SANATATE PUBLICA

Universitatea Titu Maiorescu

Prof. Dr. Cristian Vladescu

 SANATATEA
Conform
Organizatiei
Mondiale a
Sanatatii
presupune

“bunăstarea completă fizică, psihică şi

socială, şi nu doar absenţa bolii sau
handicapului“.
CONCEPTUL DE SANATATE
I. Abordarea « negativa »
a. Funcţie de starea organelor şi sistemelor
din organismul uman.
b. Capacitatea corpului de a functiona ca un
tot.
II. Abordarea «pozitivă »
OMS - “bunăstare fizică, psihică şi socială şi
nu simpla absenţă a bolii sau a infirmităţii” -
capacitatea de a relationa cu mediul
CONCEPTUL DE SANATATE
• Modelul medical al sănătăţii
- Rol esential al serviciilor de sănătate
- Intervenţii focalizate sectorial
• Modelul holistic, multifactorial
- Rol esential pentru factorii determinanti
- Intervenţii intersectoriale
DETERMINANŢII STĂRII DE SĂNĂTATE
 Riscul de boală
coronariană

Sedentarism: 37%

Supercolesterolemie
(>5,2 mmol/l): 46%

Obezitate: 6%

Fumat: 19%
Hipertensiune arterială
(>140/90 mmHg): 13%
Starea de sanatate si factorii de risc la nivelul UE
D.A.L.Y.
Determinaţii stării de sănătate şi politicile
corespunzătoare

Politica de sănătate

comportament

Sistem de asistenţă
biologie sanitară
Politica

de îngrijiri
mediu
sanitare

- social

- fizic
Impactul principalilor determinanți asupra stării de sănătate:
 SERVICII DE SĂNĂTATE
îngrijiri primare
servicii de spital
medicamente
etc.

ALŢI DETERMINANŢI AI
SĂNĂTĂŢII
educaţia
RESURSE SĂNĂTATE STARE DE BINE
programe de securitate a GENERALĂ
veniturilor
locuri de muncă
nepericuloase
etc.

ALŢI DETERMINANŢI AI
BUNĂSTĂRII
produse de consum
transport
apărare
etc.

Determinantii starii de sanatate si alocarea resurselor in societate

i
 SANATATEA PUBLICA – DEFINITIE (I)

• “identificarea nevoilor de sănătate şi organizarea de

servicii de sănătate comprehensive la nivel populaţional,
incluzând astfel procesul de informare în vederea
descrieriirii stării de sănătate a populaţiei şi mobilizarea
resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stări.
Deoarece esenţa sănătăţii publice este starea de sănătate
a populaţiei, aceasta include organizarea personalului şi a
unităţilor medicale în vederea furnizării tuturor serviciilor
de sănătate necesare pentru promovarea sănătăţii,
prevenirea bolilor, diagnosticarea şi tratamentul bolilor şi
reabilitarea fizică, socială şi profesională” (Frenk,J. 1993)
Sanatatea Publica (II)
• Se adresează sănătăţii individului, fie prin
mecanism direct, fie prin mecanism indirect.
• Abordarea indirectă are ca scop principal reducerea
factorilor de risc (fizici sau sociali) din mediu
(consum pasta, sapun, apa/canal, proteine q )
• Abordarea directă presupune lucrul individual cu
pacientul sau clientul (de ex. programul de
vaccinare a copiilor).
 
 Sănătate publică vs. Medicină clinică
Sănătate publică Medicină clinică

Paradigmă intervenții asupra mediului, stilului îngrijiri medicale acordate individului

de viață

Domeniu populația individul

 Acționează pentru stabilirea diagnosticului problemei stabilirea diagnosticului pacientului;

de sănătate a comunității; tratamentul și îngrijirea pacientului
prevenirea bolilor și promovarea
sănătății întregii comunități

Utilizează rezultatele cercetării și sistemul de anamneza, examenul clinic, investigațiile

supraveghere a bolilor paraclinice
ARII SI DISCIPLINE IMPLICATE IN
SANATATEA PUBLICA

Epidemiologie
Biostatististica
Demografia
Promovarea sanatatii si prevenirea
imbolnavirilor
Educatia pentru sanatate
Medicina Bazata pe dovezi si ghidurile de
practica
Etica medicala si drepturile pacientilor
Management si administratie sanitara
Politici si sisteme de sanatate(gl.h)
TIPURI DE PREVENTIE IN SANATATEA PUBLICA

Tipul de Preventie Definitie Exemple

Prevenirea dezvoltării initiale Imunizare, reducere expunerii

Preventie Primară
a unei boli la un factor de risc

Depistarea precoce a unei boli

Screening pentru diferite
Preventie Secundara existente in scopul reducerii
forme de cancer
severitatii si a complicatiilor

Reabilitarea dupa AVC sau

Preventie Tertiara Reducerea impactului bolii
IM
 Misiunile şi serviciile esenţiale ale
sănătăţii publice
Responsabilităţi / misiuni ale sănătăţii publice:
•  Prevenirea epidemiilor şi răspândirii bolilor.
• Protecţia de pericole ecologice.
• Prevenirea traumatismelor.
• Promovarea şi încurajarea practicilor comportamentale
sănătoase.
• Asigurarea acţiunilor de răspuns în catastrofe
• Asigurarea calităţii şi accesibilităţii serviciilor medico-sanitare.
 Servicii sanitare publice esenţiale (I):

• Monitorizarea stării sănătăţii pentru identificarea

si ierarhizarea problemelor sanitare.
• Diagnosticul şi investigarea problemelor sanitare
şi a pericolelor pentru sănătatea comunităţii.
• Informarea, educarea populaţiei referitor la
problemele sanitare.
• Mobilizarea forţelor comunitare şi organizarea
acţiunilor de rezolvare a problemelor sanitare.
• Promovarea strategiilor şi planurilor de suport a
eforturilor sanitare ale individului şi comunităţii.
 ORGANIGRAMA SECTORULUI SANITAR
Relaţiile dintre actorii implicaţi în sistem

Curtea de Conturi

Colegiul Casa Ministerul Ministerul Ministerul

Medicilor Naţională Sănătăţii Finanţelor Muncii şi
de Protecţiei
Colegiul Consiliul
Asigurări Sociale
Farmaciştilor Judeţean
Consiliile locale

Colegiul Casa Direcţia

Medicilor Judeţeană de Judeţeană
Colegiul Asigurări de Sănătate Prefectura Direcţia Direcţia
Farmaciştilor Publică Judeţeană Judeţeană
Consiliul Finanţe
-filiala a Muncii şi
judeţeană- Director Publice Protecţiei
Judeţean
(b) Sociale
(a)

Comisia de
(c)
Control al Calităţii
control contract
Spitale Ambulator Dispensare subordonare colaborare
Servicii sanitare publice esenţiale (II):
• Elaborarea şi întărirea legilor şi regulamentelor în domeniul
promovarii şi ocrotirii sănătăţii.
• Asigurarea accesului la serviciile medico-sanitare personale
necesare
• Evaluarea şi expertiza stării de sănătate a forţei de muncă.
• Evaluarea eficacităţii, accesibilităţii şi calităţii serviciilor medico-
sanitare.
• Căutarea ştiinţifică a noilor concepte şi soluţii ale problemelor
sanitare.
• Organizarea sistemelor de sanatate pentru atingerea
obiectivelor de eficienta si eficacitate
 Actorii implicati in activităti de
sănătate publică

Statul

Partide politice Furnizori

Patronat
Case de Asigurări Organizaţii
internaţionale
Grupuri de interese
Organizaţii
profesionale
mass-media
Sindicate

Producători şi
distribuitori de Asociaţii
medicamente şi ale
pacienţilor ONG-uri
echipamente medicale
Demografie

Rata de mortalitate postneonatală

Demografie

Rata standardizată a mortalităţii prin neoplasm de col uterin

FORTA DE MUNCA IN SANATATE

Numărul de medici / 100000 locuitori

Cele mai vandute DCI din lista medicamentelor
compensate si gratuite (ca valoare), 2005

1.Peginterferon alfa-2a

2.Ribavirinum

3.Olanzapinum

4.Amoxicillinum+acidum clavulanicum

5.Ginkgo biloba

6.Enalaprilum

7.Omeprazolum

8. Amoxicillinum

9.Simvastatinum

10.Indapamidum

11. Clopidogrelum
 Densitatea medicală
in Romania
comparativ cu UE si fostele CEE
România ……………………….. 191.4 medici la 100000 locuitori

UE …….…………………… 297.5 medici la 100000 locuitori

CEE …………………………….. 311.1 medici la 100000 locuitori

 Numărul şi procentul medicilor care
lucrează în spital în ţări europene, 2008

Total medici spital Procent medici spital Locuitori/ 1medic spital

Franta 39880 22.5 1470

Cehia 8141 26.1 1265
Moldova 5092 33.8 844
Bulgaria 9796 34.4 843
Belgia 16020 39.8 637

Romania 16313 40.4 1382

Lituania 6273 42.9 590
Elvetia 10113 44.0 703
Estonia 1912 44.4 758
Ucraina 67266 46.0 744
Rusia 284326 46.1 515
Georgia 11555 47.1 467
Germania 135854 47.3 604
Slovenia 2251 50.0 877
Finlanda 7808 50.6 660
Ungaria 18646 51.7 541
Croatia 5393 52.4 835
Slovacia 10970 57.6 491
Portugalia 22501 72.3 444
.

Best Hospitals 2012 Specialty Search: Heart Score Reputation

 

#Cleveland Clinic 100.0 67.7%

1
#Mayo Clinic, Rochester, Minn. 79.7 51.1%
2
#Brigham and Women's Hospital, Boston 50.5 23.5%
3
#Johns Hopkins Hospital, Baltimore 48.6 19.8%
4
#Massachusetts General Hospital, Boston 47.6 20.4%
5
#New York-Presbyterian Univ. Hosp. of Columbia and Cornell 45.6 18.5%
6
#Texas Heart Institute at St. Luke's Episcopal Hospital, Houston 45.0 20.1%
7
#Duke University Medical Center, Durham, N.C. 42.2 16.2%
PERFORMANŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE ÎN ŢĂRILE
MEMBRE ALE O.M.S. (2000)
POZITIE ŢARA CRITERII PENTRU ANALIZA PERFORMANŢEI
1 FRANŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE ÎN ŢĂRILE
2 ITALIA
MEMBRE ALE O.M.S.
5 MALTA
9 AUSTRIA
14 GRECIA 1. NIVEL GLOBAL AL STĂRII DE SĂNĂTATE A
17 OLANDA POPULAŢIEI (S.M.V., CAUZE MORTALITATE
18 MAREA BRITANIE ŞI MORBIDITATE PE VÂRSTE, DECESE
25 GERMANIA EVITABILE, DALY)
30 CANADA 2. DISPARITĂŢI ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A
34 DANEMARCA POPULAŢIEI (INECHITAŢI)
37 S.U.A. 3. NIVEL GLOBAL AL MODULUI DE
38 SLOVENIA
RESPONSIVITATE A SISTEMULUI DE
43 CROAŢIA
SĂNĂTATE (SATISFACŢIA PACIENŢILOR+
48 CEHIA
50 POLONIA EFICIENŢA SISTEMULUI )
55 ALBANIA 4. DISTRIBUŢIA RESPONSIVITĂŢII LA
62 SLOVACIA NIVELUL A DIFERITE CATEGORII
66 UNGARIA POPULAŢIONALE (CUM SUNT SERVITE
70 TURCIA DIFERITE CATEGORII POPULAŢIONALE)
77 ESTONIA 5. DISTRIBUŢIA POVERII FINANCIARE
99 ROMANIA
PENTRU SERVICIILE DE SĂNĂTATE LA
102 BULGARIA
NIVELUL POPULAŢIEI
104 ARMENIA
106 YUGOSLAVIA
130 FEDERAŢIA RUSĂ
 CARACTERISTICI ALE UNUI MODEL IDEAL DE
SANATATE
• Universalitate: toti cetatenii au acces la asistenta sanitara de baza independent de
capacitatea de plata.
• Calitate crescuta a serviciilor sanitare oferite
• Un puternic sector privat de sanatate complementar
• Libertate de alegere pentru pacienti
• Servicii de sanatate eficiente pe baza unui sistem de rationalizare bazat pe nevoi
si rezultate
• Respect pentru intimitate si demnitate individuala
• Un sistem solid de colectare a datelor utilizat in mod consecvent pentru luarea
deciziilor de politica sanitara
• Structurarea serviciilor de sanatate astfel incat sa faciliteze un model integrat
de asistenta sanitara
• Un sistem care sa raspunda atat nevoilor de sanatate individuale cat si celor
comunitare
• Reglementarei care sa stimuleze raspunderea in ceea ce priveste protectia
consumatorilor de servicii de sanatate
• Accentul pus pe strategii pe termen lung care sa se adreseze problemelor legate
de prevenirea imbolnavirilor, promovarea sanatatii si prezervarea calitatii vietii