Curs 4

Cercetarea
calitativă –
caracteristici, etape
si tipuri
Ce este cercetarea calitativă

 Este un demers de cercetare empirică,

descriptivă, destinat studiului aprofundat al
unui segment al relatiilor sociale (individ,
grup, comunitati etc). Rezultatele nu pot fi
generalizate, dar sunt adesea transferabile
asupra unor situații similare
Caracteristici
 Cercetarea calitativă foloseste mediul natural ca sursa directă de date si pe
cercetator ca un instrument cheie

 Cercetarea calitativă este descriptivă.

 Cercetarea calitativă este focalizata mai degraba pe proces decat pe produs.

 Cercetarea calitativă include o analiza inductiva a datelor.

 Intelegerea subiectivă a realitatii – Accentul cade pe perspectiva

participantilor

 Cercetatorii calitativisti sunt constienti de influenta propriei lor perspective

asupra datelor

Slavin R., E. (2007) – Educational research in an age of accountability, Pearson Education,Inc.

Mediul natural - sursa directă de date
Cercetatorul - instrument cheie

1. Mediul constituie contextul situatiei studiate

- are valoare explicativa pentru intelegerea
situatiei.
2. Este importanta si perspectiva istorica in
care a evoluat contextul.
3. Cercetatorul utilizeaza toate resursele de
care dispune pentru a clarifica situația de
cercetare
Cercetarea calitativă este descriptivă.

1. Materialul este bogat in detalii, aspecte anecdotice,

observatii asupra persoanelor si actiunilor, descrieri
ale contextului etc. (ex. de intrebări: de ce este
decorata aceasta sală si aceea nu, de ce toti copiii
au acelasi tip de camasi, de ce unii profesori vin cu
catalogul la clasa si altii nu? etc.)
2. Nimic nu este nesemnificativ in cercetarea calitativa
3. Este important spiritul de observatie.
Cercetarea calitativă este focalizata
mai mult pe proces decât pe produs

 ex. studiul absenteismului implica nu doar

măsurarea numărului de absenți intr-o anumită
perioadă de timp, ci și informatii despre:
– contextul scolar,
– tipul si calitatea interactiunilor profesor – elev, elev – elev,
– contextul familial,
– evolutia scolara,
– particularitati ale dezvoltarii elevilor etc.
Cercetarea calitativă include o analiza
inductiva a datelor.

Sensul analizei nu este cel de la ipoteza la

datele care o confirma / infirma, ci
debutează cu colectarea datelor empirice
pe baza carora se realizează generalizări
partiale, categorizari. (grounded theory)
Intelegerea subiectivă a realitatii

 Accentul cade pe perspectiva participantilor

(Care este punctul lor de vedere?, Ce
semnificatie dau unui comportament /
situatie? Ce ar face intr-o situatie similară?
Ce au simtit intr-o anumita situatie? etc.)
 Pentru surprinderea cu acuratete a acestei
perspective individuale se folosesc
instrumente adecvate: reportofon , cameră,
transcrierea fidelă a intervențiilor
Cercetatorii calitativisti sunt constienti
de perspectiva lor subiectiva

1. Cercetatorii acorda o atentie deosebita propriilor

perceptii, trairi si atitudinii lor intr-o situatie
observata, modului in care comportamentul lor de
observare / intervievare este influentat de propriile
lor reprezentari asupra unei situatii / comportament
si de propriile valori.
2. Constientizarea propriei subiectivitati este de
natura sa reduca bias-ul evaluărilor. Trebuie
analizată măsura in care trairile si atitudinile proprii
au influentat perceptiile si inregistrarile datelor
Etapele cercetării calitative

1. Identificarea problemei de cercetare

2. Documentarea asupra unor cercetari
anterioare asupra aceleiasi probleme
3. Formularea unor intrebări sau supozitii
preliminare
4. Identificarea participantilor semnificativi
5. Stabilirea locului cercetării - contextul are o
valoare deosebită.
Etapele cercetării calitative

6. Colectarea datelor
– in functie de problema pot fi selectate mai multe
modalitati de colectare a datelor, aplicate in
momente diferite.
– prezenta cercetatorului trebuie sa fie non-
intruzivă pentru a nu modifica comportamentul /
contextul desfasurarii evenimentelor
– trebuie obtinut acordul pentru inregistrarea
datelor, care trebuie realizata discret
– trebuie respectata confidentialitatea asupra
participantilor si a perspectivei lor
Etapele cercetării calitative

7. Analiza datelor
- constituirea unui sistem de coduri pentru organizarea
datelor - identificarea unor similaritati si a unor patternuri
- Spre deosebire de cercetarea cantitativa, in cercetarea
calitativa analiza datelor poate sa inceapă inainte de
finalizarea colectării lor.
- Dupa fiecare secvență derulată trebuie sintetizate datele
intr-o scurta descriere, pot fi schitate diverse modele de
interactiuni, care se vor repeta sau nu, dar constituie un
referential pentru noile observatii.
- Pe baza lor pot fi formulate ipoteze / supozitii care vor
ghida noile colectări de date
Etapele cercetării calitative

8. Generarea ipotezelor –
 Spre deosebire de cercetarea cantitativa
cercetarea calitativa nu debuteaza neaparat cu un
set de ipoteze. Ea raspunde initial unei nevoi sau
unui interes generat de o situatie sau problema
identificata si debuteaza cu o intrebare deschisa
sau cu o supozitie.
 Ipotezele pot fi formulate pe parcurs si decurg din
primele analize ale datelor colectate.
 Supozitiile pot fi modificate, completate, nuantate
pe parcursul derularii cercetarii.
Etapele cercetării calitative

9. Interpretarea rezultatelor si formularea

concluziilor
– Pe parcursul studiului se realizeaza interpretari
partiale, se analizeaza bias-urile posibile, se
rafineaza ipotezele.
– Dupa finalizare se recomanda o pauza pentru
distantarea subiectiva de obiectul cercetarii in
scopul obiectivizarii interpretarilor.
– Cercetarea se finalizează cu întocmirea
raportului de cercetare
Tipuri de cercetare calitativă

 Cercetarea in actiune
 Cercetarea istorică
 Etnografia
 Cercetarea narativă
 Grounded theory
 Studiul de caz
 Analiza de continut
Cercetarea în acţiune
 Scop
– Furnizarea unor soluţii pentru problemele specifica care
apar într-o organizaţie determinată, la un moment dat
– Dezvoltarea practicilor în organizaţia respectivă
– Exemple
 Cum poate fi optimizată activitatea studenţilor din FPSE?
 Care sunt principalele probleme la nivelul relaţiei profesor
student în FPSE?
 Valoarea şi limitele orarului modular
Cercetarea în acţiune

 Caracteristici
 Metoda clinică de colectare şi analiză a datelor
 Demers în 4 paşi: – identificarea problemei, colectarea
datelor, analiza datelor, acţiunea de rezolvare a
problemei
– Potenţiale probleme
 Natura insulară a procesului poate afecta rigoarea
studiului
Cercetarea istorică

 Scop – explorarea trecutului unui individ, a

unor evenimente, probleme pentru o mai
bună înţelegere a situaţiei actuale

 Ex. Istoria reformelor invățământului

romanesc – clarifică situația actuală
Cercetarea istorică
 Caracteristici
– Focalizarea asupra unui individ, eveniment sau
problemă specifică
 Principala sursa a datelor o constituie documentele sau
mărturiile individuale sau ale martorilor
 Datele preexistă cercetării şi trebuie identificate,
analizate, interpretate
 Trebuie operată o evaluare strictă a autenticităţii şi
corectitudinii datelor
Cercetarea istorică
– Potenţiale probleme
 Autenticitatea datelor
 Veridicitatea datelor
 Se bazează pe surse secundare
 Valorile cercetătorului pot afecta interpretarea
Etnografia
 Scop
– Etnografie este o investigație pe termen lung a unui grup (populatie,
natiune, cultură), pentru a ajunge la o înțelegere teoretică completă
a acestuia.

– Cercetarea se bazează de cele mai multe ori pe implicarea si

participarea cercetatorului in viata acestui grup.

– Etnografie implică o explorare detaliată a activității grupului, a

evenimentelor semnificative, a obiceiurilor, ritualurilor etc. pentru a
intelege reteaua de interdependențe, a comportamentelor de grup
si a interacțiunilor dintre membrii grupului.
Etnografia

 Caracteristici
 Studiul se desfăşoară într-un cadru determinat pentru o
lungă perioadă de timp
 Demersuri de cercetare emergente
 Participanţii sunt observaţi în activităţi curente şi în
mediul lor natural
 Relaţie de încredere cercetător – participanţi
 Principalele metode de colectare a datelor sunt
observaţia şi interviul
 Analiza datelor este inductivă
Etnografia
– Potenţiale probleme
 Timp insuficient alocat cercetării
 Insuficiente date colectate
 Insuficientă analiză a datelor
 Erori induse de cercetărori (bias)
Cercetarea narativă

Cercetarea narativă consta in explorarea si cunoasterea unei realitati prin
intermediul povestirilor spuse de diversi actori implicati in situatie.

 Cu alte cuvinte, cercetarea narativă este studiul modurilor in care oamenii isi
traiesc si isi semnifica propriile experiente in lume.

 Cercetarea narativa se bazează pe studiul unor documente personale (jurnale,

autobiografii, scrisori) pe interviu si conversatie, pe note de observatii ale
cercetatorului.

 Connelly si Clandinin (1990) afirmă că "Cercetarea este un document de

colaborare, o poveste construită mutual a vietii cercetătorului și participantilor in
egală măsură . "
Grounded Theory

 Acesta abordare este rezultatul unui demers inductiv

in cercetarea calitativa, în care cercetatorii opereaza
generalizări si dezvoltă teorii pe baza informatiilor
culese din observarea unui grup.

 Teoriile sunt "împământate" în experiențele

observabile ale grupului, dar cercetatorii adaugă
propria lor perspectivă asupra acestor experiențe.
(Banning 1995).