Metode de cercetare calitative în științele comunicării

CURSUL 10:
Designuri ale cercetării calitative în științele
comunicării: studiul de caz

Lect. univ. dr. Daniel-Rareș OBADĂ

 Introducere (i)
- specialiștii în comunicare și relații publice sunt deseori interesați să
descrie fenomene complexe (Ex.: poziționarea unei companii, efectele unei strategii de PR în
situații de criză etc.), precum și modul în care oamenii interacționează între ei
(Ex.: angajații unei companii cu alte categorii de stakeholderi) – iar în acest sens utilizează pe
scară largă cercetările realizate prin metoda studiului de caz
- studiul de caz este o metodă de cercetare utilizată pentru a descrie în
detaliu fenomene complexe, cum ar fi evenimentele recente, probleme
importante sau programe de PR sau publicitate, într-o manieră care
permite descoperirea unei înțelegeri noi și mai profunde a acestora
- studiile de caz generează adesea descrieri consistente și bogate
- studiul de caz este prin excelenţă o metodă calitativă. Metodă în înţelesul
mai larg al cuvântului, fiindcă numeşte o modalitate efectivă de culegere a
materialuluI empiric, aşa cum se întâmplă cu observaţia, interviul sau cu alte
metode de cercetare
2
Introducere (ii)
- studiul de caz nu este atât de frecvent şi intrinsec utilizat ca observaţia
şi convorbirile, însă funcționează foarte bine Ia nivelul cunoaşterii
comune, într-o formulă neelaborată, ci cu totul difuză și spontană.
Oamenii învaţă din cazurile (şi necazurile) altora. În discuţiile cotidiene se
întâlnesc expresii cu trimitere la aceasta: „Nu te lua după cazul lui…”, „Multe
cazuri de felul ăsta am mai văzut” etc. Nu întâmplător, mulţi analişti şi interpreţi
ai vieţii sociale afirmă că esenţa strategiei cunoaşterii evaluării umane este
comparaţia, ceea ce, după cum vom vedea, reprezintă principiul fundamental
şi în abordarea ştiinţifică a problematicii cazurilor
- studiul de caz reprezintă o procedură de integrare a diferitelor tehnici
de cercetare, prin abordarea unei entităţi sociale, de la indivizi până la
comunităţi sau organizaţii, cu scopul de a ajunge la o imagine cât mai
completă (holistică) posibil despre acea entitate
3
 Introducere (iii)
- studierea cazurilor profesionale în diferite domenii implică mai multă
sistematicitate decât studierea cazurilor în viața cotidiană (instrumentarea cazurilor în
domeniul juridic, asistenţă socială şi medicală, în relații publice, în publicitate etc.. În studierea cazurilor
profesionale, orientarea spre cunoaştere este maximă și se urmărește doar soluționarea cazului respectiv)
- indiferent de domeniul în care sunt elaborate, studiile de caz au la bază o
serie de întrebări de cercetare (eng. research questions) care determină
selectarea diferitelor segmente ale programului / fenomenului investigat
- când examinarea unui caz ia forma riguroasă a descrierii, explicaţiei,
interpretării globale şi a comparaţiei explicite cu alte cazuri, ne situăm pe
planul cunoaşterii științifice
- cazurile din practica juridică, medicală, economică, din sfera publicității și a
relațiilor publice, constituie bază empirică pentru elaborarea sau
susținerea unor teorii, dar multe din studiile de caz elaborate de experţii
socioumani au ca scop expres unuI aplicativ
4
 Ce este studiul de caz? (i)
- conceptul de caz reprezintă un exemplu particular sau o instanță dintr-o
clasă sau un grup de evenimente, probleme sau programe, precum și
modul în care oamenii interacționează cu componentele acestuia
- cercetătorii concentrează studiile de caz pe porțiuni diferite ale
fenomenului de interes, fapt ce determină ca investigația științifică să se
limiteze, de obicei, la investigarea unor evenimente, programe, mai
degrabă, contemporane decât istorice (din trecutul îndepărtat)
- scopul unui studiului de caz este de a „surprinde în mod cuprinzător
complexitatea” activităților, deciziilor și interacțiunilor umane (Stake,
1995, p. Xi)
- rezultatele studiului de caz oferă celor afectați direct de caz (părțile cointeresate) și
altora interesați de fenomenul respectiv (cum ar fi diferite tipuri de audiențe), informații și
detalii bogate prin care este sporit gradul de cunoaștere cu privire la diverse
aspecte evidențiate ale fenomenului studiat
5
 Ce este studiul de caz? (ii)
- pentru a oferi un cadru de referință pentru studiul de caz, Scriven (1991) îl
definește ca fiind opusul sondajului (Ex.: studiile prin sondaj caută să adune date extinse la
nivel de suprafață despre un subiect, cum ar fi îmbolnăvirile cauzate de toxiinfecțiile alimentare la nivel regional
sau național. În schimb, studiile de caz își propun să examineze cazurile particulare, prezentând subiecte locale
sau instanțe unice, cum ar fi cazul îmbolnăvirilor ca urmare a unei toxiinfecții alimentare la o unitate medicală)
- Lapan și Armfield (2009) explică natura specială a eforturilor depuse de
cercetători în studiile de caz ca „pe o abordare microscopică, în care se
pune accent pe examinarea intensivă a particularului”; această abordare
poartă denumirea și de „decojirea cepei”, care presupune vizualizarea cu
atenție a fiecărui strat identificat în ceea ce privește activitatea
programului / fenomenului studiat” (p. 166)
- uneori, departajarea calitativ – cantitativ în studiul de caz este mai greu
de operat, întrucât putem identifica studii de caz cu tentă pozitivist-
cantitativistă, în care există un set de ipoteze şi categorii (semi)structurale (Ex.:
studiul de caz, sub forma design-ului experimental cu un singur subiect)
6
 Ce este studiul de caz? (iii)
- strategia calitativistă a studiului de caz are, ca principiu, compararea
sistematică intercazuri (Comparaţia nu se realizează însă pe date experimentale, nu comportă
standardizare, dar este mai complexă, mai sensibilă, şi se referă mai direct la cazuri în contexte naturale. Acest
lucru nu exclude posibilitatea de a generaliza, de a atinge nomoteticul).
În viziunea calitativistă,
prealabilul teoretic este minim, iar eventualul model teoretic de descriere și
explicație se obține prin inducție
- Radu (1994), explică ce este un studiu de caz: „De regulă, studiul de caz
porneşte, ca orice investigaţie, de la un cadru teoretic, care este esenţial în
culegerea de date. Fără o ipoteză sau o idee directoare, recolta de informaţie
este minoră. Urmează selectarea cazurilor şi precizarea unităţilor de analiză
(individ, situaţie, organizație etc.) o dată cu schiţarea protocolului de colectare a datelor.
În continuare, se trece la studiul fiecărui caz în parte prin interviu, observaţie,
test... în final, se extrag datele relevante în lumina ideii de start, se modifică
teoria iniţială şi se dezvoltă toate implicațiile. Validitatea pe care o oferă studiul
de caz este parţială...” (p. 343)
7
 Ce este studiul de caz? (iv)
- termenul de studiu de caz nu este un termen nou, dar se confundă ușor cu
alte tipuri de cercetări ce par a fi similare cu studiile de caz (Merriam, 2009)
- cercetarea derulată prin metoda studiului de caz nu trebuie confundată
cu lucrările de caz, metoda cazului sau cu istoricul cazurilor (cazier)
(Merriam, 2009, p. 45):
● lucrările de caz (eng. casework) – sunt un termen folosit în domeniile
serviciilor sociale ce se referă la determinarea strategiilor adecvate pentru a
face față problemelor de dezvoltare sau de reglare a comportamentului
● metoda cazului (eng. case method) – reprezintă o tehnică de instruire
didactică prin care elementele majore ale unui studiu de caz sunt
prezentate elevilor în scop ilustrativ, pentru a facilita rezolvarea problemelor
● istoria cazurilor (eng. case history) (numite și înregistrări de cazuri) –
constă în urmărirea unei persoane, grupuri sau instituții în trecut pentru a
facilita oferirea unor anumite servicii clientului (Ex.: în medicină, asistență socială).
Uneori, istoria cazurilor poate face parte chiar dintr-un studiu de caz
8
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (i)
- design-ul cercetărilor prin metoda studiilor de caz începe prin identificarea
fenomenului ce urmează să fie studiat, precum și cu selectarea
aspectelor specifice care vor fi aprofundate (Cu excepția cazului în care sunt foarte mici și
necomplicate, majoritatea fenomenelor nu pot fi studiate în întregime). Elementele selectate ale
fenomenului sunt apoi clarificate folosind întrebări de cercetare care vor
ghida efectiv studiul de caz. În această situație, principala sarcină a
cercetătorului este să răspundă la întrebările de cercetare prin mai multe
tehnici de colectare a datelor
1. Delimitarea cazului
- cercetările derulate prin metoda studiului de caz presupun explorarea
unui fenomen, stabilind limite clare
- cercetătorul ce utilizează studiul de caz definește cu atenție și specifică
clar ce elementele ale cazului vor fi studiate, adică ce porțiune a
programului sau ce alte fenomene urmează să fie în centrul investigației
9
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (ii)
- această limitare a studiului de caz include identificarea aspectelor care
trebuie studiate folosind întrebările de cercetare, intervalul de timp și
locațiile fizice exacte
- delimitarea comunică acele părți ale cazului care vor fi incluse și cele care
vor fi excluse din studiu (Ex.: identificarea locației studiului, programul din cadrul organizației care
urmează să fie respectat și intervalul de timp în cadrul căruia se va desfășura studiul – toate acestea pot
reprezenta limite ale unui studiu de caz derulat pentru a înțelege specificul comunicării într-un centru județean de
sănătate mintală. În acest studiu, cercetătorul ar putea selecta un program de îngrijire în regim de urgență în
cadrul unității de sănătate mintală și poate decide să conducă studiul de caz timp de cel puțin trei luni pentru a
obține un eșantion bun cu privire la procedurile acestui program)
- concentrarea, limitarea sau separarea eforturilor într-un studiu de caz
permite cercetătorului să folosească timpul valoros de investigație pentru a
face observații aprofundate, care produc descrieri bogate și detaliate ale
cazurilor. Aceste limite ale studiului de caz sunt necesare având în vedere
constrângerile de timp și de resurse cu care se confruntă orice efort de
cercetare
10
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (iii)
2. Stabilirea scopului
- Lapan și Armfield (2009) observă că studiile de caz pot fi utilizate în multe
scopuri de cercetare datorită capacității acestei metode de a explica,
explora, descrie și compara diverse programe (Ex.: de comunicare) (Yin, 2003),
precum și posibilitatea „de a descoperi și comunica idei și programe
inovatoare” (Simons, 1977. În Lapan și Armfield, 2009, p. 167)
- Stake (1995) explică faptul că scopurile cercetării prin metoda studiului
de caz pot fi:
● intrinseci – se concentrează asupra cazului studiat, răspunzând la
întrebări despre acea entitate doar pentru a comunica aspectele identificate
către diferite categorii de publicuri cointeresate (Ex.: în vederea studierii modului în care
comunică elevii de clasa I, un cercetător poate utiliza metoda studiului de caz intrinsec pentru a observa mai
multe elemente selectate ale fenomenului într-o primă parte a anului școlar și, apoi, poate rezuma aceste
descoperiri, în vederea oferirii profesorilor și părinților a unei înțelegeri profunde despre fenomenul respectiv.
Scopul intrinsec a fost deservit prin concentrarea exclusivă pe fenomen în sine. În descrierea și operarea
acestui caz se utilizează idei teoretice, însă investigarea nu se pune în slujba unei teorii inițiale)
11
Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (iv)
● instrumentale – utilizează rezultatele obținute pentru a susține o teorie
sau pentru a construi un nou mod de a explica un fenomen. Studiile de caz
instrumentale, explorează instanțe sau cazuri pentru a construi noi teorii
sau pentru a compara descoperirile mai vechi cu cele mai noi, pentru a le
corobora sau pentru a pune la îndoială validitatea lor. (Ex.: în exemplul anterior cu
elevii din clasa I-a, cercetătorul ar putea utiliza studiului de caz instrumental pentru a colecta date de la elevii
din zeci de clase de I-a, astfel încât să obțină descrieri bogate, detaliate, a tiparelor de comunicare.
Cercetătorul poate folosi mari cantități de date ce au fost colectate în contexte reale, pentru a construi sau
pentru a testa o teorie, ori pentru a propunere noi explicații care pot să întărească explicațiile existente, cu
privire la modul în care elevii de clasa I-a comunică între ei).
Prin urmare, un caz particular
este cercetat foarte detaliat, dar cu scopul de a lămuri o problemă (sau
teorie) mai generală. Alegerea cazului se face în lumina respectivului
interes şi nu pentru a-l studia în sine. Cazul este un „instrument” al unei
strategii de cunoaştere mai largi de la care se aşteaptă răspunsuri
consistente în legătură cu anumite chestiuni
12
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (v)
3. Alegerea tipului studiului de caz
- studiile de caz pot fi concepute pentru a include fie unul, fie mai multe
cazuri din același fenomen și pot fi realizate în orice număr de locații /
unități observate. În consecință, reies mai multe tipuri din care cercetătorul
trebuie să-l aleagă pe cel mai potrivit:
● studiile de caz unice – sunt acele studii de caz efectuate, utilizând o
singură întâmplare sau un singur exemplu de caz pentru o locație / unitate
observată (Ex.: o unitate de îngrijire a sănătății, o sală de lectură, o companie, o instituție publică)
● studiile de caz multiple – pot fi efectuate într-un singur loc în care sunt
examinate mai multe exemple ale cazului (Ex.: mai multe clase de elevi din I-a într-o
singură școală sau în mai multe locuri, cum ar fi clasele I-a din diferite școli)
● studiile de caz comparative – apar ca urmare a intenției cercetătorului de
a face comparații și pot fi derulate pe baza unor studii de caz multiple sau a
unor studii de caz în mai multe locații
13
Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (vi)
Indiferent dacă sunt realizate în unul sau mai multe locuri, studiile de caz
multiple sunt considerate a avea caracteristici comune (Ex.: un cercetător ar putea
derula un studiu comparativ multiplu cu privire la modul în care comunică elevii din clasa I-a din regiunile
istorice ale României: Ardeal, Muntenia, Moldova, Oltenia, Dobrogea, Banat, Crișana, Bucovina și
Maramureș. Un alte exemplu ar putea include modul în care comunică în situații de criză firmele naționale
românești comparativ cu cele multinaționale care au operațiuni în România. Trebuie menționat că studiile de
caz multiple sau colective cercetează intensiv mai multe cazuri, ce pot fi similare sau contrastante, variate sau
redundante, şi pot urmări existența unor trăsături comune, precum și configurația acestora. Cazurile sunt
alese nu atât pe baza unor criterii specifice de ordin teoretico-metodologic, cum ar fi conceptele, ipotezele,
eşantionarea, ci pentru a înţelege mai bine un fenomen social)
● studii de caz longitudinale – majoritatea studiilor de caz, indiferent de
design, pot fi finalizate în 6 săptămâni până la 3 luni, în funcție de numărul
de cercetători și de complexitatea cazurilor. Cu toate acestea, unele studii
de caz pot fi concepute pentru perioade mai lungi de timp, 6 luni până la
mai mult de un an și sunt numite studii de caz longitudinale (Ex. un cercetător ar
putea fi interesat să studieze modul în care comunică elevii din școala primară, iar studiul ar putea să se
desfășoare pe o durată de 4 ani, din clasa I-a până în clasa a-IV-a)
14
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (vii)
4. Conceptualizarea
- conceptualizarea studiului include clarificarea scopului, definirea și
stabilirea limitelor cazului, identificarea întrebărilor de cercetare și luarea
în considerare a publicurilor esențiale cărora li se va prezenta raportul de
cercetare
- această etapă ajută cercetătorul să verifice dacă metoda studiului de caz
este adecvată pentru a afla răspunsuri la întrebările de cercetare sau pentru a
îndeplini scopul studiului (Pentru a realiza acest prim pas, cercetătorul caută răspunsuri la o serie de
întrebări, cum ar fi: Ce vreau să știu despre caz? De ce vreau să știu asta? Care sunt limitele cazului? Cine vrea
să știe ceva despre acest caz sau cui îi pasă de asta?)
Stabilirea limitelor pentru studiul de caz
- în limitarea cazului, cercetătorul studiului de caz trebuie să definească sau să
stabilească granițele studiului de caz din perspectiva timpului (Ex.: examinarea
primelor șase luni ale unui program de comunicare, așa cum este implementat într-o comunitate)1

15
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (viii)
Elaborarea întrebărilor de cercetare2
- întrebările studiului (eng. study questions) oferă structura pentru a surprinde
esența cazului în acel context. Cercetătorul se întreabă: Ce vreau să știu
despre caz?
- formularea unor întrebările adecvate de cercetare reprezintă unul dintre cele
mai importante lucruri pe care cercetătorul studiului trebuie să le facă, întrucât
întrebările concentrează investigația științifică și determină planul cercetării
- cercetătorul trebuie să se raporteze la întrebările de cercetare în luarea
deciziei cu privire la fiecare aspect al studiului (Ex.: tipurile de date colectate, strategiile
utilizate în timpul interpretării rezultatelor)
- în plus, cercetătorul trebuie să ia în considerare și publicurile
cointeresate ale unui studiu atunci când elaborează întrebările de
cercetare. În mod specific, cercetătorul se întreabă: Cui îi pasă sau cine vrea
să afle mai multe despre asta? Ce vor să știe? Cine va citi raportul?
16
Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (ix)
5. Elaborarea planului de cercetare
- odată ce cazul este definit și întrebările de cercetare sunt stabilite,
cercetătorul poate începe să planifice și alte detalii ale studiului, întrebând:
Cum se poate răspunde cel mai bine la fiecare întrebare?, Cine deține
informațiile necesare?, Ce observații sunt necesare?, Există documente de
examinat?
- cercetătorul ce utilizează metoda studiului de caz analizează răspunsurile la
fiecare întrebare de studiu, pentru a determina ce date sunt necesare și cum le
poate colecta cel mai bine
- în mod concret, planul de cercetare include:
● Datele care urmează să fie colectate
● De la cine vor fi colectate datele
● Cum, unde și când vor fi colectate datele
● Cine ar trebui să colecteze datele
17
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (x)
Ce date vor fi colectate?
- cercetătorul determină tipurile de date necesare pentru a răspunde cel mai
bine la întrebările de cercetare. În general, scopul studiului de caz este
adesea descrierea, înțelegerea sau oferirea unei perspective care va
necesita o cantitate substanțială de date calitative 3. În mod specific:
● cercetătorii pot observa diferite persoane și lucruri (Ex.: participarea la un eveniment,
activități, interacțiuni și conversații)
● examinarea gândurilor, sentimentelor și experiențelor indivizilor care nu
sunt ușor de observat și care necesită intervievarea informatorilor cheie
(participanților / surselor de informare)
● evaluarea comportamentelor care sunt mai ușor de observat și care pot fi
descrise și prezentate prin mijloace cantitative (Ex.: tichetele de identificare la anumite
evenimente, teste sau scale de atitudine)
- triangularea ajută la colectarea unor date valide 4 (aceasta presupune găsirea unui
acord între dovezile colectate din mai multe surse și folosirea unor diverse metode de cercetare)
18
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xi)
De la cine vor fi colectate datele?
- un informator este o sursă de date sau cineva care deține informații despre
caz și poate ajuta cercetătorul să învețe mai multe despre caz. Stake (1995, p.
67) definește un informator ca fiind „cineva care știe multe despre [caz] și este
dispus să vorbească”
- cercetătorul creează un plan care încorporează colectarea datelor din
surse multiple pentru a obține perspective variate (Ex.: un studiu de caz al unui
program de instruire al Academiei de poliție ar putea include căutarea de date de la stagiari și formatori, ar putea
folosi interviuri, chestionare și observarea directă. În studiul de caz al tutorilor de igienă dentară pot fi utilizate mai
multe metode și surse de informare care au inclus intervievarea și observarea tutorilor și a celor îndrumați)
- cercetătorii care utilizează metoda studiului de caz identifică adesea
participanții, folosind eșantionarea orientată spre un scop și nu eșantionarea
aleatorie5 (aceasta conferă mai multă forță studiilor de caz, deoarece sursele de date, participanții sau
cazurile sunt selectați pe baza principiului „bogăției în informații”, adică cât de multe informații dețin despre
subiectul în cauză, decât pentru a produce probe reprezentative)
19
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xii)
Cum, unde și când vor fi colectate datele?
- cercetătorul se concentrează asupra cazului, colectând date de la
diverse surse și folosind diverse metode de cercetare pentru perioade
diferite de timp: zile, săptămâni sau poate chiar mai mult (Ex.: luni, ani)
- cercetătorul trebuie să decidă dacă se impune o abordare longitudinală
sau transversală pentru a dezvălui cel mai bine complexitatea cazului (Ex.: dacă
studiază comunicarea în cadrul unui sistem de sănătate publică, cercetătorul trebuie să decidă dacă ar trebui să
aloce mult timp urmărind aceeași pacienți în timp, de la internarea lor până la externare sau dacă ar trebui să
studieze diferite persoane în diferite etape)
- odată ce cercetătorul a stabilit tipurile de date necesare și strategia de
colectare a datelor, se poate construi un calendar al cercetării (în funcție de
cine și de ce elemente sunt studiate, poate fi necesar să stabilească diferite contacte și să se asigure accesul în
locația în care trebuie să se desfășoare studiul. Cercetătorul studiului de caz trebuie să planifice și procedurile prin
care poate proteja participanți la studiu și trebuie să obțină aprobările, de exemplu, de la un comitet de etică sau
de la alte instituții de reglementare)

20
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xiii)
Cine ar trebui să colecteze datele?
- cercetătorul studiului de caz trebuie să dețină o varietate de abilități, pe
lângă informațiile referitoare la fenomenul studiat prin studiul de caz.
Recenzia critică a literaturii de specialitate ar trebui să ajute cercetătorul să se
familiarizeze cu cazul, contextul, problemele teoretice și conexe sau cu cadre
conceptuale ale studiului
- înainte de efectuarea studiului, cercetătorii neexperimentați în derularea
studiilor de caz pot avea nevoie de cunoștințe și de abilități pentru utilizarea
metodelor de cercetare calitativă (intervievarea, ascultarea, observarea, descrierea și interpretarea)
- proiectele de cercetare calitative solicită adesea ca „persoanele responsabile
de interpretarea datelor să fie pe teren, să facă observații, să exercite o
judecată subiectivă, analizând și sintetizând informații, în același timp cu
analiza propriei conștiințe” (Stake, 1995, p. 41)
21
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xiv)
- este important ca cercetătorul să examineze cu atenție și să-și dezvăluie
poziția de cercetător6 (Ex.: dacă cercetătorul are o relație strânsă cu participanții sau are un trecut
comun cu cazul studiat, atunci aceste informații ar trebui făcute publice)
- bias-urile sau predispozițiile cercetătorilor pot fi făcute explicite într-un interviu
preliminar sau într-o secțiune înaintea prezentării studiului efectiv (Ex.: cercetătorul
poate să precizeze ceea ce crede că ar putea dezvălui studiul, care ar putea fi răspunsurile la întrebările de
cercetare, precum și alte potențiale părtiniri sau credințe care pot influența interpretarea datelor și afecta
rezultatele studiului)7
- cercetătorul trebuie să examineze mai atent orice rezultat care se potrivește
cu așteptările preconcepute pe care le are cu privire la fenomenul studiat
- de asemenea, se impune ca cercetătorul să decidă și cine este cel mai în
măsură să colecteze datele din echipa de cercetare (asta întrucât poate fi necesar să se
implice mai mulți cercetători)
- atunci când diferiți observatori obțin rezultate similare, studiul este unul
puternic; acolo unde rezultatele diferă, este nevoie de investigații suplimentare
22
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xv)
6. Protocoale și instrumente de cercetare
- proiectarea și alegerea protocoalelor și instrumentelor de cercetare vor avea
un impact mare asupra calității generale a studiului
- diferite instrumente standardizate, precum chestionarele sau protocoalele de
observare, pot fi identificate printr-o recenzie a literaturii de specialitate sau din
surse speciale care raportează ce instrumente de cercetare au utilizat. Dacă
nu se poate identifica un instrument adecvat (lucru care deseori se întâmplă),
cercetătorul poate fi în situația de a crea un instrument de colectare a datelor
propriu sau să îl modifice pe unul existent, pentru a satisface nevoile de studiu
- odată ce instrumentele de colectare a datelor au fost proiectate, cercetătorul
le testează, fie în cadrul unor studii pilot, fie în cadrul unor studii de
teren. Acest lucru ajută la asigurarea succesului în obținerea informațiilor
dorite și permite rezolvarea problemelor înainte de studiul principal 8
23
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xvi)
- pe lângă utilizarea instrumentelor valide pentru colectarea datelor,
cercetătorul trebuie să specifice modul în care vor fi utilizate acele
instrumentele: sondaj, interviu în profunzime, observație etc.
- în cazul observației, un plan de observare îl ajută pe cercetător să ia în
considerare exact ce trebuie să observe, când și cât timp
- studiile de caz pot presupune utilizarea unei observații mai structurate
(observatorul completează un anumit protocol de observare sau un instrument care a fost validat pentru utilizare),
iar altele necesită observații mai puțin structurate (Ex.: un observator cu experiență poate
începe cu o pagină goală, poate desena hărți și diagrame, și să înregistreze tot ce simte că merită a fi remarcat.
Acesta oferă detalii despre mediul fizic care nu a putut fi cunoscut până la momentul începerii observației)
- cercetătorul trebuie să facă diferența între ceea ce este observat sau ceea ce
se întâmplă cu descrierea fenomenului în termeni obiectivi și ce este
interpretat (Este important pentru cercetător să noteze impresiile și întrebările care apar pe lângă descrierea
unor observații concrete și să înțeleagă diferența între cele două. De exemplu, „A început să vorbească mai tare
decât toți ceilalți și a arătat cu degetul în timp ce spunea: Vei auzi de la mine – aceasta este o informație
descriptivă. În antiteză, „El s-a comportat de parcă ar fi fost supărat și a amenințat pe cineva” este interpretativ)
24
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xvii)
7. Înregistrarea datelor
- înainte de colectarea efectivă a datelor, cercetătorul care optează pentru
metoda studiului de caz alege și o metodă de înregistrare a informațiilor, în
funcție de tehnica de cercetare utilizată (Ex.: interviul va fi înregistrat audio sau
intervievatorul va lua notițe în timpul sau după interviu? Poate că le va face pe amândouă. Observațiile vor fi
înregistrate video sau observatorul va lua notițe în timp real? Ancheta se va derula prin utilizarea unui chestionar
tipărit sau a unui chestionar online?)
- de exemplu, dacă există multe lucruri de observat simultan, caseta video,
care poate fi revizuită de mai multe ori, poate facilita cel mai bine acest lucru,
dar necesită și timp suplimentar (Studiile sugerează că oamenii se obișnuiesc rapid cu camera foto
atunci când nu există niciun operator în spatele ei și când sunt intens implicați în ceea ce fac – Iordania și
Henderson, 1995)
- dacă observația este mai focalizată, se poate impune să se realizeze
observația în timp real sau în direct (În acest caz, cercetătorul poate fi în postura unui observator
participant care interacționează cu participanții, dar se poate ca cercetătorul să fie cât se poate de discret pentru
a-și reduce influența asupra situației naturale ce este observată)
25
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xviii)
8. Colectarea datelor
- odată ce cercetătorul a stabilit ce trebuie să studieze, cum și când să
colecteze datele și cine va colecta datele, odată ce toate aprobările necesare
au fost obținute, planul de colectare a datelor poate fi implementat
- după cum subliniază Yin (2003, p. 57), nu există „rețete sigure” pentru
derularea studiilor de caz (Cu toate acestea, cercetătorul poate învăța o serie de aspecte esențiale în
începutul studiului care îl pot ajuta pe parcursul studiului)
- este important ca cercetătorul studiului de caz să aibă un plan, dar și să
rămână deschis în descoperirile aspectelor neprevăzute sau neașteptate
- cercetătorul studiului de caz trebuie să fie flexibil în căutarea anumitor
răspunsuri și să fie deschis și către alte descoperiri
- cercetătorul nu este niciodată sigur cum se va desfășura studiul de caz, ce
va găsi sau ce vor însemna informațiile colectate
26
Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xix)
- atitudinea unui cercetător în timpul colectării datelor trebuie să fie una
specifică unui investigator cu adevărat curios de natura cazului, a unui
individ ce caută mereu să înțeleagă fenomenul studiat și să găsească
răspunsuri (similar lui Sherlock Holmes)
- având în minte clar definit scopul și întrebările de cercetare, investigatorul se
concentrează asupra cazului în timpul fazei de colectare a datelor
- cercetătorul înțelege că nu el este expertul în cazul respectiv, ci că
participanții sunt cei care dețin informațiile necesare. Înțelegerea elementelor
cazului din perspectiva participanților reprezintă un element vital, deoarece
cercetătorul trebuie să rămână naiv, deschis, non-amenințător și
nepărtinitor
- cercetătorul urmărește cu atenție și gândește în profunzime, încercând să
înțeleagă contextul și problemele, căutând semnificații în observațiile realizate
27
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xx)
- cercetătorul se străduiește să asigure validitatea informațiilor colectate (Atunci
când informațiile sunt dezvăluite prin interviuri, cercetătorul coroborează ceea ce se spune prin observații cu ceea
ce se regăsește în documente. Când sursa împărtășește anumite informații, investigatorul caută confirmarea de la
alte persoane cu privire la aspectele respective. Atunci când mai multe surse sunt de acord, dovezile sunt
considerate a fi mult mai de încredere și valide)
- ca și alte abordări calitative, cercetarea studiilor de caz generează adesea
o cantitate mare de date, iar cercetătorul caută să mențină un „lanț de
dovezi” (Yin, 2004, p. 85), astfel încât orice constatare să poată fi urmărită
până în forma lor brută (în varianta inițială) (Acest volum mare de date necesită o gestionare
atentă, scrierea regulată a notițelor de teren sau păstrarea unui jurnal cu informații importante, precum data,
locația și persoanele prezente la fiecare observație sau interacțiune)
- în timpul colectării datelor, cercetătorul utilizează preponderent descrierea,
dar poate să noteze și potențialele intuiții pe care le are cu privire la
semnificația din spatele a ceea ce este observat sau spus (cercetătorul scrie notițe și
despre ceea ce gândește în timpul fazei de colectare a datelor și a analizei timpurii, care devin de obicei parte din
analiza și interpretarea datelor)9
28
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xxi)
9. Analiza datelor
- în studiile de caz, colectarea și analiza datelor reprezintă un proces
interactiv și dinamic care se derulează simultan
- colectarea datelor este o parte importantă a procesului de cercetare, dar se
dovedește a fi inutilă dacă cercetătorul nu poate interpreta datele colectate
(scopul analizei datelor este de a le conferi o semnificație)
- primul nivel de analiză este reprezentat de codificarea sau clasificarea
datelor calitative obținute prin observații, interviuri sau din alte surse (Analiza
presupune îndepărtarea efectivă a fenomenelor investigate în componente ce pot fi examinate. Cercetătorul
deconstruiește informația și apoi unește informațiile într-un alt mod pentru a le conferi o semnificație. Prin
disecarea diferitelor părți, cercetătorul le atribuie o semnificație acelor părți)
- cercetătorul compară în mod constant datele, cazurile, interacțiunile sau
observațiile sale în funcție de similitudini și diferențe, care pot ajuta la
identificarea diferitelor categorii
- cercetătorul atribuie coduri diferitelor categorii10
29
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xxii)
- codurile îl ajută pe cercetător să sorteze și să organizeze datele, așa cum
folderele ne ajută în organizarea fișierelor (Când cercetătorul sesizează asemănări între
diferitele componente, acestor componente le vor fi atribuite aceeași categorie și același cod. Codurile generate
de un cercetător ar trebui să fie în concordanță cu scopul studiului și să fie congruente conceptual)
- adesea, colectarea și analiza datelor relevă informații ce nu puteau fi
anticipate înainte de studiu și care poate schimba direcția studiului (În primele etape
ale analizei datelor, cercetătorul face diverse notițe cu privire la datele colectate și care nu se află în planul inițial al
cercetării. Cercetătorul notează și diferite idei sau intuiții pe care le are, iar mai apoi colectează datele necesare
pentru a le confirma sau infirma. Această natură în permanentă evoluție reprezintă un avantaj major al cercetării
prin metoda studiului de caz)
- în timpul analizei datelor, cercetătorul depune un efort concertat pentru a
rămâne deschis rezultatelor care contravin noțiunilor stabilite înainte de
realizarea studiului și care infirmă propriile interpretări (Dacă nu sunt găsite dovezi
contrare, atunci interpretarea datelor este puternic susținută de literatura de specialitate)
- analiza datelor îl conduce pe cercetător la principalele constatări care vor fi
raportate (aceste constatări includ descrieri ale contextului și identificarea celor mai semnificative teme sau
modele și, uneori, inclusiv aplicarea modelelor și teoriilor existente în datele colectate)11
30
 Etapele unei cercetări prin metoda studiului de caz (xxiii)
10. Validitatea datelor
- tacticile pentru îmbunătățirea validității și a încrederii rezultatelor în studiile de
caz pot include:
● triangularea (care presupune colectarea datelor folosind o varietate de metode, cum ar fi,
intervievarea, observarea și revizuirea documentelor, precum și multiple surse: manageri, angajați,
administratori etc.)
● studii pilot și studii pe teren pentru dezvoltarea protocoalelor
standardizate pentru interviuri, observații, anchete
● efectuarea adecvată a analizei datelor
● examinarea pregătirii cercetătorului și evitarea părtinirilor (eng. bias-
urilor) (Ex.: determinarea măsurii în care ideile preconcepute ale cercetătorului pot influența rezultatele
studiului)
● verificarea proceselor de cercetare și de către alți membri ai echipei
de cercetare sau de evaluatori externi (Ex.: revizuirea principalelor constatări de surse
externe, pentru a vedea dacă se confirmă valabilitatea raportului de cercetare)
31
Elaborarea raportului de cercetare (i)
- deși nu există un format stabilit pentru raportul de cercetare al unui
studiu de caz, acesta încorporează cel mai adesea următoarele elemente:
(1) O introducere cu privire la fenomenul investigat
(2) Un cadru teoretic sau conceptual bazat pe o recenzie a literaturii de
specialitate
(3) Definițiile sau limitele cazului
(4) Scopul studiului de caz
(5) Descrierea contextului cazului
(6) Descrierea eșantionului selectat
(7) Metodele utilizate pentru colectarea și analiza datelor
(8) Eforturile utilizate pentru a asigura validitatea rezultatelor
(9) Rezultatele obținute
(10) O discuție privind semnificația rezultatelor
32
 Elaborarea raportului de cercetare (ii)
- conținutul rapoartelor studiilor de caz poate varia:
● raportul descriptiv (pentru studiile de caz descriptive) include doar
descrierea, cum ar fi furnizarea unor informații detaliate cu privire la ceea
ce se întâmplă într-un anumit program (Ex.: descrierea dialogului cu tutorii)
● raport interpretativ (specific studiilor de caz interpretative) adaugă la
descriere și o explicație cu privire la rezultatele obținute (Ex.: descrierea dialogului
cu tutorii, clasificarea comportamentelor acestora, modul în care s-a aplicat teoria, cum s-a răspuns la
întrebările de cercetare ale studiului și cum se integrează rezultatele în literatura de specialitate)
- scopul unui raport de cercetare este de a utiliza descrierea (și o explicație cu privire la
rezultatele obținute) pentru a oferi cititorului o „experiență indirectă” (Stake, 1995, p.
63) sau sentimentul de a fi acolo, care să permită înțelegerea experienței din
perspectiva informatorilor
- în esență, un bun raport de cercetare trebuie să răspundă la întrebările
de cercetare stabilite la începutul studiului
33
 Elaborarea raportului de cercetare (iii)
- un bun raport de cercetare îl ajută pe cititor să înțeleagă modul în care
cercetătorul a ajuns la concluzii în urma rezultatelor studiului
- raportul descrie detaliat modul în care datele au fost colectate și cum au fost
create categoriile, astfel încât cititorul să poată urmări procesul de analiză între
datele colectate și rezultatele raportate
- raportul nu trebuie să conțină speculații (Dacă se fac speculații, ceea ce nu este indicat,
cercetătorul trebuie să le marcheze ca atare)
- raportul de cercetare trebuie să releve punctele tari și punctele slabe ale
metodelor de cercetare, precum și validitatea constatărilor
- în raportul de cercetare sunt prezentate și tacticile utilizate pentru asigurarea
validității datelor
- reprezentările alternative ale cazului (cum ar fi piesele de teatru, poeziile, romanele, filmele sau
videoclipurile) pot îmbunătăți eficacitatea comunicării rezultatelor

34
 Bibliografie selectivă (i)
Daymon, C., Holloway, I. (2011). Qualitative Research Methods in Public Relations and
Marketing Communications. Second edition. New York: Routledge.
Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iași: Polirom.
Lune, H., Berg B. L. (2017). Qualitative Research Methods for the Social Sciences. Ninth
Edition. Pearson.
Lapan, S. D. & Armfield, S. W. J. (2009). Case study research. In S. D. Lapan & M. T.
Quartaroli (Eds.), Research essentials: An introduction to designs and practices (pp.
165–180). San Francisco, CA: Jossey-Bass.
Lapan, S. D., Marylynn, T. Q., Frances Julia Riemer, F. J. (ed.) (2012). Qualitative
Research: An Introduction to Methods and Designs. John Wiley & Sons, Inc.
Merriam, S. B. (1998). Qualitative research and case study applications in education:
Revised and expanded from case study research in education (2nd ed.). San Francisco:
Jossey-Bass.

35
 Bibliografie selectivă (ii)
Merriam, S. B. (2009). Qualitative research: A guide to design and implementation. San
Francisco, CA: Jossey-Bass.
Radu, I. Metode de cercetare în psihologia socială. În Psihologie socială (coord. I. Radu).
Cluj-Napoca: Ed. EXE.
Stake, R. E. (1995). The art of case study research. Thousand Oaks, CA: Sage.
Scriven, M. (1991). Evaluation thesaurus (4th ed.). Newbury Park, CA: Sage Publication.
Seidman, I. (1998). Interviewing as qualitative research: A guide for researchers in
education and the social sciences (2nd ed.). New York: Teachers College Press.
Yin, R. K. (2003). Case study research: Design and methods (3rd ed.). Thousand Oaks,
CA: Sage.
Yin, R. K. (2004). The case study anthology. Thousand Oaks, CA: Sage.

36