervenția este benefică.
RRR: Reducerea relativă a riscului = (REC − REE) / REC = 1 − RR = 1 – 0,68 = 0,32 ori 32%.
Interpretarea RRR: Reducerea relativă a riscului = 32%. Aceasta înseamnă că medicamentul a
prevenit 32% din decesele cardiovasculare.
RAR: Reducerea absolută a riscului = REC – REE = 0,022 – 0,015 = 0,007 ori 0,7%.
Interpretarea RAR: Reducerea absolută a riscului este de 0,7%. Acest lucru înseamnă că 0,7% din
toți bărbații care au primit medicamentul pe parcrusl a 4,9 ani, au fost salvați (au evitat) de decesul
cardiovascular. Mai puțin de 1 persoană la 100 sau 7 persoane la 1000 de persoane au evitat decesul
cardiovascular luând pravastatină.
NNT: Numărul necesar de tratat = 1 / RAR = 1 / 0,007 = 143.
Interpretarea NNT: 143 de pacienți trebuie să fie tratați pentru a salva o viață.
EXERCIȚII PRACTICE
Activitatea 1. Alegeți ADEVĂRAT sau FALS pentru următoarele afirmații despre trialurile
(studiile) clinice.

1. Trialurile clinice sunt un tip de studiu observațional. ☐ ☐
2. Trialurile clinice sunt un tip de studiu analitic. ☐ ☐
3. Studiile clinice sunt studii transversale. ☐ ☐
4. Problema cu privire la cauzalitate este soluționată în cadrul ☐ ☐
trialurilor clinice.
5. Studiile experimentale studiază prevenirea și tratamentul ☐ ☐
bolilor.
74
6. Trialurile clinice pot utiliza modelul de tratament în paralel ori ☐ ☐
modelul de tratament succesiv.
7. În trialul clinic ce utilizează modelul de tratament în paralel, ☐ ☐
grupul experimental primește placebo, iar grupul de control
primește medicamentul nou.
8. Riscul relativ este un indicator de asociere potrivit pentru ☐ ☐
trialurile clinice.
9. Trialul clinic sugerează că un investigator manipulează în mod ☐ ☐
activ care dintre grupuri primește medicamentul studiat.
10. Modelul de tratament încrucișat este un trial clinic ce utilizează ☐ ☐
modelul de tratament succesiv.
11. Trialul clinic, ce utilizează modelul de tratament succesiv, are o ☐ ☐
perioadă de spălare.
12. În studiul clinic, randomizarea înseamnă că subiecții sunt ☐ ☐
repartizați aleatoriu în grupul experimental și cel de control.
13. Reducerea absolută a riscului (RAR) se calculează ca diferența ☐ ☐
dintre rata evenimentului experimental și rata evenimentului de
control.
14. Numărul necesar de tratat (NNT) se definește ca RRR-RAR. ☐ ☐
15. În trialul clinic cu modelul de tratament în paralel subiecții sunt ☐ ☐
alocați grupului de observare și grupului experimental.
16. În trialul clinic orb subiecții nu cunosc ce intervenție primesc. ☐ ☐
Activitatea 2. Alegeți avantajele ADEVĂRATE sau FALSE pentru trialurile clinice.
Avantaje ADEVĂRAT FALS

1. Poate fi studiat un singur factor de risc. ☐ ☐
2. Oferă o dovadă puternică a cauzalității. ☐ ☐
3. Pot fi folosite pentru testarea ipotezei. ☐ ☐
4. Mai puține erori în comparație cu alte tipuri de studii. ☐ ☐
5. Oferă informații despre prevalența unui efect în populație. ☐ ☐
6. Controalele istorice pot fi folosite în studiile preliminare. ☐ ☐
Activitatea 3. Alegeți dezavantajele ADEVĂRATE sau FALSE pentru trialurile clinice.
Dezavantaje ADEVĂRAT FALS
75
1. Susceptibile la erori. ☐ ☐
2. Costisitoare. ☐ ☐
3. Nu oferă informații cu privire la fluxul evenimentelor. ☐ ☐
4. Necesită timp. ☐ ☐
5. Implică aspecte etice. ☐ ☐
6. Conformarea participanților este o problemă. ☐ ☐
Activitatea 4. Citiți următorul rezumat și completați tabelele de mai jos.

Trialul clinic randomizat de evaluare a terapiei COVID-19 (RECOVERY) (Horby PW et al, 2020)
a fost un studiu clinic randomizat, controlat, de comparare a unui spectru de tratamente posibile cu
îngrijirile obișnuite la pacienții internați cu COVID-19. Sunt raportate rezultatele preliminare de
comparare a dexametazonului administrat în doză de 6 mg pe zi pentru o perioadă de până la 10 zile vs
doar îngrijirile obișnuite. Efectul primar a fost mortalitatea pe parcursul a 28 de zile. 2104 de pacienți
alocați aleatoriu să primească dexametazon au fost comparați cu 4321 de pacienți alocați concomitent
pentru îngrijirile obișnuite. În total, 454 de pacienți alocați dexametazonului și 1065 de pacienți alocați
îngrijirilor obișnuite au decedat pe parcursul a 28 de zile.
76
4.1. În baza rezultatelor trialului clinic prezentat în rezumatul de mai sus, aranjați datele în
următorul tabel 2x2.
Expunerea (intervenția)______________
Efectul
________________ Nu Total
Da (tratamentul
(placebo/îngrijirile
experimental)
obișnuite)
Da
Nu
Total
4.2. Calculați indicatorii de asociere:
1. Rata evenimentului
experimental (EER).
2. Rata evenimentului de
control (CER).
3. Riscul relativ (RR).
4. Reducerea absolută a
riscului (ARR).
5. Numărul necesar de tratat

(NNT).
6. Reducerea relativă a riscului
(RRR).
4.3. Interpretați rezultatele.
RR ______________________________________________________________________
RRR _____________________________________________________________________
ARR _____________________________________________________________________
NNT _____________________________________________________________________
Activitatea 5. În baza rezultatelor prezentate în următorul tabel 2x2, calculați indicatorii de

asociere.
77
Factorul de expunere (intervenția)
Efectul Da (tratamentul Total
Nu (Placebo)
experimental)
Da 60 150 210
Nu 1090 970 2060
Total 1150 1120 2270
5.1. Calculați următorii indicatori de asociere:
1. Rata evenimentului
experimental (REE).
2. Rata evenimentului de
control (REC).
3. Riscul relativ (RR).
4. Reducerea riscului relativ

(RRR).
5. Reducerea absolută a
riscului (RRA).
6. Numărul necesar de tratat

(NNT).
5.2. Interpretați rezultatele.
RR ______________________________________________________________________
RRR _____________________________________________________________________
RRA _____________________________________________________________________
NNT _____________________________________________________________________
Activitatea 6. Aranjați următoarele studii în ordine crescătoare (de la stânga la dreapta) în

conformitate cu puterea dovezii lor:
caz-control, serie de cazuri, trial clinic, transversal, de cohortă.
78
3.4 REVIZUIREA TIPURILOR DE STUDII
Activitatea 1. Citiți descrierile următoarelor studii și determinați designul studiului utilizat

(prezentarea generală a tuturor tipurilor de studii).
1. Criptosporidioza este o boală enterică care se transmite frecvent prin apă. Khalakdina și colegii
săi (2003) nu au putut găsi studii publicate despre factorii de risc pentru criptosporidioză la adulții
imunocompetenți. Pacienții cu criptosporidioză au fost recrutați dintr-un sistem de supraveghere, iar
controalele împerecheate după vârstă au fost recrutate prin apelare telefonică aleatorie. Subiecții din
ambele grupuri au fost intervievați prin telefon pentru a obține informații despre expunerile anterioare.
Tipul de studiu este _______________________________
2. New-yorkezii au fost chestionați pentru a determina dacă fumează și dacă au tuse dimineață.
Studiul a constatat o prevalență a fumatului de 50%. 25% dintre respondenți au raportat tuse matinală.
3. Brown și colegii săi (2003) au conceput un studiu pentru a determina eficacitatea imunoterapiei
cu venin de furnici pentru tratarea înțepăturilor de furnici. Studiul a implicat un grup de 68 de adulți
care erau alergici la înțepăturile furnicilor; fiecare subiect a fost repartizat aleatoriu pentru a primi fie
imunoterapie cu venin, fie placebo. După o provocare cu înțepături în care au fost înregistrate reacții,
grupului inițial tratat cu placebo i s-a administrat imunoterapia cu venin și, după un timp suficient, și ei
au primit o provocare.
4. O lucrare publicată ia în considerare pacienții consultați într-o clinică la o săptămână după
externare pentru apendicita acută gestionată prin apendectomie laparoscopică. Aceștea au fost grupați
în pacienți cu și pacienți fără infecție a rănii. Un medic a analizat factorii care au fost prezenți la
internare în urmă cu o săptămână, cum ar fi vârsta, prezența durerii în cadranul inferior drept,
temperatura.
5. Un studiu a examinat relația dintre utilizarea terapiei de substituție cu estrogen și mortalitatea
prin cancer ovarian. Dintre 24.000 de femei eligibile, niciuna nu a avut antecedente de cancer,
histerectomie sau intervenții chirurgicale ovariene la începutul studiului. Pe parcursul a 12 ani de
urmărire, au avut loc 44 de decese din cauza cancerului ovarian.
6. Un articol de cercetare publicat descrie diferite caracteristici a cinci pacienți internați cu
pneumonie, inclusiv sexul, vârsta, statutul de fumător și numărul de internari anterioare pentru
pneumonie.
7. Într-un studiu de determinare a eficienței tratamentului cu blocatorul canalelor de calciu sau
inhibitorul enzimei de conversie a angiotensinei în scăderea incidenței bolii coronariene în comparație
cu un diuretic au fost incluși mai mult de 33.000 de pacienți (ALLHAT 2002). Efectul principal a fost
boala coronariană fatală sau infarctul miocardic.
79
8. Grodstein și colegii săi (2000) au raportat relația dintre durata, doza și tipul terapiei hormonale
postmenopauză și riscul de boală coronariană la femei. Subiecții din studiu au fost selectați din Nurses’
Health Study, finalizat inițial în 1976; În studiu au fost incluse 120.000 de asistente medicale
căsătorite, cu vârsta cuprinsă între 30 și 55 de ani. Studiul original a furnizat informații despre vârsta
subiecților, istoricul parental de infarct miocardic, statutul de fumător, talie (înălțime), greutate,
utilizarea de contraceptive orale sau hormoni postmenopauză și istoricul de infarct miocardic sau
angină pectorală, diabet, hipertensiune arterială sau colesterol seric crescut. Studiile de urmărire au fost
efectuate ulterior la fiecare 2 ani.
9. Un studiu compară pacienții care au avut o infecție locală după intervenția chirurgicală
laminectomie cu pacienții care nu au dezvoltat nicio infecție după aceeași intervenție. Cercetătorii au
stabilit că durata spitalizării și incontinența postoperatorie au fost mai mari la pacienții cu infecție.
10. A fost efectuat un studiu pentru a determina existența unei asocieri între lucrul în minele de
uraniu și pierderea fertilităţii din cauza numărului redus de spermatozoizi. Un grup de 150 de bărbați
cu un număr scăzut de spermatozoizi au fost identificați din clinicile situate în zonele cu mine de
uraniu. Fiecare caz selectat a fost împerecheat cu un control masculin, selectat aleatoriu după următorii
factori: rasă, vârstă, zonă de reședință și statutul de fumător.
11. A fost realizat un studiu pentru a descoperi relația dintre expunerea mamei la dietilstilbestrol
(DES) și carcinomul de vagin la femei. Opt femei cu această formă de cancer rar au fost comparate
fiecare cu patru martori fără cancer, iar împerecherea s-a făcut după o gamă largă de variabile, inclusiv
utilizarea DES la începutul sarcinii.
12. Într-un studiu mic, 20 de femei cu cancer de uter și 20 de femei fără boală aparentă au fost
examinate și au fost întrebate dacă au folosit vreodată estrogen. Fiecare femeie cu cancer a fost
împerecheată în funcție de vârstă, rasă și numărul de copii născuți cu o femeie fără boală.
13. Într-un studiu început în 1995, un grup de 4000 de bărbați adulți dintr-un oraș au fost întrebați
despre consumul de alcool. În acest grup a fost studiată apariția cazurilor de cancer între 1995 și 2010.
14. Un articol de cercetare publicat raportează despre manifestarea, investigarea și managementul
a 5 cazuri de AVC pediatric în secția de pediatrie.
15. Un cercetător a fost interesat să determine dacă aspirina a fost asociată cu un risc crescut de
sângerare gastrointestinală. El a identificat 600 de pacienți dintr-un spital care luau o doză zilnică de
aspirină și alți 600 de pacienți care nu luau aspirină. Subiecții au fost urmăriți timp de 1 an pentru a
detecta orice apariție a sângerării gastrointestinale.
80
16. Un studiu a evaluat obiceiurile alimentare într-un eșantion de 400 de elevi-adolescenți. 35,3%
au mâncat fructe proaspete zilnic, 25,6% dintre adolescenți au consumat zilnic lapte sau lactate. Mai
mult de o pătrime a consumat gustări nesănătoase sau băuturi răcoritoare îndulcite.
17. Fukui S et al. (2020) descriu un pacient care a prezentat un istoric de 5 zile de durere și iritație
faringiană în partea stângă după consumul de asorti de sashimi (mâncare de pește crud). La examenul
fizic a fost identificat un vierme negru în mișcare în amigdala palatină stângă. Rezultatele analizelor de
sânge au fost normale. Simptomele s-au îmbunătățit rapid după îndepărtarea viermelui cu penseta.
18. Într-un studiu realizat într-un spital de îngrijiri terțiare, 148 de pacienți cu hipertensiune
arterială au fost împerecheați cu 148 de pacienți fără hipertensiune arterială. A fost comparată
distribuția factorilor de risc modificabili în rândul pacienților hipertensivi și nehipertensivi și a fost
estimată relația dintre efect și factorii de risc.
19. Un studiu a constatat că prevalența hipertensiunii arteriale a fost de 35% în rândul bărbaților
nemigranti și de 59,5% în rândul bărbaților migranți. În rândul femeilor migrante, prevalența
hipertensiunii a fost mai mare decât cea observată în rândul femeilor nemigrante (54,5% și, respectiv,
35,3%).
20. În total, 105.159 de participanți cu vârsta de cel puțin 18 ani au fost înrolați într-un studiu.
Datele privind aportul alimentar au fost colectate anual, între 2009 și 2014, folosind un chestionar
standardizat. Pe parcursul celor 5 ani de urmărire, consumul de alimente ultra-procesate a fost asociat
cu un risc total mai mare de boli cardiovasculare, boală coronariană și boală cerebrovasculară.
21. Ho FK și colegii săi au investigat asocierea dintre aportul de macronutrimente și mortalitatea
din toate cauzele și bolile cardiovasculare, precum și implicațiile pentru sfaturile dietetice. 195.658 de
persoane au completat chestionarul alimentar și au fost incluși în analiză. 4.780 de participanți au
decedat pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 10,6 ani, iar 948 și 9.776 au suferit
evenimente cardiovasculare fatale și non-fatale pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 9,7
ani. Au fost găsite asociații neliniare pentru multe macronutrimente.
22. 6.194 de medici femei, care în 1951 au răspuns la un chestionar despre obiceiurile lor de a
fuma au fost urmărite prospectiv timp de 22 de ani. Pe parcursul acestei perioade au decedat 1.094
femei. Boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și boala pulmonară obstructivă cronică, toate s-au
asociat semnificativ (p < 0,001) cu fumatul.
23. 24.576 de subiecți au fost înrolați într-un studiu început în 1994, cu scopul de a investiga
asocierea dintre fumatul de țigarete și riscul de tromboembolism venos incident (TEV). În total, au fost
înregistrate 389 de evenimente incidente de tromboembolism până la sfârșitul urmăririi la 1 septembrie
2007. La fumatorii înrăiți (> 20 pachet-ani) riscul relativ (RR) pentru TEV total a constituit 1,46 și
pentru TEV provocat - 1,75, în comparație cu cei care nu au fumat niciodată.
81
24. Un studiu realizat de Chan HLY a evaluat eficacitatea telbivudinei și lamivudinei la pacienții
cu ciroză decompensată provocată de hepatita cronică cu infecția virală B (VHB). 232 de pacienți cu
VHB decompensată au fost repartizați aleatoriu pentru a primi telbivudină 600 mg o dată pe zi sau
lamivudină 100 mg timp de 104 săptămâni. Tratamentul cu telbivudină a fost asociat cu o îmbunătățire
semnificativă a ratei de filtrare glomerulară în comparație cu tratamentul cu lamivudină și a fost, de
asemenea, asociat cu o tendință de îmbunătățire a supraviețuirii.
25. Un studiu pe 350 de pacienți internați într-un spital pe parcursul anului trecut a arătat că 54%
erau femei și 46% bărbați. Majoritatea pacienților (67%) erau din mediul urban, iar 33% din mediul
rural. În medie, pacienții locuiau la o distanță de 15 km de spital.
26. Un bărbat de 34 de ani s-a prezentat la departamentul de urgență cu durere toracică acută.
Conform anamnezei, pacientul avea ocazional dureri în regiunea toracică pe parcursul unei perioade de
2 ani. Actualmente, durerea a apărut cu 4 ore mai devreme, la 20:00 și, de atunci, a fost persistentă.
Durerea se simte în partea centrală, cu iradiere de ambele părți ale cutiei toracice. Ea nu se asociază cu
dificultăți de respirație sau palpitații.
27. Bayer S și colegii săi (2020) au evaluat cunoștințele a 1.357 de persoane, cu și fără obezitate,
referitor la responsabilitățile privind masa corporală excesivă și dieta sănătoasă. Participanții au
răspuns că printre cauzele generale ale masei corporale excesive au fost activitatea fizică scăzută
(82,7%, 1.120/1.354) și aportul caloric excesiv (80,5%, 1.079/1.341), urmate de lipsa voinței (72,1%,
959/1.330). Aproape 90% (89,1%, 1.197/1.343) din populația chestionată a raportat că fiecare
persoană este responsabilă pentru propria sa alimentație sănătoasă. Peste 85% (88,4%, 1.185/1.340)
din populația chestionată a fost de acord că o dietă sănătoasă la grădiniță și educația nutrițională în
școală ar trebui să fie abordările preferate, atunci când politicul se îngrijește de dieta sănătoasă a unei
persoane.
28. Hill K și colegii săi (2020) au investigat riscul de 30 de zile de internare în spital cu hemoragie
după coprescripția de claritromicină în comparație cu azitromicină la 24.943 de adulți în vârstă, care
administrau anticoagulante orale directe (DOAC). Coprescrierea claritromicinei versus azitromicină cu
un DOAC a fost asociată cu un risc mai mare de internare în spital cu hemoragie majoră (51 din 6.592
pacienți [0,77%] care au luat claritromicină vs 79 din 18.351 pacienți [0,43%] care au luat
azitromicină; riscul relativ, 1,79 [IÎ 95%: 1,20-2,45].
29. Alsolami AA și colegii săi (2018) au efectuat un studiu în spital cu scopul de a examina
asocierea dintre diabetul zaharat de tip 2 (DM-II), boala arterială coronariană (CAD) și hipotiroidism.
Au fost analizate fișele medicale a 121 de pacienți cu hipotiroidism ca diagnostic de externare și a 121
de pacienți fără hipotiroidism ca diagnostic de internare sau de externare. Datele cu privire la un set de
variabile independente au fost extrase din dosarele medicale, inclusiv vârsta, sexul, DM-II, insulina,
piciorul diabetic, hipertensiunea arterială, CAD și accidentul vascular cerebral. Studiul a arătat că 71
de pacienți din grupul „caz” au avut DM-II în comparație cu 21 de pacienți din grupul „control”. În
grupul „caz”, 29 de pacienți au avut CAD în comparație cu 1 pacient din grupul „control”.
82
30. Ce tip de studiu este studiul, în care copiii au fost alocați aleatoriu să primească fie un vaccin
nou formulat, fie vaccinul disponibil în prezent și au fost urmăriți pentru a monitoriza efectele
secundare și eficacitatea fiecărui vaccin?
31. Ce tip de studiu este studiul privind sănătatea femeilor din Iowa, în care cercetătorii au înrolat
41.837 de femei în 1986 și au colectat informații despre expunere și stilul de viață pentru a evalua
relația dintre acești factori și apariția ulterioară a cancerului?
32. Cercetătorii britanici au efectuat un studiu pentru a compara istoricul vaccinului împotriva
rujeolei, oreionului și rubeolei (MMR) la 1.294 de copii cu tulburare generalizată de dezvoltare (de
exemplu, autism și sindromul Asperger) și 4.469 de copii fără astfel de tulburări. Nu s-a găsit nicio
asociere. Ce tip de studiu este acesta?
1. Definiți și clasificați studiile clinice.
2. Ce înseamnă un studiu clinic controlat și un studiu clinic necontrolat?
3. Ce înseamnă un studiu clinic randomizat?
4. Studiile clinice. Modelul de tratament în paralele: definiție, tipuri și diagrama schematică.
5. Studiile clinice. Modelul de tratament succesiv: definiție, tipuri și diagrama schematică.
6. Trialuri cu controale istorice: definiție și diagrama schematică.
7. Indicatorii principali de analiză folosiți în studiul clinic: definiție și interpretare.
8. Precizați puterea dovezii studiilor.
83
BIBLIOGRAFIE
1. Anthony N. Glaser. High-Yield Biostatistics, Epidemiology, and Public Health. Fourth

edition. Philadelphia: LWW; 2013. 168 p.
2. Dawson B, Trapp RG. Basic & Clinical Biostatistics. 4th edition. New York: Lange Medical
Books / McGraw-Hill; 2004. 416 p.
3. Raevschi E., 2012. Biostatistics & Research Methodology. Methodological recommendation

for medical students. Chisinau: Medicina, 94 p.
4. Urdan TC. Statistics in Plain English, Third Edition. 3 edition. New York: Routledge; 2010.
224 p.
5. Sarkar S, Nebhinani N, SinghSM, et al. Tramadol Dependence: A Case Series from India. In:
Indian Journal of Psychological Medicine, Jul - Sep 2012, Vol 34, Issue 3, p. 283-285.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3573583/
6. Degirmenci N, Fossum IN, Strand TA. et al. Consumption of energy drinks among
adolescents in Norway: a cross-sectional study. In: BMC Public Health 18, 1391 (2018).
https://doi.org/10.1186/s12889-018-6236-5.
7. Wilf Miron R, Malatskey L, Rosen LJ. Health-related behaviours and perceptions among
physicians: results from a cross-sectional study in Israel. In: BMJ Open 2019; 9(9).
8. Kapoor R, Vyas S, Patel P, et al. A case-control study of risk factors for ischemic heart
disease in patients attending tertiary care hospitals in India. In: South East Asia Journal of
Public Health 2013;3(1):57-60. ISSN: 2220-9476. DOI: 10.3329/seajph.v3i1.17712
9. Rico-Campà A, Martínez-González MA, Alvarez-Alvarez I, et al. Association between

consumption of ultra-processed foods and all cause mortality: SUN prospective cohort study.
In: BMJ 2019;365:l1949. https://www.bmj.com/content/365/bmj.l1949
10. Shepherd J, Cobbe SM, Ford I, et al. Prevention of coronary heart disease with pravastatin in
men with hypercholesterolemia. West of Scotland Coronary Prevention Study Group. In: N
Engl J Med. 1995 Nov 16;333(20):1301-7. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/7566020/
11. Horby P et al. The RECOVERY Collaborative Group*. Dexamethasone in Hospitalized

Patients with Covid-19 — Preliminary Report. In: The New England Journal of Medicine.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2021436
12. Khalakdina A, Vugia DJ, Nadle J et al. Is drinking water a risk factor for endemic
cryptosporidiosis? A case-control study in the immunocompetent general population of the
San Francisco Bay Area. In: BMC Public Health 2003, 3:11.
https://bmcpublichealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-2458-3-11
13. Brown SG, Wiese MD, Blackman KE, Heddle RJ. Ant venom immunotherapy: a double-
blind, placebo-controlled, crossover trial. In: Lancet. 2003,Mar 22;361(9362):1001-6.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12660058/
14. Fukui S, Matsuo T, Mori N.2 Palatine Tonsillar Infection by Pseudoterranova azarasi. In:
Am. J. Trop. Med. Hyg. 2020;103(1):8.
http://www.ajtmh.org/content/journals/10.4269/ajtmh.20-0175
84
15. Ho FK, Gray SR, Welsh P et al. Associations of fat and carbohydrate intake with
cardiovascular disease and mortality: prospective cohort study of UK Biobank participants.
In: BMJ 2020;368:m688. https://www.bmj.com/content/368/bmj.m688
16. Chan HL, Chen YC, Gane EJ. Randomized clinical trial: efficacy and safety of telbivudine
and lamivudine in treatment‐naïve patients with HBV‐related decompensated cirrhosis. In:
Journal of Viral Hepatitis 2012;19(10):732-743. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22967105/
17. Bayer S, Drabsch T, Schauberger G, et al. Responsibility of Individuals and Stakeholders for
Obesity and a Healthy Diet: Results From a German Survey. Front. Psychiatry 2020;11:616.
18. Hill K, Sucha E, Rhodes E et al. Risk of Hospitalization With Hemorrhage Among Older
Adults Taking Clarithromycin vs Azithromycin and Direct Oral Anticoagulants. In: JAMA
Intern Med. 2020;180(8):1052-1060. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32511684/
19. Alsolami AA, Alshali KZ, Albeshri MA et al. Association between type 2 diabetes mellitus
and hypothyroidism: a case–control study. In: International Journal of General Medicine
2018;11:457-461. https://www.dovepress.com/association-between-type-2-diabetes-mellitus-
and-hypothyroidism-a-case-peer-reviewed-article-IJGM
85

Caietul Studentului BST - Ro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caietul Studentului BST - Ro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(Traducere neoficială)

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

Olga Penina, Galina Obreja, Elena Raevschi

Traducere (neoficială) din limba engleză: Galina Obreja.

Prezentul caiet al studentului este elaborat în cadrul disciplinei Biostatistica și metodologia

CAPITOLUL 1. STATISTICA DESCRIPTIVĂ 4

1.1. TIPURILE DE VARIABILE. SCALELE DE MĂSURARE.

❖ Variabila este o caracteristică măsurată a unei unități de observație.

❖ Variabila alternativă (dihotomică, binară, binomială) este o variabilă calitativă reprezentată

❖ Histograma și poligonul frecvențelor se folosesc pentru prezentarea distribuției de frecvențe a

❖ Corelograma ilustrează legătura dintre două variabile numerice.

❖ Histograma și poligonul frecvențelor ne informează despre forma distribuției de frecvențe.

❖ Tabelele de frecvență arată numărul de observații care au o caracteristică specifică.

❖ Graficele și tabelele prost concepute induc în eroare cu privire la informațiile pe care le

Activitatea 1. Alegeți ADEVĂRAT sau FALS pentru următoarele afirmații.

Activitatea 2. Un cercetător este interesat să cunoască situația cu privire la consumul de

Activitatea 3. Alegeți caracteristicile corecte pentru următoarele patru scale de măsurare.

Activitatea 4. Indicați tipul variabilei și scala de măsurare corespunzătoare pentru

Pasul Spațiu pentru activitatea practică

1. Denumirea variabilei ___________________

2. Tipul variabilei ___________________

3. Scala de măsurare ___________________

4. Tipul graficului ___________________

1. Denumirea variabilei ___________________

2. Tipul variabilei ___________________

3. Scala de măsurare ___________________

4. Tipul graficului ___________________

1. Denumirea variabilei ___________________

2. Tipul variabilei ___________________

3. Scala de măsurare ___________________

4. Tipul graficului ___________________

1. Denumirea variabilei ___________________

2. Tipul variabilei ___________________

3. Scala de măsurare ___________________

4. Tipul graficului ___________________

1. Denumirea variabilei ___________________

2. Tipul variabilei ___________________

3. Scala de măsurare ___________________

❖ Mediana este numărul care împarte o distribuție de frecvențe ordonată în jumătate.

❖ Într-o distribuție cu asimetrie pozitivă (pe dreapta): M o < M d < X .

❖ Într-o distribuție cu asimetrie negativă (pe stânga): M o > M d > X .

❖ Media se folosește pentru date numerice și pentru distribuții simetrice.

❖ Moda se folosește în special pentru distribuții bimodale.

EXEMPLU PAS CU PAS: CALCULAREA MEDIEI PONDERATE

Activitatea 1. Efectuați activitățile solicitate pentru distribuția variabilei „vârsta”, prezentată

6. Ce măsură a tendinței centrale reprezintă cel

Activitatea 2. Calculați media ponderată pentru următoarea distribuție de frecvențe grupate.

Intervalele de Mijlocul intervalului

Media ponderată ______________________

4.1. Calculați media ponderată și construiți o histogramă și un poligon al frecvențelor.

Pasul Spațiu pentru activitatea practică

Activitatea 5. Desenați schematic o distribuție bimodală și o distribuție uniformă. Câte valori

Pasul Spațiu pentru activitatea practică

2. Adăugați la acest grup salariul

Distribuția Descrierea formei Descrierea relației

Pasul Spațiu pentru activitatea practică

❖ Amplitudinea este sensibilă la valorile extreme ale distribuției.

❖ Cuartila a doua este mediana unei distribuții și indică percentila a 50-a.

❖ Amplitudinea intercuartilică (IQR) se folosește pentru descrierea celor 50% de mijloc

❖ Amplitudinea intercuartilică se calculează ca diferența dintre percentila a 25-a și percentila a 75-a.

❖ Percentilele sunt utile pentru compararea unei observații individuale cu o normă.

❖ Percentilele și amplitudinea intercuartilică se folosesc împreună cu mediana (pentru date

❖ Într-o distribuție normală (simetrică) aproximativ (legea distribuției normale):