STATISTICĂ ĨN SPSS

Curs 1 – 15 Februarie 2021

Aspecte administrative

 Curs: 2 h/săptămână
Instructor: Andreea Ardelean

 Seminar: 2 h/săptămână
Instructor: Andreea Puiu
Aspecte administrative

Nota finală

 1 punct din oficiu

 3 puncte activitate pe parcurs
 6 puncte examen final
 30 de grile * 0,2 p pentru fiecare
Aspecte administrative

 Material didactic:
 notițele de curs și seminar
 prezentările PPT după care se face predarea la curs și/sau
seminar

4
Bibliografie orientativă
 „Statistica pe înţelesul tuturor”, Elena Druică, Ioniţă Druică, Mihaela
Sandu, Rodica Ioanole, Editura C.H. Beck, 2011
 „Bazele statisticii economice”, Liliana Duguleană, Ed. C.H. Beck, 2012
 „Statistică. Teorie şi aplicaţii în sectorul terţiar”, Emilia Ţiţan, Ed.
Meteor Press
 „Statistics for Business and Economics”, David R. Anderson, Dennis J.
Sweeney, Thomas A. Williams

5
Bibliografie orientativă

 “Analiza statistică cu SPSS sub Windows”, Elisabeta

Jaba, Ana Grama, Editura Polirom, 2004
 “Discovering statistics using SPSS”, Andy Field, Sage
Publishers, 2009
 “SPSS for introductory statistics”, George Morgan,
Nancy Leech, Gene Gloeckner, Karen Barrett, LEA
Publishers, 2004
 “Introductory Statistics with R (Statistics and
Computing)”, Peter Dalgaard, Springer, 2008

 Alte cărţi de profil care se pot afla sau nu în biblioteca

facultăţii

6
De ce statistică?

 „ ... într-o bună zi, statistica va deveni pentru om

la fel de necesară precum scrisul şi cititul ”

H.G. Wells (1866-1946)

prozator, istoric şi sociolog

7
De ce statistică?

Ca domeniu de activitate, statistica a aparut din nevoia

sociala reala de a cunoaste in expresie numerica diferite
fenomene si procese ale activitatii umane.
Momente principale in
evolutia statisticii
 Prima etapa coincide cu aparitia primelor forme de
evidenta (ex. a terenurilor, a nr. si miscarii naturale a
populatiei, a averilor) in orasele sumeriene, in China, in
Egipt, in Grecia, in Imperiul Roman.

 Urmatoarea etapa importanta in evolutia statisticii o

reprezinta delimitarea evidentei statistice de evidenta
contabila

9
Momente principale in
evolutia statisticii
 Faza descriptiva
- Trece de la “simple consemnari de fapte” la analiza comparativa a datelor, la
“descrierea faptelor” in interactiune
- Herman Conrig, Martin Smeitzel, Gotffried Achewald etc
 Faza aritmeticii politice
- Se ocupa cu analiza, prin procedee matematice de prelucrare a datelor culese, cu
desprinderea regularitatilor si chiar cu formularea previziunilor
- John Graunt, Wiliam Petty, Edmund Halley etc
 Faza probabilistica
- Aritmetica politica capata o noua dimensiune prin introducerea calculelor
probabilistice
- J. Bernoulli, P. S. Laplace, K. F. Gauss, S. D. Poisson, A. Quetelet, A. Ciuprov, D. P.
Joravski etc
 Faza statisticii moderne
- Un rol deosebit in aceasta etapa l-a avut infiintarea oficiilor nationale si international
de statistica, organizarea congreselor internationale de statistica, aparitia primelor
reviste de specialitate, introducerea statisticii in invatamantul universitar si secundar
- F. Galton, K. Pearson, M. G. Kendall, F. Y. Edgeworth, A. L. Bowley, G. U. Yule, C. E.
Spearmen, R. A. Fisher etc
Un studiu de caz, ca punct de
plecare
Dețineți un mini - magazin
 Vindeți 100 de produse diferite
 Câte produse din fiecare ar fi bine să aveți pe stoc?

 Cât de multe?
 Cât de puține?
După o vreme

 Dețineți date despre fiecare produs

 Cantități vândute lunar

 Puteți gestiona mai bine stocurile?

Două tipuri de date:

 Vânzări medii lunare pentru fiecare produs

 Variații ale vânzărilor pentru fiecare produs
Datele arată cam așa:
Vânzări medii Variația
1 0,68
3 0,4
1 0,59
2 0,39
9 0,11
2 0,56
2 0,69
8 0,76
11 0,96
6 0,13
1 0,3
Un mod diferit de a privi
aceleași informații
Și un alt mod de a privi graficul
Câteva întrebări:

 Puteți ajunge la această înțelegere fără ajutorul

statisticii?
 Cum puteți stabili ce produs intră în fiecare categorie
observată?
 Cum puteți folosi similaritățile produselor din același
grup?
Când eu spun“Statistică”, la ce
vă gândiți?
Statistica este știința:
 Colectării
 Analizării
 Descrierii
 Generalizării rezultatelor

Totul este despre… DATE

Și despre ce altceva?
Despre instrumentele potrivite pentru a face toate astea!
Etapele cercetarii statistice

 Observarea statistica (etapa in care se culeg date)

 Prelucrarea statistica (etapa in care datele sunt
sistematizate si sunt calculati indicatori)
 Analiza si interpretarea rezultatelor (etapa in care
sunt verificate ipoteze, formulate concluziile si
fundamentate procesele decizionale)

! Factorii decizionali de la nivel micro-, mezo- sau

macroeconomic se bazeaza deseori pe analizele statistice.
Ce discutăm astăzi

1 • Date și surse ale datelor

2 • Statistică descriptivă versus

statistică inferențială

• Nevoia de softuri de
3 analiză statistică
Date

 Fapte și cifre colectate, analizate și rezumate pentru a

fi prezentate și interpretate

Trei aspecte de interes:

Elemente (Unitati statistice): entități independente pentru

care sunt colectate datele
Variabile: caracteristici de interes ale elementelor
Observație: măsurătoare a unui element particular
Tipuri de date

 Date calitative (și variabile aferente)

 Date cantitative (și variabile aferente)

 Instrumentul statistic folosit depinde de tipul de date

care trebuie analizat.
Tipuri de date

 Cross – section
 Serii de timp
 Panel

 Instrumentul statistic folosit depinde și aici de tipul de

date care trebuie analizat.
Scale de măsurare

 Nominală: numește elementele

 Ordinală: ordonează preferințele

 Scală interval: datele pot fi ordonate, insa anumite

operatii nu au sens

 Scală raport: datele au toate proprietățile scalei

interval, dar are sens și să facem raportul
 Scala nominală
 Sunt măsurate variabilele nenumerice!
 Se face o diferenţiere de specie dar nu şi de grad;
 Nu se pot face diferenţe între clase şi nici nu se poate face
o ordonare între categorii;
 Exemplu: ocupaţia, genul, statutul marital, tipul de
asigurare, etc;
 Chiar dacă le sunt asociate numere, variabilele sunt tot
categoriale – NU le prelucrăm aritmetic;
 Exemplu: atribuim valorile: 1 – actor, 2 – muncitor, 3 – inginer, 4 –
economist; pentru 10 persoane chestionate avem valorile: 3, 1, 3, 4, 4, 2,
4, 3, 2, 2; media va fi 2,8 rezultat fără semnificaţie!
 Proprietate: identificare;
Scala ordinală/ de ratinguri:

 Sunt măsurate variabilele nenumerice, dar

care pot fi ordonate!
 Unităţile pot fi înşiruite una după cealaltă,
realizându-se astfel o ierarhizare a acestora;
 Exemplu: studiile
 Distanţa dintre numere nu este neapărat
egală;
 Numerele pe scala ordinală nu reprezintă
intervale egale pe scala de măsurare;
 Proprietate: identificare + ordonare;
Scala interval

 Prima scală cu adevărat numerică ce foloseşte unităţi de

măsurare egale;
 Este posibilă interpretarea ordinii notărilor pe scală precum
şi diferenţele dintre ele;
 Absenţa punctului zero absolut – chiar dacă unui punct de
pe scală i se atribuie valoarea zero, acest lucru nu
reprezintă absenţa absolută a caracteristicii măsurate;
 exemplu: scala Celsius sau Fahrenheit au valoarea 0 dar asta nu
semnifică absenţa completă a căldurii;
 Nu pot fi făcute judecăţi comparative pentru compararea
valorilor specifice măsurate pe o scală de interval;
 Proprietate: identificare + ordonare + intervalul între
numere are un sens (se poate compara diferenţa dintre
numere);
 Scală raport
 Distanța,
 Înălțimea
 Greutatea
 Timpul
 Prețul

Are sens să spunem că prețul unei mașini este de două ori

mai mare decât prețul altei mașini, dar nu prea putem spune
că temperatura de astăzi este de două ori mai mare decât
temperatura de ieri… mai ales dacă astăzi sunt 0 grade.

Are de-a face cu existența unui 0 care are sens, unul care
înseamnă ceva (adică faptul că înseamnă “nimic”).
Scala raport:

 Pot fi făcute judecăţi comparative pentru

compararea valorilor specifice măsurate pe o scală
de interval;
 Există un punct zero fix şi absolut – sugerează
absenţa totală a caracteristicii sau însuşirii care
este studiată;
 exemplu: scala pentru greutate, lungime;

 Proprietate: identificare + ordonare + intervalul

între numere are un sens (se poate compara
diferenţa dintre numere) + zero absolut;
Surse ale datelor

 Date existente
 Date pe care le colectați voi

Atenție la posibilele erori de măsurare!

Două feluri de “Statistică”

 Descriptivă: descrie datele folosind instrumente și

tehnici diverse

 Inferențială
Esența statisticii inferențiale

Concept Definiție
Populație Mulțimea tuturor elementelor de
interes
Eșantion O submulțime a populației

Inferență Procesul prin care generalizăm

rezultatele obținute pentru
eșantion, la întreaga populație
Probabilitate Măsură a incertitudinii pe care
ne-o asumăm atunci când
folosim informație incompletă
 Procesul inferenței statistice

De ce să folosim un eșantion?
Generalizăm
statistica de selecție
pentru estimarea
parametrului
populației
Selectăm un
eșantion

Stabilim
populația de
interes

Aici apare probabilitatea

Procesul inferenței statistice

 Atunci când folosim un

eșantion, ignorăm o parte din
informație
 Ceea ce obținem este doar o
aproximație
 Avem nevoie să știm ce risc
ne asumăm atunci când
folosim aproximarea
 Esantionul poate oferi
concluzii corecte doar intr-un
procent din cazuri (o
probabilitate situata sub
100%)
 Vom afla ca statisticienii pot
controla aceasta probabilitate
si o fixeaza usual la 90%, 95%
sau 99%
Exercitiu

Pentru urmatoarele cazuri, precizati populatia, esantionul,

unitatea statistica, variabila si tipul acesteia, scala de
masurare:

 Cifra de afaceri a 100 firme din domeniul IT;

 Profesiile a 200 de salariati;

 Preferintele a 150 elevi fata de o marca de bauturi

racoritoare.
Nevoia de software

Inca din antichitate au fost colectate date!

 evidenţa averilor şi sclavilor în piramidele egiptene

 evidenţa populaţiei la greci, chinezi, romani, egipteni
 înregistrarea naşterilor şi deceselor, cat si a casatoriilor,
în arhivele bisericilor etc.
Nevoia de software

 Necesitatea prelucrarii datelor, din ce in ce mai

numeroase, a ajutat, intr-un fel sau altul, la
dezvoltarea masinilor de calcul si, implicit, la revolutia
calculatoarelor personale, de la inceputul secolului XX.
 Aceste progrese au determinat schimbari profunde ale
domeniului de studiu al statisticii in ultimii 40 ani si
astfel software-ul statistic a inregistrat o ampla
revolutie tehnologica, fiind posibile in doar cateva
secunde realizarea de analize sofisticate si complicate.
Nevoia de software
Resurse recomandate

 R and R – studio; instalați ambele în computerul personal. Sunt

disponibile, gratis, pe internet.

 Anderson D., Sweeney D., Williams T. (2008, or more recent

editions) Statistics for Business, Chapter 1. Ediția din 2008 este
disponibilă gratis pe internet și de asemenea la biblioteca
facultății.

 Resursele puse la dispoziție de instructori (curs și seminar): module

tematice, coduri, seturi de date, prezentări ppt.

 https://www.statmethods.net/ (R)
 http://www.chess.su.se/polopoly_fs/1.173484.1396595707!/menu/
standard/file/Almquist_Ashir_Brannstroem_Guide_1.0.1.pdf (SPSS)
 https://www.spss-tutorials.com/basics/ (SPSS)
Va multumesc!