Examen biostatistica

1. Statistica biomedicala ca stiinta, scopul ei

Statistica este tiina care studiaz aspectele cantitative ale determinrilor
calitative ale fenomenelor de mas, fenomene care sunt supuse aciunii legilor
statistice ce se manifesta n condiii concrete, variabile n timp i spaiu.
Aceasta stiinta nu se ocupa cu studierea unor cazuri individuale ce au loc in
natura sau in societate, ci numai a fenomenelor in masa; ea studiaza diferite
fenomene din natura si societate, stabilindu-le caracteristicele lor numerice in
conditii concrete de timp si spatiu. Descrierea cantitativa se fac in strinsa
legatura cu latura calitativa a unuia si aceluias fenomen de masa. Asadar,
statistica prezinta o importanta metoda de cunoastere a diferitelor fenomene
de ordin biologic social.
Statistica se ocup de obinerea de informaii relevante din datele
disponibile ntr-un volum suficient de mare. Informaiile pot fi folosite pentru a
nelege datele disponibile (statistic descriptiv) sau pentru a descoperi noi
informaii despre evenimente i relaiile dintre ele (statistic inferenial).

2. Biostatistica si rolul ei in medicina

Biostatistica studiaza urmatoarele grupuri de probleme primordiale:
1. Starea sanatatii populatiei in ansamblu si a grupurilor ei de baza de care
depind nivelul de reproducere (natalitate, mortalitate, raspindirea morbiditatii,
invaliditatii).
2. Elucidarea si determinarea legaturii de corelatie a aspectelor enumerate,
ce ilustreaza starea sanatatii publice, cu factorii mediului ambiant si celui
social. Cunoasterea acestei legaturii e necesara pentru elaborarea masurilor de
sanatate.
3. Acumularea si studiul datelor informative de activitate a retelei institutiilor
sanitare, cadrelor privind folosirea mijloacelor necesare pentru efectuarea
lucrului curativ si de profilaxie, aprecierea randamentului si calitatii muncii
institutiilor sanitare in ansamblu, pe grupuri si in particular.
4. Sumarul si aprecierea experientei vizind profilaxia si tratamentul bolilor la
diferite niveluri.
5. Notiuni, metode si elemente de planificare, economie si finantare a
sistemului de acrotire a sanatatii care constituie sfera de preocupari a
asanumitului management sanitar.

3. Sistemul informational sanitar

Una dintre cele mai importante surse de informatie este sistemul formelor
documentare de evidenta si dare de seama de stat. Printr-un ordin special al
ministerului sanatatii al RM, a fost aprobata nomenclatura formelor
documentare de evidenta si de dare de seama care sunt utilizate in activitatea
institutiilor sanitare din republica. Sistemul informational include 3 subsisteme:
1. decizional (de conducere),
2. operational (de executie),
 3.informational- constituie o forma organizatorica intermediara intre
sistemele decizionale si operationale, efectuind succesiunea intre ele. Prin acest
sistem decizia organelor superioare ajunge la cele de executie, iar ultemele
prezinta informatia necesara de evaluare a deciziilor si a activitatiilor sale,
folosindu-se de formele documentare sus-numite.

4. Sistemul informational automatizat

Sistemul informational automatizat prezinta un sistem Om-Masina care
asigura functionarea efectiva a obiectului si in care colectarea si prelucrarea
informatiei pentru realizarea functiilor de dirijare se infaptuiesc prin aplicarea
mijloacelor de informatizare si a tehnicii de calcul. Drept baza teoretica a
automatizarii complexe a dirijarii serveste totalitatea teoriilor fundamentale,
care sunt utilizate intr-o anumita masura si in conditii concrete. La ele se
atribuie informatica cu profilul ei multidisciplinar si o serie de teorii matematice
care deriva din ea. Odata cu aplicarea SIA se schimba insuti sistemul de dirijare,
iar pe de alta parte, se creaza sistemul de colectare, prelucrare si remitere a
datelor pentru dirijarea optima. La nivelul republican, sistemul permite
formarea unei baze de date, agregate care definesc starea actuala a ocrotirii
sanatatii in rebublica, analiza retrospectiva a indicatorilor pe parcursul unui sir
de ani, efectuarea controlului utilizarii resurselor financiare, materiale si de
personal, controlul eficacitatii diciziilor luate. Deci, folosirea pe scara larga a
tehnicii de calcul permite utilizarea mai ampla a informatiei si obtinerea
variantelor optime de decizii la orice nivel.

5. Metodele de cercetare utilizate si aplicate in statistica

biomedicala
Metodele de cercetare aplicate in biostatistica nu difera cu mult de cele
folosite in alte domenii, unele din ele au fost chiar imprumutate de le ale (cele
matematice, economice). Specificul biostatisticii in cadrul studiului sanatatii
publice consta nu numai in depistarea fenomenelor legate de ea, ci si a
dinamicii lor, in evidentierea tendintei acestor fenomene, coreletiei lor cu
factorii ce le provoaca . Cunoasterea acestor lucruri se poate efectua prin
intermediul urmatoarelor metode:
1. Metoda observatiei- consta in urmarirea desfasurarii unor fonomene
pentru a putea analiza in dinamica, sau prin compararea lor, ca apoi sa se
realizeze sinteza caracteristicilor lor esentiale.
2. Metoda epidemiologica- sintetizeaza cele evidentiate prin metoda
observatiei si prezinta un studiu corelativ al fenomenelor din cadrul sanatatii
publice cu factorii de risc. Aceasta metoda foloseste pe larg o serie de metode
matematice pentru a gasi legitatea schimbarilor variabile, dinamice, structurii
fenomenelor studiate in legatura cu facterii ce le determina.
3. Metoda istorica e strins legata cu cele doua metode fundamentind studiul
sanitar al sanatatii publice sau al activitatii serviciilor pentru sanatate in cadrul
dezvoltarii istorice a societatii. Este de fapt dovedit ca gradul de dezvoltare a
societatii, clasarea sociala in trecut si in prezent determina nivelul de trai al
populatiei, calitatea vietii, deci si sanatatea ei. Aici mai des se foloseste metoda
compararii aceluias fenimen raportat la diferite categorii de populatie, teritorii
studiate acum si in trecut.
4. Metoda economica- precizeaza starea de sanatate publica, determinata
de prezenta resurselor banesti, materiale, economice. Aceasta metoda se
foloseste la plrecierea eficacitatii activitatii serviciilor pentru sanatatea
populatiei in cadrul medicinii de stat, prin asigurare precum si a celei private.
5. Metoda experimentala- urmareste scopul de a elabora si a aproba noi
forme si metode de organizare a muncii, a asistentei medicale, aplicarea in
practica a experientei inaintate, verificarea reciproca a diferitoe proiecte,
ipoteze, a noilor metode de diagnostificare si tratament. Specificul acestei
metode consta in aceia ca cercetorul singur isi creaza obiectul si metoda de
cercetare , reproducind astfel fenomenele sau aspectele ce-l intereseaza in
conditii de laborator, iar mai apoi analizind totul in detaliu conform scopului
stabilit.

6. Metodele de colectare a materialului informative utilizate si

aplicate in statistica biomedicala
Cele mai des in studiile statistice sanitare sunt folosite urmatoarele metode
de colectare a informatie:
1. Metoda observatiei nemilocite- se utilizeaza de obicei in clinica, cind
medicul, dupa ce precizeaza anamneza bolnavului, face studiul obiectiv si
investigatiile de laborator ale pacientului, inregistreaza in fisa de date.
2. Metoda extragerii informatiei dintr-un formular statistic oficial- foaia de
observatie de spital, cartela medicala a bolnavului de ambulatoriu, tichetul
statistic, centralizatorul morbiditatii, fisa de dispensarizare a bolnavului, fisa de
externare a bolnavului din stationar. Cind se efectueaza acest lucru se tine cont
de programul de culegere a informatiei, unde trebuie sa fie indicat concret care
este unitatea de evidenta, semnele ei atributive si cantitative. Datele privind
aceste date extrag din documente enumerate mai sus si se noteaza intr-un
registru special sau mai multe fise, pe fiecare semn aparte.
3. Metoda de anchetare utilizeaza informatia prin intermediul unor
anchete, anterior pregatite, care includ intrebari speciale, la care responderii
trebuie sa dea raspuns. Aceasta medoda se foloseste in studiile sociologice, dar
poate fi aplicata si in orice studiu statistic in imbinare cu alte metode de
culegere a informatiei.
Anchetele de informare se utilizeaza mai ales in cercetarile starii de
sanatate a populatiei si in cercetarile epidimiologice. Intrebarile din ancheta pot
fi de tip : deschis, semideschis, inchis.

7. Etapele organizarii cercetarii statistice

 Pentru organizarea si efectuarea cercetarii statistice a unei totalitati destul
de voluminoase si obtinerea rezultatelor veridice este necesar de efectuat
urmatoarele 4 etape:
1. Intocmirea programului si planului cercetarii,
Programul cercetarii: - scopul si sarcinile; - informatia necesara de
acumulat si directiile de baza; - 3 subprograme: acumularii materialului,
prelucrarii materialului, analizei rezultatelor obtinute
2. Acumularea informatiei,
3. Prelucrarea informatiei acumulate,
4. Analiza rezultatelor, concluzii si propuneri.
Organizarea si functionarea cercetarii statistice fiind supuse zcopului ei de
la prima pina la ultima etapa prezinta un procedeu bine chibzuit si fundamental
din punct de vedere stiintific.

8. Continutul scopului si programei de cercetare

Programul cercetarii statisticii include scopul si sarcinile cercetarii,
informatia necesara de acumulare si directiile de baza, trei subprograme:
1. Programul acumularii materialului,
2. Programul prelucrarii materialului,
3. Programul analizei rezultatelor obtinute.
Veridicitatea rezultatelor tuturor cecetarilor statistice depinde de scopul ei,
scopul fiecarii cercetarii este necesar sa fie bine chibzuita, clar intocmit si
corect pentru a fi realizat, scopul cercetarii determina consecutivitatea si
directiile operatiunilor efectuate la toate etapele studierii fenomenului
respectiv.
a) programul acumularii materialului - prezit un formular sau registru ce
include caracteristicile de scop are se inregistreaza in descursul observarii
statistice .n formular se copleteaza fiecare observare observare,iar in registru
se inregistreaza toate unittile de observaie cu semnele lor respective aceste
semne se cer bine chibzuite i nscrise clar.n doument nu se includ intrebar la
are este complicat de raspuns ,si se recomanda ca sa fie indicate variantele de
raspuns ce va uura indeplinirea accestuia.de asenene ca cerin este c toate
semnele trebuie aranjate in ordine raional si compact pentru a economisi
timpul, resursele finaniare,fizice, efectuare codificrii ,gruparii materialului n
timpul acumulrii lui.
b) programul prelucrarii materialului- prevede o serie de elemente de lucru,
intocmirea machetelor in trei tipuri de tabele ( simple, combinate si grupate) cu
structura strict determinat de scopul si sarcinile cercetarii statistice,machetele
se completez cu cifre absolute ,unde este necesar mai inti de efectuat
controlul numeric,meanic, logic dupa care semnele care vor fi studiate. Tabelele
se ntocmesc dupa anumite principii compat logic corespunznd cu scopul si
sarcinile cercetrii,tabelul la avea un titlu concret,fiecare tabel este compus din
subiect care se inscrie in prima rubrica vertical , si predicat.
c) Programul analizei rezultatului opinut- 1) Prevede analiza rezultatelor
prelucrarii materialului informativ spre a evidenia legittile ;2) combaterea
indicilor cptai pe baza cercetrii curente sau publicaii.3) argumentare si
formularea concluziilor , propunerilor practie .

9. Tipurile de tabele statistice

Tabelul simplu include informatia numai despre un singur semn.

Facultatea Nr.studentilor
Biomedicina 150
Stinte 200
Economice
Drept 250
Litere 100
Total 700

Tabelul grupat este acela in care materialul inclus caracterizeaza legatura

dintre 2 semne secundare.

Sex Localitate
Barbat Femei Urban Rural
i
Biomedicin 20 13 10 50
a 0 0
St. Economice 10 10 12 80
0 0 0
Drept 15 10 18 70
0 0 0
Litere 80 20 50 50
Total 35 35 45 25
0 0 0 0
Tabelul combinat prezinta materialul imbinat astfel incit scoate la iveala
interrelatiile dintre 2-3sau mai multe semne. In tabelele combinate se
calculeaza totalul atit pe verticala cit si pe orizontala.

Localitate Total
Urban Rural
Baieti Feme Baieti Feme
i i i
Biomedicin 10 90 10 40 150
a
Stiine 50 70 50 30 200
Economice
Drept 100 80 50 20 250
Litere 30 20 50 100
10. Total 190 260 16 90
0
Prelucrarea materialului informativ
 Programul prelucrarii materialului prevede o serie de elemente de lucru si
intocmirea machetelor a 3 tipuri de tabele (simple, grupate si combinate) a
caror structura este strict determinata de scopul si sarcinile cercetarii statistice.
Aceste machete se complecteaza cu cifre absolute, pina la indeplinirea
machetelor e necesar de efectuat controlul mechanic, numeric si logic, apoi
gruparea semnelor care vor fi studiate.tabelele se intocmesc dupa anumite
principii: compact, logic in corespundere cu scopul si sarcinile cercetarii.
Acest etap const n efectuarea consecutiv a urmtoarelor operaiuni:
1) Controlul informaiei aumulate ( mecanic,logic si numeric).
Controlul mecanic const in verificarea completrii punctelor din formularul
de observaie Controlul logic este apreciat dac toate ntrebarile sunt
rspunsuri logice; Controlul numeric se verific dac este
prezent informaia despre toate unitile de observaie ale statisticii, acele
uniti de observaie in care exist rspunsuri incorecte se exclud ,in caz
contrar acestea va influiena negativ asupra exercitrii rezultatului opinut .
2) Codificarea prezint nlocuirea caracterelor unitilor prin cifre sau litere
mari ,acest lucru e efectuat numai atunci cind informaia acumulat va fi
prelucrat cu ajutorul mainii de calcul,iar codificarea este relizat de
specialist .
3) Gruparea materialului privind unitile de observaie determin
repartizarea materialului n grupe conform semnelor respetive .
4) Completarea tabelelor cu cifre absolute;
5) Calcularea indicatorilor statistici;
6) Prezentarea grafic a rezultatelor obinute.

11. Valorile statistice relative. Tipurile principale si importanta

lor
Datele statistice obtinute pe parcursul cercetarii nu exprima decit insusiri
selective, individuale sau de grup si sunt deobicei prezentate prin valori
absolute. Aceste valori sunt greu de interpretat lipsind elementul comun de
comparare, corelare si sinteza. Acesti indicatori pot fi utilizati atunci cind
studiem evenimente sau fenomene cu o frecventa rara, cifra absoluta
exprimind mai bine esenta structurii si dinamicii fenomenului studiat. Acesti
indicatori se numesc derivati, ei pot fi prezenti sub forma de valori elative sau
medii. Valorile relative pentru a face o caracteristica a totalitatii cercetate in
prealabil dupa semnele ei calitative se utilizeaza valorile relative. Cei mai
importanti indicatori relativi si mai des utilizati in statistica sunt:
1. Indicatori extensivi ne permit sa determinam repartitia cantitativa a
partilor componente ale totalitatii fata de volumul total al lor, fiind exprimat in
procente
2. Indicatori intensivi determina frecventa sau nivelul raspindirii
fenomenului in mediu care sa produs, de exemplu, in studiile statistice ca
mediu se are in vedere populatia in intregime sau o parte a ei, iar ca fenomen
produs poate fi mortalitatea, natalitatea, morbiditatea
 3. Indicatori intuitivi ne arata raportul nivelurilor seriilor dinamice fata de
primul nivel considerat egal cu 100%.
4. Indicatori de raport ne permite sa caracterizam o relatie dintre 2
totalitati care nici nu sunt legate intre ele si nici nu se reproduce una cu alta.

12. Metoda de calcul a indicatorului extensiv. Analiza statistica

Indicatori extensivi ne permit sa determinam repartitia cantitativa a
partilor componente ale totalitatii fata de volumul total al lor, fiind exprimat in
procente. Aceasta caracteristica de structura se refera la fenomenul studiat ori
la mediul unde sa inregistrat fenomenul. Acest tip de indicator niciodata nu face
asociatie intre mediu si feomen cu atit mai mult nu permite sa fie evaluate
schimbarile dinamice ale lui facind numai bilantul statistic la un anumit moment
sau o perioada de timp.

Biome 150 150100

x 1= =21,4
700
d x1
t.econom 200
x2 200100
x 2= =28,6
Drept 250 x3 700
Litere 100 x 2 250100 100100
x 3= =35,7 x 4= =14,3
Total 700 700 700

13. Metoda de calcul a indicatorului intensiv. Analiza statistica

Indicatori intensivi determina frecventa sau nivelul raspindirii fenomenului
in mediu care sa produs, de exemplu, in studiile statistice ca mediu se are in
vedere populatia in intregime sau o parte a ei, iar ca fenomen produs poate fi
mortalitatea, natalitatea, morbiditatea. Metoda de calcul urmareste scopul de a
determina frecventa raspindirii sau nivelul feomenului studiat, in mediu la o
cota a populatiei (1000, 10000 de locuitiri). Pentru aceasta valoare numerica a
fenomenului cercetat se inmulteste cu cota mediului aleasa de cercetator si se
imparte la valoarea numerica a populatiei. Valoarea de masura a indicatorului
intensiv va fi exprimata in promile.
Utilizarea indicatorilor intensivi in biostatistica se efectueaza pe o scara mai
larga decit a indicatorilor extensivi, deobicei ei sunt necesari la: 1.
Determinarea nivelului sau frecventei de raspindire a orcarui fenomen intr-o
colectivitate concreta cercetata. 2. Compararea diferitelor totalitati dupa nivelul
de frecventa al unui fenomen omogen, 3. Evidentierea schimbarilor dinamice in
frecventa raspindirii fenomenului cercetat pe baza unei totalitati cercetate.
Ex. In anul 2014, in orasul x au fost inregistrate 350 cazuri de deces la o
3501000
x= =7
populatie de 50000 locuitori. 50000
 Pe parcursul primului semestru al anului 2011 in locul x cu o populatie de
1500100012
x= =3,75
400000 locuitori s-au nascut 1500 copii 4000006

14. Indicatorul de raport. Calcularea si analiza statistica

Indicatorul de raport ne permite sa caracterizam o relatie dintre 2 totalitati
care nici nu sunt legate intre ele si nici nu se reproduce una cu alta. Daca dupa
tehnica de calcul acest indice este analogic cu cel intensiv apoi dupa esenta e
contrariu. Posibilitatea de utilizare a acestui indicator sunt asemanatoare cu
cele ale indicelui intensiv, numai ca scopul se refera in primul rind la aprecierea
utilizarii mijloacelor serviciului pentru sanatate. Aprecierea exacticitatii
indicatorilor relativi sub exacticitatea indicatorilor statistici relativi se
subintelege nivelul de corespundere al lor cu realitatea imaginata a
fenomenului in totalitatea integrala. A aprecia axacticitatea rezultatelor
cercetarii inseamna a determina cu ce probabilitate se pot transfera rezultatele
capatate pe baza unei totalitati selective la totalitatea integrala. Majoritatea
studiilor statistice se efectueaza deobicei pe baza unei totalitati selective. Prin
urmare aprecierea exacticitatii rezultatelor capatate in asa de studii e un
element necesar si obligatoriu pentru cercetator. Aceasta apreciere se
utilizeaza prin calcularea respectiva a urmatoarelor parametri: 1. Eroare medie
reprezentativa a indecelui, 2. Limite de incredere a valorilor relative, 3.
Exacticitatea divergentei dintre 2 valori dupa criteriul student, 4. Exacticitatea
divergentei grupelor comparate de criteriul x2 .

15. Metoda de calcul a indicatorului intuitiv (demonstartiv)

Indicatorii intuitivi ne arata raportul nivelurilor seriilor dinamice fata de
primul nivel considerat egal cu 100%. Acest indice exprimat in procente ne
determina cu cit sa marit sau micsorat fata de perioada initiala.
De ex: n anii 2010- 2014 nivelul natalitii a fost : 2010 - 9,8%0 ;2011(x1)
10,6 %0 ; 2012(x2) 11,00 %0 ; 2013(x3) - 10.5 %0 ; 2014(x4) 11,4 %0
10,6100 11,0100
x 1= =108,16 x 2= =112,24
Se calculeaza dupa primul : 9,8 9,8

10,5100 11,4100
x 3= =107,1 x 4= =116,3
9,8 9,8

16. Notiunea si calcularea deviatiei mediei patrate.

Abaterea mediei patratica, numita si abatere sandart sau abatere tip () se
masoara gradul de dispersie de la medie a unei serii de valori. Ea ne arata
gradul de omogenitate al unei totalitati, un indice mai mare exprimind o
omogenitate mai slaba, ceea ce inseamna ca media nu caracterizeaza exact
totalitatea aleasa. Pentru calculul deviatiei prin metoda momentelor utilizam:
d2 f
= M 2M 12
; M2= f

17. Apecierea veridicitatii valorilor medii

Aprecierea veridicitatii valorilor medii relative- pentru ca datele privind o
parte din fenomenele studiate sa ne permita sa asociem un fenomen in
ansamblu este necesar sa-i fie evaluata exacticitatea rezultatelor cercetarilor.
Majoritatea studiilor statice se efectueaza de obicei pe baza unei totalitati
selective, deci studiem astfel numai o parte a fenomenului se ne intereseaza,
iar rezultatele, cocluziile respective tindem sa le referim la fenomenul general.
Prin urmare aprecierea exacticitatii rezultatelor capatate in asa fel de studii e
un element necesar si obligatoriu pentru cercetator. Aceasta apreciere se
utilizeaza prin calcularea respectiva a urmatorilor parametri:
a) Eroare medie reprezentativa a indicelui
b) Limitele de incredere ale valorilor relative
c) Exacticitatea divergentei dintre 2 valori dupa criteriul student t
d) Exacticitatea divergentei grupelor comparate dupa criteriul x 2

18. Calcularea mediei aritmetice ponderate prin metoda de

momente
Media aritmetica prin metoda momentului in cazul calcularii mediei
aritmetice ponderate in serii statistice in care valorile variantelor sunt mari si
reprezentate de cifre zecimale, iar frecventa corespunzatoare fiecarei variante
sunt de asemenea numeroase, operatia vine destul de dificila. In acest caz
recurgem la o metoda simplificata a calcularii mediei aritmetice si anume

M 1=
df
metoda momentului. f , unde M este momentul 1, d abaterile

(deviatiile) de la medie, f frecventa, f=n

Ex. luam ca exemplu seria de variatie a inaltimii nounascutilor de sex masc
timp de o luna in raionul x.

Inalt Frecv V*f Deriv de la med conv D*f D2*f

M=
Vf = 5788 =51.22
(V) (f) (d)
46 1 46 -5 -5 25
f 113
47 3 141 -4 -12 48
48 6 288 -3 -18 54 df = 25 =0.22
49 9 441 -2 -18 36 M 1=
50 12 600 -1 -12 12 f 113
51 34 173 0 0 0
4 Mp= Mo+M1=
52 20 104 1 20 20
0 51+0.22=51.22
53 18 954 2 36 72
54 7 378 3 21 63
55 2 110 4 8 32
56 1 56 5 5 25
total 113 578 25 387
8
 19. Calcularea mediei aritmetice ponderate prin metoda simpla
Media aritmetica ponderata este valoarea medie care se obtine din suma
produsului valorilor dintr-o colectivitate omogena cu frecventele
corespunzatoare cu numarul total al cazurilor studiate. Media aritmetica
ponderata se utilizeaza in calcularea valorii medii in cazu in care valorile
individuale au frecvente diferite.
Mp=
Vf
n

Ex. Studentii unei grupe prezinta urmatoarea distributie conform virstei: 6

stud 18 ani; 5 stud 19 ani; 4 stud 20 ani, 1 stud 22 ani.
618+519+ 420+122
Mp= =19
6+5+ 4+1

20. Calcularea mediei aritmetice simple

Media aritmetica simpla este valoarea medie care se obtine din suma
valorilor individuale dintr-o colectivitate omogena divizata la numarul total al
cazurilor studiate. Media aritmetica simpla se utilizeaza pentru a stabili
valoarea medie in serile statistice in care fiecarei valori a variantei ii
corespunde o singura frecventa.

21. Modulul, mediana. Notiunile si determinarea lor

Modulul este marimea medie care corespunde valorii cu cele mai multe
frecvente in serii de variatii simple. Calculul se efectueaza simplu, luind
valoarea cu frecvente maxima drept valoare medie. Modulul nu se determina in
functie de toate marimile valorilor ci de una singura, cea cu frecventa maxima.
Mediana este valoarea medie, care se utilizeaza in serii mari de valoare cu
nivele apropiate. Mediana imparte seria de valori in jumatati egale, asezate in
ordine crescinda sau descrescinda. In cazul unui numar impar de valori de
variante mediana va corespunde exact valorii de la mijlocul seriei. In serii cu
numar par de variante mediana va corespunde mediei aritmetice simple a celor
valori de la mijlocul seriei.
Modulul si mediana sunt valori nepermanente care deseori coincid cu
valoarea medie aritmetica adevarata. Coincidenta lor poate fi numai in cazul de
repartitie ideal simetrica a variabililor pe o parte si pe alta a modulului si
medianei, cind ele ocupa o pozitie de mijloc, iar frecventele variabililor au o
descrestere lenta spre capetele seriei.

22. Notiunea despre valoarea medie

Valoarea medie sunt marimi tipice caracteristice ce definesc un fenomen
variabil, in general in toate cercetarile care privesc starea de sanatate a
populatiei de un interes deosebit este cunoasterea comparativa a fenomenelor
studiate fata de un etalon. Fara cunoasterea marimilor medii, comparatia nu
este posibila decit in mod imperfect, compararea dintre 2 sau mai multe
fenomene pentru a constata diferenta dintre ele neputind conclude daca aceste
fenomene sunt sau nu apropiate de o valoare etalon. Conditiile pe care ar trebui
sa le indeplineasca o valoare medie ar fi: 1. Sa fie definita in mod precis
independent de dorinta utilizatorului, 2. Sa fie expresia, sinteza tuturor
observatiilor inregistrate, 3. Sa posede proprietati simple, evidente, clare chiar
si pentru nespecialisti, 4. Sa fie simple si rapid de calculat, 5. Sa poata fi
studiata rapid cu ajutorul calculului algebric.

23. Seria variabila, elementele ei. Formarea si gruparea seriei

variabile
Variabila statistica este insusirea comuna a unitatilor unui fenomen care isi
poate schimba nivelul in timp sau in spatiu sub influenta diferitilor factori.
Variabila poate fi calitativa sau cantitativa. Variabila cantitativa-
caracteristica este sesizabila sub forma literala nu numerica. Variabila calitativa
poate fi cunoscuta cantitativ prin marirea unitatilor de observatie din fiecare
subgrup al caracteristicii. Variabila cantitativa este o caracteristica
masurabila si exprimata prin cifre, marimile cifrelor exprimind si intensitatea
fenomenului. Repartitia de frecventa in cadrul variabilelor calitative se face pe
intervale de clase simetrice egale intre ele pentru a putea fi comparate.
Repartitia de frecvente in cadrul variabilelor cantitative este dispusa in ordine
crescinda cu unele exceptii cind ultima clasa poate detine o frecventa mai
mare.

24. Eroarea medie a reprezentativitatii valorilor medii

Eroarea standard arata cat de precis aproximeaza media calculata din
valorile unei serii, media populatiei din care a fost extras lotul pe care s-au
facut masuratorile. Eroarea medie este expresia directa a variabilitatii valorilor
esantionului, este intotdeauna mai mica decit abaterea standard a valorilor

25. Notiunea despre seria cronologica

Serie cronologica se numeste sirul alcatuit din valori omogene comparabile
care caracterizeaza modificarile unui anumit fenomen intr-o perioada de timp.
Valorile numerice ale seriei cronologice se numesc nivelurile seriei. Nivelurile
seriei cronologice pot fi prezentate prin valori absolute relative si medii. Serile
cronologice vizeaza masurarea cresterii sau descresterilor de nivel in evolutia
unui fenomen.

26. Tipurile seriilor cronologice si esenta lor

Seriile cronologice pot fi simple alcatuite din valori absolute si compuse
alcatuite din valori relative si medii. Serile cronologice simple la rindul ei este
de 2 tipuri: 1. Serie cronologice simple de moment- sunt formate din valori
care caracterizeaza marimea fenomenului la un moment dat (sfirsitul sau
inceputul anului, lunii, trimestrului). Nivelurile seriei de moment nu pot fi
fractionare. 2. Serie cronologica simpla de interval- este o serie de
numere ce caracterizeaza unele totaluri pentru un interval de timp (zi, luna,
trimestru, an.). Fiecare valoare individuala reprezinta rezultatul unui proces
care se desfasoara pe un interval de timp. De exemplu, dinamica anuala a nr
de medici, evolutia lunara a nr de cazuri de imbolnaviri, dinamica anuala a
natalitatii sau mortalitatii.
Seria de interval spre deosebire de cea de moment poate fi divizata in
perioade mai mici, de asemenea pot fi marite intervalurile.
Seriile cronologice compuse sunt alcatuite din valori medii sau din valori
relative. In functie de exprimare, de modul de exprimare a termenilor seriei
cronologice deosebim: serii cronologice formate din valori absolute, relative sau
medii. Seriile cronologice formate din valori absolute reprezinta situatia cea mai
frecvent intilnita, fiecare termen al seriei este in acest caz o marime absoluta
exprimata in unitati concrete de masura. Seriile cronologice formate din valori
relative, termenii acestor serii pot fi reprezentati prin rate, proportii si raport.
Baza de raport trebuie sa fie intotdeauna precizata.

27. Ajustarea seriilor cronologice

Seria cronologica nu intotdeauna este alcatuita din niveluri ce se schimba in
mod consecvent spre diminuarea sau sporire. Uneori nivelurile prezinta oscilari
considerabile care creeaza dificultati la depistarea legitatii de baza
caracteristica fenomenului studiat. In astfel de cazuri pentru a depista dendinta
dinamica este nevoie de a austa seria. Exista citeva metode de ajustare a
seriilor cronologice: nivelarea seriei cu ajutorul mediei de grup si mediei
glisante si majorarea intervalului. Ajustarea nivelurilor seriei cronologice se face
insa numai dupa analiza profunda a cauzelor prin care se exprima oscilarea
acestor niveluri.

28. Particularitatile legaturii de corelatie

Corelatia este o metoda Care ne permite sa cunoastem fenomenele din
natura si societate sub raportul interferentei lor, a conexiunilor in care se
gasesc. In statistica pentru studierea legaturilor multiple ce au loc in studierea
diferitor fenomene se foloseste notiunea de functie care consta in faptul ca
fiecare valori a variabilei independente x, numita argument ii corespunde
valoarea altei variabile numita functie y. Deosebim 2 tipuri de corelatie:
functionala (matematica) si statistica. In cazul corelatiei functionale, unei valori
determinate a unei independente ii corespunde strict o valoare a variabilii
independente y. In cazul corelatiei statistie, fiecarei valori numerice a variabilei
x corespund nu una ci mai multe valori a variabilei y.
Legatura de corelatie dupa forma poate fi: liniara sau neliniara, iar dupa
sens: directa si inversa. In cazul corelatiei liniare, schimbarilor uniforme a
valorilor medii a unei variabile au loc schimbari egale a altei variabile. Pentru
corelatia neliniara, schimbarilor uniforme a unei valori ii corespund valori medii
a altei variabile care poarta caracter de crestere ori micsorare. Aprecierea
legaturilor de corelatie liniara se realizeaza cu ajutorul coeficientului de
corelatie rxy, iar celor neliniare cu raportul de corelatie . Corelatii directe se
stabilesc intre fenomene care evoluiaza in acelasi sens, in aceeasi directie.
Corelatii inverse se stabilesc intre fenomene care evolueaza in sens opus.

29. Metoda de calcul coeficientului de corelatie dupa rang

(Spearmen)
In cazul in care dorim sa stabilim legatura de dependenta intre fenomene
cercetate pe esantioane mici (n<30), deci pe un nr redus de frecvente utilizam
coeficinetul de corelatie a rangurilor propus de savantul Spearmen (1904).
6 d2
Acest coeficient se noteaza cu si se determina dupa formula: =
n(n1) , in

care 1 este valoarea absoluta a coeficinetului de corelatie, coeficientul de

corelatie spearmen, 6 valoarea constanta, d2 suma patratelor
diferentelor dintre rangurile primui sir de variante si rangurile al doilea sir de
variante cu care se realizeaza.

30. Determinarea erorii medii a coeficinetului de corelatie

Daca coeficientul de corelatie a fost capatat pe baza unei selectii mici,
pentru a ne convinge ca el corespunde legaturii caracteristice pentru totalitatea
generala, trebuie calculata eroarea medie a coeficientului de corelatie si se
1r 2 xy
recurge la formula: m r=
n2

31. Metoda de calcul a coeficientului de corelatie (Pearson)

Legtura de depenten ntre dou sau mai multe fenomene sensul i
intensitatea acestuia se stabilec cu ajutorul coeficientului de corelaie liniar a
lui Bravais-Pearson. n seriile statistice simple, cnd n este mai mic ca 30 ,
coeficientul de corelaie se obtine raportind suma produselor dintre abaterile
de la medie aritmetica a valorilor fregventelor primului fenomen si abaterile de
medie aritmetica a valorilor fregventelor celui de al doilea fenomen la radacina
patrata din procesul realizat intre suma patratelor abaterilor de la media
aritmetica si valorilor fregventelor primului fenomen si suma patratelor de
media aritmetica a valorilor fregventelor celui de al doilea fenomen cu care se
coreleaza.

dx dy
r xy= , unde rxy coeficient de corelatie, dx dy suma
dx 2 dy 2
produselor dintre abaterile de Ma a valoriolor frecventelor celor 2 fenomene
(x si y) ce se coreleaza, dx 2 suma patratelor abaterilor de la Ma a
valorilor frecventelor fenoemenului x.