BAZELE STATISTICII

CURS 1
Concepte de bază utilizate în statistică

1
 BAZELE STATISTICII

 Prof.univ.dr. MITRUT CONSTANTIN

 Email cmitrut@ase.ro
mitrut.constantin@gmail.com

2
Obiectivele disciplinei
1. Dezvoltarea deprinderilor de aplicare a
metodelor statistice in vederea fundamentarii
deciziei de afaceri

2. Utilizarea pachetelor software specializate în

prelucrarea si analiza datelor statistice

3
Modul de evaluare
 Examen, 5 puncte credit
 40% evaluare pe parcurs
30% teste online curs
10% activitate la seminar
 60% examen

4
Bibliografie
 A. Isaic-Maniu, C. Mitruţ, V. Voineagu, STATISTICĂ, Ed. Universitară,
Buc., 2004

 E. Ţiţan, STATISTICĂ. TEORIE ŞI APLICAŢII ÎN SECTORUL

TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005

 V. Voineagu, E. Ţiţan, S. Ghiţă, C. Boboc, D. Todose, STATISTICĂ.

BAZE TEORETICE ŞI APLICAŢII, Ed. Economică, Buc., 2007

 M. Fernandes, STATISTICS FOR BUSINESS AND ECONOMICS,

http://bookboon.com/int/student/statistics/statistics-for-business-and-economics

 S. Tyrrel, SPSS:Stats Practically Short and Simple,

http://bookboon.com/int/student/statistics/stats-practically-short-and
-simple
 CE ESTE STATISTICA
 Statistici – numere, grafice, tabele etc.

 Statistica – stiinta, disciplina de studiu

 Statistica : culegere,prelucrare, analiza,

interpretare a datelor
 Statistica este ştiinţa care se ocupă cu
obtinerea, clasificarea/sistematizarea, analiza şi
interpretarea datelor in scopul obtinerii
informaţiilor necesare intr-un process decizional

6
 CE ESTE STATISTICA

Decizie
Informatii
Date

7
 CE ESTE STATISTICA
 Statistica studiaza
colectivitati/populatii mari

 Colectivitati mari – variatie

8
 CE ESTE STATISTICA
 Statistica pune in evidenta
caracteristici/proprietati stabile- legi
statistice/stochastice
 Lege statistica – poate fi aplicata doar
la nivelul intregii colectivitati.
 Stochastic vs deterministic

9
Descriptiv vs Inferential
 Statistica descriptiva – implica
sistematizarea gruparea,calculul unor
indicatori derivati, prezentarea rezultatelor
pentru a obtine informatii suport pentru
decizii
 Metodele Statisticii descriptive
 Grafice
 Indicatori descriptivi numerici.
 Metodele pot fi utilizate
 La nivel de populatie
 La nivel de esantion
10
 Descriptiv vs Inferential
 Statistica inferentiala– un set de
proceduri folosite pentru a face
predictii referitoare la o populatie
studiind proprietatile unei parti a
populatiei ( esantion)

11
POPULATIE/ESANTION
 POPULATIE – totalitatea elementelor
supuse cercetarii statistice
 ESANTION - o parte a populatiei
selectata pentru studiu
 PARAMETRU – indicator la nivelul
populatiei
 STATISTICA/ESTIMATOR – indicator
la nivelul esantionului
Concepte de bază
1. POPULAŢIA STATISTICĂ (colectivitate generală)= totalitatea
elementelor de aceeaşi natură care au trăsături esenţiale comune şi
care sunt supuse unui studiu statistic.
 Termenul de populaţie se referă o colectivitate de obiecte, persoane, păreri,
gânduri, evenimente, opinii etc.
 O colectivitate devine, în general, finită, prin delimitarea sa în timp, spaţiu şi ca
formă organizatorică.
 Unele colectivităţi, deşi finite, sunt atât de numeroase, încât pot fi considerate
infinite.

2. EŞANTIONUL (colectivitate parţială, colectivitate de selecţie)=

submulţimea de elemente selectate dintr-o colectivitate statistică.

13
Concepte de bază
3. UNITATEA STATISTICĂ = elementul constitutiv al unei
colectivităţi statistice care este purtătorul unui nivel al fiecărei
caracteristici supuse observării şi cercetării statistice.

 Unitatea statistică trebuie definită clar pentru a face posibilă atât

identificarea ei exactă, cât şi înregistrarea datelor.

 Unităţile statistice pot fi simple sau complexe. Unităţile complexe

sunt rezultate ale organizării sociale ori economice a colectivităţii
statistice (exemplu: familia).

4. VARIABILA (CARACTERISTICA) STATISTICĂ = trăsătura,

proprietatea, însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi şi
care variază, ca nivel, variantă sau valoare, de la o unitate a
colectivităţii la alta.

14
Concepte de bază
Clasificarea variabilelor statistice
Variabilele statistice pot fi clasificate după:

a) Modul de exprimare în:

 Variabilele NONNIMERICE/CALITATIVE
- oferă răspunsuri categoriale la întrebari de tipul:
„Aveţi asigurare de viaţă?” (variantele de răspuns sunt limitate la „da” şi „nu”)
„Ce profesie aveţi?” (sunt mai multe variante de răspuns)

 Variabilele NUMERICE/ CANTITATIVE

- oferă răspunsuri sub formă numerică la întrebări de tipul
„Ce vârstă aveţi?”
„ Ce sumă de bani cheltuiţi lunar pentru petrecerea timpului liber?”

15
Concepte de bază

16
Concepte de bază

c) În funcţie de numărul variantelor de răspuns în:

 Variabilele alternative (binare)

- pot avea două variante de răspuns, după modelul adevărat/fals din logică:
Ex: genul persoanei (M/F), promovabilitatea (promovat/nepromovat; admis/respins),
mediul de rezidenţă (urban/rural);
 Variabilele nealternative
- pot lua mai multe valori/variante de răspuns:
Ex. salariu, profesie, cifră de afaceri, categorie de confort hotelieră

O caracteristică nealternativă poate fi transformată într-una alternativă,

printr-un proces de dihotomizare: salariul până la 4000 lei/peste 4000 lei.

17
Concepte de bază
5. DATELE STATISTICE pot fi clasificate:
A) După numărul de variabile cu care caracterizăm o
unitate statistică:
 Datele univariate se referă la o singură variabilă statistică,
adică înregistrăm o singură valoare pentru fiecare unitate
statistică.
Metodele statistice vor fi folosite pentru:
- sistematizarea datelor,
- analiza trăsăturilor esenţiale ale setului de date (tendinţa
centrală)
- analiza variabilităţii datelor
- analiza distribuţiei valorilor observate în raport cu valorile
tipice determinate.

18
Concepte de bază
 Datele bivariate sunt cele care se referă la două variabile statistice şi
pentru fiecare unitate statistică din colectivitate avem exact câte două
valori.
Metodele statistice vor fi folosite pentru a caracteriza separat datele pentru
fiecare variabilă (ca în cazul datelor univariate), dar şi pentru a studia legătura,
dependenţa dintre cele două variabile considerate.
 Datele multivariate sunt cele care se referă la trei sau mai multe
variabile statistice, obţinând deci câte trei sau mai multe valori pentru
fiecare unitate statistică din colectivitatea studiată.
Deşi sunt multivariate, datele pot fi analizate separat (pentru fiecare variabilă),
sau în interdependenţă unele cu altele.

Pentru angajaţii unei firme, salariul, sexul, vechimea, profesia reprezintă un set
de date multivariate, ce pot fi folosite în explicarea diferenţelor dintre venituri.
Concepte de bază
B) Din punct de vedere cronologic în:
 Datele de tip profil (date de tip secvenţă sau de tip
secţiune) reprezintă rezultatul unor măsurători efectuate la un
anumit moment dat de timp asupra uneia sau mai multor
variabile de interes pentru populaţia studiată.
Acest tip de date constituie „tăieturi informaţionale” transversale în
raport cu axa timpului (adică nu includ influenţa timpului asupra
caracteristicilor studiate), efectuate într-o populaţie statistică la un
moment dat.
Numărul observaţiilor concide, în acest caz, cu numărul unităţilor
statistice din colectivitatea studiată.

20
Concepte de bază
 Datele de tip serii de timp (serii cronologice) reprezintă
rezultate ale unor măsurători efectuate asupra caracteristicilor
unităţilor populaţiei studiate, la momente succesive sau la
anumite intervale de timp.
Aceste date sunt clasificate în date de tip stoc sau de tip flux şi
reprezintă secţiuni informaţionale longitudinale în raport cu axa
timpului.
 Datele de tip panel sunt combinaţii ale datelor de tip profil şi
serii de timp.
Aceste date reprezintă rezultate ale măsurătorilor efectuate asupra
caracteristicilor unităţilor statistice dintr-un panel (eşantion fix), la
anumite momente succesive de timp. Se obţin astfel, tăieturi
informaţionale transversale şi longitudinale în raport cu axa timpului,
trăsătura principală a acestor date fiind simultaneitatea.
Măsurarea datelor. Tipuri de scale
 Prelucrarea statistică ţine cont de tipul datelor şi de scala pe care
acestea sunt măsurate.
 Toate datele statistice colectate sunt transpuse pe o scală de
măsurare
 Măsurarea presupune, în anumite cazuri, asocierea unor numere
variantelor/valorilor variabilei de interes
 Indicatorii statistici calculaţi pentru o variabilă depind de nivelul de
scalare utilizat.
 Patru niveluri de măsurare sunt utilizate (de la cea mai slabă la cea mai
puternică:
1. scala nominală,
2. scala ordinală
3. scala de interval
4. scala de raport.
 Prelucrarea datelor statistice se va face în mod distinct, în funcţie de
gradul de „rafinament” al scalei.

22
SCALA NOMINALĂ
 SCALA NOMINALĂ (de clasificare sau scala denumirilor)
este utilizată pentru măsurarea variabilelor de tip nenumeric
(calitativ) .
 Ea clasifică subiecţii în grupe ai căror membri diferă după
caracteristica scalară (nenumerică), fără să implice existenţa
unei gradări sau distanţe între grupe.
 Numerele ataşate unor observaţii reprezintă eticheta categoriei
respective.
 Scala nominală oferă cea mai slabă formă de măsurare,
deoarece nu se pot determina diferenţe între clase şi nici nu se
poate face o ordonare între categorii.

23
SCALA NOMINALĂ
 Exemple: ocupaţia, sexul, statutul marital, tipul de
asigurare etc.
 Deşi variantele sunt convertite în numere, caracteristicile
rămân de tip nenumeric, calitativ şi orice prelucrare
aritmetică este lipsită de sens.
Presupunem că pentru variabila „ocupaţia”, s-au stabilit variantele de
răspuns codificate: actor – 1, muncitor – 2, inginer – 3, economist – 4,
şi 10 persoane au fost întrebate ce ocupaţie au, înregistrându-se
variantele: 3; 1; 3; 4; 4; 2; 4; 3; 2; 2. Media acestor valori este 2,8 –
valoare lipsită complet de semnificaţie. Tot ceea ce putem face cu
aceste date este să numărăm de câte ori apare fiecare variantă de
răspuns şi să calculăm (în acest exemplu) proporţia persoanelor care se
încadrează în fiecare categorie ocupaţională.
SCALA NOMINALĂ

Prelucrări posibile:
- Determinarea frecvenţelor absolute (numărăm de
câte ori apare fiecare variantă de răspuns)
- Determinarea frecvenţelor relative (calculăm
proporţia unităţilor statistice din fiecare categorie)
- Determinarea valorii modale (varianta de raspuns cu
frecventa cea mai mare)
SCALA ORDINALĂ
 SCALA ORDINALĂ este utilizată pentru măsurarea variabilelor de tip
nenumeric (calitativ) ale căror variante de răspuns pot fi ordonate.
 Unităţile pot fi înşiruite una relativ cu cealaltă şi se poate realiza, astfel,
o ierarhizare, dar distanţa între numerele acordate nu este obligatoriu
egală.
 Numerele pe scala ordinală nu reprezintă intervale egale pe scala de
măsurare.

Variabilă Clase Clase

Variabilă ordinală
ordinală ordonate ordonate
*
Primare
**
Gimnaziale Categorii ale
Studii ***
Liceale hotelurilor
****
Universitare
*****

26
SCALA ORDINALĂ

 Prelucrări posibile:

 - Realizarea unei ierahizări a unităţilor statistice

- Determinarea frecvenţelor absolute
- Determinarea frecvenţelor relative
- Determinarea frecvenţelor absolute şi relative
cumulate
 - Determinarea valorilor modală şi mediană
SCALA DE INTERVALE

 SCALA DE INTERVALE (sau cardinală) este prima scală

numerică, ce foloseşte unităţi de măsurare egale.

 Permite nu numai interpretarea ordinii notărilor pe scală, dar şi

a diferenţelor dintre ele.

 În plus, faţă de scala nominală şi cea ordinală, intervalele

dintre categoriile de pe scală sunt presupuse a fi egale.

 O caracteristică a scalei de interval este absenţa unui punct

zero absolut.

28
SCALA DE INTERVALE

 Pe scala de interval, numerele stabilite pe scală sunt

arbitrare. Chiar dacă unui punct de pe scală i se atribuie
valoarea „0“, acest lucru nu reprezintă absenţa absolută
a caracteristicii măsurate.
Punctul „0“ pe scala de temperatură Celsius sau Fahrenheit ilustrează
acest lucru.

 Judecăţi comparative ca „de două ori mai mult”, „de

patru ori mai puţin” etc. nu pot fi făcute pentru
compararea valorilor specifice măsurate pe o scală de
interval.
 Nu are sens multiplicarea sau divizarea valorilor.
SCALA DE INTERVALE

Celsius vs Fahrenheit

C -20 -10 0 10 20
F 32 14 32 50 68
SCALA DE RAPORT
 SCALA DE RAPORT (proporţională) se utilizează pentru măsurarea
variabilelor numerice, fiind scala care permite ca afirmaţiile făcute
pe baza operaţiilor de adunare, diferenţă, multiplicare sau divizare să
aibă sens.
 Pentru variabilele măsurate pe această scală putem afirma, cu precizie, că, de pildă, o
persoană cu vârsta de 30 ani are de două ori mai mult decât cea de 15. Punctul zero nu este
neapărat necesar să fie o valoare măsurată a variabilei; este suficient să existe efectiv pe
scală.
 Timpul de alergare pe distanţa de 50 metri este măsurat pe o scală de raport (proporţională),
deşi nimeni nu poate practic parcurge distanţa de 50 metri în 0,00 secunde.

 Un punct zero absolut sugerează absenţa totală a caracteristicii sau însuşirii care
este studiată.
Variabilă numerică Nivel de măsurare
Greutatea (în kg) Raport
Vârsta (în ani sau zile) Raport
Salariul (în lei, EUR etc.) Raport

31
SCALA DE RAPORT

 Prelucrări posibile:

- Determinarea frecvenţelor absolute şi relative

- Determinarea indicatorilor tendinţei centrale, ai
variabilităţii şi ai formei distribuţiei
Bibliografie

 A. ISAIC-MANIU, C. MITRUŢ, V. VOINEAGU, STATISTICĂ, Ed.

Universitară, Buc., 2004, pag.19-32

 E. ŢIŢAN, STATISTICĂ. TEORIE ŞI APLICAŢII ÎN SECTORUL

TERŢIAR, Ed. Meteor Press, Buc., 2005, pag.14-23

 V. VOINEAGU, E. ŢIŢAN, S. GHIŢĂ, C. BOBOC, D. TODOSE,

STATISTICĂ. BAZE TEORETICE ŞI APLICAŢII, Ed. Economică,
Buc., 2007, pag.9-21

33