Bibliografie

1. Howitt D, Cramer D, - Introducere în SPSS pentru psihologie – Editura Polirom, Iaşi

2006
2. Alexandrescu P. – Introducere în statistica socială – Editura Paralela 45, Bucureşti,
2004
3. Popa M. - Statistica pentru psihologie. Teorie si aplicatii SPSS – Editura Polirom,
Iaşi, 2008
4. Gheorghiu D. - Statistica pentru psihologi – Editura Trei, Bucureşti

Slide-urile:
http://www.informaticaro2000.net/facultate.html
 simplificare
Teorie ştiinţifică model

Avantaje:

- Pune în evidenţă fenomenul studiat

- Fenomenul este mai uşor de explicat

Dezavantaj:

- Variabilitatea

variabilitate
Culegere de date Model
EXEMPLE
• Într-un studiu al cancerului pulmonar orice diferenţe sistematice în cadrul
răspunsurilor diferiţilor fumători sau nefumători poate fi important, având
în vedere că variabilitatea în cadrul populaţiei înăuntrul oricăror acestor
categorii, cum ar fi naţionalitatea s-ar putea să nu fie importantă. În
continuare vom considera că se datorează norocului sau întâmplării,
deoarece nu are legătură cu scopul acestui studiu.
Varibilitatea – fumat

• Într-un studiu privind nivelurile de educaţie a populaţiei, o cercetare poate

privi diferenţele sistematice dintre naţionalităţi şi orice diferenţă privind
fumatul poate fi ignorată ca fiind aleatoare.
Variablitatea - naţionalitate
ÎNTREBĂRI

1.Ce înseamnă variabilă?

2.Ce înseamnă aleator?

3.Ce înseamnă eşantion?

4. Ce înseamnă diferenţe sistematice?

 Ce înseamnA variabiLA?

EXEMPLU

a) luăm ca variabilă copilul

Să presupunem că dorim să studiem numărul de copii dintr-un grup de familii care ne

interesează. Întrebăm un eşantion de copii (unitatea de observaţie) pentru a obţine
informaţii despre fraţii lor şi surorile lor.

b) luăm ca variabilă familia

cum definim cuplurile despărţite şi nerecăsătorite?
O variabilă se reprezintă prin majuscule X, Y, Z, ... , iar valorile pe care le poate lua o
variabilă se notează cu litere mici x, y, z.

Erori în folosirea variabilelor

1. „Variabila masculin” – variabila este sexul (Y), valoarea poate fi masculin (y1) sau
feminin (y2)
2. Amestecarea criteriilor de clasificare : ortodox, italian, polonez, budist, român,
catolic
3. Acoperirea categoriilor – mai sus o persoană poate fi şi român şi catolic (nu sunt
mutual excluzive)
TIPURI DE VARIABILE

Variabilele se pot clasifica în concordanţă cu caracteristicile valorilor lor

1. dacă valorile unei variabile nu au nici o relaţie sau ordin sau magnitudine printre ele,
variabila se numeşte nominală
exemplu: sexul, naţionalitatea, religia

2. Dacă o variabilă poate avea trei sau mai multe valori distincte şi acestea se pot
ordona după un clasament, dar nu există nici o modalitate de a măsura distanţa dintre
ele, variabila este ordinală.
exemplu: la un test putem avea o scală de genul – acord, nici acord nici dezacord,
dezacord
3. Dacă o variabilă poate lua valori de tip numeric distincte spunem că avem o variabilă
discretă
exemplu: numărul de copii dintr-o familie, rezultatele la un test

4. Dacă o variabilă poate lua orice valori pe un interval, valori nedistincte, atunci
spunem că avem o variabilă continuă
exemplu: vârsta unor subiecţi, veniturile,
ROLUL VARIABILELOR

Pune membrii unui grup în categorii

Exemplu: Aplicând un test de anxietate unui grup, în urma calculării valorilor anxietăţii
putem împărţi subiecţii în trei categorii:

- anxietate crescută
- anxietate medie
- anxietate scăzută
 3. Ce înseamnă eşantion?

Populaţie - mulţimea de elemente care au una sau mai multe

caracteristici comune.

Exemple:
- ziarele de sport
- populaţia studenţilor de la USH
- populaţia studenţilor de la USH care au citit azi un ziar de sport

Dacă luăm toţi membrii unei populaţii şi studiem fiecare individ – Statistică Descriptivă
Probleme – costuri de financiare si de timp
Exemplu de Statistică Descriptivă: recensământul
Din cauza costurilor se foloseşte Statistica Inferenţială – utilizarea
de unităţi statistice mai mici pe baza lor putându-se realiza o extensie
la populaţie.

Definiţie (P.Rateau) - se numeşte eşantion un subansamblu al unei

populaţii
Deci eşantionul reprezintă mulţimea de elemente1 care au una sau mai
multe caracteristici comune
Diferenţa dintre populaţie şi eşantion – numărul de elemente
Pentru a concluziona ceva legat de populaţie, trebuie să avem un eşantion
reprezentativ

1
reamintim că elementele pot fi persoane, obiecte, idei, opinii, evenimente, etc.
Ce este un lot de subiecţi?

Exemplu: Vrem să studiem în ce măsură anxietatea se manifestă înaintea

unei operaţii. Atunci vom lua 2 loturi: un lot de pacienţi înainte de operaţie şi un lot de
pacienţi care nu trebuie supuşi unei operaţii. Loturile nu trebuie să facă parte din aceeaşi
populaţie.

Condiţie: omogenitatea din punctul de vedere al car acteristicilor comune.