Tipuri de interogare stiintifica a

socialului

Lect.dr. Daniela
Cojocaru
Clasificare

 Metoda (methodos,
(methodos, gr.),
gr.), cale, mijloc, mod de
expunere
 criteriul temporal –
 metode transversale: urmaresc relatiilor
dintre laturile, aspectele, fenomenele si
procesele socioumane la un moment dat
 metode longitudinale / studiaza evolutia unor

fenomene in timp
Clasificare

 Criteriul reactivitatii
 Metode experimentale (experiment)
 Metode cvasiexperimentale (ancheta, sondaj
de opinie, biografia sociala provocata)
 Metode de observatie (observatie, studiul
documentelor)
Clasificare

 Criteriul numarului de unitati luate in studiu

 Metode statistice (anchete sociodemografice,

sondaje de opinie, analize statistice etc)

 Metode cazuistice biografia, studiul de caz,

monografia sociologica etc
Clasificare

 Criteriul “locul ocupat in procesul

investigatiei”
 Metode de culegere
 Metode de prelucrare (cantitative, calitative)
 Metode de analiza si interpretare
(comparative, interpretative)
Clasificare

 Criteriul relevantei datelor:

 Metode principale: observatia, experiment,
documentarea
 Metode secundare: chestionar, interviu,
teste, scale
Definitii

 Metoda
 Tehnica –
 Procedeu
Metodologia

 Methodos + logos = stiinta metodelor

 MCS / analiza metodelor si tehnicilor aplicate
in realizarea si finalizarea cercetarii sociale
 Caracter predominant normativ
Principii metodologice in cercetarile
empirice

 Principiul unitatii dintre teoretic si empiric

 Principiul unitatii dintre intelegere
(comprehensiune) si explicatie
 Principiul unitatii dintre cantitativ si calitativ
 Principiul unitatii dintre judecatile
constatative si cele evaluative
Interogatiile procesului de cercetare

 Ce metodologie si ce metode voi folosi in

cercetarea pe care mi-am propus sa o fac?
 Cum justific aceasta optiune si utilizarea
metodologiilor si metodelor?

Intrebarile cercetarii sau obiectivele cercetarii
Interogatiile procesului de cercetare

 folosim ?
Ce metode ne propunem sa folosim?
 Ce metodologie sustine alegerea noastra si
metodele alese?
 Ce perspectiva teoretica se gaseste in
spatele metodologiei in chestiune?
 Ce epistemologie fundamenteaza
perspectiva teoretica respectiva?
Procesul celor 4 elemente

 Metode: tehnicile sau procedeele folosite

Metode:
pentru a culege si analiza datele care
raspund unor intrebari ale cercetarii sau
ipotezelor cercetarii
 Metodologie:: Stategia, planul de actiune,
Metodologie
procesul sau design-ul aflate in spatele
folosirii unei metode particulare si care leaga
alegerea metodei si folosirea ei de
rezultatele asteptate
Procesul celor 4 elemente

 Perspectiva teoretica: cadrul filosofic care

constituie contextul pe care s eintemeiaza
procesul de cercetare, logica si criteriile
acestuia
 Epistemologia: teoria cunoasterii pe care se
intemeiaza perspectiva teoretica si in
consecinta metodologia
 O maniera de a intelege si explica cum
cunoastem ceea ce cunoastem
Procesul celor 4 elemente

Interogatii epistemo
epistemologice
logice

Ce fel de cunoastere obtinem prin cercetarea
noastra?
 Ce caracteristici si ce status are aceasta
cunoastere?
 Cum ar trebui sa se raporteze la concluziile
cercetarii lectorii raportului de cercetare?
 In ce masura aceste rezultate ar trebui
tr ebui luate in
serios?
Procesul celor 4 elemente

 Interogatii epistemologice
 Vrem sa cunoastem un adevar obiectiv ?
 Putem sa il identificam cu precizie, cu
certitudine, sau doar cu o anumita
probabilitate?
 Daca nu putem cunoaste un adevar obiectiv,
atunci care este rostul cercetarii?
Procesul celor 4 elemente

 Interogatii epistemologice
 Asumarea caracterului “real”al realitatii cere
postura obiectiva a cerceatatorului
cerceatatorului si
neutralitatea axiologica, pt a putea afla cum
sunt lucrurile de fapt
 Asumarea caracterului “construit”al realitatii
cere
Incompatibilitati

Obs: p o z i t i v i s m u l es
e s t e o b i ec
ec t i v i s t p r i n d ef i n i t i e
Epistemologie constructionista / pozitivism sau post
pozitivism (perspectiva teoretic) = incompatibile
Obs: C o n s t ru
ru c t i o n i s m u l s i f e n o m e n o l o g i a s u n t
s t r u n s l e g at
at e
Epistemologie obiectivista sau subiectivista cu
fenomenologia = incompatibile
Obs: o b i e c t i v i s m u l es
e s t e in
i n c o m p a t ib
ib i l c u
p e r s p e c t i v el
e l e t eo
eo r e t i c e p o s t m o d e r n e
Exemplu

 Constructionism - epistemologie
 Interactionism simbolic – perspectiva
teoretica
 Etnografie – metodologie
 Observatia participativa – metoda
Exemplu

 Obiectivism – epistemologie: lucrurile exista ca entitati care au

semnificatie independent de constiinta si experienta (care au adevar si

semnificatie obiectiva)
Procesul celor 4 elemente
 Pozitivism (postpozitivism) – perspectiva
perspectiva teoretica
 Ancheta – metodologie

Chestionar – metoda (tehnica)
 masurare si scalare
 esantionare
 analiza statistica
Cercetarea calitativa
 Definitie

Dictionar al metodelor calitative in stiintele umane si sociale,
Alex Muchielli
 Orice studiu empiric care are urmatoarele caracteristici:
 Cercetarea este perceputa intr/o maniera comprehensiva
 Abordeaza obiectul studiu intr/un modmod eschis si amplu
amplu

Include o culgere calitativa de date (necuantificare)
 Da prilejul unei analize calitative a datelor
 Vizeaza o povestire sau o teorie, nu o demonstratie
 Cercetare interpretativa, constructivista, etnografica
Cercetarea calitativa
 Norman Denzin: c.c. este multivariata din punctul de vedere al
metodelor si implica o perspectiva interpretativa si naturalista a
obiectului. Asta inseamna ca cercetatorii calitativi studiaza
lucrurile in cadrul lor natural, incercand sa clarifice intelesurile
pe care oamenii le dau acestora.
 Cercetarea calitativa presupune folosirea si colectarea unei
varietati de materiale empirice - studii de caz, experiente
personale, introspectii,
introspectii, istorii de viata, interviuri, texte istorice si
vizuale, precum si observatia si escrierea interactiunii cu
subiectii, ce descriu rutina si momentele problematice din vietile
indivizilor
Cercetarea calitativa

 Creswell: “ cercetarea calitativa este un

demers de intelegere bazat pe traditii
metodologice distincte care exploreaza o
problema sociala sau umana. Cercetatorul

construieste o iamgine
analizeaza cuvinte, holista
descrie si complxa,
detaliat punctele
de vedere ale subiectilor si isi condice studiul
sau in mediul natural”.
Cercetarea calitativa


Contact personal si prelungit cu mediul
 Designul metodologic
 Saturatia
 Gradul de acceptare interna

 Etapele de culegere si analiza se suprapun

 Principalul instrument metodologic
 Analiza datelor:
datelor: descrierea sau teoretizarea
proceselor, nu obtinerea rezultatelor
 Raportul de cercetare
Diferente

 Raportarea la pozitivism
 Acceptarea punctelor de vedere
vedere
postmoderne
 Surprinderea punctului de vedere al
individului
 Investigarea constrangerilor vietii cotidiene
 Asigurarea descrierilor ample
Diferente

 Epistemologic: pozitivist-explicativist vs


fenonenologico-comprehensiva
Nivelul realitatii vizate:
vizate: macrosocial, global, formal,
vs microsocial, local, contextual
 Natura realitatii: statica si exterioara actorului social
vs procesula si construita social de actor

Punctul de vedere relevant
r elevant in explicarea si
intelegerea realitatii: Al cercetatorului (abordarea
etica) vs al subiectilor, lumea intelesurilor si
interpretarilor cotidiene (emica)

Diferente

 Relatia cercetator –subiect: distanta din

exterior, vs apropiata, din interior
 Relatia teorie / cercetare empirica:
empirica : verificare
a teoriei prin cercetare empirica, vs
emergenta a teoriei, pe parcursul cercetarii
 Selectia unitatilor de cercetat: esantionare
statisitca vs esantionare teoretica
Diferente

 Timpul afectat culegerii: scurt, episodic vs

perioada lunga si continua
 Metode principale:
principale: experiment, ancheta prin
chestionar, analiza cantitativa a
documentelor, observatia sistematica din
exterior vs observatie participativa, interviu
intensiv, auobiografiile, analiza calitativa a
documentelor
Diferente

 Natura datelor: tari, valide vs bogate,

complexe, de mare adancime
 Stilul raportului de cercetare: cifre, tabele,
grafice, comentarii vs limbaj natural,
metaforic, cu putine date statistice si
reprezentari grafice
 Deductie vs inductie sau teorie intemeiata
Bipolaritatea metodologiilor
 Cauta sa stabileasca legi generale, regularitati


empirice
Adopta pozotia
pozotia din stiintele naturii,
naturii, are ca ideal
ideal
obiectivitatea
 Incearca sa simuleze situatiile experimentale
 Explicatia = predictia evenimentelor,
comportamentelor,
comportamentel or, atitudinil
atitudinilor
or (cauzalitate statistica)
 Cercetari extensive
 Instrumente standardizate, structurate
 Masurare (numar)
Bipolaritatea metodologiil
metodologiilor
or

 Cauta sensul specific al contextelor socioculturale, posiilitea

generalizarii teoretice
 Respuinge pozitia din stiintele naturii, valorizeaza subiectivitata
 Situatiile naturale
 Explicatia = intelegerea, interpretarea ratiunii comportamentale
observate, sensul dat actiunilor

Stuii intensive, studii de caz
 Inductie sau teorie intemeiata
 Instrumente de cercetare deschise, bazate pe caegorii care pot
aparea in timpul cercetarii
Stil cantitativ – stil calitativ

 Masurare obiectiva a faptelor vs construirea realitatii


sociale
Centrare pe variabile vs centare pe procese
interactive, cazuri
 Validitate vs credibilitate
 Lipsa de valori vs valori prezenta si explicite
 Independenta de context vs constrangeri situationale
 Multe cazuri, putine cayuri
 Analize statistice
statistice analize
analize tematice
 Cercetator detasat, cercetator implic
implicat
at
Inductiv vs deductiv