SINDROAME RADIOLOGICE

1. SINDROMUL PARIETAL

2. SINDROMUL PLEURAL

3. SINDROAMELE PULMONARE

a. SINDROMUL ALVEOLAR

b. SINDROMUL INTERSTITIAL

c. SINDROMUL BRONSIC

d. SINDROMUL VASCULAR

e. SINDROMUL PARENCHIMATOS
4. SINDROMUL MEDIASTINAL
 SINDROMUL MEDIASTINAL

1. DEFINITIE
2. ELEMENTE DE ANATOMIE TOPOGRAFICA
3. COMPARTIMENTAREA MEDIASTINULUI
4. METODE DE EXAMINARE
5. SEMIOLOGIE RADIOIMAGISTICA
6. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR
7. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI MIJLOCIU
8. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI POSTERIOR
 Compartimentarea mediastinului

Model
tricompartimental Dresler Model tricompartimental Shields
 Compartimentarea mediastinului
Modelul traditional tricompartimental
De profil:
Anterior:
delimitat în faţă de stern, iar posterior de un
plan ce trece prin faţa anterioară a arborelui
traheo-bronşic şi posterior de cord.
mijlociu:
detelimitat anterior de planul de mai sus şi
posterior de un plan ce trece pe faţa
anterioară a corpilor vertebrali.
posterior:
este constituit de şanţurile latero şi
costovertebrale

Incidenţa de faţă:

superior: situat deasupra porţiunii

orizontale a aortei.

mijlociu: situat între mediastinul superior

şi cel inferior -nivel carina
 CARACTERELE GENERALE ALE
OPACITATILOR MEDIASTINALE

 LIMITA EXTERNA NETA SI CONTINUA

 FORMA CONVEXA SPRE PLAMAN

 RACORD IN PANTA LINA CU MEDIASTINUL

 LIMITA INTERNA NEDELIMITABILA (SILUETA)

 SEMIOLOGIA GENERALA A
OPACITATILOR MEDIASTINALE

 DEPLASARI ALE LINIILOR

MEDIASTINALE
 SEMNUL SILUETEI
 SEMNUL CERVICO-TORACIC
 SEMNUL CONVERGENTEI HILULUI
 SEMNUL ACOPERIRII HILULUI
 SEMNUL “ICEBERG” – ului
 SEMNUL ATRACTIEI ESOFAGULUI
 CARACTERELE GENERALE ALE OPACITĂŢILOR
MEDIASTINALE

unice sau multiple

formă rotundă, ovalară, neregulată

dimensiuni de la câţiva milimetri la mai mulţi centimetri

contur extern net şi continuu, convex spre plămân ,se racordează în pantă lină cu marginea
mediastinului

limita internă invizibilă „înecată” de restul mediastinului-omogenă

CT poate stabili originea in functie de densitate

hidrică
vasculară
parenchimatoasă densă,
iodofilă
chistică
lipomatoasă
 HIPERTRANSPARENŢE MEDIASTINALE

prezenţa de aer sau gaz în zonele unde acesta nu ar trebui

să existe
pneumomediastin,
mediastinite,
abcese mediastinale
hernii ale organelor cavitare abdominale.
Computer tomografia este metoda de elecţie pentru
diagnostic, aceasta poate preciza prezenţa gazului în
orice zonă şi în cantităţi oricât de mici
 CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE

Calcificările pot apare în oricare structură

mediastinală

Aspectul radiologic este variabil în funcţie de organul

interesat şi de natura procesului patologic căruia i se
datorează.
CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE
 Etiologia maselor mediastinale
Anterior

tumori tiroidiene (guşa cervico-toracică)-

adenomul paratiroidian-
tumorile lojei timice (timom),
tumorile limfotimice
chistul pleuropericardic
teratomul-
adenopatii-limfoame-
lipoame sau lipomatoză difuză
anevrism aortic-
 Etiologia maselor mediastinale
mediastinul mijlociu

tumori tiroidiene (guşa inter-traheo-esofagiană)-

chistul bronhogenic, rar paraesofagian
adenopatii benigne sau maligne
chiste hilare-
anevrism aortic
hiernii hiatale
 Etiologia maselor mediastinale

mediastinul posterior
tumori neurogene benigne sau maligne
tumori endocrine
anevrismul aortei descendente toracice-
adenopatii
inflamaţiile ţesuturilor moi în patologia vertebrală
(infecţii, tumori)
mediastinite acute- cronice
guşa plonjantă posterior
SINDROMUL MEDIASTINAL

LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR

HIPERTROFIA TIMUSULUI

BILOBARA UNILOBARA
ANEVRIM DE AO
 ANEVRISME DISECANT AL AORTEI ASCENDENTE

DISECŢIA DE AORTĂ

A.A., sex F., 64 ani.

Dg. de trimitere: Disecţie de aortă
ascendentă.
C.T.: Disectie aortă ascendentă.
De Backey tip II.
ADENPOPATIE
HILARA
ANEVRISMUL ARTEREI PULMONARE

M.F., sex F., 68 ani.

Dg. de trimitere: Tumoră parietală toracică sternoclaviculară
dreaptă.
C.T.:
Anevrism de trunchi arteră pulmonară şi dilataţia arterelor
pulmonare, confirmat angiografic.
Calcificări ganglionare precarinal şi paraesofagian.
PERICARDITA