UNIVERSITATEA „GEORGE BACOVIA” BACĂU

Studii postuniversitare „Managementul carierei în asistenţ% social%”

Studiul de caz – metodă de

c ee r c e t a r e c a
(R efer at la d isc ip lina „T ehni ci d e

lit a ti v ă
c er ce tar e c al ita tivă ”)

Coordonator ştiinţific Prof. L.Bozga

Cursant:

0
Bacău
2010

0
Cuprins:

Aspecte generale privind metodele şi tehnicile de cercetare sociologică.........................................2

Studiul de caz – metodă de cercetare calitativă.............................................................................2
Func&iile epistemologice ale studiului de caz...........................................................................2
TEitpapureiledestsutduiduiliudi edecacza.z.......................................................................... 34
Cazul A.V...............................................................................................................................5
1. Istoricul Social..............................................................................................................5
a. date privind identificarea beneficiarului......................................................................5
b. date privind familia beneficiarului..............................................................................5
c. date privind evolu&ia beneficiarului..............................................................................6
d. Situa&ia materială / financiară......................................................................................7
e. Probleme identificate.................................................................................................7
2. Convorbirea telefonică..................................................................................................7
3. Întâlnirea fată în fată.......................................................................................................7
4. Întocmirea liste de probleme...........................................................................................8
5. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii..............................................................8
6. Vizita la domiciliul clientului...........................................................................................8
7. Cartea vietii..................................................................................................................9
8. Matricea ciclului de viată................................................................................................9
9. Genograma.................................................................................................................10
10. Harta eco...................................................................................................................11
11.Scala resurselor familiale.............................................................................................12
13.Scala de sprijin familial...............................................................................................14
14.Analiza câmpului de forte............................................................................................14
15. Matricea procesului decizional.....................................................................................14
16. Ghid de interviu..........................................................................................................15
17. Ghid de observatie......................................................................................................15
18.Planul de servicii (PS).................................................................................................16
19. Obiective generale.....................................................................................................18
ANEXĂ............................................................................................................................19
CONTRACT dE INTERVENTIE....................................................................................19
Bibliografie.......................................................................................................................20

1
Aspecte generale privind metodele şi tehnicile de cercetare sociologică
Prin metode şi te(nici de cercetare sociologic%, în&elegem demersuri investigative menite
colectării şi interpretării faptelor sociale. Aderăm la punctul de vedere sus&inut de mul&i sociologi,
după care tehnicile sunt subordonate metodelor, iar procedeele sunt subordonate tehnicilor. Cu
toate acestea, în literatura sociologică domină tendin&a de a admite în categoria metodelor doar pe
acelea

cdoesntcinreate: opbro& ineecrtiaireian,forremcoal&tiailroera, şîin ptriemlupcrcaereatehinfiocirlme

as&iuilnot r.raTpoarteatetalpa elteoastue net tiampeploertcaenrtcee, tdă ariri
etapa „grea” a cercetării este cea de ob&inere a informa&iilor.
Aici au devenit clasice următoarele metode: o)servaţia* e+perimentul* anc(eta* analiza
documentar% şi monografia sociologic%. Lor le sunt subordonate tehnici cum ar fi: observa&ia
externă, observa&ia participativă, experimentul de laborator şi experimentul natural, ancheta pe bază
de chestionar (tehnica chestionarului) şi ancheta pe bază de interviu (tehnica interviului).
Multe din tehnici presupun folosirea de subtehnici sau procedee.
Principalele func&ii ale tehnicilor de cercetare sunt:
• standardizarea afirma&iilor empirice cu privire la calită&ile nemijlocit observabile;
• sistematizarea şi formalizarea unor opera&ii de logică a cercetării;
• asigurarea obiectivită&ii în cercetare şi în interpretarea rezultatelor;
• introducerea măsurării în sociologie.
Ca unelte ale muncii de cercetare, tehnicile trebuie să răspundă anumitor exigen&e: să fie
riguros definite; să poată fi standardizate; să fie transmisibile altor cercetători şi susceptibile a fi
aplicate exact în acelaşi mod, în condi&ii identice, la acelaşi gen de probleme, la acelaşi tip de fapte
sociale.

Studiul de caz – metodă de cercetare calitativă

Studiul de caz este o metodă prin excelen&ă calitativă, ce constă în abordarea complexă,
multilaterală a unei entită&i sociale de la indivizi până la comunită&i sau organiza&ii, cu scopul de a
ajunge la o imagine cât mai completă (holistică) posibil despre acea entitate.
după R. K. Yin, studiul de caz este „o anchetă empirică asupra unui fenomen
contemporan în contextul vie&ii sale, în care limitele dintre fenomen şi context nu sunt cu totul
evidente şi în care se utilizează surse multiple de informare.”1
Cazul studiat reprezintă un teren pentru observa&ii multiple, dar şi pentru utilizarea altor
metode (interviu, biografia socială etc.) necesare adunării informa&iilor utile.
Studiul de caz permite sesizarea legăturile dintre fenomenele sociale care sunt prea
complexe pentru a putea fi abordate prin intermediul anchetei sau experimentului.
Studiul de caz nu este folosit pentru a descoperi frecven&e statistice în via&a socială, ci pentru
a pune în eviden&ă aspecte semnificative, utile în cunoaşterea ştiin&ifică a vie&ii sociale, inclusiv în
procesul elaborării teoretice.

/uncţiile epistemologice ale studiului de caz

a) Studierea cazurilor oferă baza factuală pentru generalizările inductive în vederea
elaborării unei teorii. Pentru aceasta, principala metodă utilizată este cea comparativă. Compara&ia
nu se realizează pe o schemă care să permită standardizarea, putând fi alese criterii multiple de
comparare în func&ie de scopurile urmărite. Rezultatele acestor compara&ii pot fi utilizate pentru
generalizări teoretice având ca suport logic induc&ia comparativă. Această func&ie este mai evidentă

îfniinfdazseulpe uinsei&iparleluaclerăuriniejiocaecrăcreotăluril cuânnedi psleatpfournme

2
eprdoebcleomnsatrueca&liezăteroiiruetniceăi .„bănci de observa&ii” care
1
R. K. Yin - Case Study Research. Design and Methods, Londra, Sage Publications, 1984, p. 23, citat după A.
Mucchielli (coord.), op. cit., p. 407

3
 b) Folosirea cazurilor ca probe de validare sau invalidare a unor teorii , ori explica&ii.
demersul logic al verificării este unul deductiv. dacă, de exemplu, ne interesează testarea afirma&iei
după care clien&ii serviciilor de asisten&ă socială devin exper&i în ceea ce priveşte specularea
oportunită&ilor oferite de legisla&ia în vigoare, una din căile utilizate este alegerea unei familii care
beneficiază de o serie de facilită&i şi studierea ei multiplă, prin observa&ii, şi interviu, pentru a
concluziona în legătură cu abilită&ile ei de a o beneficia de maximum posibil din ceea ce sistemul de
asisten&ă socială permite.
Rezultă din explica&iile anterioare că a doua func&ie a studiului de caz va fi activată într-un
stadiu mai avansat al cercetării, când se verifică sau se îmbogă&eşte o teorie.

Tipuri de studii de caz

(a) Studiul de caz intrinsec este acela care are ca obiect de cercetare o situa&ie cu caracter
unic sau foarte rar întâlnită, despre care se bănuieşte că permite descoperirea unor aspecte noi,
nebănuite până atunci. de exemplu, o calamitate (inunda&ie, incendiu) care lasă fără adăpost mai
multe familii. Fiecare dintre aceste familii poate fi abordată în cercetare prin tehnica studiului de
caz ce va permite eviden&ierea aspectelor semnificative şi a legăturilor care le unesc, cu scopul
sesizării dinamicii evenimentelor. Într-un asemenea studiu de caz miza teoretică nu se află în
posibilitatea folosirii informa&iilor între-o eventuală procedură de testare teoretică, ci
interesează înseşi informa&iile colectate şi sistematizate în cercetarea cazului. Cercetările
monografice intră în aceasta categorie de studii de caz. Sociologii din perioada interbelică, din
şcoala lui dimitrie Gusti au elaborat monografii rurale cu scopul de a cunoaşte detaliat anumite
localită&i rurale. deşi nu pot fi excluse unele încadrări teoretice în descrierea şi explicarea acelui
caz, totuşi, „nota diferen&iatoare este însă dată de faptul că investigarea nu se pune în slujba unei
teorii ini&iale.” 2
verifică(rbii) (Sstauud iulul sdtreărciai)z
uinesitrutemoerini.taÎl nseacfeoalsotsăeşstietuaat&uien,cicaczâunld ecsetercfeotaloresait cmazaui
lmuiueltstcea nperceetseaxrtă, centrul de greutate al interesului cognitiv cade mai mult asupra
func&iei confirmative sau ilustrative a cazului decât asupra con&inutului său informativ. Aşa a
procedat Jane Jacobs în cartea sa The Death and Life of Great American Cities (1961), în care
oraşul New York este folosit ca un caz tip pentru a elabora o teorie despre specificul
marilor metropole americane.3 Studiul de caz instrumental nu apar&ine totuşi paradigmei
cercetărilor cantitative, deoarece nu se porneşte de la ipoteze specifice şi nici nu se operează cu
grile de categorii.
(c) Studiul de caz multiplu este folosit în analiza comparativă în vederea generalizărilor
inductive. Acest tip de studiu de caz a fost amplu utilizat în anii 1980-1990 îndeosebi în
cercetarea economică. Mai multe întreprinderi au fost studiate pentru a se identifica constantele
în vederea unor generalizări privitoare la succesul economic. de asemenea, studiul de caz a mai
fost folosit şi în cercetarea pedagogică, atât în Marea Britanie, cât şi în SUA, îndeosebi la
Universitatea Harvard, aici mai ales în practica seminariilor universitare. Astăzi, studiul de caz, ca
procedeu pedagogic este
din ce în ce mai mult practicat în întreaga lume, datorită capacită&ii sale de a exersa capacită&i
de analiză şi de comparare şi de a găsi solu&ii la problemele ridicate. „Activitatea managerială,
cea de judecător, procuror şi avocat, cu deosebire, implică prin ele însele o continuă rezolvare de
cazuri.”4
(d) Auto-cazul este o formă a studiului de caz în care autorul vorbeşte despre propria sa
experien&ă într-un anumit domeniu. Un om de ştiin&ă mărturiseşte despre avatarurile muncii de
cercetător, despre dificultă&ile întâmpinate în activitatea sa, despre principalele riscuri pe care
cei tineri ar putea să le evite etc. Un anchetator poate, de asemenea, consemna, pentru folosul
celor tineri, întregul demers investigativ, cu toate surprizele, satisfac&iile sau insatisfac&iile
întâmpinate în procesul rezolvării unui caz anchetat. Auto-cazul are şi el mai mult conota&ii
didactice, fiind folosit de cei tineri în procesul formării lor profesionale.

Etapele studiului de caz

4
 (a) Stabilirea cadrului general, adică a pozi&iei epistemologice pe care se plasează
cercetătorul calitativist, a ponderii elementelor cantitative (care nu pot totuşi lipsi) într-o cercetare
2
Petru Ilu& – op. cit., p. 108
3
A. Mucchielli (coord.), op. cit., p. 409.
4
Petru Ilu&, op. cit., p. 109

5
predominant calitativă, precum şi a asump&iilor teoretice care ghidează investiga&ia ce nu poate
fi niciodată în întregime ingenuă (neafectată de anumite supozi&ii).
(b) Prelucrarea studiului de caz. În această etapă se pune problema selectării
informa&iilor relevante, mai ales dacă ne plasăm în tipologia studiului de caz instrumental sau
multiplu. În situa&ia studiului de caz intrinsec, problema alegerii nu se pune, deoarece toate
informa&iile despre caz sunt apreciate ca necesare.
Studiul de caz instrumental şi cel multiplu ridică probleme dificile de decizie în legătură cu:
Selecţia cazurilor, în func&ie de cât de reprezentativ este apreciat a fi un anumit caz pentru
•

tema studiată. Selec&ia cazurilor depinde de ceea ce s-a numit mai sus „eşantionare teoretică”, dar şi
de flerul şi intui&ia cercetătorului.
Selectarea (eşantionarea) în interiorul cazului se referă la faptul că cercetarea cazului ne
•

obligă la re&inerea acelor elemente care se dovedesc mai importante şi care, de aceea vor fi
supuse unei investiga&ii de profunzime.
Selec&ia operată va fi precedată de o definire a punctului de vedere din care dorim să
examinăm situa&ia studiată, astfel încât să atingem obiectivele teoretice, explicative prin ceea ce se
numeşte analiză de con!inut teoretizantă. Trebuie relatate „toate elementele utile, şi doar acestea,
iar lucrurile complicate să fie făcute comprehensibile.”5
Este nevoie de un ghid metodologic care să călăuzească activitatea de selectare a
cazurilor sau a elementelor proprii unui caz, altfel există riscul unei selectivită&i inconştiente
sau cel mult impresioniste.
după rezolvarea problemei selec&iei, se cere autorului unui studiu de caz relatarea fidelă
a situa&iei, adică întocmai cum a fost ea trăită de actorii implica&i, căci „a exprima clar ce au
trăit actorii este însăşi esen&a unui studiu de caz”6 Pentru realizarea acestui deziderat
teoretic,
cercetătorul trebuie să respecte trei reguli:
Regula triangulării (strategie de cercetare ce constă în combinarea mai multor tehnici de
•

culegere a datelor, pentru a compensa distorsiunile inerente fiecăreia în parte) *. Informa&iile cerute
în pregătirea unui studiu de caz provin de la şase surse:documente, arhive, observa&ie directă,
observa&ie participativă şi obiecte fizice.
Regula băncii de informa!ii. Informa&iile ob&inute pe diverse căi trebuie arhivate astfel
•

încât oricine doreşte să poată verifica con&inutul studiului de caz.

Regula confruntării studiului de caz cu actorii implica!i , pentru ca aceştia, trăind
•

evenimentele prezentate, să corecteze eventualele erori şi pentru a îmbogă&i aspectele care au

fost neglijate..
(c) Analiza cazului este o etapă în care cercetătorul dispune de pu&ine sugestii
pentru ghidare, autorul studiului fiind obligat să-şi dezvolte propriul stil. Totuşi, anumite repere
pot fi sugerate, este de părere R. K. Yin, citat mai sus, ele diferen&iindu-se în func&ie de tipul de
abordare:

dteodruectitciveăcseauseincdeurcvtievrăi.fiÎcnactea,z ultialibzoârnddărîini daecdeusct

tsiveen,ssceormecpoamrarnedaăfsetnraotmegeinaeslporijoinbisreiirvpaetperocupucnelrei anticipate.
În cazul abordării inductive, acelaşi Yin recomandă inducerea unui model teoretic pornind de la
fenomenele observate în situa&ia studiată.
Huberman şi Miles (1991) recomandă utilizarea de matrici necesare organizării metodice
a informa&iilor colectate, pentru a asigura analizei precizia dorită. Se sugerează elaborarea grilei
de analiză după redactarea studiului de caz, pentru a se evita riscul unei prea mari selectivită&i a
priori în redactare. În cercetările deductive, grila de analiză trebuie să fie destul de bine structurată
pentru a permite compararea informa&iilor, dar cu condi&ia să rămână deschisă posibilitatea
introducerii unor unită&i de analiză noi necesare explicării unor fenomene care nu au fost
anticipate. Într-o cercetare de tip inductiv, grila ar trebui elaborată pe măsură ce analiza
progresează, „grupând elementele observate, pentru a scoate la lumină teoria în mod gradat.”7
5
A. Muccielli (coord.), op. cit., p. 410.
6

6
*
ITdermenul de triangulare a fost preluat din domeniul topografiei. Marinarii, strategii militari şi topografii îl
foloseau pentru a se putea situa în spa&iu. Preluat de ştiin&ele socioumane, ideea de trinagulare semnifică dezideratul
teoretic de a ob&ine informa&ii despre acelaşi obiect investigat din mai multe surse pentru a spori încrederea în
interpretarea realizată.
7
A. Mucchielli (coord.), op cit., p. 411.

7
 Importan&a studiului de caz în domeniul asisten&ei sociale se deduce din obliga&ia
asisten&ilor sociali de a efectua anchete sociale pentru a aduna informa&ii relevante despre diversele
categorii de beneficiari ai serviciilor. Informa&iile astfel ob&inute pot si sistematizate într-un
raport care să respecte logica de redactare a studiului de caz.
În cele ce urmează vom prezenta un studiu de caz, reprezentativ pentru aspectele
teoretice prezentate anterior.

Cazul A.V.
Cazul lui A. a intrat în atentia asistentului social de la ONG-ul „Tinerii viitorului”
din Focşani în momentul în care situa&ia copilului a fost referită de către doamna dirigintă I. C.
de la clasa a opta a Şcolii Generale nr.6, din Focşani.
doamna dirigintă descrie o schimbare semnificativă a comportamentului copilului după
plecarea tatălui la muncă în străinătate. Înainte A. era un elev cu performan&e la scoală, cu
foarte multi prieteni în rândul colegilor de clasă, chiar si din scoală si cu implicare în cercul de
şah. după plecarea tatălui situa&ia lui s-a schimbat. A. a devenit o fire mai retrasă, care nu se
mai implică la fel de mult în activită&ile clasei, părăsind si grupul de sah.

1. Istoricul Social
a. Date privind identificarea beneficiarului
• Numele şi prenumele: V. A.
• Locul şi data naşterii : 24 ianuarie 1994, judetul Vrancea
• CNP : 1940124394427
• Statut juridic/starea civilă : persoană fizică/necăsătorit
• domiciliul : str. Toma Cozma, nr. 1, bl.5, sc. B, ap.20 Focşani

b. Date privind familia beneficiarului

• date de identificare ale membrilor familiei :
Numele şi prenumele
Vârsta Ocupaţia
Domiciliul
V. Ana (mama)
str. Toma Cozma, nr. 1, bl.5, sc. B, ap.20 Focşani
46 Confectioner
Zidar (constructii)Italia
V. Bogdan (tata)
47
V. Alexandru (frate)
22 Fermier Anglia
V. dumitru (bunicul
str. Veronica Micle, nr.2, bl C12, sc.
patern)70 Pensionar
A, ap 10, Adjud
T. Maria (bunica
str. Arcu, nr.10, bl.Arcu, sc. A, ap. 2,
maternă)66 Pensionară
Focşani

• Date relevante privind familia :

Familia lui A. este formată din 4 membrii : mama V. Ana, tata V. Bogdan, fratele V.
Alexandru si beneficiarul V. A.. Mama si tatăl sunt căsătoriti de aproximativ 25 de ani. Cei
doi au o relatie bună în prezent desi spun că au avut si dificultăti. Tatăl lui A. este plecat la muncă
în Italia,
unde lucrează cu forme legale de muncă. Acesta sprijină familia material cu aproximativ 600 de

8
euro pe lună. A. nu s-a mai văzut cu tatăl său de aproximativ 2 ani. de asemenea fratele lui
A.este plecat în Spani A. Acesta a plecat imediat după ce a terminat liceul si s-a stabilit acolo,
formându-si o familie. În prezent el lucreaza în mod legal , pe bază de contract, desi nu
întodeauna a fost asa, la început el lucra în mod ilegal. Este căsătorit cu N. C., tot de
nationalitate română, si împreună au o fetită de 6 luni, pe nume V. Elis A. de când a plecat
Alexandru nu s-a mai întors în tară , dar a fost vizitat de A. împreună cu mama sa în momentul
în care s-a născut fetita lui, Elis A. A. comunică telefonic cu tatăl si cu fratele său. Mama lui A.
locuieste împreună cu acesta,fiind persoana care are grijă si răspunde pentru A., si lucrează ca si
confectioneră. din cauza programului, zilnic de luni până vineri de la 8 dimineata la 17 seara, nu
prea are timp să se ocupe de copil. de aceea de multe ori , după ce iese de la scoală A. se duce la
bunica lui, T. Maria, unde se mai întâmplă să rămână si peste noapte. Bunicul lui, T. Ioan a murit
când A. avea 10 ani, iar bunica lui V. Maria a murit când
A. avea 5 ani. Pe bunicul lui V. dumitru îl vizitează ocazional , principalul motiv fiind si faptul că
acesta nu îsi are domiciuliul în Focşani, ci locuieste în Adjud. Tatăl lui A. mai are o soră cu un
an mai mică decât el, căsătorită, care are doi băieti, verisorii lui A.. de asemenea mama lui A.
mai are un frate cu 12 ani mai mic decât ea, căsătorit si o soră cu 2 ani mai mică, căsătorită, care
are două fete si doi băieti. Legăturile cu familia extinsă, în afară de cei doi bunici nu este prea
puternică, acestia vizitându-se ocazional de sărbători, foarte rar în decursul unui an. Relatiile lui
A. cu mama sa s-au răcit un pic în ultima perioadă din cauza faptului că nu se mai văd atât de
des ca atunci când tatăl lui era în tară. Cu tatăl comunică doar la telefon , câteodată mai des,
câteodată mai rar, depizând de acesta care sună din Itali A. La fel se întâmplă si în cazul fratelui
mai mare, cu care ocazional mai vorbeste si prin intermediul internetului. Se întâlneste mai des
cu bunica lui fată de perioada dinaintea plecării tatălui , si a dezvoltat fată de aceasta o oarecare
legătură de atasament.

c. Date privind evoluţia beneficiarului

• Informa&ii despre naştere şi dezvoltare
V. A. s-a născut în judetul Vrance A. Sarcina a evoluat normal. Naşterea a fost la termen
şi fără complica&ii. Este un copil dezvoltat normal pentru vârsta de 14 spre 15 ani.
• Informa&ii medicale
Starea actuală de sănătate a copilului este bună, excep&ie făcând problemele medicale
inerente cresterii si dezvoltării. A. nu este în evidentă cu afectiuni cronice. dezvoltarea fizică
este una normală vârstei, iar starea sănătătii este bună. Exceptie făcând faptul că A. a suferit la vârsta
de paisprezece ani un accident de circula&ie în urma căruia şi-a fracturat un picior. Copilul
trebuie să meargă regulat la şedin&e de recuperare. Copilul este înscris la medicul de familie A.
L..
• Activitatea şcolară
Înscris la Şcoala Generală nr.6 din Focşani, la clasa doamnei dirigine I. C.. A. este în clasa a
odpe tsac,oilaripzearfeo. rAmarănmtaasccoolarirgăeînt ualntiuml atrpeceuritoladmă
eastetemmatoicdaes, tiăa,rînlascoărdiegrenetavidienntoăaîmn nuăltaimoibi tdinoui ta6n,i reusind
astfel să treacă în clasa a opt A. În ultimii doi ani a avut nota la purtare scăzută. În clasa a sasea
a avut 9, iar în clasa a saptea 8. Aceste note scăzute au fost din cauza faptului că A. a lipsit
nemotivat si a avut si câteva acte de indisciplină, conflicte cu colegii si profesorii. A. este încă
implicat în echipa de fotbal , dar nu se mai implică la fel de mult în activitătile organizate cu clas A.
Până în clasa a sasea A. a avut rezultate foarte bune la scoală, dar în ultima perioadă a
înregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar. A. s-a implicat în cercul de sah , unde a avut
rezultate foarte bune, dar la începutul clasei a opta acesta a renuntat la sah, motivând că nu mai
are timp.
• Statutul socio – profesional
datorită vârstei pe care o are , A. nu lucrează si de aceea nu ne putem referi la statul
lui socio – profesional.
• Rela&ia cu sistemul de protec&ie/asisten&ă socială

9
 A. nu a fost si nu este institutionalizat.

d. Situaţia materială / financiară

• Locuin&ă/proprietă&i

1
 Familia nu are o locuintă proprie. A. împreună cu mama sa locuiesc într-un
apartament închiriat cu două camere decomandat. Conditiile locative sunt în general bune,
familia nu a făcut investitii în acest apartament deoarece contractul cu propietarul expiră la sfârsitul
lui 2010 si nu stiu exact dacă vor rămâne în acelasi apartament. Chiria pe lună este în valoare de
300 de euro plus cheltuielile la întretinere. Apartamentul este dotat mediu din punct de vedere al
mobilierului, însă are multiple îmbunătătiri. din punct de vedere igienic este bine întretinut si
curat. Familia încearcă să strângă banii necesari pentru a-si cumpăra o locuintă proprie.
• Surse de venit
Sursele de venit ale familiei sunt alcătuite din banii care îi trimite tatăl reprezentând suma de
600 de euro, salariul mamei în valoare de 800 Ron si alocatia lui A.. Au datorii la întretinere în
valoare de 500 Ron. Cheltuilelile familiei sunt cele pentru chirie, întretinere, mâncare, haine,
rechizite scolare pentru A. s. A.

e. Probleme identificate
- performantele sale scolare au scăzut;
- comunicarea dintre A. şi mama sa s-a deteriorat un pic în ultima perioadă;
- lipsa tatălui l-a influentat negativ pe A.;
- A. are slabe abilită&i de via&ă independentă, în special în ceea ce priveşte asumarea
responsabilită&ilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu adulⅈ
- A. si-a făcut si niste prieteni nu tocmai potriviti , mai mari ca el cu 2-3 ani, care sunt din
cartierul în care locuieste si A. si despre care se crede că ar avea proleme cu alcoolul si cu politi
A. A. a fost văzut în compania acestora de câteva ori;
- A. nu mai este la fel de sociabil la scoală cu colegii lui si nici nu mai este la fel de implicat si
entuziasmat de activitătile ce au legătură cu scoal A.
2. Convorbirea telefonică
Cazul lui A. a intrat in atentia asistentului social de la ONG-ul „Tinerii viitorului” din
Focşani în momentul în care situatia copilului a fost referită de către doamna dirigintă I. C. de
la clasa a opta a Şcolii Generale nr.6 Focşani. Cu ajutorul acesteia asistentul social a făcut
rost de numărul de telefon al mamei copilului si a sunat-o. Întăi s-a prezentat si a spus numele
ONG-ului pe care îl reprezintă. I-a explicat de unde are numărul ei de telefon si de ce a sunat-
o. Asistentul social i-a propus să se întâlnească pentru a vorbi mai multe despre situatia
copilului ei. Aceasta a acceptat si au stabilit de comun acord data, locul si ora la care să se
întâlnească. Înainte de a spune “la revedere” s-a asigurat dacă totul s-a înteles asa cum
trebui A.

3. Înt(lnirea fată în fată

Prima întâlnire fată în fată s-a petrecut la scoală , într-un cabinet de consiliere. La
întâlnire au participat atât mama, cât si A..
Pentru prima întâlnire asistentul social a trebuit să aibă în vedere ca încăperea să aibă o
atmosferă plăcută si propice comunicării (încăperea este aerisita, luminată, temperatura este
potrivită).
Asistentul social s-a prezentat, spunând date si despre ONG-ul unde lucrează si a explicat
foarte clar si pe întelesul lui A. si mamei sale că tot ceea ce vor vorbi rămâne confidential. după
acest moment îi roagă pe cei doi să vorbească deschis despre ei, despre problemele lor , despre
familie. Pe parcursul discutiei, asistentul social pune întrebări ajutătoare, care să clarifice
informatiile primite fără a încurca, sau derut A. de asemenea, prin gesturi, postură, mimică,
asistentul social nu este autoritar, ci încearcă să empatizeze cu cei doi.
Spre sfârsitul întâlnirii, asistentul social împreună cu A. si mama lui stabilesc data
următoarei întâlniri. de asemenea asistentul social îi oferă acesteia numărul de telefon si adresa
institutiei.

1
 ). Întocmirea liste de probleme
Încă de la prima intalnire asistentul social si-a făcut o imagine generală asupra
problemelor pe care le are A.. La a doua întâlnire hotărăste ca, împreună cu acesta si cu
mama lui să întocmească o listă cu problemele importante. Astfel, în cazul lui A., lista este
următoarea:
- performantele sale scolare au scăzut;
- comunicarea dintre A. şi mama sa s-a deteriorat un pic în ultima perioadă;
- lipsa tatălui din viata lui ;

p-asrltaibcieparbeialitlăa&itrdeebuvriale&ăcainsdneicpe,ncdoemntuăn,icînarsepaecuiaal dîunl&ciie;ea ce
priveşte asumarea responsabilită&ilor,
- anturaj nepotrivit;
- nu mai este la fel de sociabil la scoală cu colegii lui si nici nu mai este la fel de implicat si
entuziasmat de activitătile ce au legătură cu scoal A.
La sfarsit asistentul social multumeste lui A. si mamei sale pentru bunăvointa cu
care a răspuns întrebărilor si cu care a ajutat la întocmirea listei si pentru colaborare.

*. Obtinerea informatiilor de la alte agentii/institutii

Asistentului social îi sunt necesare fisa medicală al lui A. pentru a sti exact care este
starea lui de sănătate, precum si accesul la situatia lui scoalară. Pentru a obtine aceste lucruri el
cere permisiunea lui A. si a mamei sale. dupa ce a primit permisiunea, asistentul social poate
cere fisa
medicală medicului de familie al lui A. si situatia lui scoalră specificand că are permisiunea
acesteia si că informatiile continute vor rămâne confidentiale.
deasemenea asistentul social trebuie să fie atent mereu la urmatoarele lucruri:
1. Respectarea confidentialitătii;
2. Concentrarea asupra contextului problemei/ urmarirea firului rosu, fără a se pierde în aspect
de mică importantă, fără relevantă pentru caz;
3. Analiza datelor, evitându-se o supraîncărcare cu documente care nu oferă nici un ajutor în
rezolvarea problemei;
4. Argumentarea deciziilor prin documente atasate la dosar.
5.

6. Vizita la domiciliul clientului

ora 14
T o t î n amdioauzaă,îsnâtmâlbnăirteă(, îansitsitmenptlulsăspotcăimalâanisita lAa .,aacedaostuă
d upă
mbialmit ao lvuiizităAl.a nduomesicteiliaucl alsuăi a zi la
o ră) .
Asistentul social îsi va pregati un ghid de observatie în care să isi noteze observatiile în legătură
cu domiciliul beneficiarului. de asemenea, asistentul social va avea si un ghid de interviu pentru
a-l aplica copilului. Pe parcursul vizitei asistentul social nu se va comporta autoritar, ci va cere
mereu permisiunea pentru orice actiune pe care vrea să o facă.
A. va fi împreună cu mama lui pe parcursul vizitei pentru a se simti protejat din punct de
vedere emotional. În timpul vizitei, asistentul social va vorbi cu A. si cu mama lui într-un mod
empatic care să creeze o atmosferă calmă, de încredere.

7. Cartea vietii
Este o tehnica individuală ce se completează de copil cu propriile sale cuvinte, acoperind
1
dpeartisopardea îdnegrlaijinrea staerue apdâonpătaî tn. pdreszienAt. .Eastleocfouliot
sditiăntcoudesacuonpaulcduepaăraijnuttiai scăoip,ilausl,isîtnensptuelcsiaolcuianl cîiopvial explica
despre ce este vorba si cum se poate realiza această carte a vietii. dacă va dori să realizeze cartea
propriei vieti, A. va primi sprijin din partea asistentului social si toate indicatiile care îi sunt

1
folositoare, precum si ajutor din partea mamei pentru a găsi mai usor materialele de care are nevoie
(certificat de nastere, poze, premii scolare etc.)

/. 0atricea ciclului de viată

Este o tehnica folosita in special in lucrul cu familia ai cărei membrii se află în cicluri
diferite de viată. Această tehnică nu reprezintă un interes major in cazul lui A..
Membrii Stadii de dezvoltare
familiei 0-1 2-4 5-7 8-12 13-20 21-32 33-50 51-70 70-80
V . x x
T.
du m itr
M a ria
u
V. Ana x
V. Bogdan x
V. x
Alexandru
N. Cristina x
V. A. x
V. Elisa x

1. 2enograma
Genograma sau arborele familiei, descrie tipurile de relatii si evenimentele care s-au desfăsurat de-a
1
lungul generatiilor. Aici găsim înregistrate pe scurt nasterile, divorturile, decesele si de aceea

1
asistentul social foloseste această tehnică si în cazul lui A. Aceasta se va completa de către
asistentul social împreună cu A. si mama lui.

10. Harta eco

Această tehnică precizează locul unei persoane sau familii în contextul social. Ea se bazează
pe relatii, modul de interactionare cu ceilalti, performante intelectuale, participarea la activităti
religioase, sociale, politice, culturale etc. Asistentul social va folosi harta eco si în cazul lui A.
deoarece aceasta tehnică poate oferi informatii valoroase. Harta eco:

1
 Biserică

Bunici
Familia

Familia
lărgită

V. A.
Serviciu
social Vecini

doctor Prieteni

Şcoală

11. Scala resurselor familiale

Această tehnică evaluează modul de administrare a resurselor familiale (timp, bani, energie)
în concordantă cu nevoile familiei dar si cu ale fiecărui membru în parte . Fiecare item din scală
este punctat pe o scară de la 1 la 5 (de la insuficient spre suficient). A. este rugat sa răspundă la
întrebarea: 5În ce măsură următoarele resurse sunt suficiente pentru tine si familia ta?7.

In ce masura Nu se Insuficiente Rareori Uneori Aproape suficiente

1
atoarele resurse sunt suficiente pentru dumneavoastra?
intotdeauna suficiente
aplica suficiente suficiente

Mancarea pentru 2 mese X

pe zi
Casa sau apartament X
Bani pt a cumpara cele X
necesare
Haine suficiente X
Incalzire casa, apartament X
Instalatii/ apa curenta X
Bani pentru a plati X

cheltuielile lunare
Slujbă bună X
Pensie suficienta X
Ingrijire medicala Transport garantat Mobila pentru casa/apartament Timp pentru odihna suficient
XX
Timp pt dvs insiva Timp pentru reuniuni familiale
Timp pentru copii Timp pentru sot/partener/prieten apropiat
X
Telefon sau acces la telefon
dadaca pt copilul dvs X
Icnogpriliujilredpvse timpul zilei pt O persoana cu care sa vorbiti
Asisenta stomatologica pentru familia dvs Bani pentru a cumpara echipamente/obiecte specifice pt copiii dvs
X Timp pentru socializare
Timp pentru intretinere si ingrijire X
Jucarii pentru copilul dvs Bani pentru divertismentul familiei
Bani pentru economii Timp pentruXcalatorii/vacante
X Bani pentru calatorii/vacante

X
X
X

XX

X
X

X
X

12. Harta relatiei sociale

Se foloseste pentru identificarea persoanelor care pot oferi beneficiarului suport social.
A. va oferi asistentului social numele si prenumele celor care pot oferi ajutor (persoane care îl
pot sustine si care pot fi contactate de A. pentru a oferi ajutor, persoane care-i sunt indiferente
dar care fac parte din viata sa).
Familia
Prietenii/vecinii/colegii
ONG
R u d e
Şc o a la
Biserica

1
 A. este rugat să realizeze un top al persoanelor pe care poate cont A. Apoi împreună cu
asistentul social va completa numele persoanelor, tipul de ajutor pe care aceste persoane i-l pot
oferi, dar si de cine este criticat, directia de ajutor, gradul de apropiere, de cât timp se cunosc si
cât de frecvent poate apela la ajutorul acestei persoane.
Topul pe care l-a realizat A.:
1. V. Ana
2. I. Mihai
3. V. Bogdan
4. T. Maria
5. A. Ioana
6. V. Alexandru
7. G. L.

8. C. C.
9. V. d.
10. I. C.
Nume si prenume client: Nume si prenume persoana suport
V. A. V.Ana I. Mi(ai V.Bogdan T. Maria A. Ioana
Arii:
Gospodaria/alte familii/ serviciu/scoala/organizatii/alti Gospodăria Școală (coleg) Gospodăria Gospodăria Prieteni
prieteni/ vecini/ profesionisti/altii
Suport concret:
deseori/uneori/rareori deseori Uneori Uneori Uneori Uneori
Suport emotional:
deseori/uneori/rareori Uneori Uneori Rareori Uneori deseori
Informatii/sfaturi:
deseori/uneori/rareori deseori Uneori Rareori deseori Uneori
Critici:
deseori/uneori/rareori Uneori Rareori Rareori Rareori Rareori
directia de ajutor: Împreună cu de la
impreuna cu clientul/de la client/spre client Spre client Spre client Spre client/spre
client clientul
client
Gradul de apropiere:
Apropiati Apropiati Apropiati Apropiati Apropiati
nu prea apropiati/apropiati/foarte apropiati
Cat de des se intalnesc:
Zilnic Zilnic Uneori Săptămânal Zilnic
deloc/uneori/o data pe luna/saptamanal/zilnic
de cand se cunosc: de mai de mai mult de mai mult de mai mult
mult de 5 de 5 ani de 5 ani de 5 ani de 1 an
1 an, 1-5 ani, mai mult de 5 ani
ani

ume si prenume client: Nume si prenume persoana suport

V. A. V.Ale+andru G. L. C.C. V.D. I. C.
Arii:
Gospodăria
Gospodaria/alte familii/ serviciu/scoala/organizatii/alti Vecini,profesionisti/altii
prieteni/ vecini/ prieteni Vecini, prieteni Gospodăria Școală

Sdeuspeortic/uonecorerit/:rareori Suport emotional:

Rareori
deseori/uneori/rareori
UneoriInformatii/sfaturi:
Uneori Rareori deseori
Rareori Rareori Rareori Rareori Rareori Rareori Rareori Rareori Uneori deseori

1
 deseori/uneori/rareori
Critici: deseori/uneori/rareori directia de ajutor: Rareori Rareori Rareori Rareori deseori
impreuna cu clientul/de la client/spre client Împreună cu clientulÎmpreună cu clientulÎmpreună cu clientul
Gradul de apropiere: Nu prea apropiati Apropiati Apropiati Spre client Spre client
nu prea apropiati/apropiati/foarte apropiati Cat de des se intalnesc:
Nu prea apropiati Apropiati

deloc/uneori/o luna/saptamanal/zilnic
data pe Uneori Săptămânal Săptămânal O dată pe lună Zilnic
de cand se cunosc:
de mai mult de 5 ani de mai mult de 5 ani
de 2 ani de 1 an de 4 ani
1 an, 1-5 ani, mai mult de 5 ani

13. Scala de spri8in familial

datorită faptului că această tehnică evidentiază rolul persoanelor si grupurilor de ajutor
pentru membrii unei familii care cresc un copil,în ce măsură au primit sprijinul adecvat,
asistentul scoial nu o va aplica în cazul lui A..

1). 9naliza c(mpului de forte

(+) (-)
1. A. doreste să-si îmbunătătească situatia 1. Situatia scolară din ce în ce mai rea
scolară la scoală, desi la anul trebuie să meargă
la liceu
2. dirigina lui A. doreste să se 2. Este greu de recuperat materia care
implice si să-l ajute pe A. să redevină a pierdut-o pentru că nu a învătat la
elevul care a timp
f3o. sAt . va încerca să renunte să se mai
3. Anturajul nou de prieteni care si-a
vadă cu prieteni dubiosi făcut aparitia în viata lui A.
4.Mama va încerca să fie mai atentă la 4. Comunicarea deficitară cu mama lui
situatia scolară a lui A. si să se apropie
mai mult de acesta

1*. 0atricea procesului decizional

Această tehnică contribuie la stimularea clientului de a găsi alternative. În timpul întâlnirii

slueivAa .acnualaizsaisltaenstfuâlrsiotucliaîln, tsâelnviroiri ndoetcaăîtnretr-Aun., tcaabrel

vcaoshtoutrăilreî sinbgeunrecfieciciulersuvnaeidacvt iveit iăi tliu, it.abel care Alternativa – să nu
învete
COST BENEFICIU
Note mici în continuare, posibilitate de a Mai mult timp liber
repeta anul, sanse mici de a intra la un liceu
bun

Alternativa – să-si îmbunătătească situatia scolară

COST BENEFICIU
Va fi greu de recuperat materia care a Notele vor fi mai mari, va fi mai apreciat
pierdut-o, mai putin timp liber, frica de a de profesori, va avea sanse mai mari de a
nu reusi intra la un liceu bun

2
16. 2hid de interviu

2
1. Cum vă numiti?
2. În ce clasă esti?
3. Îti place la scoală?
4. Spune-mi mai multe despre colegii si profesorii tăi.
5. Care au fost motivele care te-au determinat să absentezi de la scoală?
6. Cum îi poate afecta comportamentul tău pe ceilalti?
7. Cum te-ai simtit când tatăl tău a plecat la muncă în străinătate?
8. Ce crezi tu despre plecarea tatălui tău la muncă în străinătate?
10. Spune-mi câte ceva despre prietenii tăi.
11. Crezi că anturajul în care esti acum îti face bine?
12. Care problemă, o dată rezolvată, ti-ar prinde cel mai bine?
13. La ce alte lucruri trebuie să te gândesti în privinta acestei probleme?
14. Ce ajutor ar fi posibil să primesti?
15. Se pare că te gândesti la o schimbare în bine pentru viitorul tău.

* În momentul aplicării interviului , pe lângă întrebările din ghid pot apărea si altele noi , în functie
de răspunsurile lui A..

17. 2hid de observatie

17.1.Ghid de observatie pentru interviul cu beneficiarul
% % i e m t t
, , ( d u e a n a
a a " 0 s i re v
""
e e o R u n n me m
t n d e
% tt e A
i " u u s d
- r p e
a n
O " s ti R I
>mm>e p a
%
% o
= r e
r
% i
r A
= e
e %
s
i a
, o
Îti place la scoală? r v
t0 r
e
Spune-mi mai multe despre n
?n
colegii si profesorii tăi. n
Care au fost motivele
care te-au determinat să
absentezi de la scoală?
Cum îi poate afecta
comportamentul tău pe
ceilalti?
Cum te-ai simtit când tatăl
tău a plecat la muncă în
străinătate?
Ce crezi tu despre plecarea
tatălui tău la muncă
în străinătate?
Spune-mi câte ceva despre
prietenii tăi.
Crezi că anturajul în care
esti acum îti face bine?
Care problemă, o dată
rezolvată, ti-ar prinde cel
mai bine?
La ce alte lucruri trebuie
să te gândesti în privinta
acestei probleme?
Ce ajutor ar fi posibil să
primesti?
Se pare că te gândesti la o
schimbare în bine pentru
viitorul tău.

2
 17.2.Ghid de observatie pentru vizita la domiciliu
da Nu
Curent electric
Apă curentă rece Apă curentă caldă Gaz metan Încălzire
Aragaz Frigider Mobilă
Cos de gunoi bucătărie Chiuvetă bucătărie Cadă baie
Chiuvetă baie Covor
Pătură Pernă Televizor Haine Încăltăminte
Mâncare făcută Veselă
Cuier

de asemenea se va observa aspectul general al copilului, dacă acesta este îngrijit, curat.
dacă hainele sunt curate, adecvate vârstei si sezonului. Se va observa si aspectul general al
locuintei, dacă apartamentul este curat, întretinut

1/. Planul de servicii ;PS<

Planul de servicii, denumit în continuare PS, se întocmeşte în scopul prevenirii separării
copilului de părin&i în următoarele situa&ii:
a) pentru copiii afla&i la risc de părăsire de către părin&i;
b) pentru copiii reintegra&i în familie după încetarea măsurii de protec&ie;
c) în orice situa&ie care impune acordarea de presta&ii şi/sau de servicii în vederea respectării
drepturilor copilului.

Judetul Vrancea
Organismul privat autorizat „Tineretul Viitorului” din Focşani

PLAN DE SERVICII

Numele si prenumele copilului : V.

A. CNP 1940124394427
Mama : V. Ana
Tata : V. Bogdan
Alt reprezentant legal al copilului : V. Ana
domiciliul : str. Toma Cozma, nr. 1, bl.5, sc. B, ap.20 Focşani
data realizarii planului de servicii: 10 ianuarie 2010
dosarul nr. 134
Motivul intocmirii planului de servicii: pentru mentinerea/îmbunătătrea stării scolare , emotionale a
copilului.
Managerul de caz/responsabilul de caz : Asistentul social

2
Membrii echipei si institutia din care provin : Asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori,
medici.

Prestatii
Nr. Cuantumul Autoritatea local% Data
responsabil%
de începere Perioada de acordare
crt 1. Tipul - -
2. -
Prestatii în bani Prestatii în natură - - -
- -

Servicii
NcNrt. Pdesrfi%osaudradre
rIne s ptiotuntsiabil%
Tipul Obiective generale
Rcaezs@poenrsoaabnilaul de
DîDnacteapedre
responsabil%

1. Protectia CP(protectia Prevenirea 12 Asistent social

copilului copilului) abandonului ianuarie Psiholog
2010
- servicii de
consiliere
individuală si 1 lună
de grup
pentru copil
- servicii de
consiliere
individuală si 1 lună
de grup
pentru
Familia Continuarea scolii 12 Profesori
2. Ecodpuicl astii dezvolatearea ianuarie doamna dirigintă
Şcoala
efamilie abilitătilor de 2010 Psihopedagog
formală si comunicare personale
nonformlă/
informală 3 luni
- activităti de
dezvoltare a
deprinderilor
de viată si
abilitătilor 1 lună
- sprijin pentru
orientate
scolară

- meditatii 3 luni
- activităti
educationale 2 luni
specifice
vârstei
- activităti
recreative si de 3 luni
socializare
3. Sănătate Cabinetul Mentinerea/ 12 Medic familie
medical/ îmbunătătirea stării ianuarie Medici specialisti
stomatologic de sănătate 2010 Stomatolog
- servicii
medicale de 1 lună
specialitate
- servicii
stomatologice 1 lună

2
4. Reabilitare
11iia2nu
cCoPp(iplur Îsmitubautnieăi APssiihsotelongt
olutei)ctia tăsctiorelaare arie social
2010

2
 consiliere psihologică
individuală pentru copil si familie
consiliere scolară si orientare profesională Altele 2 luni
servicii de
prevenire a recidivei

2 luni

5.
CP(protectia Mentinerea unei 12
copilului) situatii fizică, psihică, socială,
ianuariescolară
2010 bună
1 lună Asistent social

Interventii
Responsabilul de caz@per
Nr. crt. Institutia responsabil% Data de începere
Perioada de desf%surare
Tipul Obiective generale

1. Mentinerea relatiilor
CP(protectia copilului)
Prevenirea abandonului12
personale ale copilului cu părintii ianuarie 2010 1 lună Asistent social

Responsabilul de caz : Asistentul social

Membrii echipei, Asistent social , psiholog, psihopedagog, profesori, medici.
Sef serviciu,
Managerul de caz,
directorul institutiei responsabile,

11. Obiective generale

Pentru ameliorarea situatiei scolare a lui A. se propun :
- discutii cu mama lui A. în care vom clarifica importanta implicării si a sprijinului afectiv oferit

acaocpoipluiluliuîinefia. mAicleiea,sptareacrutmrebsui i msăpmoretarnrgtaă imntaeirdeseus luai

seciomalaănpifenstraut fa stăe dinetecroensdaudietasitcuoaltairaăsgceonlaerăalaă lui A.;
- discutii cu profesorii disciplinelor de studiu problematice pentru A., pentru ca acesta să obtină
sprijinul lor în vederea acoperirii lacunelor în cunostinte ;
- eliminarea decalajului dintre cunostintele elevului si cele dobândite de colectivul
clasei,conform programelor de studiu ;
- atitudine suportivă din partea profesorilor, încurajarea acestuia si întărirea comportamentelor
asteptate prin recompense de tip scolar,determinand astfel motivatia lui A.;
- sprijinirea elevului în deprinderea modalitătilor de învătare eficientă si adaptarea acestora stilului
său personal, astfel încât obiectele de studiu dificile pentru acesta să nu mai fie percepute drept
inaccesibile ;
- prevenirea reluarii compotamentelor nedorite - absenteism, dezinteres, evitare - prin facilitarea
unei bune relationări între A. si colectivul clasei, armonizarea relatiilor sale cu colectivul
profesoral ;
- includerea lui A. în diverse activităti extrascolare în cadrul cărora el are initiative, îsi manifestă
creativitatea si isi pune in valoare aptitudile ; ar putea să se implice din nou în cercul de sah ;

2
- Fiecare progres obtinut de A. pe parcursul schimbării conduitei sale va primi încurajări si
recompense ;
- mentinerea unei colaborări permanente cu mama lui A.;
- monitorizarea permanentă a evolutiei scolare si personale a acestui A.

Pentru ca toate aceste obiective să devină realitate A. trebuie să vrea să schimbe situatia
lui actuală, să nu mai lipsească de la scoală , decât doar atunci când situatia cere acest lucru,să-si
schimbe atitudinea fată de domnii profesori cu care are conflicte, să accepte să primească ajutor
de la consilierul scolar , să comunica mai mult cu mama sa si să nu intre în anturaje dubioase
care îi

pot influenta foarte mult comportametul în rău.

ANEXĂ :

CONTRACT DE INTERVENTIE
NR..........

Incheiat intre
Asistent social din cadrul institutiei
si in calitate de beneficiaral
serviciilor de asistenta social A.
I. Obiective :
II. Obligatiile partilor
Asistentul social:
Beneficiarul:
III. durata contractului
IV. Eu am luat la cunostinta ca acest contract se incheie
pe o perioada determinate de timp si ca nerespectarea cu buna stiinta a responsabilitatilor
asumate determina incetarea interventiei din partea asistentului social.
V. data intocmirii

Semnatura beneficiar Semnatura asistent social

Bibliografie:

Boudon, Raymond; Besnard Philippe; Cherkaoui, Mohamed; Lécuyer, Bernard-Pierre

(coordonatori) - Larousse, Dic!ionar de sociologie, Editura „Univers enciclopedic”, Bucureşti,
1996

Chelcea, Septimiu – Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, Bucureşti, 2004

Giddens, Anthony – Sociologie, Editura „All, 2001
2
Ilu&, Petru – Abordarea calitatiνă a socioumanului – Editura Polirom, Iaşi 1997

Mucchielli, Alex - Dic!ionar al metodelor calitatiνe, Editura Polirom, Iaşi, 2002