METODOLOGIA CERCETĂRII

ÎN PSIHOLOGIE
Partea I: Abordarea științifică în psihologie

Camelia Truța
Introducere în cercetarea psihologică

Sunt mai agresivi copiii care urmăresc materiale video cu

conținut violent?

Cum ați investiga această tema?

Abordarea științifică în psihologie

Cunoașterea științifică este caracterizată de următorii

descriptori:

Determinism
Empirism sistematic
Cunoștințe verificabile public
Concluzii bazate pe date
Scepticism
Studiul problemelor rezolvabile
Falsificabilitatea
Descriptori ai cunoașterii științifice

Determinismul

Fenomenele psihologice au cauze, iar aceste cauze pot fi

descoperite

Comportamentul uman este determinat (are cauze

specifice) și acest lucru ne permite să facem predicții cu o
probabilitate mai mare decât șansa

≠ predestinare, predeterminare, liber arbitru

Descriptori ai cunoașterii științifice

Empirism sistematic

Cunoașterea științifică se bazează pe colectarea de date

din realitate (= empirism), colectarea este sistematică
(controlată, structurată)

Scopul cunoașterii bazate pe empirism sistematic este

testarea unei teorii
Descriptori ai cunoașterii științifice

Empirism sistematic

Presupune un demers complex ce cuprinde:

observarea realității prin prisma unei teorii

(presupuneri, predicții)
generarea unei ipoteze cu scopul de a verifica
realitatea observată
testarea ipotezei printr-un demers investigativ
obținerea unui răspuns care sprijină sau nu teoria
formulată
Descriptori ai cunoașterii științifice

Producerea de cunoștințe verificabile public

În știință, termenii sunt definiți clar iar procedurile sunt

suficient de precise și detaliate pentru ca oricine care ar
repeta sistematic studiul să obțină aceleași rezultate

Dacă rezultatele sunt replicate, încrederea în cunoștințele

produse crește

Atunci când rezultatele nu pot fi replicate, apar întrebări

legate de corectitudinea studiului sau a prezentării
rezultatelor
Descriptori ai cunoașterii științifice

Concluzii bazate pe date

Concluziile despre comportamentul uman se bazează pe

informațiile obiective colectate în mod sistematic din
realitate

Exemplu: Studenții din această promoție sunt mai

bine pregătiți decât studenții din promoțiile
anterioare.
Ce date sunt necesare pentru a susține această
afirmație?
Descriptori ai cunoașterii științifice

Scepticism (căutarea explicațiilor alternative)

Concluziile obținute nu reprezintă adevărul absolut, ele

trebuie privite cu scepticism, pot fi supuse revizuirilor în
lumina altor cercetări

Știința este un demers auto-corectiv

Atitudinea față de cercetare: deschidere față de date și

idei noi, disponibilitatea de ne schimba perspectiva în
fața evidenței
Descriptori ai cunoașterii științifice

Studiul problemelor rezolvabile

Cunoașterea științifică formulează/răspunde la întrebări

empirice – a căror răspuns poate fi dat pe baza
observațiilor sistematice și care sunt suficient de precise
pentru a permite efectuarea de predicții

Ideea de bază: oricât de abstract ar fi, aparent, un

concept, dacă identificăm un indicator observabil al
acestuia, atunci poate fi abordat în cercetarea științifică

Exemplu: diminuarea simptomelor depresive prin

intermediul realității virtuale
Descriptori ai cunoașterii științifice

Dezvoltă teorii care pot fi demonstrate ca fiind false

Teoriile sunt presupuneri pentru care datele culese ne

oferă suport fie în direcția anticipată, fie în direcția opusă
= falsificabilitate

Contra-exemplu: Teoria psihanalitică – mecanismele

inconștiente de apărare ale eului (regresia)
Scopurile cercetării psihologice
Scopurile cercetării psihologice

Descrierea comportamentului uman

identificarea regularităților în apariția/ manifestarea unui

comportament sau fenomen psihologic

Exemplu

Cunningham, Druen, & Barbee, 1997: identificarea

standardelor de frumusețe în perioade distincte de timp -
1940 vs. 1990
Scopurile cercetării psihologice

Descrierea comportamentului uman

Exemplu

Cunningham, Druen, & Barbee, 1997

Scopurile cercetării psihologice

Predicția comportamentului uman

Dacă observăm că două comportamente/ fenomene se

relaționează sistematic, putem prezice variația unuia
dintre comportamente pe baza cunoașterii variației
celuilalt comportament

Exemplu

Efran, 1974: jurații sunt mai îngăduitori în condamnarea

infractorilor atractivi fizic decât în condamnarea celor
neatractivi fizic, chiar atunci când aceiași infracțiune este
comisă
Scopurile cercetării psihologice

Predicția comportamentului uman

Exemplu

Efran, 1974
Scopurile cercetării psihologice

Explicarea comportamentului uman

Determinarea cauzelor care au condus la variația unui

comportament/ fenomen psihologic

Exemplu

Elliot & Nesta, 2008: culoarea roșie influențează percepția

atractivității fizice a unei femei
Scopurile cercetării psihologice

Explicarea comportamentului uman

Exemplu

Elliot & Nesta, 2008:

Scopurile cercetării psihologice

Predicția și explicația presupun niveluri diferite de

cunoaștere a comportamentelor umane
Exemplu

Tema de cercetare: Relația dintre comportamentul agresiv al

copiilor și cantitatea de violență vizionată de copii

Predicția: copiii care urmăresc frecvent programe TV violente

sunt mai agresivi comparativ cu cei care urmăresc rar

Explicația:
comportamentul agresiv poate fi prezis de cantitatea de
violență vizionată de copil la TV?
un copil agresiv caută să urmărească mai multe programe
TV cu conținut violent?
Scopurile cercetării psihologice. Tipuri de cercetare

Cercetare descriptivă: descrierea manifestării unui

comportament/ fenomen

Cercetare predictivă: identificarea regularităților în

manifestarea a două comportamente/ fenomene

Cercetare explicativă: verificarea unei variabile ca posibilă

cauză a unui comportament/ fenomen
Tipuri de cercetări psihologice

În funcție de datele culese:

Cercetare cantitativă: urmărește identificarea

regularităților în ceea ce privește manifestarea unui
comportament sau fenomen psihic într-o populație
numeroasă

Cercetare calitativă: urmărește înțelegerea modului în

care oamenii interpretează realitatea, experiențele trăite,
dar și a modului în care oamenii construiesc mental
lumea
Tipuri de cercetări psihologice

În funcție de datele culese: Cercetarea cantitativă

Urmărește: predicția ulterioară a comportamentelor/

fenomenelor investigate sau identificarea unei explicații
cauzale care poate fi generalizată

Cercetătorul: măsoară faptele obiectiv (folosind

instrumente standardizate)

Datele culese: scoruri numerice

Tipuri de cercetări psihologice

În funcție de datele culese: Cercetarea cantitativă

Populația cercetării: număr mare de participanți

Rezultatele: scoruri medii pentru diferiți indivizi,

procentul de respondenți care îndeplinesc o anumită
caracteristică, rezultatele procedurilor statistice de
testare a ipotezelor
Tipuri de cercetări psihologice

În funcție de datele culese: Cercetarea calitativă

Urmărește: Înțelegerea în profunzime a perspectivelor

participanților pentru a interpreta sau contextualiza
rezultatele

Cercetătorul: observă și descrie modul în care indivizii

construiesc realitatea

Datele culese: imagini, cuvinte, texte, materiale audio-

video
Tipuri de cercetări psihologice

În funcție de datele culese: Cercetarea calitativă

Populația cercetării: număr mic de participanți

Rezultatele: analize narative care sumarizează

răspunsurile sau datele înregistrate
Tipuri de cercetări psihologice
Demersul cercetării cantitative
Demersul cercetării cantitative

• Identificarea unei idei de cercetare

1

• Documentarea (fundamentarea
2 teoretică și practică)

• Formularea unui obiectiv măsurabil

3

• Alegerea unui design de cercetare

4 adecvat obiectivului formulat
Demersul cercetării cantitative

• Formularea ipotezei de cercetare

5

• Alegerea lotului de participanți

6

• Alegerea instrumentelor și materialelor

7 necesare pentru măsurarea variabilelor

• Derularea culegerii datelor

8
Demersul cercetării cantitative

• Analiza datelor (statistică)

9
• Raportarea rezultatelor (scrierea
10 raportului de cercetare)
Obiectivul și ipoteza de cercetare
Formularea obiectivelor de cercetare

Modalitatea esențială pentru a prezenta contribuția

cercetării (De ce facem cercetarea?)

Direcționează și ghidează demersul de cercetare

Obiectivul trebuie să fie fundamentat teoretic (justificat):

Să explice relevanța cercetării în raport cu ceea ce se

cunoaște deja despre temă

Să prezinte relevanța cercetării pentru un context

social larg
Formularea obiectivelor de cercetare

Stipulează:
ce urmărește cercetătorul (să descrie, să prezică, să
explice)
care sunt conceptele psihologice investigate
care este populația la nivelul căreia se face cercetarea

Formularea trebuie să fie clară, concisă, specifică, să

sugereze ce metodă de cercetare va fi folosită

Rezultatele studiului sunt prezentate numai în lumina

obiectivului
Formularea obiectivelor de cercetare

Exemple:
Obiectiv: descrierea principalelor forme de
manifestare a agresivității fizice și verbale la copiii
preșcolari (cercetare descriptivă)

Obiectiv: stabilirea relației dintre introversie și

adaptarea școlară la elevii din ciclul primar (cercetare
prescriptivă)

Obiectiv: stabilirea efectului pe care ascultarea muzicii

în timpul evaluării îl are asupra performanțelor în
evaluare ale elevilor (cercetare explicativă)
Formularea ipotezelor de cercetare

Ipoteza de cercetare este o presupunere pe care

cercetătorul o face cu referire la posibilele rezultate

Asumpție (afirmație) care exprimă așteptările legate de

obiectivul cercetării

Ghidează demersul de culegere și analiză a datelor

(datele sunt culese și analizate pentru a confirma ipoteza
formulată)
Formularea ipotezelor de cercetare

Formularea ipotezei de cercetare include exprimarea

existenței unei relații între două concepte/ variabile
psihologice

Poate fi testată (include o presupunere, conceptele

incluse pot fi măsurate, observate și analizate, ipoteza nu
este o judecată de valoare)

Se bazează pe un model teoretic (este consistentă cu

teoria sau cu cercetări anterioare)
Formularea ipotezelor de cercetare

Formularea ipotezei de cercetare conține:

Conceptele investigate
Relația (tipul de relație) presupusă a exista între
conceptele investigate
Populația la nivelul căreia se testează relația
presupusă între concepte

Formularea ipotezei de cercetare se face în termeni

afirmativi (testarea statistică a ipotezelor de cercetare
presupune formularea unei ipoteze de nul în termeni
negativi)
Formularea ipotezelor de cercetare

Forme distincte de formulare a unei ipoteze

Tema cercetării: Relația dintre introversie și adaptarea

școlară la elevii de liceu

Obiectivul cercetării: Stabilirea relației de asociere dintre

nivelul introversiei și adaptarea școlară la nivelul
liceenilor
Formularea ipotezelor de cercetare

Forme distincte de formulare a unei ipoteze

A. Nivelurile ridicate ale introversiei se asociază cu

niveluri scăzute ale adaptării școlare.

B. Introversia se asociază negativ cu adaptarea școlară.

(asocierea negativă dintre două concepte: variabilele variază

în direcții diferite)

(asocierea pozitivă dintre două concepte: ambele variabile

variază în aceiași direcție)
Formularea ipotezelor de cercetare

Forme distincte de formulare a unei ipoteze

C. Există o relație de asociere negativă între introversie și

adaptarea școlară.
(indică direcția relației)

D. Există o relație de asociere între introversie și

adaptarea școlară.
(atunci când nu avem fundamentare pentru a
presupune direcția relației)
Formularea ipotezelor de cercetare

Forme distincte de formulare a unei ipoteze

E. Există diferențe între elevii introverți și cei extraverți în

ceea ce privește adaptarea școlară.

F. Elevii introverți manifestă dificultăți de adaptare

școlară în mai mare măsură decât elevii extraverți.

În funcție de modalitatea de formulare, testarea ipotezei se

face prin teste statistice distincte (pentru formulările a,b,c,d
– corelație Pearson, pentru formulările e, f – teste t pentru
eșantioane independente)
Formularea ipotezelor de cercetare

Tipuri de ipoteze de cercetare

În cercetarea descriptivă și cea predictivă formulăm

ipoteze non-cauzale (exemple de verbe folosite pentru
formularea ipotezelor non-cauzale: se asociază,
corelează)

În cercetarea explicativă formulăm ipoteze cauzale

(exemple de verbe folosite pentru formularea ipotezelor
cauzale: influențează, determină, are efect asupra,
conduce la, cauzează)
Formularea ipotezelor de cercetare

Tipuri de ipoteze de cercetare

A se asociază A se asociază A are efect A determină
cu B. pozitiv cu B. asupra lui B. creșterea
nivelurilor lui B.
Ipoteze non-cauzale Ipoteze cauzale
Nu indică Indică direcția Indică direcția
direcția asocierii efectului
asocierii
Ipoteză Ipoteză Ipoteză
bidirecțională unidirecțională unidirecțională
(ambele (este indicată (este indicată
direcții ale direcția asocierii) direcția efectului)
asocierii sunt
posibile)
Aplicație

Pentru tema de cercetare lansată la început, formulați un

obiectiv și o ipoteză de cercetare.

Sunt mai agresivi copiii care urmăresc materiale video

cu conținut violent?
Variabilitatea în cercetarea psihologică
Variabilele cercetării

Variabila = orice caracteristică, comportament,

eveniment care are cel puțin două categorii sau valori
(orice caracteristică care variază)

Variabila este forma operaționalizată a conceptului

psihologic investigat; este ceea ce măsurăm în cercetare
(conceptul este adesea abstract, ne ajută să înțelegem
teoria; variabila este conceptul măsurat)

Conceptul: adaptare școlară (procesul de adaptare la rolul

de elev și la diferitele aspecte ale mediului școlar)

Variabila: nivelul de adaptare școlară (scorul la un inventar

de adaptare școlară)
Variabilele cercetării

Tipuri de variabile în funcție de caracteristicile

participanților la cercetare:

Variabile psihologice: trăsături de personalitate,

comportamente specifice (agresive, alimentare, de vot,
etc.), caracteristici ale proceselor psihice (volumul
memoriei de lucru, etc.)

Variabile demografice: caracteristici socio-demografice

(gen, vârstă, nivel de educație, nivel de venituri, statut
marital, statut socio-profesional, mediul de proveniență,
nivelul de educație al părinților, etc.)
Variabilele cercetării

Pentru a facilita măsurarea lor variabilele trebuie

operaționalizate

Operaționalizarea variabilelor = definirea variabilei în

termenii specifici în care se realizează măsurarea
(definirea variabilei în termeni observabili și măsurabili)

Presupune transpunerea conceptelor abstracte în

indicatori observabili și măsurabili – dacă variabila este
prea vagă, atunci operaționalizarea este dificilă

Într-un studiu, putem folosi una sau mai multe modalități

de operaționalizare a unei variabile
Operaționalizarea variabilelor cercetării
Exemplu

Conceptul psihologic: agresivitate

Variabila măsurată: nivelul de agresivitate
(agresivitatea)

Modalități distincte de operaționalizare a variabilei:

1. Numărul loviturilor aplicate altei persoane
2. Durata loviturilor aplicate altei persoane
3. Numărul loviturilor aplicate unui obiect
4. Numărul crimelor înregistrate într-o localitate pe o
durată de timp
5. Scorul la un chestionar de agresivitate
6. Frecvența folosirii injuriilor
Aspecte practice ale măsurării în psihologie
Tipuri de măsurători

Măsurători self – report: participanții raportează/ declară gândurile,

emoțiile, reacțiilor lor
Exemplu: Cred că sunt un bun conducator pentru ceilalți. (extraversia)
Fac planuri şi măţțin de ele. (conștiinciozitatea)

Măsurători obiective/ fiziologice: implică înregistrarea unor indicatori

fiziologici
Exemplu: ritmul bătăilor inimii, presiunea sanguină, nivelul hormonilor,
activitatea electrică a creierului, etc.)

Măsurători ale comportamentului: presupun observarea și

înregistrarea anumitor aspecte ale comportamentului participanților,
în laborator sau în condiții
Exemplu: măsurarea memoriei de lucru folosind o listă de cifre pe care
participantul o reproduce; observarea și înregistrarea numărului de lovituri pe
care un copil le aplică unei jucării
Aspecte practice ale măsurării în psihologie

În cercetarea psihologică cantitativă măsurăm variabile la nivelul

indivizilor dintr-un eșantion al populației pentru:
A identifica regularitățile (patternul) de manifestare a
fenomenului/ trăsăturii/ comportamentului măsurat la nivelul
eșantionului
A generaliza rezultatele identificate la nivelul populației din care
a fost extras (a infera rezultatele)

Eșantionul inclus în cercetare nu trebuie să fie reprezentativ pentru

populația din care a fost extras

În prelucrarea statistică a datelor lucrăm, cel mai adesea, cu scorurile

brute obținute de la participanți (exemplu: scorul obținut la scala de
agresivitate; numărul de comportamente înregistrate prin
observație)
Aplicație

Completarea Scalei angajamentului la locul de muncă

(Balducci, Fraccaroli, & Schaufeli, 2010)
Principii etice în cercetarea psihologică cu participanți
umani
Principii etice

Obținerea consimțământului informat al participanților

Participarea voluntară la cercetare
Confidențialitatea datelor și protejarea intimității
Evitarea rănirii fizice sau psihice
Corectitudinea raportării rezultatelor
Principii etice

Obținerea consimțământului informat al participanților

Informarea onestă și completă a participanților în
legătură cu toate aspectele relevante privind participarea
la studiu:
Scopul cercetării
Condițiile, durata, procedura și metodele utilizate
Riscurile și beneficiile
Limitele confidențialității
Dreptul de a se retrage din cercetare fără consecințe
În cazul participanților minori, acordul trebuie obținut de
la un părinte sau reprezentant legal
Principii etice

Participarea voluntară la cercetare

Participarea nu trebuie condiționată de acordarea unui
beneficiu
Se pot acorda beneficii minore pentru a încuraja
participarea
Participanții au dreptul să se retragă în orice moment
(chiar dacă se retrag, beneficiul le va fi acordat)
Principii etice

Confidențialitatea datelor și protejarea intimității

Asigurarea anonimatului participanților astfel încât
aceștia să nu poată fi identificați de către cei care citesc
raportul de cercetare:
În momentul colectării datelor este recomandat să folosim
coduri, nu numele participanților
Accesul la date aparține numai cercetătorului
Accesul la date sau rezultate se acordă altor persoane numai cu
acordul participanților (obținut prin formularul de consimțământ
informat)
Arhivarea datelor colectate se face în așa manieră încât să nu
permită identificarea participanților
Principii etice

Evitarea rănirii fizice sau psihice

Evaluarea riguroasă la care sunt supuși participanții în
timpul studiului
Dacă există riscul rănirii fizice sau psihice a
participanților, este recomandat ca studiul să nu se
deruleze
Principii etice

Corectitudinea raportării rezultatelor

Nu este permisă fabricarea sau raportarea de date false
Nu este permisă ascunderea unor rezultate care nu
confirmă ipotezele
Respectarea cu strictețe a normelor APA.