1. Cum definiți statistica?

Statistica este știința care se ocupă cu studierea fenomenelor de masă din societate și din natură pe
baza une observări științifice, a alegerii și preluăriii datelor statistice cu scopul de a formula concluzii și de a
explica legitățile pe care la guvernează.
Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și procesele de tip
colectiv din punct de vedere cantitativ în scopul descrierii acestora și a descoperirii legilor care guvernează
manifestarea lor. Implică recoltarea, descrierea și analizarea datelor în vederea extragerii unor concluzii
(inferențe) pe baza acestora.

2. Ce etape se pot identifica în evoluția disciplinei statistica?

O etapă importantă în evoluţia statisticii o reprezintă apariţia, în secolul XVI, a statisticii descriptive.
În secolul al XVII, în Anglia a apărut şcoala “aritmeticii politice”, având ca principal reprezentanti pe
W. Petty. Abia în această perioadă se poate vorbi de analiza statistică în spirit ştiinţific a unor date şi informaţii
culese în acest scop.
În faza probabilistică statistica îmbogăţeşte prin introducerea de metode matematice. Începe să se
utilizeze calculul probabilităţilor, se formulează legea numerelor mari şi alte legităţi statistice.
Apariţia “statisticii moderne”, la sfârşitul secolului XIX, este marcată de contribuţiile aduse în direcţia
evidenţierii regularităţilor statistice în fenomenele de masă şi a analizei variabilităţii acestor fenomene în jurul
unor medii. Se înfiinţează oficiile naţionale de statistică, iar statistica devine disciplină de învăţământ.

3. Prezentați câteva elemente ale contribuției românești la dezvoltarea disciplinei statistica.

Nicolae Şutu – primul statistician român,– Și-a asumat sarcina complexă de a culege, sistematiza şi
interpreta ştiinţific informaţiile statistice veridice provenind din surse diferite în scopul obţinerii unei descrieri
statistice adecvate a situaţiei economice din Moldova şi România.
Ion Ionescu de la Brad – economist, statistician – Primul manual de statistică elaborat de un autor
român, în care savantul expune obiectul şi sarcinile statisticii, metodele, activitatea practică de statistică,
organizarea statisticii oficiale, mijloacele de culegere a informaţiilor statistice şi utilitatea
statisticii în cunoaşterea realităţilor social-economice ale unui stat.
Dionisie Pop Marţian - a organizat şi condus primul Oficiu Central de Statistică al provinciei Muntenia
în anul 1859 şi ulterior, pe cel al Principatelor Unite.

4. Prezentați etapele generice ale procesului aferent unui studiu statistic.

Procesul studiului statistic cuprinde patru etape principale:
- pregătirea cercetării
- observarea statistică (culegerea datelor)
- prelucrarea și analiza statistică
- decizii asupra fenomenelor reale

5. Ce presupune etapa de observare statistică?

Presupune o definire a:
- obiectivului cercetării
- scopului cercetării
- indicatorilor prin intermediul cărora se poate îndeplini obiectivul stabilir pentru cercetare
- variabilelor, ca date individuale, necesare derulării cercetării
- unitățile utilizate pe parcursul desfășurării cercetării
- modalităților de obținere a datelor individuale

6. Care este obiectul de studiu al statisticii? 2 exemple

Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele și procesele care prezinta următoarele
particularități:
- se produc într-un număr mare de cazuri, sunt fenomene de masă
- variază de la un caz la altul, de la un element la altul
- sunt forme individuale de manifestare în timp, în spațiu și ca formă organizatorică

1
URSU.
Exemple: cauze ale deceselor, evoluția pieței valutare
7. Care sunt semnificațiile actuale ale termenului statistică?
a) Date numerice cu privire la unul sau mai multe fenomene din natură sau societate, culese,
sistematizate, centralizate şi uneori publicate în anuare statistice, culegeri de date statistice etc.;
b) Activitate de culegere, prelucrare şi valorificare a informaţiilor statistice, organizată de stat sau
individual de către cercetători;
c) Totalitatea metodelor, procedeelor şi tehnicilor statistice sau metodologia statistică;
d) Ştiinţă de sine stătătoare

8. Prin ce se deosebește statistica descriptivă de cea inferențială?

Statistica descriptivă vizează descrierea stării și variabilității colectivității statistice, după una sau mai
multe caracteristici. Statistica inferențială vizează estimarea caracteristicilor unei colectivități pornind de la
cunoașterea unui eșantion.

9. Dați 3 exemple de domenii în cadrul cărora se utilizează metodele statistice (statistica aplicată).
Statistica comerțului exterior
Statistica economică
Statistica industrială

10. Dați un exemplu de inferență statistică.

20% din studenții care merg în sala de lectură spun că sunt acolo pentru a încerca să doarmă.

11. Dați un exemplu de descriere statistică a unei colectivități.

1 din 10 studenți spun că preferă să învețe dimineața.

12. Dați exemplu de instituție/organizație care furnizează statistici oficiale.

Institutul Național de Statistică

13. Definiți noțiunea de colectivitate statistică. Dați două exemple.

Colectivitatea statistică (populația statistică) reprezintă un sistem alcătuit din totalitatea unităților de
observare sau unități statistice prin care se efectuează procesul de investigație statistică.
Exemple: populație, producție

14. Prin ce se diferențiază o colectivitate statică de una dinamică?

Colectivitatea statică exprimă situaţia existentă la un moment dat (de ex: populaţie,
stocuri, capital fix), înregistrarea datelor făcându-se la anumite momente de timp;
Colectivitatea dinamică corespunde unui proces care se desfășoară în timp (de ex: producție, cheltuieli,
consumuri), înregistrarea datelor făcându-se pe un interval de timp.

15. Precizați dacă există o diferență între noțiune de populație în sens demografic și noțiunea de
populație statistică. Dați un exemplu edificator.
Populația în sens demografic se referă la totalitatea persoanelor aflate într-un anumit spațiu demografic,
iar noțiunea de populație statistică reprezintă un sistem alcătuit din totalitatea unităților de observare pentru
care se efectuează procesul de investigație statistică.

16. Definiți noțiunea de unitate statistică. Dați două exemple.

Unitatea statistică reprezintă elementul constitutiv al unei colectivități.
Exemple: angajat, elev, student

17. Prin ce se diferențiază o unitate statistică simplă de una complexă? Dați doua exemple.
Unitatea statistică simplă e formată dintr-un singur cuvânt, iar cea complexă din două cuvinte. Exemple:
societate comercială, agent economic

2
URSU.
18. Definiți noțiunea de caracteristică statistică. Dați două exemple
Caracteristica sau variabila statistică reprezintă acea trăsătură a elementelor colectivităţii care se
înregistrează într-o manieră uniformă la nivelul fiecarei unităţi constitutive.
Exemple: - salariaţi: vechimea, specializarea, salariul, nivelul de pregătire şi productivitatea;
- persoane: vârsta, naţionalitatea, înălţimea, greutatea, localitatea de domiciliu, sexul şi religia;

19. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică cantitativă de una calitativă? Dați un exemplu.
Caracteristica cantitativă se referă la o valoare numerică, iar caracteristica calitativă se referă la un
atribut caracteristic elementelor. Exemplu: greutatea/domiciliu

20. Prin ce se diferențiază o caracteristică statistică alternativă de una nealternativă. Dați un ex.
Caracteristica alternativă are doar două variante de răspuns, iar caracteristica nealternativă are mai
multe variante de răspuns. Exemplu: Vorbiți engleza? Da/Nu. Starea civilă

21. Prin ce se diferențiază o caracteristică discretă de una continuă? Dați un exemplu.

Caracteristica discretă cuprinde ca valori doar numere naturale dintr-un interval pe când caracteristica
continuă cuprinde orice valoare (cu virgulă)

22. Noțiunea de variabilă statistică este sinonimă cu noțiunea de variantă statistică? Explicați
Noțiunea de variabilă statistică nu este sinonomă cu noțiunea de variantă statistică deoarece variabila
statistică este acea trăsătură a elementelor colectivității statistice, iar varianta statistică este valoarea. Exemplu:
Angajatul are o vechime de 5 ani. Variabila: angajatul, Varianta: 5 ani

23. Definiți noțiunea de frecvență. Dați două exemple.

Dacă o anumită variantă se înregistrează de mai multe ori într-o colectivitate de n elemente atunci
numărul de apariţii ale variantei “i” se notează cu ni sau fi şi se numeşte frecventă. Frecvenţa poate fi absolută
sau relativă.

24. Ce tipuri de frecvențe pot fi utilizare în prezentarea datelor statistice? Dați exemple.
Frecvențe relative, absolute, cumulate
Frecvențe absolute cumulate crescător sau descrescător, frecvențe pe interval de variație

25. Definiți noțiunea de indicator statistic. Dați două exemple.

Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică ce corespunde unor măsurări statistice sau unor
calcule realizate asupra datelor obţinute ca urmare a înregistrărilor statistice.
Exemple: salariul mediu, productivitatea muncii, șomajul

26. Enumerați noțiunile de bază utilizate în statistică.

Colectivitate statistică, unitate statistică, variabile statistice, indicaror statistic, esantion, tipuri de scale

27. Ce reprezintă scalarea variabilelor?

Procesul măsurării în statistică este reflectat prin intermediul acțiunii de acordare a unor valori pentru
trăsăturile unităților statistice, în raport cu aplicarea unor reguli precise.

28. Prin ce se diferențiază scala nominală de cea ordinală? Dați un exemplu.

Scala nominală reprezintă valori empirice care nu pot fi ordonate (domiciliu, starea civilă), pe când
scala ordinală reprezintă valori care pot fi ordonate (performanțe sportive, clasificare)
29. Ce tipuri de scale se utilizează pentru variabilele calitative? Dați un exemplu.
Scala nominală (starea civilă, domiciliu)
Scala ordinală (performanțe sportive, gradul didactic)

30. Ce tipuri de scale se utilizează pentru variabilele cantitative? Dați un exemplu.

3
URSU.
 Scala de raport (greutate, vârstă)
Scala de interval (temperatura din timpul unei zile)

31. Dați un exemplu de o cercetare statistică ce ați putea dvs să o realizați. Motivați alegerea temei de
cercetare.
Nivelul de dezvoltare a pieței alimentare în județul Suceava deoarece consider că este important sa
aflu dacă există o nișă pe această piață.

32. Analizați următoarea afirmație: Bazându-ne pe datele asupra inflației din ultimii doi ani, rata inflației
pentru anul în curs va fi de 2%. aceasta este rezultatul unei descrieri statistice sau a unei inferente statistice.
Argumentați răspunsul.

33. Este posibilă analiza variabilei facultatea de studiu la nivelul populației studenților din Facultatea
de Științe Economice și Administrație Publică? Argumentați răspunsul.
Nu, deoarece caracteristica statistică nu variază de la un student la altul pentru că toți studenții studiază
în cadrul aceleași facultăți. Această analiză ar fi fost posibilă în cazul în care S-ar fi avut în vedere variabila
specializarea/domeniu de studiu.

34. Este posibilă analiza variabilei număr de ani de pregătire în domeniul informaticii la nivelul
populației studenților din Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică? Argumentați
răspunsul.
Da, deoarece domeniile din cadrul Facultății de Științe Economice și Administrație Publică au o
programă diferită în ceea ce privește studierea informaticii.

35. Dati 3 exemple de variabile statistice numerice ce v-ar putea ajuta să realizați un top al succesului
profesional pentru o personalitate din domeniul sportului (Ex: Simona Halep).
Clasamentul WTA
Numărul de trofee obținue
Numărul antrenamentelor realizate în decursul unei săptămâni

36. Prin ce se diferențiază înregistrarea totală (exhaustivă) de înregistrarea parțială. Dați un exemplu.
Înregistrarea totală (exhaustivă) - consemnarea într-o formă unitară a tuturor unităţilor componente ale
unei colectivităţi statistice cu caracteristicile lor, care interesează o anumită cercetare. Înregistrarea parțială
- se efectuează asupra unei părţi din unităţile care compun colectivitatea cercetată, în aşa fel încât partea
înregistrată să fie reprezentativă pentru ansamblul colectivităţii respective.

37. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea periodică. Dați un exemplu.

Înregistrarea curentă se efectuează cu caracter continuu și sistematic asupra faptelor şi fenomenelor în
timpul, la locul şi pe măsura apariției lor (evidența contabilă, înregistrarea proceselor demografice).
Înregistrările periodice (înregistrări la un moment dat) a colectivităţilor de stări ce se fac la anumite intervale
de timp, dinainte stabilite, egale (de obicei) sau neegale. În statistică, înregistrările periodice îmbracă forma
recensămintelor populaţiei, locuinţelor, animalelor, reevaluării mijloacelor fixe din economie etc.

38. Prin ce se diferențiază înregistrarea curentă de înregistrarea ocazională (unică). Dați un exemplu.
Înregistrarea curentă se efectuează cu caracter continuu și sistematic asupra faptelor şi fenomenelor în
timpul, la locul şi pe măsura apariției lor (evidența contabilă, înregistrarea proceselor demografice).
Înregistrările ocazionale (unice) se utilizează, în cazul unor colectivităţi de fapte şi evenimente discontinue,
ocazionale, neobişnuite, cum ar fi de exemplu, înregistrarea clădirilor efectuată în luna martie 1977 pentru
localităţile din România care au afectate de distrugerile cauzate de cutremurul din 4 martie 1977.

39. Prin ce se diferențiază înregistrarea periodică de înregistrarea ocazională (unică). Dați un exemplu.
Înregistrările periodice (înregistrări la un moment dat) a colectivităţilor de stări ce se fac la anumite
intervale de timp, dinainte stabilite, egale (de obicei) sau neegale. În statistică, înregistrările periodice îmbracă

4
URSU.
forma recensămintelor populaţiei, locuinţelor, animalelor, reevaluării mijloacelor fixe din economie etc.
Înregistrările ocazionale (unice) se utilizează, în cazul unor colectivităţi de fapte şi evenimente discontinue,
ocazionale, neobişnuite, cum ar fi de exemplu, înregistrarea clădirilor efectuată în luna martie 1977 pentru
localităţile din România care au afectate de distrugerile cauzate de cutremurul din 4 martie 1977.

40. Ce tip de înregistrare/observare statistică este inventarierea stocurilor într-un depozit?

Înregistrare curentă

41. Ce tip de înregistrare/observare statistică este sondajul statistic?

Înregistrare ocazională

42. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea pe bază de documente. Dați un

exemplu.
Înregistrare directă ce presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente şi se
efectuează prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivităţii (recensămintele
populaţiei, inventarierile statistice, cercetările prin sondaj ale calităţii producţiei etc.). Înregistrare pe bază de
documente se face pe baza unor documente oficiale în care au fost consemnate fenomenele în timpul
producerii lor, de exemplu, întocmirea evidenţei statistice pe baza evidenţei primare, a evidenţei tehnice
operative şi a evidenţei contabile.

43. Prin ce se diferențiază înregistrarea directă de înregistrarea prin interogare. Dați un exemplu.
Înregistrare directă ce presupune consemnarea nemijlocită a fenomenelor în documente şi se
efectuează prin contactul direct al cercetătorului cu fiecare unitate a colectivităţii (recensămintele
populaţiei, inventarierile statistice, cercetările prin sondaj ale calităţii producţiei etc.). Înregistrare prin
interogare se efectuează pe baza chestionării de către cercetător al persoanelor supuse cercetării sau a celor
care au fost de faţă la producerea fenomenului cercetat.

44. Prin ce se diferențiază înregistrarea pe bază de documente de înregistrarea prin interogare. Dați un
exemplu.
Înregistrare pe bază de documente se face pe baza unor documente oficiale în care au fost consemnate
fenomenele în timpul producerii lor, de exemplu, întocmirea evidenţei statistice pe baza evidenţei primare, a
evidenţei tehnice operative şi a evidenţei contabile. Înregistrare prin interogare se efectuează pe baza
chestionării de către cercetător al persoanelor supuse cercetării sau a celor care au fost de faţă la producerea
fenomenului cercetat.

45. Ce reprezintă eroarea de înregistrare? Dați un exemplu.

Erorile de inregistrare sunt acele diferenţe între nivelurile înregistrate ale unor
anumite caracteristici şi nivelurile lor reale.
46. Enumerați posibile cauze ale erorilor de înregistrare. Dați un exemplu.
– lipsa de experiență a personalului care efectuează înregistrarea,
– neglijența,
– insuficienta precizie a formularelor de înregistrare.

47.Prin ce se diferențiază eroarea premeditată de eroarea nepremeditată. Dați un exemplu.

Erori de înregistrare premeditate când se datorează fie intenţiei de denaturare a realităţii, de exagerare
sau diminuare a proporţiilor unui anumit fenomen de către persoanele înregistrate sau chiar de ambele părţi;
Erori de înregistrare nepremeditate sau neintenţionate în cazul neatenţiei, lipsei de memorie, înţelegerii
greşite a formularelor şi instrucţiunilor de completare a lor.

48. Prin ce se diferențiază eroarea întâmplătoare de eroarea sistematică. Dați un exemplu.

Erori întâmplătoare care intră sub acţiunea legii numerelor mari şi nu influenţează în mod esenţial
rezultatele medii. De exemplu, la efectuarea controlului statistic al calităţii producţiei când se măsoară o
anumită caracteristică se comit erori de măsurare în plus sau în minus faţă de valorile reale ale caracteristicii

5
URSU.
diferitelor unităţi, dar pe ansamblu – dacă numărul variantelor este suficient de mare – abaterile într-un sens
se compensează cu abaterile în sens contrar, iar valoarea medie va tinde spre valoarea reală a caracteristicii
măsurate.
Erori sistematice care acţionează într-o anumită direcţie bine determinată şi denaturează întotdeauna
realitatea. Cele mai frecvente erori de înregistrare sistematice se produc cu ocazia înregistrărilor totale.

49. Ce reprezintă eroarea de reprezentativitate? Dați un exemplu.

Erorile de reprezentativitate se exprimă ca diferenţe între mărimea unui indicator sintetic (nivelul
mediu al unei variabile, gradul de împrăştiere al variantelor individuale în jurul nivelului ei mediu, diferiţi
indicatori de structură etc.) obţinut pe baza eşantionului şi mărimea aceluiaşi indicator determinată pe baza
unei înregistrări totale, cu condiţia ca eroarea de înregistrare să fie la fel de mare în ambele cazuri. Aceste
erori sunt determinate de imposibilitatea reproducerii exacte în cadrul eşantionului a structurii colectivităţii
generale.

50. Enumerați câteva modalități de prevenire a producerii erorilor de înregistrare.

Prevenirea producerii erorilor de înregistrare se poate face pe căi diferite:
• Testarea formularelor de înregistrare prin anchete test, recensăminte de probă etc.;
• Alegerea judicioasă a personalului de înregistrare, mai ales pentru înregistrările totale;
• Instruirea personalului care face înregistrarea şi, pentru unele cercetări speciale chiar testarea
aptitudinilor acestora;
• Efectuarea unui control riguros asupra activităţii personalului de înregistrare;
• Verificarea modului cum sunt ţinute evidenţele ce stau la baza informaţiilor statistice.

51. Consemnarea datelor din documente anterioare şi retranscrierea lor reprezintă o interogare directă?
Argumentați răspunsul.

52. Ce reprezintă gruparea datelor statistice? Dați un exemplu.

Gruparea datelor statistice este o operaiune de sistematizare a prezentării materialului statistic obținut
prin observare care constă în separarea colectivității cercetate în grupe omogene de unități după variația uneia
sau mai multor caracteristici din programul observării.
53. Prin ce se diferențiază gruparea simplă (unidimensională) de gruparea combinată. Dați un exemplu.
Grupările simple se efectuează după o singură caracteristică de grupare, de exemplu, gruparea
societăţilor comerciale din judeţul Suceava după cifra de afaceri, gruparea familiilor după numărul membrilor
de familie sau după numărul de copii etc. Grupările combinate se întocmesc după două sau mai multe
caracteristici, ca de exemplu:
– gruparea societăţilor comerciale după numărul de salariaţi şi după cifra de afaceri;
– gruparea lucrătorilor unei societăţi comerciale după vechimea în producţie şi după nivelul
productivităţii muncii;
Exemplu: gruparea salariaților după venitul realizat- grupare simplă

54. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe variante? Dați un exemplu.

Gruparea datelor statistice pe variante presupune determinarea numărului de unități din colectivitate la
nivelul cărora sunt variante înregistrate, precum și valoarea realizată a caracteristicii, situație valabilă în cazul
în care caracteristica de grupare presupune prezența unui număr foarte mic de variante. Exemplu: gruparea
apartamentelor după nr de camere

55. Ce reprezintă gruparea datelor statistice pe intervale de variație? Dați un exemplu.

Gruparea pe intervale de variație se utilizează când caracteristica de grupare prezintă în colectivitatea
de studiat un număr foarte mare de variante.
Exemplu: guruparea secțiilor de producție pe intervale de câte 10 mil. lei

6
URSU.
56. Enumerați condițiile ce ar trebui îndeplinite în procesul grupării datelor statistice pe intervale de
variație?
Indiferent de scopul şi obiectul grupării, aceasta trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
• completitudinea datelor;
• omogenitatea grupelor şi subgrupelor;
• unicitatea includerii unităţilor într-o singură grupă (clasă) dacă gruparea este simplă;
• continuitatea variaţiei grupelor în cazul variabilelor numerice, ceea ce practic înseamnă să nu
existe grupe cu frecvenţe nule care ar duce la întreruperea grupării.

57. Ce reprezintă completitudinea datelor în procesul grupării datelor statistice pe intervale de variație?
Se referă la cerința ca toate unitățile statistice să fie incluseîn clasele formate în urma clasificării
grupării.

58. Ce reprezintă tabelul statistic?

Tabelul statistic constituie o prezentare ordonată a datelor unei colectivități.

59. Enumerați câteva reguli ce trebuie respectate în procesul de construcție a unui tabel statistic?
Reguli de construcție:
– Să aibă un titlu clar şi concis care să sugereze natura datelor prezentate, timpul şi spaţiul la care se referă
datele cuprinse în tabel;
– Să se indice unitatea de măsură;
– Să se menţioneze sursa datelor (sub tabel);
– Dacă datele prezentate necesită scurte explicaţii metodologice privind conţinutul şi compatibilitatea acestora,
se recomandă folosirea unei note explicative, care apar fie în subsolul paginii sau sub tabel, după sursa datelor;
– Toate rubricile tabelului să fie completate cu cifre sau simboluri.

60. Ce reprezintă graficul statistic?

Graficul este metoda de prezentare geometrică a unor date statistice într-un sistem de axe de coordonate.

61. Enumerați câteva reguli ce trebuie avute în vedere în procesul de construcție a grafic statistic?
– Titlul graficului – trebuie să indice, conţinutul datelor care se prezintă, timpul şi spaţiul la care
se referă;
– Axa sau axele graficului.
– Scara de reprezentare – este elementul care indică echivalentul unei unităţi grafice, deci
serveşte la gradarea axei / axelor.
– Reţeaua graficului – este formată dintr-o reţea de linii paralele cu axele de coordonate rectangulare.
– Legenda graficului – explică semnele convenţionale, liniile, culorile şi haşurile folosite în
construirea graficului;
– Sursa datelor – se menţionează sub reţeaua graficului.

62. Precizați dacă afirmația următoare este adevărată: grupările simple se întocmesc după două sau
mai multe caracteristici. Argumentați răspunsul?
Afirmația este falsă deoarece grupările simple se întocmesc după o singură caracteristică.

63. Enumerați funcțiile îndeplinite de către indicatorul statistic. Explicați semnificația uneia dintre
funcțiile enumerate.
Funcţiile indicatorilor statistici:
– de măsurare,
– de comparare,
– de sinteză,
– de estimare,

7
URSU.
– de verificare a ipotezelor şi testare a semnificaţiei parametrilor statistici utilizaţi.

64. Ce tipuri de mărimi relative pot fi determinate? Pentru fiecare tip, dați câte un exemplu de utilizare
din practică.
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza
structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin raportare acelaşi indicator din două
grupe, colectivităţi, unităţi teritoriale diferite. De exemplu, se compară numărul înnoptărilor structurilor de
primite turistică dintr-un judeţ cu acelaşi indicator stabilit la nivelul altui judeţ.
Mărimile relative de intensitate se calculează comparând prin raportare valorile unei caracteristici x cu
valorile unei alte caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau dependenţă.
Exemplu: productivitatea muncii, cursul de schimb valutar
Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia în timp a unui fenomen.
Exemplu: volumul vânzărilor
Calculul mărimilor relative ale programării presupune preluarea din evidenţele unităţii
economice analizate a informaţiilor referitoare la:
• nivelul fenomenului analizat în perioada de bază
• nivelul planificat (programat) pentru perioada curentă
• nivelul realizat în perioada curentă

65. Care este specificul mărimilor relative de structură? Dați un exemplu.

Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza
structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Indicatorii relativi de structură se reprezintă grafic prin diagrame de suprafaţă denumite şi de structură,
care pot fi: dreptunghiul, cercul, semicercul, pătratul, triunghiul etc.
Indicatorii relativi de structură se determină ca mărimi relative care arată în ce raport se află fiecare
parte faţă de întreg, astfel:
• atât pe baza frecvenţelor absolute corespunzătoare grupelor (ni), fiind denumite frecvenţe relative
• cât şi pe baza valorii caracteristicii aferente fiecărei grupe (xi), denumite ca pondere sau greutate specifică
(gi)

66. Care este specificul mărimilor relative de dinamică? Dați un exemplu.

Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia în timp a unui fenomen. Ele
exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică o variabilă X dintr-o perioadă (moment) de timp t faţă de
o perioadă (moment) de referinţă.
în funcţie de baza de comparaţie aleasă putem calcula:
a) mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă:
b) mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă variabilă sau în lanţ

67. Ce tip de mărimi relative sunt utilizate pentru comparații teritoriale? Dați un exemplu.
Pentru comparațiile teritoriale se folosesc mărimile relatice de coordonare
Exemplu: se compară numărul înnoptărilor structurilor de primite turistică dintr-un judeţ cu acelaşi indicator
stabilit la nivelul altui judeţ.

68. Ce tipuri de coeficienți se încadrează în categoria mărimilor relative de dinamică? Prezentați

diferențele dintre aceștia.
mărimi relative ale dinamicii cu bază fixă:
mărimi relative ale dinamicii cu bază mobilă variabilă sau în lanţ

Diferența dintre aceste mărimi este că la prima perioada fixă (t) este raportată la perioada inițială, pe
când la cea de a doua există mai multe perioade de timp evaluate și la un moment de referință.

69. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de coordonare

8
URSU.
(corespondență)? Dați un exemplu.
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza
structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin raportare acelaşi indicator din două
grupe, colectivităţi, unităţi teritoriale diferite.

70. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de intensitate? Dați un
exemplu.
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza
structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Mărimile relative de intensitate se calculează comparând prin raportare valorile unei caracteristici x cu
valorile unei alte caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau dependenţă.

71. Prin ce se diferențiază mărimile relative de structură de mărimile relative de dinamică? Dați un
exemplu.
Mărimile relative de structură se mai numesc ponderi sau greutăţi şi sunt utilizate pentru analiza
structurii diferitelor colectivităţi statistice.
Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia în timp a unui fenomen. Ele
exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică o variabilă X dintr-o perioadă (moment) de timp t faţă de
o perioadă (moment) de referinţă.

72. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de mărimile relative de

intensitate? Dați un exemplu.
Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin raportare acelaşi indicator din două
grupe, colectivităţi, unităţi teritoriale diferite.
Mărimile relative de intensitate se calculează comparând prin raportare valorile unei caracteristici x cu
valorile unei alte caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau dependenţă.

73. Prin ce se diferențiază mărimile relative de coordonare (corespondență) de mărimile relative de

dinamică? Dați un exemplu.
Mărimile relative de coordonare se calculează comparând prin raportare acelaşi indicator din două
grupe, colectivităţi, unităţi teritoriale diferite.
Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia în timp a unui fenomen. Ele
exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică o variabilă X dintr-o perioadă (moment) de timp t faţă de
o perioadă (moment) de referinţă.

74. Prin ce se diferențiază mărimile relative de intensitate de mărimile relative de dinamică? Dați un
exemplu.
Mărimile relative de intensitate se calculează comparând prin raportare valorile unei caracteristici x cu
valorile unei alte caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau dependenţă.
Mărimile relative de dinamică se calculează pentru a caracteriza variaţia în timp a unui fenomen. Ele
exprimă de câte ori (sau de cât la sută) se modifică o variabilă X dintr-o perioadă (moment) de timp t faţă de
o perioadă (moment) de referinţă.

75. Ce tipuri de reprezentări grafice se recomandă pentru prezentarea mărimilor relative de structură?
Indicatorii relativi de structură se reprezintă grafic prin diagrame de suprafaţă denumite şi de structură,
care pot fi: dreptunghiul, cercul, semicercul, pătratul, triunghiul etc.

76. Determinarea productivității muncii (producția în unitatea de timp) presupune calculul unei
mărimile relative de coordonare (corespondență)? Argumentați răspunsul.

9
URSU.
 Nu, deoarece determinarea productivității muncii presupune calculul unei mărimi relative de
intensitate și nu de coordonare. Productivitatea muncii se calculează comparând prin raportare valorile
caracteristice ale x cu valorile unei ale caracteristici y cu care se află într-o legătură logică de intercondiționare
sau dependență.

77. Determinarea prețului unitar presupune calculul unei mărimile relative de intensitate? Argumentați
răspunsul.
Da, determinarea prețului unitar presupune calculul unei mărimile relative de intensitate deoarece
aceasta se calculează comparând prin raportarea valorile unei caracteristici x cu valorile unei alte caracteristici
y cu care se află într-o legătură logică de intercondiţionare sau dependenţă.

78. Ce reprezintă media? Dați 2 exemple.

Media este o măsură a tendinţei centrale, iar valoarea sa calculată sintetizează într-un singur nivel
reprezentativ tot ceea ce este tipic, esenţial, comun şi obiectiv în apariţia şi manifestarea fenomenelor de masă.
Se utilizează pentru caracterizarea tendinței și ritmului de dezvoltare a fenomenelor colective, pentru
studierea legăturilor dintre fenomene, pentru descoperirea tendințelor, legilor, legităților și regularităților lor
de dezvoltare.

79. Când o medie este reprezentativă? Dați un exemplu.

O medie este reprezentativă atunci când valorile individuale din care se calculează sunt mai omogene,
mai apropiate, ca mărimi, între ele.

80. Când o medie este nereprezentativă? Dați un exemplu.

O medie este nereprezentativă atunci când valorile individuale din care se calculează nu sunt omogene,
nu sunt apropiate, ca mărimi, între ele.

81. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor propriu-zise (de calcul)?

În categoria mediilor propriu-zise se cuprind următorii indicatori: media aritmetică, media
geometrică, media armonică, media cronologică, media pătratică, media cubică, media de ordin
superior, mediile mobile etc.;

82. Ce indicatori se cuprind în categoria mediilor de poziție (indicatori ai localizării)?

Indicatorii din categoria mediilor de poziție (ai localizării) sunt: mediana, modul, mediala
și alte mărimi medii înrudite cu acestea.

83. Ce reprezintă media simplă sau neponderată? Dați un exemplu.

Mediile simple se calculează atunci când se utilizează toate variantele înregistrate sau atunci când
valorile individuale prezintă, în urma operației de sistematizare, aceleași frecvențe

84. Ce reprezintă media ponderată? Dați un exemplu.

În cazul în care în urma sistematizării/grupării datelor, valorile individuale prezintă frecvenţe diferite
de apariţie, nivelul mediu se calculează ca medie ponderată.

85. Prin ce se diferențiază media simplă de media ponderată? Dați un exemplu.

Mediile simple se calculează atunci când se utilizează toate variantele înregistrate sau atunci când
valorile individuale prezintă, în urma operației de sistematizare, aceleași frecvențe.
În cazul în care în urma sistematizării/grupării datelor, valorile individuale prezintă frecvenţe diferite
de apariţie, nivelul mediu se calculează ca medie ponderată.

86. Ce reprezintă media aritmetică?

În sens statistic, media aritmetică a valorilor individuale x1, x2 ... xn ale caracteristicii x, reprezintă
acea valoare X care s-ar fi înregistrat dacă toți factorii de influență ar fi acționat constant (cu aceeași intensitate)
la nivelul fiecărei unități de înregistrare.

10
URSU.
87. Ce tip de medie se poate aplica la nivelul unei variabile calitative? Argumentați răspunsul.
Definiţia dată mediei aritmetice este adevărată numai dacă valorile individuale înregistrate sunt
numerice. Pentru o serie cu valori nenumerice sau cu valori măsurabile pe o scală calitativă nu se poate calcula
media aritmetică.

88. Explicați afirmația: media aritmetică este o valoare internă a unei serii
(X1) mai mic (X medie) mai mic (X2)
Această afirmație este una din proprietățile mediei aritmetice și ne arată că media aritmetică este o valoare
cuprinsă între valorile mai mici ale seriei (X1) și cele mai mari, maxime (X2).
89. Ce reprezintă modul (valoarea modală)? Dați un exemplu.
Valoarea modală a caracteristicii (numită şi valoare dominantă, valoarea cea mai probabilă sau modul)
reprezintă acea valoare a caracteristicii care corespunde celui mai mare număr de unităţi sau aceea care are
cea mai mare frecvenţă de apariţie.
Modul este un indicator al tendinței centrale care are sens în cazul unei repartiții după o variabilă
nominală, ordinală ale cărei variante au fost măsurate printr-o scală nominală sau ordinală.

90. Cunoscând timpii cronometrați pentru rezolvarea unui test, la nivelul unei colectivități de studenți, ce
valoare sintetică ar trebui determinată pentru a stabili obiectiv intervalul de timp necesar rezolvării
respectivului test. Motivați.
Pentru a stabili obiectiv intervalul neceesar rezolvării testului se va determina modul deoarece această
valoare ne oferă mai multe informații importante decât cele oferite de medie sau de cuatile.

91. Ce reprezintă mediana? Dați un exemplu.

Mediana (cuantila de ordinul 2) reprezintă acea valoare a caracteristicii localizată în mijlocul seriei,
sau repartiţiei statistice, cu valori individuale aranjate în ordine crescătoare sau descrescătoare. Mediana
împarte numărul unităţilor investigate în două părţi egale. Mediana se mai numeşte valoarea echiprobabilă a
caracteristicii.

92. Ce indicator se recomandă pentru analiza tendinței centrale a seriei {2, 4, 4, 7, 8, 1000}.
Pentru analiza tendinței centrale a seriei {2, 4, 4, 7, 8, 1000} se recomandă să se calculeze mediana
deoarece ca valoare centrală este mai semnificativă decât media aritmetică câte este influențată de valoarea
extremă: 1000.

93. De ce este necesara măsurarea variabilității?

Calculul şi analiza indicatorilor variaţiei sau împrăştierii valorilor individuale faţă de tendinţa centrală
oferă posibilitatea rezolvării unor probleme de cunoaştere statistică.

94. Ce reprezintă abaterea individuală ca indicator de caracterizare a variabilității? Dați un exemplu.

Abaterile individuale ca măsuri ale împrăştierii într-o serie exprimă cu câte unităţi de măsură sau de
câte ori (sau cât la sută) valoarea caracteristicii urmărită la fiecare unitate a colectivităţii se abate de la mărimea
unui indicator al tendinţei centrale.

95. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mică decât valoarea 35%?
Practica utilizării coeficientului de variație a stabilit pragul de trecere de la starea de omogenitate la
cea de eterogenitate. Dacă coeficientul de variație este mai mic decât valoarea 35%, colectivitatea este
omogenă, iar media este reprezentativă.

96. Cum se interpretează o valoarea calculata a coeficientului de variație mai mare decât valoarea 35%?
Practica utilizării coeficientului de variație a stabilit pragul de trecere de la starea de omogenitate la
cea de eterogenitate. Dacă coeficientul de variație este mai mare decât valoarea 35%, colectivitatea este
eterogenă, iar media este nereprezentativă.

11
URSU.
97. Ce reprezintă asimetria? Dați un exemplu.

98. Cum se interpretează valoarea calculata egală cu zero a coeficientului de asimetrie Person?
Dacă coeficientul de asimetrie Person este egal cu 0 putem spune că seria este simetrică.

99. Care sunt avantajele cercetării selective?

Comparativ cu înregistrarea totală similară, cercetarea selectivă prezintă unele avantaje:
• în cele mai multe cazuri, când colectivitatea totală este foarte mare iar cercetarea ei exhaustivă ar necesita
un volum mare de cheltuieli materiale şi de muncă este avantajos să se recurgă la sondaj, care este mai operativ
şi mai ieftin;
• partea supusă înregistrării fiind cu mult mai mică decât cea totală, iar personalul care face înregistrarea
unităţilor fiind de specialitate, de regulă, erorile de înregistrare sunt în acest caz mai puţin numeroase şi mai
uşor de înlăturat în faza de verificare a datelor;
• programul observărilor prin sondaj cuprinde, de regulă, un număr mai mare de caracteristici decât programul
observării totale, ceea ce permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate prin metode statistice;
• cercetarea prin sondaj este singura posibilă atunci când prin cercetarea exhaustivă a unităţilor s-ar ajunge la
distrugerea produsului respectiv (de pildă, controlul distructiv al calităţii unui produs);
• evaluarea rezervelor subterane de cărbune, petrol, gaze natural etc. nu este posibilă decât pe baza unui sondaj
statistic;
• sondajul statistic poate fi folosit la verificarea datelor culese printr-o observare totală de mare amploare în
care s-au folosit şi nespecialişti precum şi la prelucrarea selectivă a unor date. De exemplu, datele culese prin
recensăminte pot fi prelucrate într-o primă fază selectiv şi mai târziu total;
• sondajul poate fi utilizat cu bune rezultate în verificarea programului unei observări totale cât şi la verificarea
unor ipoteze statistice.

100. Ce este un eșantion? Dați un exemplu.

Eşantionul este o subcolectivitate a unei colectivităţi generale, prin studierea căreia trebuie să se
caracterizeze colectivitatea generală sub aspectul diferitelor caracteristici.
Exemplu: 100 studenți, 50 angajați

12
URSU.