Sunteți pe pagina 1din 4

Tema1. Noțiuni statistice fundamentale.

1. Definiți noțiunile:
a) Statistica- știința ce are ca obiect colectarea, prelucrarea și interpretarea rezultatelor ce
provin de la populații și indivizi statistici.
b) Metodă_statistică- reprezintă totalitatea procedeelor, principiilor și tehnicilor utilizate
pentru a efectua observări a fenomenelor sociale de masă, pentru a fi prelucrate datele
obținute prin observare și analiză, la fel și interpretarea rezultatelor statistice obținute.
c) Variabilă_statistică- reprezintă carateristica prin care obiectul este descris. Reprezintă
un nume pentru un element a cărui principală proprietate este aceea că variază, îşi
modifică valorile.
d) Eșantion- parte reprezentativă dintr-o populație sau dintr-un ansamblu statistic. Deci,
fiind eșantionul cercetării-toate persoanele care fac obiectul cercetării, iar eșantionul
statistic- toate valorile unei variabile, măsurate pe eșantionul cercetării.
e) Populație_statistică- valorile care descriu populația cercetării. Iar populația cercetării
fiind, la rândul ei- totalitatea „unităților de informație” care constituie obiectivul de
interes al unei investigații personale.

2. Prezentați date istorice despre evoluția analizei statistice pentru psihologie.

Per general, statistica are o importanță majoră pentru științele umane. Pe măsură ce
omenirea a evoluat, statistica s-a îndepărtat radical de statutul de „ramură a matematicii
aplicate”. Lucrări cu caracter statistic, impuse de nevoile conducerii treburilor publice,
apar încă din antichitate. În Egipt, Grecia şi Roma antică erau realizate recensăminte
destinate evidenţierii resurselor umane şi materiale ale statelor respective. Aceste
preocupări însă, au fost considerate naive şi preştiinţifice, adevăratul înţeles al statisticii,
acela de ştiinţă, datând doar de la jumătatea secolului al XVII-lea.
Prima analiză statistică, în spirit ştiinţific, a unor date culese în prealabil, este datorată
lui John Graunt (1662) care, pe baza datelor extrase din înştiinţările săptămânale cu
privire la numărul deceselor înregistrate la Londra, a izbutit să tragă concluzii valabile
asupra unor fenomene sociale, precum: natalitatea şi mortalitatea, echilibrul numeric.
Încă din secolul al XVII-lea s-a observat că măsurătorile repetate ale unui obiect
oarecare pot fi reprezentate grafic sub forma unei curbe în formă de clopot. Ecuaţia
curbei normale a fost publicată în 1733 de către Abraham de Moivre iar lucrările
acestuia au fost dezvoltate ulterior de Pierre Simon de Laplace şi Karl Friedrich Gauss.
În zilele noastre curba normală poartă numele savantului german: curba lui Gauss,
utilizată pe larg în psihologie. Odată cu progresele făcute în culegerea datelor şi cu
creşterea interesului faţă de observaţia şi măsurătorile ştiinţifice, statistica a devenit un
instrument indispensabil pentru toate ştiinţele sociale. Un nume de referinţă este cel al
francezului Frédéric Le Play (1806-1870). Acesta este recunoscut prin „introducerea în
analiza sociologică a mijloacelor cantitative” . Însă, cea mai mare contribuţie în această
direcţie o are belgianul Adolphe Quételet (1796-1874), care, la începutul secolului al
XIX-lea, aplică teoria probabilităţilor la studiul fenomenelor sociale, introducând
conceptul de „statistică morală”. Adevăratul început al statisticii moderne poate fi fixat
la începutul secolului al XX-lea odată cu apariţia lucrărilor lui Karl Pearson (creatorul
statisticii inferenţiale sau inductive) şi Ronald Aylmer Fisher (a elaborat teoria riguroasă
a tragerilor concluziilor din datele observate). Alte nume de referinţă în fundamentarea
statisticii sociale sunt: C.E. Spearman, G.U. Yule, M.G. Kendall, A.A. Markov. Aceste
nume fiind cele întâlnite când operăm cu statistica aplicată pentru a efectua o cercetare
științifică în psihologie.

3. Argumentați utilitatea statisticii pentru psihologie.

Aplicarea metodelor statisticii în vederea interpretării datelor oferite de observarea


fenomenelor de masă permite formularea unor legi statistice. Acestea exprimă media
stărilor unei mase de evenimente, tendinţa dominantă care-şi face loc printr-un mare
număr de abateri întâmplătoare de la această medie. Legea statistică poate fi
evidenţiată numai dacă este supusă observării unui număr suficient de mare de
elemente ale ansamblului de studiat. Deci, pentru psihologie contează
reprezentativitatea, și în afară de partea calitativă a cercetării științifice este nevoie și
de latura cantitativă. Cu ajutorul statisticii în psihologie, putem analiza fenomene care
sunt supuse acţiunii legilor statistice şi care se manifestă în condiţii concrete, variabile
în timp şi spaţiu. Statistica ușurează calea în a culege, prelucra şi a interpreta
informaţiile numerice referitoare la fenomenele psihosociale.

Astfel, statistica reprezentând un corp de metode ştiinţifice are rolul de a ne învăţa


cum să organizăm observarea fenomenelor de masă şi să obţinem datele necesare, cum
să prelucrăm aceste date şi cum să formulăm ipoteze cu privire la relaţiile evidenţiate de
aceste date. De asemenea, statistica oferă metode pentru testarea ipotezelor şi pentru
confruntarea realităţii cu predicţiile formulate pe baza ipotezelor.
4. Identificati caracteristici ale scalelor nominale, ordinale, de interval, de raport.
Prezentați exemple.
- Scală nominală - e un nivel de măsurare și constă în clasificarea obiectelor în
funcție de existența sau inexistența unei caracteristici. Are următoarele proprietăți:
redenumirea (atribuirea unor noi nume, ex: masculin-femenin sau bărbat-femeie),
permutarea (schimbarea ordinii elementelor, deoarece nu se poate stabili o ierarhie
între valorile unei variabile pe această scală).
Exemplu:„Stima de sine la copiii din orfelinate și cei din familii”. Aici există 2
categorii (dihotomie): statutul copiilor.

- Scală ordinală- constă în ierarhizarea, în funcție de mărimea unei caracteristici,


fără însă a se putea preciza cu cât un nivel ierarhic este superior sau inferior altuia.
Permite stabilirea unei relații de ordine între date. De exemplu: Un test de
inteligență nu ne arată, de fapt, cantitatea de inteligență a subiecților, ci
ierarhizarea acestora, poziția sau rangul pe care îl ocupă fiecare într-o populație.
Exemplu: Atitudinea față de lecțiile online, de la mic la mare, adică de la 1(absolut
negativă) la 10 (absolut pozitivă), cât de mult îmi place.

- Scală de interval- derivă din scala ordinală, la care se adaugă proprietatea că


intervalele dintre un nivel de valori și altul sunt egale. Este un tip de măsură în
care distanțele dintre treptele scării sunt distanțe egale sub aspectul cantității
caracteristicii de măsurat. Ne permite să răspundem doar la întrebarea „cu cât este
mai mare?”, dar nu şi la întrebarea „de câte ori?”, deoarece la nivelul acestei scale
nu întâlnim un punct zero absolut.
Exemplu: La fel pentru un test de inteligență. Un subiect care are 100 IQ și altul
care are 50 IQ , diferența dintre aceștia este ca dintre o persoană cu 100 IQ și alta
cu 150 IQ, în acest caz nu putem spune că cel care a obținut 150 IQ este de 1,5 ori
mai inteligent decât altul cu 100 IQ, și nici de 3 ori mai inteligent decât cel cu 50
IQ.
- Scală de raport- are toate caracteristicile unei scale de interval dar deja ne permite
să răspundem la întrebarea „de câte ori?”, deoarece are un 0 absolut, ceea ce face
posibilă compararea proporțiilor. Iar mai mic ca 0 nu există.
Exemplu: De câte ori viteza de răspuns la un test a unui elev este mai mare decât a
altuia?

5. Explicați diferențele dintre statistica parametrică și neparametrică.

Statistica parametrică Statistica neparametrică


Utilizează date şi măsurători numerice, Utilizează date şi scale de măsurare
parametrice, cantitative. neparametrice, calitative.
Aplicată pentru variabile de natură Aplicată pentru variabile de natură
parametrică. neparametrică.
Cuprinde scale parametrice: de raport și Cuprinde scale neparametrice: ordinală și
de interval. nominală.
6. Exemplificați tipurile de variabile.

Latente: anxietatea, agresivitatea, adaptabilitatea


Observate: timpul de reacție, înnălțimea, greutatea.
Dependentă: stima de sine, foamea, gradul de satisfacție.
Independentă: absența/prezența cofeinei, timpul de somn, regimul alimentar.
Continue: media școlară anuală, venit lunar.
Discrete: numărul profesorilor și medicilor, numărul de membri din grupă, numărul
cuvintelor memorate la o probă de memorie.

S-ar putea să vă placă și