Metodologia cercetării ştiinţifice

Concepte, necesităţi şi atitudini

Corin Badiu, 2018

 Cercetarea stiintifica

• joaca un rol foarte important in eforturile medicinei de a

mentine starea de sanatate si de a combate bolile
• ne ajuta sa obtinem cunostinte noi si sa dezvoltam
instrumente adecvate pentru a fi utilizate pe baza
cunostintelor existente
 De ce MCS ?
• O intelegere mai buna a fenomenelor / mecanismelor de boala
• Confirma adevarul stiintific si corecteaza informatiile
• Imbunatateste educatia, permite formarea unui sistem de gandire si
actiune
• Obtinem granturi !
• Cariera si recunoastere academica

• Aplicarea principiilor MCS in practica medicala curenta asigura

performanta medicala
 Cercetarea stiintifica
• permite diagnosticarea si tratarea diverselor
afectiuni
• ofera dovezi pe care sa se bazeze politicile
sanitare si deciziile asupra sanatatii si dezvoltarii
sistemelor de asistenta medicala

• Medicina bazata pe dovezi (evidenţe)

• De ce contează practica bazată pe dovezi?
Dezvoltarea “medicinei bazata pe dovezi”

• Descrisa initial in 1992

• O noua abordare in educatia medicala
• O “revolutie” in practica medicala
• Alte abordari “evidence-based”: etica,
psihoterapie, terapie ocupationala, medicina
dentara, nursing, etc.
 Factori care conduc EBM

• Dimensiunea covârșitoare a literaturii

• Inadecvarea manualelor
• Dificultate in sintetizarea dovezilor și
traducerea lor în practică
• Numărul crescut de studii randomizat
controlate (RCT)
• Baze de date computerizate disponibile
• Strategii de dovezi reproductibile
 Definitia EBM

• “Integrarea celor mai bune dovezi de

cercetare cu expertiza clinica si valorile
individuale ale pacientului”

Sackett DL et al; Churchill Livingstone, 2000

 Etape ale EBM
• Transformați nevoia de informații într-o
întrebare adecvata
• Urmăriți cele mai bune dovezi
• Evaluați critic aceste dovezi
• Integrați aprecierea cu expertiza clinică și
pacientul individual
• Evaluati efectul

Sackett DL. EBM: how to practice and teach EBM.

Churchill Livingstone 2000
 Critica EBM

• Nu pune accent pe valorile pacientului

• Nu tine cont de variatiile individuale
• Variabilitatea judecatii clinice adaptate cazului
• Standardizarea terapiei in dauna variabilitatii
individuale
Strong evidence supports that…

“teaching is not effective on Friday

afternoons”
Interpretarea “comunicarilor”

• Increderea – sursa informatiilor?

• Dovezile – Identificate si prezentate sintetic?

• Recomandarile se coreleaza cu dovezile?

• Validarea  imbunatatirea practicii ?  implementare

Health Care / Medical Sciences Literature -

“Half of what we are taught as medical students

will in ten years have been shown to be wrong.
The trouble is, none of teachers knows which half.”

Dr Sydney Burrell, Dean of Harvard Medical School (2000)

 Concepte

Ghiduri de buna practica

“Norme elaborate sistematic pentru a ajuta medicul in deciziile legate

de pacient cu privire la intervențiile de sănătate publică adecvate
pentru circumstanțe specifice”

Derived from: Institute of Medicine Committee to Advise the Public Health

Service on Clinical Practice Guidelines. Clinical Practice Guidelines: Directions
for a new program. Washington DC: National Academy Press, 1990.
 Concepte

Ce determina calitatea ghidurilor?

“Ar trebui să ofere informații extinse, critice și bine echilibrate cu privire la
beneficiile și limitele diverselor intervenții (dg, trat), astfel încât medicul să
poată judeca cu atenție cazurile individuale”

Subcommittee of WHO.
BMJ 1993; 307: 1541-1546
 Criterii

Ce face ca un ghid sa fie de calitate?

• Valid
• Reproductibil
• Cost-eficient
• Reprezentativ / multidisciplinar
• Aplicabil clinic
• Flexibil
• Clar
• Revizuibil
• Poate fi supus unui audit clinic

NHS Executive. Clinical Guidelines. Leeds: NHSE, 1996

 Beneficii ale normelor de buna practica

• Pentru public / pacienti

• Pentru profesionistii din sanatate

• Pentru sistemul de sanatate si institutii

Adapted from Woolf SH et al. Potential benefits, limitations and harms of clinical
guidelines. BMJ 1999: 318: 527-530
Beneficii potentiale pentru pacienti /public

• O calitate mai bună a îngrijirii

• Îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate
• Îmbunătățirea consistenței îngrijirii
• Informează pacienții / publicul despre ce ar trebui să facă profesioniștii din
domeniul sănătății
• Împuterniciți publicul să facă alegeri mai informate
• Influenta politicilor de sanatate publica
Beneficii potentiale pentru profesionisti
O calitate mai bună a deciziilor de management
Asigură profesioniștii din domeniul sănătății că practica / intervenția propusa este
adecvată
Ofera recomandări explicite pentru a ghida intervențiile de îngrijire / sănătate publică
Reduce practicile depășite, ineficiente sau risipitoare
Sprijină inițiativele de îmbunătățire a calității
Modifică agenda de cercetare prin evidențierea lacunelor în normele de practica
Beneficii potentiale pentru sistemele de
sanatate

Imbunatatirea eficientei
Optimizarea economica
Demonstrarea respectării regulilor poate îmbunătăți imaginea publică
 Ce pot oferi GHIDURILE
pentru a imbunatati standardul de practica?

• Furnizeaza declarații și standarde clare pentru furnizarea serviciilor

de îngrijire / servicii la nivel local
• Clarifica rolurile și responsabilitățile
• Susțin punerea în aplicare a practicii bazate pe dovezi
• Promovează îngrijire / servicii eficiente de înaltă calitate
• Susțin evaluarea și gestionarea riscurilor
• Ofera oportunități publicului de a se implica în dezvoltarea
serviciilor
• Furnizează o sursă de informații pentru comitetul de ghiduri clinice
• Furnizează informații de audit
• Promovează înregistrarea datelor medicale de înaltă calitate
 Cum se dezvoltă ghidurile bazate pe dovezi?

1. Identificarea și perfecționarea domeniului unui ghid

2. Desfășurarea grupurilor de dezvoltare a ghidurilor
3. Identificarea și evaluarea dovezilor
4. Transcrierea dovezilor într-un ghid de practică clinică
5. Revizuirea și actualizarea orientărilor

Shekelle PG, Woolf SH, Eccles M, Grimshaw J. Developing

guidelines. BMJ 1999: 42: 67-81
TOPIC SELECTION & SCOPE

COMPOSITION OF THE GUIDELINE

DEVELOPMENT GROUP
Subiect
IDENTIFICATION & EVALUATION OF
EVIDENCE Grupuri
FORMATION OF RECOMMENDATIONS &
GRADING Dovezi

DEFINE RESOURCE CONSEQUENCES Editare

CONSULTATION &PEER REVIEW Review

EDIT & PUBLICATION

FORMULATION OF AUDIT & PEER

REVIEW
 Nivel de evidenţă

Gradul Descriere
Recomandarii

Evidenta uniforma din studii multiple randomizat controlate, cu

A putere statistica suficienta, cu beneficii >> riscuri
Evidenta cel puţin dintr-un studiu randomizat controlat, studiu de
B cohorta sau caz-control analitic sau meta-analiza, cu putere statistica
suficienta, cu beneficii > riscuri publicate în reviste de nivel 2
Evidenta provenind din experienţa clinica, consens de experţi, studii
C descriptive sau opinii ale experţilor bazate pe experienţa personala –
cu beneficii îndoielnice sau nedemonstrate beneficiu / risc
Nespecificat, cu beneficii nedemonstrate fata de riscuri, sau
D publicaţii care demonstrează riscuri> beneficii
 Cercetarea stiintifica
• Desi OMS si statele sale membre sunt
constiente de importanta cercetarii medicale,
aceasta nu a fost o prioritate in multe tari in curs
de dezvoltare
– lipsa metodologiei de cercetare
– absenta cercetatorilor calificati
– sistemul de management si coordonare a cercetarii medicale
fie:
• nu a fost creat
• nu functioneaza adecvat
Cercetarea stiintifica in Romania

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica

Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului

Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii
 Procesul de cercetare
• este fundamental pentru luarea unor decizii
eficiente si in cunostinta de cauza
• este parte integranta din eforturile tarilor de:
• – a ameliora starea de sanatate a populatiei
– a creste eficienta sistemelor sanitare, mai ales in
conditii de transformari epidemiologice,
demografice si economice, transformari care
afecteaza profund sistemele sanitare
 In aceste cursuri:
• se vor descrie metodele de planificare si
realizare a cercetarii stiintifice:
– formularea problemelor
– stabilirea obiectivelor cercetarii
– planificarea studiului
– metode de colectare a datelor
• analiza statistica a datelor
– interpretarea rezultatelor
– diseminarea acestor rezultate
 DEFINITII
• cercetarea stiintifica este o
descoperire a cunostintelor prin
cautare sau investigatie sau prin
experimente avand drept scop
descoperirea si interpretarea de
cunostinte noi

• metoda stiintifica este un grup

de tehnici si proceduri sistematice
aplicate in cursul desfasurarii
investigatiei sau experimentului si
orientate catre obtinerea de noi
cunostinte
 DEFINITII

• cercetarea si metodele stiintifice pot fi considerate o cale

de investigatie critica ducand la descoperirea unor fapte
sau informatii care amplifica intelegerea noastra asupra
sanatatii si bolilor umane
 Categorii ale cercetarii

• 1.Cercetarea Empirica si Teoretica

• 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

 1.Cercetarea Empirica si Teoretica

• abordarea filozofica a cercetarii este in principal

de doua tipuri:
• Empirica
• Teoretica
• cercetarea in domeniul sanatatii utilizeaza in
principal abordarea empirica – bazata pe:
• Observatie
• Experienta
– Mai putin bazata pe:
» Teorie
» Abstractizare
 1.Cercetarea Empirica si Teoretica
• cercetarea epidemiologica, de ex., depinde de colectarea sistematica
a observatiilor fenomenelor legate de starea de sanatate care
prezinta interes in cazul unei populatii definite

• mai mult, chiar in cadrul abstractizarii prin modele matematice, NU

pot fi obtinute progrese in intelegerea cauzelor si modului de aparitie
a bolilor daca nu se face o comparatie a unor modele construite
teoretic, cu ceea ce se observa concret la nivelul populatiilor

• cercetarea empirica si teoretica se completeaza reciproc in

dezvoltarea unei intelegeri a fenomenelor, in previziunea unor
evenimente viitoare si in prevenirea unor evenimente daunatoare
asupra bunastarii generale a populatiei de interes
 Cercetarea empirica

• Cercetarea empirica in stiintele

medicale poate fi:
– cantitativa
– calitativa
Cercetarea in Domeniul Medical
• In general cercetarea in domeniul medical
utilizeaza informatii de tip cantitativ

• In majoritatea cazurilor aceasta implica

identificarea:
– populatiei de interes
– caracteristicilor (variabilelor) indivizilor
(unitatilor) din populatie
– studierea variabilitatilor acestor caracteristici
intre indivizii din populatie
Cercetarea in Domeniul Medical
• De aceea cuantificarea cercetarii empirice se obtine prin
trei procedee:
– masurarea variabilelor
– estimarea parametrilor populatiei (parametri ai
distributiei probabilitatii care surprind variabilitatea
observatiilor in populatie)
– testarea statistica a ipotezelor, sau estimarea
gradului in care "sansa" singura poate fi responsabila
de variatia dintre indivizii sau grupurile aflate sub
observatie
 Cercetarea in Domeniul Medical
• Luarea in considerare a sansei sau
probabilitatii este substanta alcatuirii
planului de cercetare (design-ului cercetarii)

– mai mult decat orice, planificarea cercetarii

trebuie sa tina seama de rolul sansei pentru a
asigura validitatea

– metodele statistice sunt acelea care mentin

legile probabilitatii in cursul cercetarii noastre
 Cercetarea in Domeniul Medical
• Metodele statistice:

– permit analiza si interpretarea adecvate ale rezultatelor

– statistica ofera instrumentele care permit cercetarii

medicale sa fie mai degraba empirica decat abstracta
• ea ne permite sa ne confirmam descoperirile prin
continuarea observatiei si experimentului
2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

• din punct de vedere functional cercetarea poate fi

clasificata in:
– fundamentala (sau pura sau bazala = "basic“, de
laborator, tip “preclinic”)

– aplicata (clinica, epidemiologica)

 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata
• cercetarea fundamentala – de obicei este considerata a implicata o
cautare a cunostintelor fara definirea unei utilitati clare sau a unui
scop specific

• cercetarea aplicata este orientata spre o anumita problema si este

directionata catre rezolvarea unei probleme existente
 2.Cercetarea Fundamentala si Aplicata

• Exista o controversa continua cu privire la beneficiul relativ si

contributia catre societate a celor doua tipuri de cercetare

• Unii considera ca stiinta, care depinde in mare parte de sprijinul

societatii, trebuie sa se orienteze direct spre solutionarea unor
probleme relevante ale omului, in timp ce...

• Altii pretind ca investigatia stiintifica este cea mai productiva

atunci cand se efectueaza liber, fara nici o constrangere, iar cele
mai mari progrese ale ale stiintei au rezultat din cercetarea pura
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii
• mai multe principii
fundamentale sunt utilizate in
cercetarea stiintifica:
1.Ordinea
2.Deductia si Sansa
3.Evaluarea si Probabilitatea
4.Ipoteza
Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

1.Ordinea
– Metoda stiintifica difera de "bunul simt" in
ajungerea la concluzii prin utilizarea observatiei
organizate a entitatilor sau evenimentelor care
sunt clasificate sau ordonate pe baza
proprietatilor si a comportamentelor comune

– acest caracter comun al proprietatilor si

comportamentelor permite efectuarea de predictii
care, duse la limita, devin legi
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
– Cerinta critica a efectuarii
proiectului in cercetare, aceea
care asigura validitatea, este
evaluarea probabilitatii de la
inceput pana la capat
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

• 3.Evaluarea si Probabilitatea

– cele mai importante elemente (1) ale proiectului de

cercetare, elemente avand drept scop asigurarea
integritatii probabilitatii si prevenirea bias-ului, sunt:
• esantionul sa fie reprezentativ
• randomizarea in selectia grupurilor de studiu
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii (4)

3.Evaluarea si Probabilitatea
– cele mai importante elemente ale proiectului de cercetare:
• mentinerea grupurilor de comparatie sub forma grupurilor control
• realizarea principiului "dublu-orb" (atat a experimentelor cat si a
subiectilor)
• utilizarea metodelor probabilitatii (statistice) in analiza si
interpretarea rezultatelor
 Fundamentele Stiintifice ale Cercetarii

3.Evaluarea si Probabilitatea
– Probabilitatea este o masura a nesigurantei sau a variabilitatii
caracteristicilor intre diversii indivizi ai unei populatii:

• daca se va observa intreaga populatie, calcularea

frecventelor relative ale variabilelor ofera toate informatiile
referitoare la variabilitate

• daca se va observa doar un esantion de indivizi din acea

populatie, deductia de la esantion la populatie (de la specific
la general) va implica identificarea:
– probabilitatilor evenimentelor observate
– precum si a legilor probabilitatii care ne permit sa
masuram nivelul de nesiguranta al deductiilor noastre
 Obiective
• Dobandirea notiunilor fundamentale de
cercetare medicala

• Dobandirea abilitatilor de documentare

medicala curenta

• Redactarea unui protocol de 10 pagini

pentru un studiu real / ipotetic

• Analiza altor studii (peer review)

 Tipuri de lucrări ştiinţifice

• Articol ştiinţific
• Poster
• Prezentare orală
• Lucrare de diplomă / master / doctorat
• Grant de cercetare
• Articole de educaţie continuă
• Book review
Structura: Strategia Stilului

If a man can group his ideas, then he is a Ending

writer.
Robert Louis Stevenson

Middle

Beginning
 De ce scriem ?
Publicatie / Propunere de grant

• Produs final pentru un • Pentru a obtine finantare

grant de cercetare pentru un grant de cercetare

• Pentru a ne face • Pentru a incepe / continua

cunoscuta activitatea proiecte de cercetare
 Cursul publicatiei

• Abstract
• Comunicare scurta
• Articol local/ international
• Revista de varf  observatii  revista tinta
• Articol Nature/ Science
• Teza (MD/ Ph.D)
• Raport
 Cum scriem?

• Singur sau in grup

• Intreaba coautorii / colegii de grup

• Exemplu: A schiteaza draftul de articol si rezultatele

principale, B scrie detalii etc.

• Doar A poate scrie 1-2 articole pe an, impreuna pot

scrie mai mult.

• Ce care scrie doreste ca articolul sa atraga cititori,

deci poate trece in postura de cititor sau solicita
observatii de la un coleg care nu a citit inca articolul
 Authorship

• Autorii
 Toti autorii trebuie sa aiba contributie
stiintifica
 Cati autori?

• Procesul de recenzie
 Observatiile obtinute sunt utile; articolul
poate fi publicat dupa ceva munca
suplimentara de organizare / argumentare
 Cerintele pentru autori*

Participarea ca autor trebuie să se bazeze pe:

1) contribuții substanțiale la concepție și proiectare,

sau la achiziția de date sau la analiza și
interpretarea datelor; și
2) redactarea articolului sau revizuirea sa critică pentru
conținut intelectual important; și
3) aprobarea finală a versiunii care urmează să fie
publicată.
Autorii trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile

*Intl Comm of Medical Journal Editors. Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to
Biomedical Journals: Writing and Editing for Biomedical Publication. December 2019.
ICMJE-recommendations
 Cum se scrie un text ştiinţific ?
• Logic, astfel incat alti cercetatori sa poata
repeta studiul !
• Afla ce se stie deja (limita cunoasterii); obtine
literatura relevanta
• Referinte bibliografice!
• Material / Metode
• Rezultate
• Discutia rezultatelor
• Concluzii
 Anatomia unui articol stiintific
• Titlu: Descriptiv, concis, interesant
• Abstract: Include toate componentele manuscrisului
• Corpul articolului:
 Introducere: enunta obiectivele, arata necunoscutele, motiveaza
publicatia
 Material si Metode: detalii suficiente
 Rezultate: se prezinta faptele care au semnificatie logica
 Discutia: se analizeaza rezultatele, comparativ cu alte studii.
 Concluzia

• Referinte: Se includ studii din articole publicate; atentie la format !

• Tabele: Nu se includ in text, se urmeaza recomandarile; sa fie cat
mai simple
• Figuri: Nu se includ in text, rezolutie grafica buna
• Legendele figurilor si tabelelor: descriptive si concise
 Componentele unui articol

Relevant background
Aims & Obj. to the problem Title &
abstract
Hypothesis
Introduction Materials and
Methods
Figures
Reading
My paper Analysis
References
Results
References Tables

Discussion Text statistics

 Gasirea literaturii adecvate

• Reference manager, End note

• Verifica formatul referintelor conform
instructiunilor pentru autori si sunt incluse pe
masura ce se scrie protocolul
• Se pastreaza copii ale tuturor referintelor
• PubMed:http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?db=pubmed
• Comunicari personale (cine si cand)
• Date nepublicate (Cel mai bine se evita)
 Reference manager
• Sistem de documentare si editare a referintelor in articol
• Formarea unei baze de date: import din sisteme internationale, sau prin filtre
(NLM medline), introducere manuala (Ins). Tipuri de baze de date: tematice
(KW), abstract, autori, reviste, date,
• Prelucrarea bazei de date: duplicate, cautari, reference list display, link catre PM,
pdf, url; copieri intre baze de date.
• Modulul Cite While You Write (CWYW) in Word.
• Alegerea si editarea stilului
• Scrierea referintelor in text si lista bibliografica; schimbarea paragrafelor in text.
 Incepem sa scriem articolul…

Cine sunt?
Audienta
Ce stiu?
De ce vor citi?
Cum vor citi?

Caiet de laborator
Format
Structura
Target
Etica si Politica
Proces si Termene

Pentru a informa
Scop
Pentru a convinge
Un text stiintific are 4
componente….
 IMRaD + C

Introducere
Material si Metode

Discutie

Rezultate
 I. Introducere
• Fondul problemei, nivelul de cunoastere
international /national
• Conduce cititorul catre ipoteza de lucru
 Introducerea pregateste cititorul pentru actiune

Topic?
Structura?
Importanta?
Fondul problemei?

Introducere
 Simplifica limbajul
a majority of = most
at the present time = now
give rise to = cause
in some cases = sometimes
is defined as = is
it is believed that = I think
on the basis of = by
pooled together = pooled
subsequent to = after
with the result that = so that
 II. Material si Metode
(sau Sectiune experimentala, Metodologie, Metoda)

• INTOTDEAUNA descrie si enumera materialele

si aparatura folosita

• INTOTDEAUNA descrie procedura folosita,

• INTOTDEAUNA foloseste ordinea cronologica

 III. Rezultate

• Rezultatele corespund metodelor folosite

• Prezinta rezultatele testelor cu calculele relevante

• Se recomanda sa se insoteasca de elemente grafice:

tabele, grafice, figuri etc.

• Pentru expunerea rezultatelor se foloseste ordinea

cronologica
 III. Discutii

• Intotdeauna se discuta rezultatele, explicand datele in

contextul situatiei experimentale, se mentioneaza ce
este semnificativ

• Pentru discutia rezultatelor se foloseste ordinea cauza

- efect.

• Se trec datele personale in comparatie cu datele

studiilor similare din literatura

• Se aduc argumente explicative pentru diferente, se

subliniaza noutatea informatiilor.
 IV. Concluzii

• Un rezultat este descrierea a ceea ce s-a intamplat;

concluzia este dincolo de orizontul practic, este
inferenta extrasa din analiza experimentala

• INTOTDEAUNA includ un sumar care subliniaza in ce

mod rezultatele testelor si analiza acestora au
indeplinit obiectivele studiului mentionate in
introducere.

• Se poate folosi ordinea cronologica sau a prioritatilor;

Prof. Corin Badiu

Email: badicrin@yahoo.co.uk
Metodologia cercetării ştiinţifice

Colectarea datelor
Tipuri de variabile
Strategii de măsurare

Corin Badiu, 2020

 Obiective
• Stabilirea tipurilor de variabile
 Surse IT de date
 Identifica si localizează seturile corecte de date
• In instituţie
• In afara instituţiei

• Strategii de măsurare

• Analiza, interpretarea si raportarea rezultatelor

 Selectează programul adecvat: Excel, SPSS
 Foloseşte programele pentru analize statistice simple
si prezentarea grafica a rezultatelor
 Interpretează rezultatele
 Tipuri de variabile
Variabile de
confuzie*

Predictor* Rezultat

Modificatori ai efectului*

*Considerate general ca expunere la factori de risc

 Tipuri de studii clinice
• Studii fără variabile
 Studii de caz, serii de cazuri, editoriale,
opinii / comentarii, rapoarte review
• Studii cu o singura variabila
 Studii descriptive
• Studii cu ≥2 variabile
 Experimente
 Studii observaţionale
 Meta-analize si review-uri sistematice
Ierarhia tipurilor de studii clinice

Studii clinice

Descriptive Analitice

Experimentale Observationale

Cohorta Caz-control Cross-sectional

 Variabile

Variabila predictor Variabila rezultat

(independenta) (dependenta)
 Evidence Based Medicine

• Metode de tratament susţinute de dovezi clinice si de

cercetare.

• Necesita integrarea celor mai bune dovezi din cercetare

pentru diagnostic si tratament cu experienţa clinica.

• Ia in considerare ce este optim pentru fiecare pacient

precum şi preferinţele acestuia.
 Realitatea

• Cercetarea asupra eficientei de tratament face subiectul unui

număr mic de articole.

• Evidence based medicine este considerat un concept ce

foloseşte baze de date inclusiv studii sistematice de caz
pentru a ghida intervenţii terapeutice.

• Dovezile trebuie evaluate intr-un context terapeutic efectiv, “Ce

tip de intervenţie capătă sens pentru mine ca practician?”
 Întrebări clinice

• Care este cea mai bună alegere terapeutică pentru pacientul meu?

• Este acest program suficient de bine documentat teoretic?

• Funcţionează acest program terapeutic?

• Cât timp durează acest program?

• Ce urmează după aceea?

 Utilitatea clinicii!

Clinicienii
 Sunt în linia I a asistentei medicale
 Au expertiza clinica necesara
 Îşi cunosc bine pacienţii
 Sunt formaţi pentru gândire ştiinţifica
 Sunt obişnuiţi cu colectarea datelor
 Ştiu sa identifice rezultate
 Măsurători de bază

• Linia de bază este o măsurătoare a ratei de

răspuns in absenţa tratamentului

• Linia de bază
 Stabileşte necesitatea tratamentului
 Permite îmbunătăţirea documentaţiei
 Ne permite să îmbunătăţim studiul
 Date de bază

• Se creează un set de exemplare ale ţintelor

studiului
• Pregătim o fişă de înregistrare
• Folosim măsurători conform criteriilor de referinţă
• Se aplica toate metodele, tuturor pacientilor
inclusi in studiu
 Strategii de Colectare a Datelor

• Întotdeauna alegeţi mai mult decât o măsurătoare

• Verifică acurateţea datelor de bază

• Selectează designul cercetării clinice

 Design de Cercetare Clinică
• ABA design
 Test, tratament, test

• ABAB design
 Test, tratament, test, tratament

• Design serial în timp

 Stabileşte o linie de bază

 Începe tratamentul

 Măsoară rezultatele tratamentului

• Design cu linii de bază multiple

 Obţine un număr de linii de bază diferite

 Fiecare linie de bază trebuie să fie independentă de altele

 Tratează doar o variabilă odată

Instrumente de colectare a datelor

Cerinţe

• Fiabilitate
• Valide
• Sensibilitate
• Universale
• Fără erori
 Instrumente de colectare a datelor

Ce inseamnă fiabilitate?
Instrumentul va putea măsura cu aceeaşi acurateţe:

• În situaţii diferite de testare?

Testează - retestează fiabilitatea

• Experimentatori diferiţi?
Fiablitate Inter - operator
 Instrumente de colectare a datelor

Este valid?

• Instrumentul care
va fi folosit poate
măsura datele pe
care le dorim?
Instrumente de colectare a datelor

Este Sensibil?
• Instrumentul ar trebui sa fie la fel de sensibil indiferent
de prezenta sau nu a variabilei măsurate şi de cantitatea
acesteia (linearitate).
Trebuie sa se caracterizeze valorile:
• Fals-pozitivi:
Subiectii sanatosi, prezentati ca bolnavi.

• Fals-negativi:
Subiecţii bolnavi, prezentaţi ca sanatosi.
 Instrumente de colectare a datelor

Este universal?

Investigatorul ar trebui sa folosească un

instrument larg aplicat care sa ajute la
compararea datelor şi diminuarea erorilor
de raportare, pentru a face posibila
compararea cu date din literatura.
 Instrumente de colectare a datelor

Este fara erori?

• Ar trebui sa nu existe diferenţe intre valoarea reala şi valoarea pe
care un investigator o obţine prin măsurare – altele decât diferente
date de variabilitatea de eşantionare.
 Metode de colectare

1. Colectare Randomizata (Simpla)

2. Colectare Sistematica

3. Colectare Stratificata

4. Colectare pe grupe / segmente

5. Colectare pe alte criterii

6. Alte tipuri de colectare

 Variabile Calitative şi Cantitative

Exemple de variabile calitative sunt ocupatia, sexul, status

marital, etc.

Variabilele care permit cuantificarea şi care pot fi măsurate

sunt considerate variabile cantitative. Exemple de variabile
cantitative sunt greutatea, înaltimea, vârsta.

Variabilele cantitative pot fi clasificate ca discrete sau continue

 Tipuri de variabile

1. Variabile de tip categorii (e.g., Sex, Status Marital,

religie, naţionalitate, profesie)
2. Variabile de tip continuu (e.g., vârsta, venit,
greutate, inaltime)
3. Variabile discrete (e.g., Numar de copii)
4. Variabile Binare sau Dihotomice (e.g., întrebări la
care se da raspuns prin Da sau Nu)
 Scale de Date

1. Nominale: Aceste date nu reprezintă o cantitate (e.g., Status Marital,

Sex)

2. Ordinale: Aceste date reprezintă o serie ordonata de elemente inter-

relaţionate (e.g., nivelul de educatie)

3. Interval: Aceste date reprezintă o cantitate măsurata pe un scala de

interval având un număr egal de unităţi şi un punct zero arbitrar.
(e.g.: Temperatura in Celsius)

4. Raport: Indicele de masa corporala, timpul de dublare al

concentratiei unui marker tumoral, indici respiratorii,
 Variabile din protocol

• TIPURI de VARIABLE
 independente
 dependente
 intermediare
 de confuzie
 Variabila Independentă

• O caracteristica pentru care se face o măsurătoare

şi/sau observaţie, care influenţează un eveniment
sau rezultat (denumita variabila dependenta).

• NOTA
 Variabila independenta nu este influenţată de
eveniment sau rezultat, dar o poate determina
sau contribui la variaţia sa.
 Variabila Dependentă

• O variabilă a cărei valoare este dependentă de

efectul altor variabile (“variabila independenta”)
in raportul de cauzalitate studiat.

Sinonime: variabila rezultat sau răspuns.

 Variabile Intermediare

• O variabila care apare intr-o relaţie de cauzalitate de la o

variabila independenta la o variabila dependenta.
Sinonime: intervenţie, mediere

• NOTE
 Produce variaţii in variabila dependenta şi variază
datorita variabilei independente.

 O asemenea variabila este “asociata” atât cu variabila

dependenta cat şi cu variabila independenta.
 Variabile de confuzie

• Un factor (care este el insusi determinant al

rezultatului), care perturba efectul aparent al unei
variabile de studiu asupra rezultatului.

• NOTA
 Un asemenea factor poate fi distribuit inegal intre
cei expuşi şi neexpuşi şi astfel influenţează
magnitudinea aparenta şi chiar direcţia efectului.
 Organizarea Datelor

1. Tabel de frecventa
2. Histograma de frecventa
3. Histograma de frecventa relativa
4. Histograma
5. Poligon de frecventa
6. Poligon de frecventa relativa
7. Grafic cu coloane
8. Grafic “placinta”
9. Tabel “ Trunchi cu ramuri”
10.Box plot
 Tabel de frecventa

Să presupunem că suntem interesați în studierea numărului

de copii în familiile care trăiesc într-o comunitate.
Următoarele date au fost colectate pe baza unui eșantion
aleatoriu de n = 30 de familii din comunitate.
2, 2, 5, 3, 0, 1, 3, 2, 3, 4, 1, 3, 4, 5, 7, 3, 2, 4, 1, 0, 5, 8, 6,
5, 4 , 2, 4, 4, 7, 6
Organizați aceste date într-un tabel de frecvențe!
 Tabel de frecventa

X=Nr. de copii Frecventa Frecventa relativa

0 2 2/30=0.067
1 3 3/30=0.100
2 5 5/30=0.167
3 5 5/30=0.167
4 6 6/30=0.200
5 4 4/30=0.133
6 2 2/30=0.067
7 2 2/30=0.067
8 1 1/30=0.033
 Grafic de frecventa

3
Freq.
2

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
 Tabel de frecventa

Acum, să presupunem că avem nevoie să construim un tabel de

frecvență similară pentru vârsta pacienților cu probleme cardiace intr-o
clinica.

Următoarele date au fost colectate pe baza unui eșantion aleatoriu de n =

30 pacienți care au mers la camera de gardă a clinicii pentru probleme
cardiace.

Masuratorile sunt: 42, 38, 51, 53, 40, 68, 62, 36, 32, 45, 51, 67, 53, 59,
47, 63, 52, 64, 61, 43, 56, 58, 66, 54, 56, 52, 40, 55, 72, 69.
 Tabel de frecventa

Grupe de varsta Frecventa Frecventa Relativa

32 -36.99 2 2/30=0.067
37- 41.99 3 3/30=0.100
42-46.99 4 4/30=0.134
47-51.99 3 3/30=0.100
52-56.99 8 8/30=0.267
57-61.99 3 3/30=0.100
62-66.99 4 4/30=0.134
67-72 3 3/30=0.100
Total n=30 1.00
Măsurarea tendinţei centrale

Unde este centrul distributiei?

1. Media
Media este un indicator care caracterizeaza un esantion (o populatie) din
punctul de vedere al unei caracteristici studiate

2. Mediana
Mediana este acel parametru care prin pozitia sa, se afla în mijlocul
seriei de date.

3. Modulul
Modul uleste parametrul care corespunde celei mai mari frecvente, adica
este valoarea cea mai frecvent întâlnita.
 Empiric

Pentru o distribuție normală de aproximativ

a) 68% din măsurători se încadrează în jurul valorii de o

deviație standard fața de medie

b) 95% din măsurători se încadrează în termen de două deviații

standard în jurul mediei

c) 99,7% din măsurători se încadrează în termen de trei abateri

standard în jurul mediei
Distribuţie, Tendinţa centrala…
Mean
 Concepte necesare
• Scale de măsura
• Distribuţie, tendinţa centrala, variabilitate,
probabilitate
• Prevalenta şi incidenta bolilor
• Rezultate ale bolilor (mortalitate, morbiditate)
• Asocieri (corelaţie sau covarianţa)
• Impact asupra sanatatii (diferenţe de risc şi rapoarte)
• Sensibilitate, specificitate, valoare predictiva
Interval de încredere
 Prevalenţa şi Incidenţa

• Prevalenta = probabilitatea bolii in

intreaga populatie, in orice moment
2% din populatie are diabet zaharat

• Incidența=probabilitatea ca un subiect sa
dezvolte boala pe parcursul intervalului

0,2% sau 2 la 1000 de cazuri noi pe an

 Sensibilitate, Specificitate
• sensibilitate Pacienti Pacienti fara
cu boala boala
= a / (a+c)

Test

• specificitate
pozitiv
a b
= d / (b+d) Test
negativ
c d
 Valoare Predictiva
Pacienti Pacienti fara
• Valoare predictiva cu boala boala
Pozitiva = a / ( a+b)

Test
pozitiv
a b
• Valoare predictiva Test
Negativa = d / (c+d) negativ
c d
 Eroarea în trialuri clinice
Domeniile în care poate apărea eroare

Eroare sistematică în. . .

alocare
răspuns
evaluare
 Eroarea în trialuri clinice
Eroarea de alocare sau susceptibilitate

Poate aparea atunci cand alocarea unui pacient la un grup de

studiu este influențata de cunoașterea de catre investigator a
tratamentului care urmează să fie primit.

Poate duce la grupuri de tratament cu prognostic diferit.

Definirea clara a criteriilor pentru participarea la studiu:

- criterii de includere
- criterii de excludere
 Eroarea în trialuri clinice

Eroarea de alocare sau susceptibilitate

Grupurile de tratament trebuie să aibă prognostic

similar, care se realizează prin:
• Randomizarea pacienților (simpla sau stratificata)
 (dupa indeplinirea criteriilor)

• Evaluarea prospectivă a pacienților

 Eroarea în trialuri clinice
Eroarea de răspuns și evaluare / Eroarea de inregistrare

Poate aparea atunci cand un pacient raporteaza un raspuns

de tratament sau atunci când un anchetator evaluează
acest răspuns; fiecare persoană poate fi influențată de
cunoașterea tratamentului.

Un pacient sau un investigator poate avea o idee

preconcepută despre care tratament este mai bun.
 Eroarea în trialuri clinice
Mascarea
Pentru a minimiza eroarea de raspuns si de
evaluare / de înregistrare
• Single Blind (pacient mascat): protejeaza pentru
eroarea de raspuns.

• Double Blind (pacientul si investigatorul mascati):

protejeaza pentru eroarea de raspuns si de evaluare
/ de înregistrare.
 Randomizarea în trialuri clinice

Apare atunci cand pacientii sunt atribuiti pentru tratamente

prin intermediul unui mecanism care impiedica atât
pacienții cat și cercetătorul de la cunoașterea tratamentului
care se atribuie.
 Beneficiile Randomizarii
• Previne introducerea sistematică a erorii.

• Diminuează posibilitatea de eroare de alocare.

• Echilibreaza factori de prognostic pentru grupurile

de tratament.

• Îmbunătățește validitatea testelor statistice utilizate

pentru a compara tratamentele.
 Design al colectării datelor

• Selectare randomizata simpla (SRS)

 Un eșantion simplu aleatoriu de n subiecți dintr-o populație:

fiecare eșantion posibil de această dimensiune are șansa
egala de a fi selectat.
 Colectarea datelor în studii

• Selectare Stratificata
 Un eșantion stratificat aleator împarte populația în grupuri
separate, numite straturi, apoi selectează prin SRS un
esantion din fiecare strat.
 Tipuri de randomizare

• Simpla

• Randomizare Stratificata
 Randomizare simpla
• Aloca fiecare pacient pe un tratament cu o probabilitate
cunoscută

• Corespunde cu întoarcerea unei monede

• In caz contrar ar putea exista dezechilibre în nr pacienti

/ grup sau tendințe în alocarea grupului

• In caz contrar ar putea exista distribuții diferite ale unei

trăsături precum sexul în cele două grupe de studiu
 Randomizare stratificata
• Scop: exclude variabile de confuzie
• Se selecteaza anumiti factori cu importanta (ex. Grupe
de varsta, Sex, factori de risc cunoscuti).
• Pacientii se randomizeaza astfel incat diferite
subcategorii de pacienti sunt echilibrate dupa
variabilele definite initial
• In aceasta abordare nu se poate evalua variabila
definita in criteriile de stratificare
 Randomizare stratificata

• Pentru fiecare subgrup sau strat se face

separat o randomizare

• Subgrupe:
 Centrul clinic, varsta, sex, genotip, etc.
• Stratificarea TREBUIE sa fie luata in
considerare la analiza datelor!
 Rezultat

• Definiții statistice introductive

• Ce este Randomizarea?
• Proiectare studiului randomizat
Experimental vs. observațional
• Proiecte de studii nerandomizate
• Software statistic, cărți, articole
 Tipuri de studii randomizate

• Grupuri Paralele
• Trialuri Secventiale
• Trialuri de grup Group Secventiale
• Cross-over
 Grup paralel

• Randomizam pacientii catre unul din

cele k tratamente

• Raspuns
 Masuram la finalul studiului
 Delta sau modificarea % fata de pornire
 Masuratori repetate (vizite de studiu)
 Studiul Ideal - Gold Standard

• Dublu orb
• Randomizat
• Grupe Paralele
 2 studii

• Study 1
 A U.S. study (2000) compared 469 patients with brain cancer
to 422 patients who did not have brain cancer. The patients’
cell phone use was measured using a questionnaire. The
two groups’ use of cell phones was similar.

• Study 2
 An Australian study (1997) conducted a study with 200
transgenic mice. One hundred were exposed for two 30
minute periods a day to the same kind of microwaves with
roughly the same power as the kind transmitted from a cell
phone. The other 100 mice were not exposed. After 18
months, the brain tumor rate for the exposed mice was twice
as high as that for the unexposed mice.
 Diferente?

• Prin ce difera aceste studii?

 Studiul 1

 Studiul 2
 ?

• De ce rezultatele diferitelor studii

medicale pe o anumita tema nu sunt
asemanatoare?

• Al doilea studiu ar putea fi realizat pe

ființe umane?
 Evaluarea faptelor
• Să presupunem că un prieten diagnosticat recent
cu glioblastom a fost un utilizator frecvent de
telefon mobil.

• Este aceasta o dovadă suficientă că utilizarea

frecventă a telefonului mobil crește probabilitatea
de a face neoplazii cerebrale?

• Observațiile informale de acest tip se numesc

observatii anecdotice.
 Cum putem obţine informaţii
• Studiu observational
 Cercetătorul observă valori ale răspunsului și
variabilele explicative pentru subiecții incluși în
eșantion fără a impune niciun tratament
 Exemplu:

• Studiu Interventional
 Cercetătorul atribuie condiții experimentale
(numite și tratamente) subiecților (numite și unități
experimentale) și apoi observă rezultatele
variabilei de răspuns.
 Exemplu:
 Tipuri de studii observationale
• Retrospectiv
 Studii observationale care privesc retrospectiv
• Se aplica pentru determinarea factorilor de risc
pentru anumite afectiuni
 Transversal
 Studii observationale care verifica la un anumit
moment populatia de studiu.
• Prospectiv
 Studii observationale in care subiectii sunt
urmariti pe o perioada de timp in viitor
 Studii Interventionale /
Observaţionale
• Într-un studiu observațional, pot exista întotdeauna
variabile de confuzie care afectează rezultatele.

• Este mai ușor de ajustat studiul pentru variabilele de

confuzie dintr-un design experimental.

• În general, putem studia efectul unei variabile

independente asupra unei variabile de răspuns mai
exact cu un studiu interventional decât cu un studiu
observațional.
 Dezavantaje ale Experimentului

•
Poate fi dificil să monitorizezi subiecții pentru a te asigura că fac
ceea ce li se spune.

• Pot dura mulți ani până la finalizare.

• Rezultatele experimentelor care folosesc animale nu sunt

aplicabile la om.
Elemente pentru un studiu corect
• Grupul de Control
 Ne permite sa avem o referinta pentru comparatie
 Ne permite sa controlam efectul placebo
• Efectul placebo apare cand pacientii se amelioreaza indiferent
de tratamentul primit.

 Randomizarea
 Elimina eroarea care poate rezulta din alocarea tipurilor de
tratament subiectilor de catre investigator.
 Echilibreaza grupul asupra variabilelor care stim ca
afecteaza raspunsul
 Studii comparative randomizate
• Randomizarea asigură că grupurile de subiecți sunt similare sub
toate aspectele înainte de aplicarea tratamentelor.

• Utilizarea unui grup de control pentru comparație asigură că

influențele externe funcționează în mod egal pe ambele grupuri.

• Dacă grupurile sunt suficient de mari, diferențele naturale intre

grupele de subiecți vor fi medii.

• Acest lucru înseamnă că există mici diferențe în rezultatele

pentru grupuri, cu excepția cazului în care tratamentele în sine
cauzează diferența.
 Tipuri de erori
• Surse potentiale de eroare:
 Acoperirea insuficienta (grupuri prea mici)
 Eroarea de Raspuns
 Eroarea de recoltare a probelor / variabilelor
 Eroarea de raspuns a pacientului

• Elemente ale unui studiu corect:

 Grup control
 Randomizare
 Mascare (blind)
 Precauţii
• Dacă un grup este subreprezentat în eșantion, nu
putem face referințe despre acesta.

• Trebuie să fim atenți atunci când interpretăm

rezultatele studiilor observaționale.

• Pentru ca evaluarea mai multor tratamente să fie

valabilă, trebuie să aplicați toate tratamentele la
grupuri similare de unități experimentale.
Stop and Think!!!
• Scrieți studiul!
• Descrieți și clasificați variabilele.
• Instrumente de măsură?
• Surse de eroare?
• Pregătiți-vă să analizați datele!
Prof. Corin Badiu

Email: badicrin@yahoo.co.uk
Metodologia cercetării ştiinţifice

Ipoteza de lucru
Organizarea studiului
Tipuri de studii

Prof. Dr. Corin Badiu, Conf. Dr. Monica Gheorghiu

 Obiective
• Construirea unui mod de documentare, emiterea de
ipoteze si testarea acestora
• Dobandirea abilitatilor de cercetare
• Redactarea unui protocol de 10 pagini pentru un
studiu real / ipotetic
• Analiza altor studii (peer review)
 Tipuri de Studii

• Nu sunt cea mai buna alegere pentru acest curs

 Studii fundamentale: molecule, celule, soareci

 Cost-eficienta, meta-analize

 Cercetare calitativa

• Ideal
 Un studiu observational (sau interventional)
care implica pacienti
Sectiuni ale protocolului de studiu
• Ipoteza de lucru
• Semnificatia (fondul)
• Designul studiului
• Populatia de studiu si recoltarea datelor;
controlul de calitate al datelor
• Variabile si masuratori
• Analiza statistica a datelor
• Etica cercetarii medicale
 Ipoteza de lucru
• Toate studiile incep cu o problema, intrebare
fara raspuns

• Scopul este alegerea unei intrebari de

cercetare relevante, ce poate fi transformata in
proiect
 Problema studiului

Format pentru un studiu descriptiv

 “Intr-o populatie de [populatie de studiu ], care este
prevalenta (sau incidenta, mortalitatea, etc.) [variabila
dependenta]?”

• Majoritatea studiilor au mai mult decat o problema de evaluat si

rezolvat

• Protocolul de cercetare deriva din problema studiului

 Problema studiului

• Format uzual (studii analitice):

“Intr-o populatie de [populatie de studiu],

exista o asociere intre [variabila
dependenta] cu [variabila independenta]?”
 Identificati problema studiului
enuntata in rezumat
Infectiile acute respiratorii produse de Streptococcus pneumoniae sunt o
principala cauza a morbiditatii si mortalitatii la copiii mici. Am evaluat
eficacitatea unui vaccin pneumococic conjugat cu 9 valente intr-un
studiu de grup randomizat dublu orb, in Soweto (Johannesburg),
Africa de Sud. La varsta de 6, 10 si 14 saptamani de viata, 19922 de
copii au primit un vaccin polizaharidic pneumococic 9-valent conjugat
cu un mutant noncatalitic incrucisat al toxinei difterice (CRM197), si
19914 copii au primit placebo..

Klugman KP, Madhi SA, Huebner RE, et al.

A trial of 9-valent pneumococcal conjugate vaccine in children with and without HIV infection.
N Engl J Med 2003; 349:1341-8.
Intr-o populatie de [populatie de studiu], exista o asociere
intre [variabila dependenta] si [variabila independenta]?”

O populatie de Copii Sud Africani este

imunizata cu un vaccin pneumococic conjugat
9-valent asociat cu o boala pneumococica
invaziva ?
 Originile unei probleme de cercetare

• Cercetarea literaturii
 Discutia problemelor din literatura

• A fi deschis la idei si tehnici noi

 Importanta invatarii
• Imaginatia
 Caracteristicile unui studiu
FINER
• Fezabil
• Interesant pentru investigator
• Nou
• Etic
• Relevant
 Caracteristicile FINER
Criterii de Fezabilitate

• Numar adecvat de subiecti

• Expertiza technica adecvata
• Realizabil ca resurse de timp si bani
• Resurse umane calificate adecvat
 Caracteristicile FINER
Criterii de Interes

• Studii cu impact populational

• Detalierea a noi mecanisme de boala
• Studii de eficienta terapeutica pentru
metode noi
 Caracteristicile FINER
Criterii de Noutate
• Confirma sau anuleaza cercetari anterioare

• Extinde cercetari anterioare

• Furnizeaza noi date

 Caracteristicile FINER
Criterii de Etica

• Consimtamant informat !!!

• Protejeaza pacientii sau NU ii expune unui risc
suplimentar
• Excluderea imediata / oprirea studiului in cazul
unor efecte adverse severe
 Caracteristicile FINER
Criterii de Relevanta

• Pentru cunoasterea stiintifica

• Pentru clinicieni, sanatatea publica sau

politicile de sanatate

• Pentru directii de cercetare viitoare

 Probleme si solutii:
Planul nu este FINER
• Nefezabil
 Prea larg
 Prea putini pacienti disponibili
 Metode sofisticate, peste abilitatile
dovedite de investigator
 Prea scump
• Fara interes, noutate sau relevanta
• Evaluare etica inadecvata
 Probleme si solutii:
Planul nu este Fezabil

• Prea larg
 Un set mai mic de variabile
 Se delimiteaza mai mult domeniul
• Insuficienti subiecti disponibili
 Extinde criteriile de includere
 Schimba criteriile de excludere
 Adauga alte surse de subiecti
 Extinde durata de inrolare
 Foloseste strategii de scadere a lotului
 Probleme si solutii:
Planul nu este fezabil
• Metode in afara abilitatilor investigatorului
 Colaborare cu colegi cu aptitudini
 Consultarea de experti si reluarea literaturii pentru
metode alternative
 Invata si practica aptitudinile cerute de studiu

• Prea scump
 Scade costurile designului de studiu
• Mai putini subiecti si masuratori
• Detaliu mai mic al masuratorii
• Mai putine vizite de urmarire
 Probleme si solutii:
Planul nu este FINER
• Neinteresant, vechi sau irelevant
 Consulta mentorul
 Modifica problema cercetata

• Abordare etica nesigura

 Consulta comitetul de etica
 Modifica intrebarea / designul
 Probleme si solutii

• Planul de studiu este vag

 Rescrie planul de cercetare mai amanuntit

 Detaliaza din planul de studiu

• Cum vor fi selectati subiectii si lotul martor
• Cum vor fi masurate variabilele
 Probleme si solutii: exemple

• Ce relatie exista intre depresie si sanatate?

• Consumul de carne rosie determina cancer?

• Scaderea colesterolului seric previne boala

cadiaca ischemica?
Anatomia Cercetarii Clinice
 Fiziologia cercetarii clinice:
Cum are loc?

Se folosesc masuratorile intr-o proba /

esantion /lot de studiu
pentru a extrage inferente despre
fenomene (variabile) intr-o populatie
 Tipuri de variabile
Variabile de
confuzie*

Predictor* Rezultat

Modificatori ai efectului*

*Considerate general ca “expunere la factori de risc”

 Problema de studiu
• In studii descriptive:

“Intr-o populatie de [study population], care

este prevalenta [outcome variable]?”

• In studii analitice :

“Intr-o populatie de [study population], este

[predictor variable] asociata cu [outcome
variable]?”
 Tipuri de studii clinice
• Studii fara variabile
 Studii de caz, serii de cazuri, editoriale, opinii /
comentarii, rapoarte review

• Studii cu o singura variabila

 Studii descriptive

• Studii cu ≥2 variabile
 Experimente
 Studii observationale
 Meta-analize si review-uri sistematice
 Ierarhia tipurilor de studii clinice

Descriptive studies Analytic studies

Experimental studies Observational studies

Cohort Case-control Cross-sectional

Conceptie (study design) legata de obiectivele studiului.

Conceptie inainte de colectarea si analiza datelor
Concepta studiului este importanta intrucat permite o crestere a validitatii si
reducerea erorilor.
 Variabile

Variabila predictor Variabila rezultat

(independenta) (dependenta)
 Factori care influenteaza conceptia
studiului

1. Obiectivele studiului – intrebarile cercetarii

2. Epidemiologia bolii / expunerii - rara / comuna
3. Aspecte etice
4. Resurse- bani, oameni, infrastructura
Ce tip de studiu este mai adecvat?

• Telefonia mobila determina cancer cerebral?

• Dieta afecteaza riscul de cancer mamar?

• Fumatul pasiv determina cancer pulmonar?

 Tipuri de study design

1. Experimental/ Quasi-experimental sau

observational

2. Directia studiului in relatie cu expunerea si

aparitia bolii

3. Cantitativ /Calitativ
 Women's Health Initiative (1991)
http://www.nhlbi.nih.gov/whi/

Ar trebui sa primeasca substitutie cu estrogeni

femeile postmenopauza?
 Women's Health Initiative (1991)

Ar trebui sa primeasca substitutie cu estrogeni

femeile postmenopauza?

Subiecti: femei postmenopauza

Predictor: “estrogeni”
Rezultat: ?
 Ameliorarea problemei de cercetare

Tratamentul cu estrogeni previne

accidentul coronarian la femei postmenopauza?

Subiecti: femei postmenopauza

Predictor: tratament cu estrogeni vs no treat
Rezultat: accident coronarian
FINER?

Fezabil
Interesant
Nou
Etic
Relevant
 Sapte tipuri de studii

1. Studiu controlat randomizat (aleator)

2. Studiu de cohorta
3. Studiu caz -control
4. Studiu de evaluare de esantion sau
studiu transversal (cross-sectional)
5. Studiu ecologic sau de tendinta
6. Raportare de caz sau raportare de serii
de caz
7. Cercetare calitativa
 Necesitatea design-ului
• Studiu clinic randomizat
 Puncte finale
 Interes primar

• Studiu observational
 Cross-sectional (transversal, orizontal)
 Caz control
 Cohorta
 1. Studii Experimental / Interventionale -
Randomized controlled trial (RCT)

• Evaluarea de noi metode de profilaxie si tratament

 Medicamente si terapii noi pentru boli

 Tehnologii medicale si tehnici de ingrijire noi

 Metode noi de preventie primara

 Programe noi de screening si detectare precoce

 Sisteme noi de asistenta sanitara comunitara

(community trial )
 Impactul noilor politici in sistemul de sanatate si
finantarea sistemului sanitar ( community trial )
 Randomized controlled trial
(studiu controlat randomizat, RCT)
• Cel mai bun design- randomizare, eroare de selectie minima
(dar nu zero);

• Nu este etic: daca interventie poate dauna, rezultat clinic slab

• Nu este practic – boli rare, efect rar;

• Participarea subiectilor la studiu este cruciala.

 Randomized Controlled Trial

Elemente Design
Selectia subiectilor
- trasaturi similare Definirea populatiei
- criterii includere /excludere
Randomizare
Alocarea subiectilor

Tratament curent
Interventie Tratament nou /no treatment

Ne Ne
Outcome Ameliorat Ameliorat
ameliorat ameliorat

Colectarea datelor
Masking (blinding)
 Randomized Controlled Trial

• Blinding (orbire)
 Dublu- subiecti & investigatori
 Simplu – subiecti ( efect placebo)
 Triplu blind- subiecti & investigatori & statisticieni
• Rezultat / capat
 Imbunatatire ( efect scontat) si efecte secundare
 Trebuie explicit definit
 Masuratori comparabile in toate grupurile de studiu
• In acord cu reglementarile GCP (good clinical practice)
• Studii clinice/ studii comunitare
• Rezultate RCT- benchmark- good clinical practice (GCP) ,
indicatia clinica, protocol de tratament.
 Tipuri de RCT:
• Superioritatea studiilor de echivalenta A
• Paralel – cel mai obisnuit B
• Incrucisat
- Planificat – washout period

Aleator
A B
B A
- Neplanificat Aleator
Chirurgical Medical

Refuza chirurgia Solicita chirurgie

Chirurgie Fara chirurgie

Analyze outcome by intention to Rx
 Limite

1. ? Eficienta în comunitati necontrolate

2. Refuzul consimțământului informat - selectare automată
(persoane care participă sunt diferite de cele care nu o fac)
3. Necomplianta (persoanele compliante sunt foarte diferite de cele care
nu sunt)
- Drop-out: nu adera la regim experimental, pierderea din studiu
- Drop-in: nu adera la regimul de control
4. Complianta- necesita monitorizare
5. Cele mai costisitoare tipuri de studii
 Studii observationale

1. Studii de cohorta
2. Studii caz- control
3. Studiu transversal (Cross sectional)
4. Studiu ecologic sau de tendinta ( trend)
5. Raport de caz sau serii de cazuri
6. Cercetare calitativa
Directie, programare (timing) , +/- control
 Studiu de cohorta

Subiecti
 5000 femei cu varsta 55+ ani
Factor predictor:
 estrogeni post-menopauza?
Rezultat:
 Incidenta accidentelor coronariene dupa 5 ani
de terapie
 Cand este bun un studiu de cohorta?

• Atunci când există dovezi bune pentru asocierea bolii, cu

o anumită expunere

• Atunci când expunerea este rară și incidența bolii in

randul celor expusi este frecventă

• Când intervalul de timp dintre expunere si boala este

scurt

• Atunci când subiectul are o speranță de viață lungă!

 Cohorta
• Cohorta: "orice grup desemnat de persoane care
sunt urmărite pe o perioadă de timp“

• Cazurile selectate in cohorta trebuie sa fie fara

boala cercetata la începutul urmaririi (populația
la risc)

• De obicei cohorta este definita sau subîmpărțita

în funcție de statutul de expunere
 Populatia la risc
• Toti subiectii care formeaza o cohorta trebuie
sa nu aiba rezultatul (boala) la inceputul
urmaririi

• Toti subiectii trebuie sa prezinte risc de

dezvoltare a bolii (populatie expusa)
 Studii de cohorta Prospective vs.
Retrospective

Prospective Retrospective

 Control mai bun al calității  Control mai slab al calității

și cantității de date și cantității de date
 Potențial mai mic de eroare  Potențial mai mare de

 Mai consumatoare de timp eroare

 Mai scumpe  Mai rapide

 Mai ieftine
Studiu retrospectiv
(tip caz – control)
Pierderea pacientilor din urmarire
(Loss to Follow-up)
• Problemă, mai ales dacă subiecții pierduti
sunt la risc mai mare / mai mic de a dezvolta
boala comparativ cu alti subiecti

• Chiar mai rău dacă “lost to FU” apare diferit in

subgrupuri
Un nivel <60% de urmarire in cohorta este, în
general, privit cu scepticism
Analiza datelor – studii de cohorta
Incepi cu expunerea, apoi urmaresti sa vezi daca:
Rata
Boala + Boala - total incidentei bolii

Expusi + a+b a/a+b

a b

c d c+d c/c+d
Expusi -
Analiza datelor – studii de cohorta

• Riscul absolut = incidența cazurilor de boală în

lotul expus / populația totală
Incidenta bolii la E+
Riscul relativ =
Incidenta bolii la E-
Taria asociatiei (Odds Ratio, rata sansei) = ad / bc
 Limite
• Unele expuneri la risc se pot modifica în timp ex îmbătrânire, stilul
de viață (dietă, fumat), expunerea la produse farmaceutice,
poluarea aerului
Modificări privind metoda de-a lungul timpului, identificarea bolii
Prospectiv - follow-up, deci cu perioade lungi
Costisitor
•
Potential de eroare:
eroare de selecție (care subiect a fost expus și care nu)
eroare de anamneza - date istorice
eroare în evaluarea rezultatelor
eroare prin lipsa de răspuns și pierdere la f / u
eroare analitică
 Cross-sectional design
Subiecti
 2000 femei varsta 55+ ani

Predictor:
 Tratament post-menopausal cu estrogeni?

Rezultat:
 Istoric de accident coronarian?
 Evaluarea unui esantion sau studiu
transversal (cross sectional)
• Acesta este un studiu de frecvența bolii și alte
caracteristici dintr-o populație definită la un moment dat.

Descrierea unui stari sau un proces la un moment fix.

Potrivit pentru descrierea prevalenței și distribuției unei

probleme de sănătate într-o comunitate (prevalența sau
sondaj de sănătate).
 Avantaje ale studiului transversal
(Cross Sectional)

• One stop shopping

• Mai ieftin
• Potential pate detecta efectul expunerii
care nu variaza in timp
 Dezavantaje ale studiului
transversal
• Poate sa nu detecteze asocierile pt boli cu durata
scurta care au tendinte ciclice sau sezoniere (ex
unele boli infectioase)

• Poate necesita un esantionaj mai mare (over-

sampling) in grupurile de expunere scazuta sau cele
de boala
 Design studiu caz-control

Subiecti / femei la menopauza

 Cazuri: 100 femei cu accident coronarian
 Controale: 100 femei fara patologie cardiaca

Predictor:
 Au luat estrogeni post-menopauza?

Rezultate:
 Cazuri vs controale
 Martori (Control)
• Studiile caz - control compara istoricul de expunere
a cazurilor si controlilor (martorilor)

• Martorii (grupul control) asigura distributia expunerii

(cohorte expuse si neexpuse) in populatia sursa care
a dat nastere cazurilor din studiu

• Principala Problema: Identificarea unui grup control

adecvat
 Surse pentru martori

• Populatie Control (martor)

• Martori din vecinatate

• Telefonare la intamplare (Random-Digit Dialing)

• Martori din spital

 Studiu Caz-Control de tip Cuib
(nested)
• Fiecare Studiu Caz-Control poate fi gandit ca fiind
obtinut in interiorul unui studiu de cohorta
 Cazurile reprezinta rezultatele cohortei

 Controalele ofera o estimare a distributiei

expunerii in cohorta
• Traditional, SCCC este o varianta de studiu de caz-
control in care cazurile si controalele sunt obtinute
din populatia unei cohorte mai mari studiate anterior
(utile cand expunerea este greu de obtinut/scumpa si
rezultatul este rar)
 Studiu Caz-Control de tip Cuib
Elevated Serum Estradiol and Testosterone Concentrations
Are Associated with a High Risk for Breast Cancer,J Cauley
et al, Ann Intern Med.1999;130:270-277.
• •Cohorta : SOP (Study of Osteoporotic Fractures)
• •Eşantioane de sânge congelate
• •Identificarea cazurilor la sfârşitul perioadei de urmărire (3,2 ani):
chestionar & certificate de deces → 97 subiecţi cu cancer de sân
• •Selectarea martorilor: eşantion randomizat de 244 femei care nu au
dezvoltat cancer de sân
• •Măsurarea predictorilor: estradiol şi testosteron în sângele congelat.
• Personal de laborator orb (nu cunoştea statutul de caz sau martor).
• → femeile cu nivel crescut de estradiol sau testosteron a avut un risc
de 3 ori mai mare de a dezvolta cancer de sân comparativ cu cele care
au avut nivele scăzute ale hormonilor sexuali investigaţ
Comparatie intre studiile Caz- Control si
Studiile de Cohorta
• Diferenta principala:
 Studiile de cohorta implica descrierea
/evaluarea completa a populatiei sursa

 Studiile caz- control implica doar un

esantion al populatiei sursa
 Studiile caz- control sunt studii de cohorta
modificate
Cand este justificat un studiu caz-control?

• Cand exista dovezi clare de asociere intre un

anumit grad de expunere si afectiunea propriu-
zisa
• Cand afectiunea este rara si in grupul expus
expunerea este frecventa
• Avantaje:
 Cost- relativ scazut
 Marimea esantioanelor –relativ mica
 Etic?
• Echivalenta (nu este sigur daca domina
beneficii sau riscuri)
 Beneficii ale terapiei de substitutie
• Scad simptomele de climax
• ? Preventia fracturilor
• ? Preventia BCI
• ? Preventia Alzheimer
• ? Cresterea calitatii vietii
 Riscuri
• ? trombo-embolism pulmonar
• ? Cancer mamar
 Relevant?

• Estrogeni / estroprogestative
• Decizia afecteaza o mare parte din
populatie
 TRECUT PREZENT
A primit HRT? Cancer mamar

No Yes
Cazuri

No Yes

Controale

Fara cancer de san

Raportare de caz sau serii de cazuri

• Descrierea unuia sau mai multor cazuri

in care nu se incearca sa se raspunda
la ipoteze specifice sau sa se compare
rezultatele cu un alt grup de cazuri.
 Studiu clinic clasic ;
 valoarea lui este probabil subevaluata
Raportare de caz sau serii de cazuri
Exemplu: investigatorii unei singure institutii
observa ca un mic numar de pacienti tratati printr-o
terapie alternativa (complementara) au o perioada de
supravietuire mai lunga, in conditii mai bune decat
cele asteptate

Exemplu: investigatorii observa o incidenta peste

asteptari a cazurilor de cancer intr-o comunitate

Exemplu: investigatorii observa o expunere ocupationala

comuna intr-o serie de pacienti cu forme rare de cancer
Raportare de caz sau serii de cazuri
• Dezavantaje:

• lipsa unui grup de control

• nu exista masuratori ale efectelor
• nu exista analize statistice formale

• Avantaje: genereaza ipoteze

 Serii de cazuri cu martori (controli)
din literatura
• Compara rezultatele obtinute in seriile de cazuri cu cele
asteptate pe baza inregistrarilor existente (rezultate
publicate, incidenta nationala /rata mortalitatii )
• Dezavantaje : dificultatea initierii de studii comparative
 confounding (confuzia) este o distorsiune care
modifica asocierea dintre expunere si rezultat
deoarece un factor este independent asociat cu
expunerea si cu rezultatul
• Healthy Worker Effect
 Bias
 Studiul ecologic sau de tendinta
(trend)
• Studiu bazat pe grup

• Unitatea de observatie este un grup

(tara, stat etc )
 Effectul observat este dificil de interpretat
la nivel individual (ecologic fallacy).
 Altfel este eficient de facut .
 Studiul Ecologic sau de tendinta
(trend )
• Studiu bazat pe grup, unitatea de observare este
un grup (ex tara, stat, judet etc).
• Ignora variabilitatea dintre indivizi
• Poate descrie (desemna) la membrii grupului
caracteristici pe care nu le poseda ca indivizi
(individual)

Age standardized
death rate per 1000
Quantity of salt sold at
Henan province in China
Studiul Ecologic sau de tendinta
Evolutia nr de cazuri COVID-19 pe tari

Evolutia nr de cazuri /tara reflecta politici de sanatate diferite

 Cercetarea calitativa
• Dezvoltarea unor concepte care ne ajuta sa
intelegem fenomenul social in conditii naturale, care
da importanta cuvenita unor intelesuri, experiente si
puncte de vedere ale tuturor participantilor

• Nu cauta in mod primar sa furnizeze raspunsuri

calificate la intrebari de cercetare

• In special util pt explicarea unor fenomene complexe

care nu se adapteaza la cercetarea cantitativa
 Conceptia unui plan de cercetare

1. Definitia problemei
2. Dezvoltarea planului de cercetare
• Lista elementelor studiului
• Identificarea referintelor publicate
3. Introducerea (fondul problemei) si
semnificatia sa (istoric al cercetarilor
anterioare, motivatie, importanta)
 Plan de studiu
• Problema cercetata
• Semnificatie (background)
• Designul studiului
• Populatia de studiu si
esantionarea
• Variabile si masuratori
• Elemente statistice
• Aspecte etice
• Controlul calitatii si
evaluarea datelor
• Problema principala a studiului?
• De ce este important?
• Cum se va face studiul ?
• Care sunt subiectii si cum sunt
selectati?
• Ce masuri vor fi luate?
• Dimensiunea lotului si analiza?
• Exista probleme etice?
• Cum se asigura controlul calitatii
datelor si analizei acestora?
 Fond si semnificatie
• Bazat pe experienta
• Atentie la idei noi
• Atentie la tehnologii noi
• Sa fim constienti despre punctele forte si slabe ale
cercetarilor anterioare similare, proprii sau de
literatura
• Sa stim ce dorim sa comunicam / confirmam la final
 Concluzii
Les sciences sont faites par additions.
Nul ne commence ou acheve.
Nous sommes montes sur les epaules d’un geant. Nous
voyons tot ce que voit le geant, et quelque chose
d’avantage.

Guy de Chauliac, 1684

Cercetarea experimentală
Curs MCS 4

Dr. Șerban Radian

Disciplina Endocrinologie
UMF Carol Davila, București
 Utilitatea cercetării (experimentale)

• Progres științific și medical

• Formare profesională (licență, master,
doctorat, postdoctorat)
• Acces la job-uri academice / industrie
• Satisfacție – curiozitatea / plăcerea de a
descoperi – motivație esențială
• Motivație personală (afectivă) –rezolvarea
unor probleme care ne privesc direct
Variabilitatea genomului uman

• SNP = single-
nucleotide
polymorphism

http://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMoa0908094
The Human Genome Project 1990-2003
 Tipuri de cercetare experimentală

• Wetlab (wet = umed – pipetarea soluțiilor)

• Drylab (in silico – bioinformatică)
• Cele două sunt complementare
• Statistică
Genome Browsers

http://genome-euro.ucsc.edu
Whole genome sequencing (WGS)
 Cercetarea translațională

• From (patient) bed to (lab) bench and back to

patient
 Cercetarea translațională

• Exemple: diagnosticul genetic, modele

experimentale țintite (mutații
”private” – diferențierea iPSCs,
genome editing, animale transgenice)
• Diagnosticul prenatal și
preimplantator
• Personal genetics / genomics
 Medicina personalizată

• Profil de risc individual

• Ghidarea strategiilor de prevenție
• Diagnostic precoce
• Tratament individualizat (farmacogenetică /
farmacogenomică)
 Mituri

• Cercetarea nu este necesară ca să fii un doctor

bun
• Cercetarea poate fi făcută doar de biologi,
este inaccesibilă pentru clinicieni
• Cercetarea nu se poate face decât în țările
avansate economic / tehnologic
• Cercetarea necesită bugete mari, la care nu
avem acces
 Cercetarea experimentală

• Ipoteză – Plan experimental – Experiment

• Intervenție (farmacologică, mecanică, genetică,
etc.)
• Rezultate: Observație / Detectare cantitativă /
calitativă
• Analiză date
• Interpretare rezultate: semnificație (statistică),
mecanism (cauză-efect), consecințe, ipoteze noi
• Publicații
• Continuarea finanțării
 Research Tools

• Documentarea robustă / planificare proiect

• Lucrul în echipă
• Colaborarea / networking
• Infrastructura de cercetare
• Abilități tehnice / protocoale de cercetare
• Servicii conexe – secretariat, achiziții,
administrație, organizare seminarii / conferințe
• Finanțare
 Probleme frecvente
Problema Soluții
Lipsă de experiență Antrenament, interacțiune
(Research Gate)
Lipsă precizie / rigoare Documentare (caiet experimente – labbook),
supervizare, quality control)

Monotehnică Colaborare / Project management

(”diviziunea muncii”
Lipsa reproductibilității Replicare / Controlul condițiilor
experimentale

Lipsa timp Management cercetare

Ne-finalizare Folosirea rezultatelor preliminare

Continuitatea în cercetare
Rezultate negative Publicații de tip nou
 Participarea studentului la cercetarea
experimentală

• Voluntariat
• Lucrare de licență
• Lab visits
• Proiecte scurte (stagii de vară)
• BSc. (UK)
• DEA (Franța)
 Dogma centrală a biologiei

ADN – ARN – Proteină – Funcție

Genetică

Genomică Expresie genică /

Transcriptomică

Epigenetică

Analize proteinelor

Proteomică
 Nivele de studiu experimental

Fiziologie in vivo / in vitro

Fenotip:
- Homeostazie
Biologie moleculară și - Comportament
celulară - Antropometrie
- Longevitate
- Etc.
 ADN – genetică și genomică

• Extragerea ADN
• Amplificarea prin PCR
• DNA sequencing – Sanger și Next Generation
Sequencing – NGS
• Aplicații – detecție de mutații
• Citogenetică
 DAR CARIOTIPUL?

Examen direct a 57 metafaze, din care 4 au fost

cariotipate.
Dintre acestea 52 au avut cariotip 45,X şi 5 au avut
cariotip 47,XXX

Cariotip 45,X Cariotip 47,XXX

Cariotip spectral (SKY – Spectral Karyotyping)

Cromozomii sunt identificati prin hibridizare de sonde marcate

fluorescent (Fluorescent in situ hybridization)
Carcinomul medular tiroidian familial - AD

Normal control DNA

TGC634TAC
(Cys634Tyr)
 NGS (Next Generation Sequencing)
Principiu – emiterea unui semnal luminos cand o baza
este incorporata enzimatic (ADN-polimeraza / ligaza)
Flux de lucru (durata – zile)

Costuri – Target sub 1000 $ / genom complet

Costurile de analiza sunt
suplimentare – atat bani cat si timp

Parhon – Illumina MiSeq

 Screening mutatii AIP – experienta noastra

157 pacienti cu AH recrutati în perioada 2009-2013 (56 M / 91 F,

155 sporadici, 2 FIPA)
Diametrul AH 4.9-59mm: 125 Macro / 20 micro / 12 mezo
Secvențializare cu terminatori
Tipuri adenoame marcaţi fluorescent a celor 6 exoni ai
hipofizare (AH) - AIP genei AIP
 NGS (Next Generation Sequencing)
Aplicatii in diagnostic
WES (Whole Exome Sequencing) – descoperirea a noi
gene cauzale
WGS (Whole Genome Sequencing) – putin folosit –
costisitor, dificil de analizat
Targeted Capture – varianta restransa a WES: avantaje de
cost si rapiditate (ex. feocromocitomul)
Teste de diagnostic – NGS – Exeter Lab (UK)
 Reglarea expresiei genice

• Promoterii genelor
• Enhancer
• Factorii de transcripție
• ChIP
• EMSA
• 3C, 4C
 ADN – epigenetică și epigenomică

• Reglarea expresiei genice

• Modificări ADN – metilarea
• Modificări ale histonelor – metilare, acetilare
 ADN recombinant

• Plasmide
• Bacterii competente
• ADN plasmidic
 Instrumente esențiale

• Pipeta digitală / pipetare robotică

• Mașina PCR (thermocycler)
• DNA sequencer – Sanger și NGS (core facility)
Garage / Kitchen Lab
 ARN

• Extragerea și purificarea ARN total / mesager

• Revers-transcripția
• Northern blot
• In situ hybridization (ISH)
• Quantitative realtime reverse-transcribed PCR
(qRT-PCR)
• Digital droplet PCR
• Expression arrays
• RNAseq
 MicroRNAs (miRNAs)

• Reglarea expresiei genice

• La nivelul 3’-UTR (untranslated region)
 Microarrays

• Tehnologie – principiu
• Aplicații:
– expression arrays (ARN – transcriptomics)
– Genotyping (single-nucleotide polymorphisms -
SNPs)
 Proteine

• Extracție
• Cuantificare proteine totale
• Separare și analiză cantitativă – Western Blot
• Imunodozare (în ser / plasmă, mediu de
cultură, etc.)
• Mass spectrometry (MS), LC-MS, Tandem MS,
etc.
• Proteomică – electroforeză 2D
 Anticorpii monoclonali

• Obținuți în linii celulare (Hybridoma)

• Avantaje: specificitate crescută, disponibilitate
”nelimitată”
• Aplicații:
– Western blot
– Purificare proteine / Co-IP
– Imunohistochimie
– Imunofluorescență / Citometrie de flux
– ChIP (Chromatin immunoprecipitation)
 Anticorpii policlonali (antiseruri)
• Obținuți prin inocularea animalelor (iepure,
capră, măgar, etc.) cu fragmente moleculare
antigenice
• Avantaj: semnal crescut, datorită clonelor
diferite de anticorpi / epitopi multipli
• Probleme:
– legarea nespecifică de alte antigene (pot fi
purificați prin afinitate)
– Cantitate mare, dar limitată (de cantitatea de ser
ce se poate recolta de la un animal)
• Încă larg folosiți în cercetare
wt KO
 GH - green, TSH red

control 21 days 28 days

 Modele biologice

• Culturi de celule
– culturi primare
– linii celulare
– S. Cerevisiae
• Animale de laborator
– Șoareci, șobolani
– Iepure, pisică, câine, primate
– Drosophila, Caenorhabditis Elegans, Danio Rerio,
 Tehnici – culturi celulare

• Tratamente farmacologice
• Expresie de transgene – transfecție (chimică,
electroporare)/ transducție (virală)
• Gene silencing (siRNA)
• Genome editing
• Output – proliferare celulară, formare de
colonii, apoptoză, migrare și invazie,
xenograft-uri la șoarecii nuzi (atimici)
Henrietta Lacks
1920-1951
Locusul de integrare al HPV-18 in genomul HeLa
 Tehnici – animale de laborator

• Tratamente farmacologice
• Gene KO
• Animale transgenice (germline sau injectare
țintită
• Animale KO /transgenice specifice de țesut (Cre-
Lox)
• Genome editing
• Output – fenotip: mortalitate, malformații,
creștere, metabolism, comportament, biochimie,
hormoni și reproducere, schelet, etc.
 Nude mouse

• Șoarecele nud (Foxn1−/−) și cel heterozigot -

normal fenotipic (Foxn1+/−).
• Lipsa de dezvoltare a timusului – deficit de
limfocite T
• Deficite imunologice (CD4+ / CD8+
dependente)
• Lipsa rejetului grefelor: Allotransplant-uri /
Xenotransplanturi-uri

http://www.biology-pages.info/N/NudeMouse.html
 Celule stem

• ESCs (embryonic stem cells)

• iPSCs (induced pluripotent stem cells) –
Yamanaka factors
• Au markeri imunohistochimici
• Au proprietăți specifice în culturile celulare
• Pot fi diferențiate cu protocoale specifice în
țesuturi specializate, pentru a le studia
 iPSCs
Induced pluripotent stem cells
Genome editing
HEK 293 AIP / AHR double immunofluorescence

AIP – red / AHR – green / DNA – blue

Leica widefield microscope
 Etica

• Utilizarea rațională / economică a animalelor

în cercetare
• Tratamentul uman al animalelor de experiență
• Reproductibilitatea
• Frauda (scientific misconduct) – exemple și
consecințe
• Data manipulation
• Data fabrication
Metodologia cercetării ştiinţifice

Etica in cercetarea ştiinţifică

Corin Badiu, 2020

 Etica
Definitii academice si practice

• Ramura a disciplinelor filozofice, considerata stiinta de

normare intrucat se ocupa de normele conduitei
umane. [academic]
• Procesul prin care se aplica valorile morale la situatii
actuale de viata. [practic]
Protocolul de evaluare etica in cercetare

1. Fond, Scopuri, Obiective

2. Metodologia cercetarii
3. Participanti
4. Recrutare
5. Riscuri si Beneficii
6. Confidentialitate
7. Compensare
Protocolul de evaluare etica in cercetare

8. Conflict de Interese
9. Elaborarea si aplicarea consimtamantului
Informat
10. Evaluarea prin comitete si institutii
11. Contract
12. Trialuri Clinice
13. Anexe
 Anexe

 Text Telefonic/email
 Exemple de scrisori de consimtamant
 Ghiduri de observatie clinica
 Chestionare
 Interviu sau intrebari de grup
 Principii ale eticii in cercetare

• Onestitate
• Obiectivitate
• Integritate (cine esti, ce faci, ce spui)
• Utilizarea eficienta a resurselor (timp,
materiale, echipamente, personal)
• Colegialitate (utilizare in comun)
• Recunoasterea autoritatii (ca authorship si
mentor)
• Deschidere (dezvaluirea detaliilor)
 Etica cercetarii clinice

• Cerintele etice in cercetarea clinica au ca

scop:

 Limitarea posibilitatii de exploatare;

 Siguranta ca sunt respectate drepturile

pacientilor in timp ce acestia ajuta la
imbunatatirea cunoasterii.
 Coduri etice si Ghiduri

• Codul Nuremberg (1949)

• Declaratia de la Helsinki (1964- 2013)

• Raportul Belmont (1979)

• Ghiduri Internationale OMS (1993, 2002)

• ICH/GCP-International Conference on
Harmonization- Good Clinical Practice (1996)
 Perspective istorice
• Tribunalul de razboi de la Nuremberg (1947) – judecarea a
23 medici si militari germani care au comis crime de razboi si crime
impotriva umanitatii. Teste inadmisibile efectuate cu scop de
cercetare pe mii de prizonieri din lagarele de concentrare, fara a
obtine consimatamant informat.
• Tuskegee Syphilis Study (1932-1972) – Ca parte componenta a
unui proiect de cercetare condus de serviciul public de sanatate din
SUA asupra 600 de barbati de culoare, provenind din categorii
sociale defavorizate, din care 400 erau infectati cu syphilis, au fost
monitorizati timp de 40 ani. Consulturile medicale erau gratuite;
totusi, participantii nu au fost informati asupra bolii. Chiar cand a
aparut posibilitatea terapiei antibiotice cu penicilina in anii 1950,
studiul a continuat pana in 1972, participantii neprimind tratament.
In anumite cazuri, cand participantii erau diagnosticati ca avand
sifilis de catre alti medici, cercetatorii au intervenit pentru a
preveni tratamentul. Multi participanti au murit de sifilis in timpul
studiului. Studiul a fost oprit in 1973 de catre Departamentul de
Sanatate si Educatie din SUA doar dupa ce a fost mediatizat si a
devenit un element politic.
 Nuremberg, Germany
December 9, 1946 to August 20, 1947

 Necesita acordul voluntar inainte

de participare

 Responsabilitatea investigatorului
de a obtine consimtamantul

 Informatia obtinuta prin studiul cu

subiecti umani sa nu se poata
obtine pe alta cale.
Tuskegee Syphilis Study
 Perspective istorice - medicamentul

• Folosirea Talidomidei - Talidomida a fost

folosita in anii 1950 pentru a combate disgravidia.
In perioada utilizarii sale, nu s-a transmis
gravidelor faptul ca medicamentul era in curs de
investigare, in faza de testare pentru obtinerea
autorizatiilor. Dupa ce multe femei din Europa,
Canada, si U.S.A au fost tratate, s-a descoperita
ca are efecte teratogene, determinand
maformatii fetale severe. Talidomida a fost
oprita de la comercializare imediat in intreaga
lume. Din pacate, aproximativ 12.000 copii s-au
nascut cu malformatii severe datorate
talidomidei.
 Perspective istorice
• Experimente de Iradiere (1940s – 1960s) – Oficiali
din S.U.A. au studiat efectele radiatiei prin experimente
pe pacienti spitalizati, femei gravide, copii cu intarziere
mentala, cadre militare sau puscariasi.
• Putini dintre participantii la experimente au dat
consimtamant informat. Majoritatea nu stiau ca sunt
expusi la materiale radioactive.
• Oficialii proiectului Manhattan au autorizat experimente
de iradiere in timpul razboiului pentru a stabilii standarde
de sanatate si siguranta pentru muncitorii din fabricile de
armament atomic.
 Eventimente Santinela
• Crime de razboi naziste Procesul de la
Nuremberg (1948)

• Experimente de iradiere Declaratia de la

Helsinki (1963)

• Tuskegee Syphilis study Raportul Belmont

(1977)
 Raspunsul la aceste abuzuri in cercetare

• Atrocitatile naziste in al doilea razboi mondial au atras atentia Asupra lipsei

standardelor internationale in cercetarea cu subiecti umani si au dus la
formularea Codului de la Nuremberg (1948).
• Dezastrul talidomidei a dus la adoptarea "Amendamentului Kefauver" (1962)
din Actul asupra alimentelor, cosmeticelor si medicamentelor, solicitand
fabricantilor de medicamente sa puna la dispozitia FDA normele de siguranta
si eficacitate a produselor lor iar medicii au fost obligati sa obtina
consimtamant informat de la pacientii care ar putea primi o medicatie in
curs de investigare.
• Declaratia de la Helsinki a rezumat munca Asociatiei Medicale Mondiale in
1964 (reevaluata in 2013-Fortaleza, Brazilia) construita pe codul de la
Nuremberg si este baza Normelor de Buna Practica Clinica folosite azi.
• Actul National de Cercetare (1974) care a aparut ca urmare a raspunsului la
Studiului Tuskegee sifilis, instaureaza necesitatea ca subiectii umani sa fie
protejati si sa beneficieze de achizitiile cele mai recente in cercetare, fiind
baza de pornire pentru Raportul Belmont.
 Declaratia de la Helsinki
(Asociatia Medicala Mondiala)

• Principiile etice utilizate de medicii

implicati in cercetarea pe subiecti
umani.
• Afirma autonomia individuala
• Declaratie universala, adoptata pentru a
asigura drepturile si sanatatea
subiectilor umani implicati in cercetare.
 Declaratia de la Helsinki
• Asociația Medicală Mondială, 1964.

• Ultima modificare 2013 (a 64-a Adunare Generală a AMM,

Fortaleza, Brazilia, octombrie 2013)

• Principii etice pentru cercetarea medicală care implică subiecți

umani

• Cercetarea cu subiecți umani este justificată numai atunci când

gradul de risc pentru subiecți nu depășește importanța stiintifica
a cunoștințelor care trebuie obținute.

• DH este baza pentru normele de bune practici clinice utilizate

astăzi.
 Declaratia de la Helsinki
Probleme abordate:
• Cercetarea pe oameni trebuie să se bazeze pe experimentare
preclinica (culturi de celule, animale de experienta)
• Protocolul experimental trebuie revizuit de comitet
independent
• Consimțământ informat
• Cercetări efectuate de persoane calificate medical / științific
• Riscuri și beneficii
• Confidențialitatea subiectului
• Publicarea rezultatelor cercetării
 Raportul BELMONT
National Commission for the Protection of Human Subjects of Biomedical
and Behavioral Research

• Distincția dintre cercetarea clinică și

practica clinică
 Raportul BELMONT

Principii etice și linii directoare pentru protecția

subiecților umani din cercetare (aprilie 1979)

A stabilit trei principii de bază care sunt piatra de temelie a

reglementărilor care implică protecția subiecților umani
 Autonomie

 Respect pentru persoane

 Justiţie
 Reglematari in Romania
• Comisia Nationala de Bioetica

• Agentia Nationala a Medicamentelor si

Dispozitivelor Medicale

• Ghid de studii non-clinice

 OMS 1224/2004 conform Conferentei Internationale
de Armonizare – ICH,

• Normele de buna practica clinica – OMS 615/2004

 7 principii ale eticii in cercetare

• Întrebare științifică valoroasă

• Metodologie științifică validă
• Selecția corectă a subiectilor
• Evaluare favorabilă risc-beneficiu
• Revizuire etica independentă
• Consimțământ informat
• Respect pentru subiectii inscrisi
Emanuel E, Wendler D, Grady C. What makes clinical research ethical? Journal of the
American Medical Association 2000; 283(20):2701-11
 Fond, Scopuri, Obiective

 Care este subiectul cercetarii?

 Ce scopuri se vor indeplini prin cercetare?
 Care sunt principalele intrebari la care se doreste
raspuns?
 Descrie pe scurt fondul stiintific al studiului
 ½ pagina
 Metodologia cercetarii / designul studiului

 Secventa logica de evenimente din cadrul studiului

(protocol)
 Cum se vor obtine datele?
 Descriere detaliata pentru fiecare metoda. Pune
urmatoarele intrebari:

 Cat dureaza interviul/chestionarul/observatia experimentala?

 Cand (in ce perioada) va avea loc?
 Unde va avea loc?
 Participantii vor avea posibilitatea sa intervina in chestionar /
studiu? Daca da, ofera detalii.

 Care sunt implicatiile /aplicatiile cercetarii?

 Practica responsabilitatii cercetarii

• Ce inseamna?
 Urmarirea si aplicarea unui protocol scris
 Verificarea si documentarea datelor (inclusiv lotul de
reactivi, date de expirare, etc.)
 Pastrarea adecvata a rezultatelor si specimenelor
 Pastrarea adecvata a reactivilor si chimicalelor
 Mentinerea si calibrarea adecvata a echipamentelor
 Utilizarea Standardelor Procedurilor de Operare (SOP)
 Grija pentru animalele de experienta
 Participanti

 Cine sunt participantii? Organizatii? Indivizi?

 De ce au fost alesi pentru studiu? (criterii de
excludere / includere)
 Cati sunt?
 Argumenteaza dimensiunea esantionului
 Recrutare

 Cum veti obtine o lista a potentialilor participanti?

 Sistem de contact
 telefonic
 Email
 scrisoare ?
 Grupuri de studiu:
 Control,
 Test
 Riscuri si Beneficii

 Standarde de aplicare:

Nu exista risc minim anticipat.

Participantii vor fi informati despre natura studiului si
modalitatii de participare, inclusiv asupra faptului ca se
pot retrage oricand.
 Raspunsurile lor privind includerea in studiu vor fi luate
ca atare, fara a interpreta / modifica raspunsul.
 Confidentialitate

 Cine va avea acces la date?

 Se va inregistra interviul?
 Cum va fi protejata identitatea participantilor? Se codifica toate
datele?
 Cum se stocheaza datele in timpul studiului?
 Cand se distrug datele?
 Cum se va pastra confidentalitatea ? Se va exclude orice
informatie de identificare?
 Procesul de consimtamant informat

• Fundamental in cercetarea pe subiecti umani

• Este un proces si nu un formular.

• Formularul este doar documentul care atesta

ca procesul de informare liber consimtita a
avut loc.
 Procesul de consimtamant informat

 Se va obtine consimtamant informat scris?

 De la nivel institutional?
 De la decan/ rector?

 Consimtamantul informat trebuie obtinut de la toti participantii

 Interviu – consimtamant scris
 Chestionare – Prin completarea chestionarelor

 Pentru studii avand ca subiecti copii, consimtamantul scris al

parintilor / tutorilor este obligatoriu
 Cum obtinem CI?

• Variaza in functie de designul studiului

si natura participarii
• Verbal vs. Scris
• Investigator vs. Co-investigatori / asistenti
 Procesul de consimtamant informat

Elementele procesului de consimtamant informat

• Informatie orala si scrisa pe grade de instruire
• Afirmatia explicita ca studiul implica cercetare,
cu descrierea procedurilor, duratei, identificarea
procedurilor experimentale
• Riscuri si eventual discomfort anticipat
• Beneficii anticipate pentru subiecti sau altii
• Natura voluntara a participarii la studiu
• Capacitatea de a se retrage oricand
 Procesul de consimtamant informat

• Enumerarea alternativelor
• Afirmatie legata de confidentialitate /
anonimat
• Afirmatie legata de compensare / tratament
medical
• Afirmatie legata de persoana de contact
pentru intrebari legate de drepturile
subiectilor, protocolul de cercetare, riscuri
asociate protocolului
 Procesul de consimtamant informat

Costuri
• Consimatamantul informat trebuie sa
transmita clar explicatia costurilor
pentru care subiectul este responsabil.
 Evaluarea riscurilor participantilor
Raportarea evenimentelor adverse
• Reactii adverse serioase neanticipate (SUSAR)
• Evenimente adverse serioase (SAE)

Noi date pot duce la:

• Reevaluarea riscului
• Modificarea formularului de consimtamant
• Terminarea prematura a protocolului de cercetare
 Populatii vulnerabile

• Copii (0-18 ani)

• Prizonieri
• Indivizi cu retard mental
• Dementa/ Coma/ Starea vegetativa
• Boli psihice
• Gravide
• Pacienti in urgenta
 Consimtamant deplin informat

o Liber de coercitie
fara teama / exploatarea puterii / pozitiei

o Consimtamant oficial
Nu este tacit ci explicit, scris!
 Consimtamant deplin informat
o Scopul si metodele studiului?
o Ce se asteapta de la participanti?
o Cum se colecteaza datele?
o Participantii pot sa comenteze /
interpreteze datele ?
o Se va publica cercetarea?
o Care sunt beneficiile si rezervele in a fi
participant la studiu?
 Respect pentru copii

• Consideratii legale: datoria de ingrijire

• Obtinerea consimtamantului informat de

la copii (de la 6-8 ani)
 Conflict de Interese
• Financiare
 Actiuni la firma, dobanzi,
 Consultant, vorbitor plătit
• Non-financiare
 Recunoaștere academica
 Dorința de a avansa o teorie stiintifica

Este posibil să nu puteți elimina conflictele de interese,

dar există și alte opțiuni: reduceți, evitați, dezvăluiți
prin declaratia de conflict de interese.
 Ce este un Conflict de Interese?

• O situație în care considerentele

financiare sau de altă natură personală
pot fi părtinitoare sau pot fi percepute de
alții ca determinand o judecată
profesională sau acțiune eronate.

• Declaratia de conflict de interese

limiteaza riscul si creste responsabilitatea
 Conflict de Interese in studiile clinice cu
subiecti umani

• Imposibil de eliminat toate conflictele de interese

• Tipurile pot fi financiare, personale, individuale sau

instituționale

• În zilele noastre: se concentrează pe financiar

• Cu toate acestea, etica prevede ca evaluatorii să fie

sensibili la toate tipurile
 Conflict de Interese

De obicei, rezultă din rolul dublu al unui cercetător

 De exemplu. un profesor / cercetător care dorește să

colecteze date de la proprii studenți sau un alt tip de
relație (medic / pacient) în care cercetătorul are un rol
evaluativ în relația cu participanții

 Problema: Participanții potențiali pot simți o anumită

presiune de participare rezultând din relația de putere
dintre profesor / elev sau medic / pacient și nu se simt
complet confortabil spunând „nu” participării
 De ce ne pasa de conflictul de
interese?

•
Impactul asupra drepturilor și bunăstării subiecților

• Apariția unui conflict de interese duce la pierderea

încrederii publice

• Impactul asupra integrității datelor transmise

autorităților de reglementare și catre reviste
 Etica Datelor Digitale / imaginilor

• Sunt de obicei acceptabile ajustări simple la imaginea integrala.

• Manipularea selectivă a unei zone a imaginii este discutabilă.

• Decuparea unei imagini este de obicei acceptabilă.

• Dacă sunt utilizate, filtrele software trebuie să fie notate în

legendă.

• Cu cât prelucrați mai mult, cu atât manipulările devin mai

problematice din punct de vedere etic.

• Nu se afiseaza date personale (Nume, data nastere, CNP)

 Geluri & Date Digitale

Gelurile, radiografiile si imaginile sunt

considerate DATE
 Selectarea si Pastrarea Datelor
• Fii atent cum alegi și ce alegi
• Fii consecvent în ceea ce privește „fundal
ridicat”, „artefact”, „valori mici de încredere” și
„zgomot” (versus semnal)
• Când raportați datele dvs., dezvăluiți ce ați
făcut, conform criteriilor si diagramei de studiu:
Doi șobolani obezi au fost excluși deoarece ...
Primele trei puncte de date au fost excluse
deoarece ...
 Cui apartin Datele & Materialele?
• Angajații și studenții la medicina care se implică în vreun
fel in cercetare trebuie să fie repartizați in Clinică.

• Se stabilesc de la inceput responsabilitatile si dreptul de

proprietate

• Schimburile de materiale de cercetare cu cercetători

externi trebuie încadrate în acorduri scrise, deoarece se
pot face descoperiri suplimentare cu ajutorul materialului.

• Clinica poate fi compensată pentru astfel de schimburi.

 Practica responsabilitatii cercetarii

• Ce inseamna?
 Urmarirea si aplicarea unui protocol scris
 Verificarea si documentarea datelor (inclusiv lotul de
reactivi, date de exp., etc.)
 Pastrarea adecvata a rezultatelor si specimenelor
 Pastrarea adecvata a reactivilor si chimicalelor
 Mentinerea si calibrarea adecvata a echipamentelor
 Utilizarea Standardelor Procedurilor de Operare (SOP)
 Grija pentru animalele de experienta
 Pastrarea datelor

• Caiet de laborator semnat si datat

• Scris LIZIBIL
• Fara pasta corectoare
• Se taie cu o linie, se semneaza si se
dateaza.
• Fara Postit (sticky notes).
• Fara pagini albe.
 Cerinte etice pentru autori*
Pozitia de autor trebuie să se bazeze pe:
1) contribuții substanțiale la concepție și proiectare,
sau la achiziția de date sau la analiza și
interpretarea datelor; și
2) redactarea articolului sau revizuirea sa critică pentru
conținut intelectual important; și
3) aprobarea finală a versiunii care urmează să fie
publicată.

Autorii trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile 1, 2

și 3.
*Intl Comm of Medical Journal Editors.
Uniform Requirements for Manuscripts Submitted to Biomedical Journals:
Writing and Editing for Biomedical Publication. November 2019.
http://www.icmje.org/ethical_1author.html
 Authorship
• Cei acreditați ca autori ar trebui să fie capabili să
își asume responsabilitatea publică pentru
cercetare.

• Obținerea de finanțare, colectarea de date sau

supravegherea generală a grupului de cercetare
nu justifica pozitia de autor.

Decideți de la inceput cine va lucra la manuscris și

care va fi ordinea autorilor. (Nu toate persoanele
care lucrează la proiect vor îndeplini cerințele de
autor).
 Cercetare necorespunzătoare

• Fabricarea (crearea de date)

• Falsificare (schimbarea datelor)
• Plagiat (folosirea cuvintelor sau ideilor
altuia fără a le oferi credit).

Aceasta include tăierea și lipirea de pe

Internet.
 De ce este „rea” fabricarea datelor?

• Afectează integritatea științei ca profesie (care poate

afecta negativ finanțarea cercetării)

• Nu este colegial

• Promovează generarea ulterioară de date „proaste”,

deoarece baza de date inițială este „proastă”
 Cercetare necorespunzătoare
Sondaj de 3247 de cercetători:

 28% au recunoscut că au înregistrat deficiențe

 16% au recunoscut că au modificat designul, metodologia sau

rezultatele unui studiu ca răspuns la presiunea din partea finanțatorilor

 15% au admis că au inlaturat observații / puncte de date pe baza unei

percepții aproximative

 10% recunosc că au dat pozitie de autor unor persoane care nu au

meritat-o

ref: Martinson et al. Nature 2005;435:737-738

 Ce-I de facut daca banuim o cercetare
necorespunzătoare…

• Nu presupuneți că aveți „dreptate”

• Nu acuzați
• Încercați să vă verificați suspiciunea (poate
exista un motiv acceptabil pentru ceea ce se
întâmplă)
• Întrebați-vă „care este motivul meu pentru a
mă implica?”
• Cereți sfatul cuiva de încredere
 Probleme in cercetarea pe
animale de laborator

Ghidul dvs.:

Ghid pentru îngrijirea și utilizarea animalelor de

laborator - informații despre îngrijirea
animalelor, conditii de gazduire, eutanasierea
controlul durerii etc.

(http://www.nap.edu/readingroom/books/labrats/)
 Probleme in cercetarea pe
animale de laborator

• Ați încercat să ÎNLOCUIȚI animalele cu un alt model?

• Ați REDUS numărul de animale la minimul necesar în

scopuri statistice?

• Ati RAFINAT tehnicile de laborator, astfel încât durerea și

suferința animalelor să fie cât mai scăzute?

• Protocolul dvs. este aprobat de Comitetul instituțional de

îngrijire și utilizare a animalelor?
 Identificarea

• Asigurați-vă că animalele dvs. sunt clar

identificabile, fie singulare, fie în grupuri.

• Opțiunile includ etichete de colivie, etichete

pentru gât, tatuaj, microcip, etc.
 Gazduirea animalelor

• Luați în considerare specia

• Spatiul ar trebui să ia în considerare dimensiunea

animalului, temperatura, nevoile de așternut, hrana,
apa curată, lumina, zgomotul, umiditatea, contactul cu
alte animale, schimbul de aer, vibrațiile etc.

Păstrați cuștile curate și animalele ferite de alte

animale. (Aceasta include evitarea aglomerării într-
o cușcă).
 Evitarea stresului animalelor

Dacă este posibil, înainte de a începe

proiectul, CONDIȚIONATI animalele în
mediul de laborator, la procedurile și
personalul de cercetare.
 Durerea si suferinta animalelor
de experienta

• Un animal cu semne de durere sau suferință

neprevăzute în protocol, trebuie să aibă durerea sau
suferința atenuată prompt.

• Diminuarea unei astfel de dureri sau suferințe trebuie

să aibă prioritate asupra finalizării oricarui proiect.

• Dacă acest lucru nu este posibil, animalul trebuie

eutanasiat fără întârziere.
 Problemă morală în cercetarea clinică

• Scopul cercetării clinice este generarea de

cunoștințe utile despre sănătatea și bolile umane

• Beneficiul pentru participanți nu este scopul

cercetării (deși se întâmplă)

• Oamenii sunt mijloacele de a dezvolta cunoștințe

utile; fiind astfel în pericol de exploatare
 CONCLUZII

Etica înseamnă că cercetarea începe cu

cererea de finanțare

Se aplică tuturor celor implicați în procesul

de cercetare

Se încheie cu publicarea și urmărirea

ulterioară (clinică și științifică)