Bazele Statisticii

Curs 1

Prof. univ. dr. Mariana HATMANU

anul universitar 2023-2024

1
 Programa analitică
1. Noţiuni introductive
2. Analiza unei serii statistice unidimensionale
3. Analiza unei serii statistice bidimensionale.
• Săptămâna 6: Recapitulare pentru test.
• Săptămâna 7 (8-12 aprilie 2024, seara de la
ora 20:00): TEST – parțial susținut la curs,
întrebări grilă din materia primelor 3
teme; cu foaie de formule atașată la teza
de test

2
 Programa analitică
4. Probabilităţi şi distribuţii teoretice
5. Estimarea parametrilor unei populaţii
6. Testarea statistică
7. Indicatori ai seriilor de timp

Săptămâna 14: Recapitulare pentru examen.

3
 Bibliografie selectivă

•Jaba, E., Statistica, ediția a 3-a, Ed. Economică,

Bucureşti, 2002.
•Jaba, E., Pintilescu, C. Statistică. Teste grilă şi
probleme, Ediția a 2-a, Editura Sedcom Libris, Iaşi,
2007
•Pintilescu, C., Analiza statistică a datelor în SPSS
și în R, Editura Sedcom Libris, Iași, 2022.

4
 EVALUARE:
• 30% - Test grilă, la curs, susţinut din
materia primelor 3 teme în săptămâna a
7-a (8-12 aprilie 2024)
• 30% - Seminar
• 40% - Examen grilă susţinut din materia
temelor 4 -7

Observaţii pt seminar:
• Se obţine notă (la seminar) dacă se cumulează
minim 7 prezenţe.
• Se susține un test clasic de evaluare.

5
 Structura cursului

1. Rolul Statisticii în economie

2. Concepte fundamentale ale Statisticii
3. Tipuri de variabile statistice
4. Scale de măsurare a variabilelor
5. Metode de culegere a datelor

6
1 Rolul Statisticii în economie (Ipostaze ale
Statisticii)

„Intr-o zi modul de gândire statistic va

deveni la fel de necesar, oricărui cetăţean,
precum abilitatea de a scrie ori de a citi”.
H.G.WELLS
https://www.youtube.com/watch?v=MXaJ7s
a7q-8

7
1 Rolul Statisticii în economie (Ipostaze ale
Statisticii)

- În zilele noastre suntem familiarizați cu noţiunile

statistice şi de probabilitate prin intermediul
radioului, televizorului, ziarelor şi revistelor,
magazinelor etc.

8
 1 Rolul Statisticii în economie (Ipostaze ale
Statisticii)
Exemple de ştiri:
Evoluția pandemiei de COVID-19 în România,
în date statistice
https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania/

9
 1 Rolul Statisticii în economie (Ipostaze ale
Statisticii)
https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania

10
1 Rolul Statisticii în cunoaştere (Ipostaze ale
Statisticii)

Alte exemple de ştiri:

- În Mali, copiii merg, în medie, doar 2 ani la
școală. Cei mai mulți dintre ei încep să
muncească la vârste cuprinse între 10 și 14 ani;

- Forța de muncă din China este de 3 ori mai

mare decât cea din toate țările din Europa luate
la un loc și de 2 ori mai mare decât cea din
America de Nord și America de Sud luate
împreună.

11
 1 Rolul Statisticii în economie
(Ipostaze ale Statisticii)
Alte exemple de informații:

 Angajații români cu cel mai mare scor de fericire la locul de

muncă sunt cei care lucrează în industriile creative și media, dar
și în domeniul bancar, iar cei mai puțin fericiți sunt cei care
lucrează în domenii precum ingineria și industriile de fabricare,
dar și în IT, arată o analiză Mindspace.

 Belgia, Olanda şi Austria au cei mai fericiţi oameni din Uniunea

Europeană (76% din popularția totală, în fiecare ţară), la polul
opus fiind Letonia, Bulgaria, Croaţia, Lituania, Grecia şi
România, arată Eurostat.

12
1 Rolul Statisticii în economie
(Ipostaze ale Statisticii)

• Statistica are aplicații în diferite domenii:

economie, marketing, finanțe, comerț, turism,
sociologie, psihologie, medicină etc.

• Insușirea instrumentelor statistice este utilă în:

– Descrierea și prezentarea informațiilor
– Obținerea de previziuni pentru variabilele analizate
– Formularea concluziilor asupra colectivităților mari, pe
baza datelor observate la nivelul unui eșantion
– etc

13
Ipostaze ale statisticii:

1. Activitate practică:

- Date statistice (culegere, sistematizare și prelucrare)

- Instituţie statistică (DJS, INS, EUROSTAT)

- Statistica privată (GfK Romania, Curs, IRSOP)

14
Ipostaze ale statisticii:

2. Știinţă:

- obiect, metoda, scop

- disciplină ştiinţifică:
» Statistică descriptivă,

» Statistică inferențială (Inferență statistică )

15
!! Etapele (demersul) cercetării
statistice

Definirea problemei

Observarea statistică
a fenomenelor reale

Prelucrarea și
analiza statistică

Decizii statistice
16
!!! 2. NOȚIUNI FUNDAMENTALE
ALE STATISTICII

• Populaţia statistică (colectivitatea

statistică)
• Unitatea statistică
• Variabila statistică
• Indicatori statistici
• Indici statistici

17
 2 Noţiuni fundamentale ale Statisticii
a) Populaţia: o asociaţie de elemente unite între ele printr-o
trăsătură esenţială comună, numită omogenitate.
Elementele unei populaţii pot fi fiinţe, lucruri, precum şi
fapte, evenimente referitoare la acestea.

Exemplu de
populație:
- clienții de la Palas
Mall, la 20
ianuarie 2024,
ora 18;

18
 2. Noţiuni fundamentale ale Statisticii

Proprietăţi ale populaţiei:

- populaţia este finită;

- trebuie să fie bine delimitată, adică să aibă fixate
clar frontierele pentru elementele supuse observării

• Omogenitatea statistică - pentru a fi bine definită, o

populaţie statistică trebuie să aibă precizată
omogenitatea elementelor sale componente din punct de
vedere calitativ, de timp şi de spaţiu.

19
 2. Noţiuni fundamentale ale Statisticii
În funcţie de gradul de cuprindere :
- populație totală
- populație parţială
(de selecţie, eşantion)

- Volumul unei populaţii: ansamblul indivizilor definiţi

prin omogenitate în timp, în spaţiu şi calitativă.
- Simbolizare:
 Volumul populaţiei - N=225 companii existente într-un oraş ;
 Volumul eşantionului - n=10 companii
20
 2. Noţiuni fundamentale ale Statisticii

b) Unităţile statistice
Reprezintă elementele componente ale unei populaţii;
sunt elemente de observare, măsurare şi
înregistrare statistică.
Exemplu: clientul, pacientul, mașina, studentul, familia,
grupa de studenți, intreprinderea, divorțul, concertul
etc

Clasificarea unităților statistice:

După gradul de complexitate sau componența lor:
• simple (ex: mașina, studentul)
• complexe (ex: compania, grupa de studenți,
familia)

21
 !!!2. Noţiuni fundamentale ale
Statisticii
c) Variabile statistice (caracteristici statistice) -
reprezintă însuşiri, trăsături esenţiale purtate de
unităţile statistice ale unei populații, pe baza acestora
realizându-se măsurarea și înregistrarea fiecărei
unități a colectivității.

Ex. de variabile de analiză a clienților de la Palas

Mall: culoarea ochilor, genul, profesia, vârsta,
câștigul lunar, opinia privind un eveniment /
produs
Alte exemple, pt cazul mașinilor: culoarea mașinii,
anul fabricației, țara unde a fost fabricată, nr de km
parcurși, greutatea, consumul la 100 km etc.

Simbolizare - literă majusculă, de exemplu, X.

O variantă a unei variabile reprezintă un anumit nivel al
caracteristicii observate şi se simbolizează, de
exemplu, prin xi , i =indice / identificator.
22
 2. Noţiuni fundamentale ale
Statisticii
• Mulțimea valorilor posibile ale unei variabile X se
definește ca domeniu de variație al variabilei
X : ( x1 , x2 ,, xn )
Mulțimea perechilor ( xi , f i ), i  1, m reprezintă
distribuția statistică (de frecvență) a
variabilei X

O distribuție statistică se poate nota astfel:

 xi   xi 
X :   sau X :  , i  1, m, 1  m  n
 ni   fi 
23
 2. Noţiuni fundamentale ale
Statisticii
Dacă variabila X ia valoarea particulară xi spunem
că are loc evenimentul X=xi.

Probabilitatea de apariție a unei valori xi poate fi

aproximată prin frecvența relativă fi

ni
fi 
n

24
 2. Noţiuni fundamentale ale
Statisticii
d) INDICATORI STATISTICI
• Definiţie – rezultatul numeric al unei numărări, al unei
măsurări statistice sau al unui calcul asupra datelor
(obţinute printr-o înregistrare statistică)
• Clasificare
– Forma de exprimare:
• mărimi absolute (ex. PIB – exprimat în mld. euro)
• mărimi relative (ex. rata șomajului, rata de creștere
economică - %)
• mărimi medii (ex. nr mediu anual de mașini
vândute în perioada 2015-2022)
25
 2. Noţiuni fundamentale ale Statisticii

e) INDICI STATISTICI – mărimi statistice relative care se obțin

prin compararea, sub formă de raport, a două valori ale unui
indicator statistic. Compararea se poate face în timp sau
spațiu.

Exemple: indicii de prețuri (ex: indicele preţurilor de consum -

IPC)

26
 3. Tipuri de variabile statistice

a) După natura lor:

- Calitative (ex: marca mașinii, culoarea, greutatea)
- De timp (anul de fabricație al mașinii, durata de viață a
unui produs, perioada de timp necesară pentru eliberarea
unor documente)
- De spațiu (țara în care a fost fabricată mașina, localitatea
de domiciliu a proprietarului mașinii)

27
 3. Tipuri de variabile statistice
!!!! b) După forma de exprimare, pot fi:

Variabile

nenumerice
numerice
(calitative,
(cantitative)
atributive)

cu variaţie cu variaţie
nominale nominal-ordinale
discretă continuă

28
28
 3. Tipuri de variabile statistice
După forma de exprimare:
b.1) Var. numerice (cantitative), ex. Greutatea,
viteza, nr de kilometri parcurși
- În funcție de natura variației, pot fi:
- Cu variație discretă (nr de locuri al mașinii, nr de
membri ai familiei); o variabilă este discretă
dacă mulţimea valorilor ei este cel mult
numărabilă.
- Cu variație continuă (greutatea, viteza, înălțimea);
poate să ia orice valoare dintr-un interval sau
reuniune de intervale.

29
 3. Tipuri de variabile statistice

b.2) Var. nenumerice (calitative), ex. culoarea,

marca, lb străină cunoscută cel mai bine
- Se clasifică astfel:
- Nominale (culoarea, religia, profesia)
- Ordinale (calificativele școlare în clasele 1-4,
preferințele consumatorilor pt un anumit produs –
nu este deloc bună....este f. bună;

30
 3. Tipuri de variabile statistice
După modul de
manifestare, var.
nominale pot fi:
-Variabilele alternative
(binare sau dummy) au caracter
dichotomic, adică nu pot lua
decât două valori; ex: genul
persoanei – masculin și feminin; un
bilet la loto poate fi câştigător sau
necâştigător

-Variabilele nealternative pot

lua valori diferite pentru unităţi
sau grupe de unităţi statistice;
ex: culoarea ochilor, religia, meseria
31
• Observație.
Există situații în care datele sunt măsurate în
expresie numerică, dar redate în formă calitativă
și invers
– Exemple:
• 1. vârsta
• 2. măsurarea gradului de poluare (poluare
redusă, medie, mare)

32
 Test de autoevaluare
• Se studiază următoarele aspecte:
– a) numărul de prezenţe ale studenților la cursul de
Statistică
– b) profesiile a 200 de angajați ai unei intreprinderi
– c) rezultatul verificării unui eșantion de produse pentru
export
– d) nr copiilor din fiecare familie dintr-un cartier
– e) opinia clienților unui magazin cu privire la produsul X

Pentru fiecare caz, precizați unitatea statistică, variabila

statistică și tipul acesteia.

33
 4. Scale de măsurare
26.02.2024
Cuantificarea (măsurarea) fenomenelor presupune
un set de reguli de atribuire a unei valori (cifre
sau simboluri) unităţilor statistice ale unei
colectivităţi
Tipuri de scală, în ordinea crescătoare a
preciziei, sunt:
 1. nominală
 2. ordinală
 3. interval
 4. raport

34
 1. Scala nominală
- Valorile variabilei măsurată pe scala nominală indică
categoria din care face parte cazul evaluat, făra a
impune o anumită ordine
Exemple: Genul (masculin/feminin - m/f; 1-2), Religia
(ortodoxă, catolică, musulmană, islamică, budistă etc).
Caracteristici:
• - cel mai redus nivel de precizie;
• - codurile valorilor sunt arbitrare;
• - valorile au doar o semnificaţie calitativă;
• - nu suportă operaţii aritmetice, putem să identificăm
doar frecvența de apariție a fiecărei valori;
• - nu indică dacă o categorie este mai bună sau mai puțin
bună decât alta, mai largă sau mai restrânsă 35
 2. Scala Ordinală (II)
• Permite stabilirea unei relații de ordine între
clasele/grupele omogene pe care le definește
• Intervalele dintre valori nu sunt precizate (cât
înseamnă “mai mare”?, cât înseamnă “mai
mic?”);
• Codurile valorilor pot fi acordate si arbitrar, dar
ele trebuie sa exprime ideea de ordine
Ex: preferințele pentru un anumit produs: 1- foarte rău; 2.
rău; 3. nici bun, nici rău; 4. bun; 5. foarte bun
SAU aprecierea frecvenței cu care se merge la sala de
gimnastică: 1-Niciodată, 2-Uneori, 3-În mod regulat, 4-
Des, 5-Foarte des

36
 3. Scala Interval

- Este prima scală numerică (se aplică variabilelor numerice)

- Pe lângă stabilirea unei relații de ordine între variantele
numerice ale variabilei , permite determinarea și
interpretarea diferențelor dintre acestea
- Valorile numerice acordate au semnificație cantitativă, de
aceea sunt permise operațiile de adunare și scădere

Ex. Un subiect care a obtinut nota 10 a luat cu 4 puncte mai

mult decât altul care a luat nota 6, dar NU putem
concluziona ca este de 10/6=1,67 ori mai bine pregătit
decât celălalt si nici de 3,33 ori mai inteligent decât unul
care a obţinut nota 3.

37
 3. Scala Interval
Alte caracteristici:
- lipseşte zero absolut
• 0°C nu înseamnă absenţa temperaturii (0°K)
• 10°C faţă de 5°C este “mai mare cu 5°”
... dar nu şi “de două ori mai cald”!

38
 4. Scala raport

 Are toate calitățile unei scale de interval și, în

plus, are două proprietăţi:
- Permite multiplicarea sau divizarea datelor (2
kg sunt jumătate din 4kg și dublul unui kg);
- are un zero absolut, care arată lipsa totală a
cantităţii măsurate.
Ex: măsoară cele mai multe caracteristici fizice -
greutatea; înălțimea; timpul de reacţie.

În practică, distincţia dintre variabilele de interval

şi de raport nu este relevantă, ambele
suportând aceleaşi proceduri statistice

39
Scale de măsurare - sinteză

40
 5. Metode de înregistrare statistică

Metodele de înregistrare statistică se clasifică astfel:

 gradul de cuprindere a colectivităţii:
- înregistrări totale
- înregistrări parţiale

41
 5.a) Metode de înregistrare statistică
totală

Lucrări de înregistrare statistică totală:

1) recensământul;

2) raportul statistic;

3) monografia.

42
NU! 5.a) Metode de înregistrare statistică
totală
Recensământul - o lucrare ştiinţifică de înregistrare
exhaustivă (total, integral, complet), la un moment dat, a
unei colectivităţi de stări (fiinţe, lucruri)
Tipuri de recensământ:
- recensământul populaţiei;
- recensământul locuinţelor;
- recensământul animalelor;

- recensământul întreprinderilor etc.

43
 5.b) Metode de înregistrare statistică parţială
(Anchete prin sondaj. Eşantionarea statistică)

Ancheta prin sondaj presupune înregistrarea unui

eşantion reprezentativ extras din colectivitatea totală
cu scopul de a cunoaşte colectivitatea din care a fost
extras eşantionul.

Formularul de înregistrare chestionarul

- Avantaje (cost, timp, cunoaşterea colectivităţilor

greu accesibile sau perisabile)
- Aplicabilitate (probleme ale pieţii, controlul calităţii
produselor, sondarea opiniei publice etc.)

44
 Anchete prin sondaj

Noţiuni şi termeni perechi

- Populaţia (colectivitate totală, populaţie de
referinţă) – reprezintă ansamblul unităţilor statistice
- face obiectul cercetării

- Eşantionul (colectivitate de selecţie) – este un

subansamblu de n unităţi extras din populaţie

45