Radio Merge 2

Radiodiagnosticul
mediastinului
Metodele de investigaţie ale
mediastinului
฀ Examenul radioscopic televizat
฀ Examenul radiografic simplu
฀ Examenul tomografic in plan frontal
฀ Examenul angio-pneumo-cardiografic
฀ Examenul bronhoscopic şi bronhografic
฀ Examenul scintigrafic pulmonar
฀ Examenul prin tomografie axială computerizată
฀ Examenul prin rezonanţă magnetică
฀ Examenul baritat esofagian
฀ Punctia biopsie cu ac fin ghidata CT
Mediastinul
฀ Spatiul anatomic marginit lateral de plamani,
anterior de stern, posterior de vertebre, superior de
apertura toracica iar inferior de diafragm.
Tipuri de opacitati mediastinale
1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

ovoidală (chist dermoid) ; 3) calcificare marginală (chist,
anevrism)
4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

boselată (teratom) 6) opacitate rotundă cu margini difuze
7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

trapezoidală (limfosarcom) ; 9) opacitate paramediană imprecis
delimitată (mediastinită)
10) opacitate mixtă
toraco-mediastinală
(tumoră malignă) (după
Bariety-Coury)
Topografia principalelor tumori
mediastinale
1 - guşă retrosternală ;
2 - timom, hemangiom ;
3 – teratom ;
4 - limfom malign primar ;
5 – guşă retrotraheală ;
6 – tumori neurogene ;
7 – tumori esofagiene
mediastinale
8 - chist tiroidian ;
9- chist timic ;
10 – teratom chistic ;
11- mezoteliom ;
12 – chist bronhogenic ;
13 – meningocel ;
14 – chist neuroenteric ;
15 – limfangiom
mediastinale
16 – lipom timic ;
17 – chist dermoid ;
18 – lipom ;
19 – liposarcom.
(după Fraser-Pare :
modificat de Twinning-
Zuppinger)
Tumori mediastinale
1 VCS 2 atriul stg 3 arc aortic 4 art pulm 5 VS 6 VD 7 crosa aortei 8 atriul stg 9 VS
Definitie
฀ Sindromul mediastinal reprezinta suma semnelor
radiologice care traduc existenta de tesuturi
dense, fluid sau gaz in interiorul mediastinului
asociind, de regula, marirea sa de volum difuza
sau localizata .
13
Pneumomediastin ฀ Gaz vizibil injurul
arterei pulmonare si gaz
patruns prin eventratie
diafragmatica.
Pneumomediastin
Compartimentarea mediastinului
฀ Incidenta de profil:
฀ Anterior: delimitat in fata de stern, iar
spre posterior de un plan ce trece pe
fata anterioară a arborelui traheo-
bronsic şi posterior de cord.
฀ mijlociu: delimitat anterior de planul
de mai sus si posterior de un plan ce
trece la 1 cm posterior de fata
anterioară a corpilor vertebrali.
฀ posterior: este constituit de santurile
latero si costovertebrale
Incidenta frontala:
superior: situat deasupra
porţiunii orizontale a aortei
mijlociu: situat între
mediastinul superior si
carina
inferior: situat inferior de
planul ce trece la nivelul
carinei
16
Intrapulmonar vs. Mediastinal
Compartimentele
mediastinului
Compartimentele
mediastinului
Model Model tricompartimental

tricompartimental Shields
Tumora mediastinala – localizare
In mediastinul anterior In mediastinul posterior

(NU depaseste cranial clavicula) (se proiecteaza si cranial de
clavicula)
Semnul
cervico-toracic
Semnul cervico-toracic
Liniile jonctionale
฀ Rosu-linia
jonctionala
posterioara
30%
฀ Albastru-linia
jonctionala
anterioara
40%
Linia jonctionala anterioara
Linia jonctionala posterioara
Linia jonctionala posterioara
Recesul
azygo-esofagian
Liniile
paravertebrale
Recesul
azygo-esofagian
Recesul azygo-esofagian
Semnul
acoperirii
hilare
Semnul
acoperirii
hilare
Semnul acoperirii hilare
Mediastin anterior
฀ Timus (organul misterului–Galen din Pergamum)
฀ Statii ganglionare
฀ Aorta ascendenta
฀ Artera pulmonara
฀ Nervii frenici
฀ Tiroida
Semiologia opacitatilor mediastinale
฀ Semnul cervico-toracic
฀ Semnul toraco-abdominal
฀ Semnul convergentei
hilului
฀ Semnul acoperirii hilare
฀ Semnul siluetei
฀ Deplasarea liniilor
mediastinale
฀ Semnul atractiei esofagului
36
฀ Semnul toraco-
abdominal
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
37
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
38
hilului
฀ Semnul siluetei
mediastinale
39
Procese patologice ale etajului superior al
mediastinului anterior
∙ Guşa toracică retrosternală
฀ Guşa toracică retrosternală - total, sau în cea mai mare
parte în torace, având sediul median.
฀ Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

inferior şi extern convex, bine delimitat, cu aspect de
“cască inversată”.
฀ Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

apare calcificări care sunt dispuse sub formă de lizereu
calcar sau neregulat la nivel intraparenchimatos.
฀ Prezenţa calcificărilor impune diagnosticul diferenţial

cu calcificările la nivelul crosei, cu calcificări ale
anevrismelor de aortă, cu calcificări ale ganglionilor
latero-traheeali, precum şi cu calcificări din
parenchimul pulmonar.
฀ Examenul radioscopic televizat este cel care precizează

diagnosticul, datorită mobilităţilor imaginilor calcare în
cursul tusei şi deglutiţiei.
∙ Guşa retroclaviculară dreaptă
฀ opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul superior în

drepta, traheea şi aorta fiind deplasate în stânga.
฀ Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

brahiocefalic (prezintă pulsaţii proprii).
∙ Guşa toracică aberantă
฀ sediul variat în mediastin;
฀ opacitate rotundă sau ovalară;
฀ poate deplasa organele mediastinale (traheea, aorta,

esofagul)
Metastaza mediastin anterior -
seminom
Gusa intratoracica
Adenom tiroidian
∙ Guşa intratoracică malignizată
฀ Radiologic:
1.semne de infiltraţie tumorală, constând în
2.pierderea mobilităţii,
3.contururi imprecise.
∙ Anevrismul trunchiului brahio-cefalic
฀ Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

dreaptă a mediastinului superior.
฀ Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

prezentând mişcări sincrone cu restul mediastinului.
฀ Kimografic prezintă pulsaţii proprii.

∙ Procese patologice ale timusului.
฀ Hipertrofia timusului la sugari;
฀ Procese benigne : timoame
฀ Procese maligne primitive timice.

Timom
Timom: CT IRM
Timom chistic
Tumora
chistica
de
origine
timica.
∙ Hipertrofia timusului
฀ Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

compresie a traheei.
฀ Radiologic: opacitate cu forme variate (rotundă,

ovoidală,, trapezoidală, în formă de butoi, în ceas de
nisip, panza de corabie) cu contururi net delimitate şi
structură omogenă care lărgeşte mediastinul superior,
unilateral sau bilateral.
฀ in profil opacitatea se proiectează în mediastinul

anterior, obturând spaţiul clar retrosternal. În inspir,
opacitatea se alungeşte cranio-caudal şi se subţiază,
conturul extern deplasându-se medial. În expir,
opacitatea se scurtează cranio-caudal şi se lărgeşte
lateral.
฀ alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind

lateral imaginea cordului bilateral, până la nivelul
diafragmului, sugerând aspect de pericardită.
Hipertrofie de timus
∙ Tumorile maligne primitive ale timusului.

฀ Tumorile maligne ale timusului sunt rare : 3/4 sunt sarcoame şi 1/4
epitelioame. Sunt întâlnite la adulţi.
฀ Radiologic:
● Lărgirea mediastinului anterior, superior şi mijlociu având o situaţie
mediană.
● La început contururi nete, arcuite, ulterior şterse, imprecise.
● Opacitatea tumorală se măreşte progresiv.
● Diametrul orizontal al opacităţii este mai mare decât cel vertical.
● Produce fenomene de compresiune.
Procese patologice ale etajului mijlociu al
∙ Chistele dermoide
฀ Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică având contur

extern convex, net delimitat cu bază largă de implantare pe
mediastin cu structură omogenă sau neomogenă (prezintă imagini
calcare cand sunt de dimensiuni mari).
฀ Produc deplasarea mediastinului numai în cazurile în care prezintă
dimensiuni mari.
฀ Uniloculare sau multiloculare cu incizuri pe contururi determinate
de fenomene inflamatorii asociate.
฀ Diagnosticul diferenţial cu adenopatiile mediastinale este dificil.
∙ Chistele bronhice.
฀ Chistele bronhice derivă din diverticulii traheei ; în cazul
în care chistul bronşic nu are legătură cu traheea se
realizează aspectul pseudotumoral, formaţiunea
conţinând lichid.
฀ În cazurile în care există comunicare cu traheea chistele
conţin aer.
฀ Pe peretele chistului se pot depune săruri calcare.
฀ Radiologic apar ca opacităţi rotunde situate în
mediastinul anterior. În unele cazuri prezintă mobilitate
în cursul tusei şi deglutiţiei.
Tumora invaziva
timica.
Chist bronsic gigant

Chist bronsic – IRM in T1 si T2

Teratom chistic
∙ Chistele pericardice
฀ Derivă din pericard, comunicând cu cavitatea
pericardică.
฀ Radiologic: opacităţi cu margini nete, care fac corp
comun cu imaginea cordului, de care nu pot fi
disociate.
฀ Forma lor se modifică în raport cu amplitudinea
respiraţiei.
฀ Nu prezintă mobilitate în timpul tusei şi deglutiţiei.
Chist pericardic
Procese patologice ale etajului inferior al
∙ Chistele pleuro-pericardice
฀ sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

proiectându-se în sinusul costofrenic anterior,
suprapunându-se peste marginea cordului.
฀ radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau

poliedric.
฀ Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

∙ Diverticulii pericardici
฀ formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

pericardul, având peretele cu aceeaşi structură cu a
pericardului şi conţinutul aeric sau lichidian.
฀ dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având

un diametru de 8-9 cm.
฀ Radiologic:opacitate omogenă, de intensitatea imaginii cordului,
cu contur extern regulat, convex, bine delimitat.
฀ Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir (semnul

lui Jansson) - in inspir se alungeşte şi se îngustează, iar în expir, se
scurtează şi se lărgeşte.
฀ Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind asemănătoare pe

conturul diverticulului cu cavităţile cardiace adiacente.
฀ Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

radiologic modificându-se numai în cazul apariţiei unor
complicaţii (inflamaţii, hemoragii).
฀ Pericardita închistată
฀ Clinic: sindrom de iritaţie sau compresie mediastinală; în
antecedentele bolnavului episod clinic pericardic
฀ Examenul radiologic opacitate intensa, omogena, cu
contur exetrn convex, care face corp comun cu opacitatea
cordului, faţă de care nu se poate departaja la examenele
în incidenţe diferite.
฀ Contur cu mici neregularităţi, datorită aderenţelor
pericardice ;
฀ Calcificări pericardice uneori; iar la examenul radioscopic
televizat
฀ Semnul Jansson este absent.
∙ Anevrismul cardiac.
฀ Apare pe fondul unui infarct miocardic.
฀ Radiologic:
● dilataţie circumscrisă a peretelui unei cavităţi cardiace.
● bombare limitată a conturului cordului, cu pulsaţii diminuate ;
● kimografic croşete cu caracter paradoxal în zona anevrismului.
∙ Pleurezia mediastinală antero-inferioară.
฀ Radiologic :
● opacitate triunghiulară,
● intensitate mare cu vârful în hil şi baza pe diafragm,
● structura omogenă,
● conturul extern liniar bine delimitat.
∙ Hernia diafragmatică.
฀ Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o opacitate cu

structură omogenă sau neomogenă,
฀ Situată în regiunea sinusului cardio-diafragmatic anterior,
฀ Radioscopic: caracterul particular al acestei hernii reprezentat de
labilitatea imaginii radiologice în cursul examinării.
฀ Examenul irigoscopic precizează diagnosticul şi pune în evidenţă
colonul opacefiat herniat trans-diafragmatic în cavitatea toracică.
Procesele patologice ale mediastinului
mijlociu
฀ Tumorile maligne traheo-bronşice
฀ Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

bronşiilor primare, iar cînd există , este net mediastinal.
฀ Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul

bronşic, în rest fiind situată mai ales în ţesutul conjunctiv
mediastinal.
฀ Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

din hemoptizii, dispnee, wheezing şi stridor.
Procesele patologice ale mediastinului mijlociu
-continuare-
฀ Examenul radiologic trebuie să evidenţieze cele două componente,
intrabronşică şi extrabronşică.
฀ Radiografia standard de faţă şi de profil: opacitate intensă, omogenă,
de dimensiuni variate, situată în zona juxtahilară, cu contur
neregulat şi şters, care face corp comun cu mediastinul şi nu poate fi
separată de acesta în nici o incidenţă ; dacă tumora este mică,
aceasta se confundă cu opacitatea hilară care îşi măreşte diametrul.
฀ Radiografia cu raze dure pune în evidenţă diminuarea de calibru a
traheii sau a bronhiei primitive ;
฀ Tomografia în plan bronşic evidenţiază existenţa formaţiunii
endobronşice şi diminuarea de calibru, la fel ca si explorarea CT.
mijlociu
฀ Chistul bronhogenetic
฀ Chistul bronhogenetic sau disembriomul homoplastic respirator - tumoră
congenitală întîlnită în mica copilărie sub forma unui chist cu conţinut lăptos
sau maroniu murdar, rotund, ovalar sau piriform, de volum variat, cu un
diametru mediu de 5 cm.
฀ Localizarea - de obicei la nivel de bifurcaţie, dar poate fi găsit şi în vecinătatea
arborelui traheobronşic.
฀ Radiologic : opacitate de cele mai multe ori omogenă, rar cu nivel de lichid sau
pulbere calcară la polul inferior; conturul precis delimitat, intensitatea mică, iar
cînd este la nivelul bifurcaţiei se observă clar pe secţiunile tomografice.
฀ Pe incidenţa de profil se situează în compartimentul mijlociu, însă prin creştere
poate să se dezvolte spre compartimentul anterior, rar spre cel posterior.
฀ În unele cazuri poate avea mişcări de ascesionare în deglutiţie (ROBINS), sau se
poate deforma în inspiraţie profundă (MILLER).
Chist bronhogen
Chist bronhogen
mijlociu
฀ Chistul pleuropericardic
฀ Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice,

chistul pleuropericardic este o tumoră congenitală care apare datorită
aberaţiei în formarea cavităţii celomice, situată în etajul inferior al
mediastinului mijlociu, cel mai frecvent în unghiul cardio-sterno-
diafragmatic.
฀ În majoritatea cazurilor tumora este unică, dispusă mai ales în dreapta,
rotundă sau ovalară, de dimensiuni foarte variate, de regulă între 5-10 cm, de
aspect chistic, cu pereţi subţiri, uneori comunicînd cu cavitatea pericardică.
฀ Radiologic- opacitate cu contur precis, de formă rotundă sau ovalară,
omogenă, permanent lipită de cord situată în unghiul
sternocardiodiafragmatic.
฀ Rar conturul este şters, formaţiunea deformîndu-se în inspir profund.
฀ În caz de pneumoperitoneu chistul pleuro-pericardic se situează net
supradiafragmatic, iar în caz de pneumotorace în mediastin
Chist pleuro -pericardic
mijlociu
฀ Necroza ţesutului grăsos pericardic

฀ Constituie o eventualitate foarte rară.
฀ Apare la obezi, care prezintă dureri retrosternale asemănătoare cu cele din
infarctul pulmonar sau cardiac.
฀ Radiografic punga de grăsime de la vîrful cordului prezintă un contur şters.
฀ Procesele patologice ale mediastinului mijlociu se caracterizează prin
predominenţa proceselor tumorale propriu zise şi a proceselor adenopatice
de natură tumorală sau inflamatorie.
฀ Procesele adenopatice se caracterizează prin opacităţi mediastinale care
prezintă un contur în arcuri, ovalar sau rotund, care prin fuzionarea şi
suprapunerea formaţiunilor adenopatice conduc în final la realizarea unui
contur policiclic.
฀ Aspectele radiologice sunt foarte asemănătoare, indiferent de natura
inflamatorie sau tumorală a adenopatiilor, astfel că diagnosticul pozitiv şi
diferenţial se poate face numai în strînsă legătură cu contextul clinic de
evoluţie.
mijlociu
Adenopatii mediastinale tumorale
∙ Limfogranulomatoza malignă HODGKIN
฀ Aspecte radiologice variate :

∙ lărgirea unilaterală a mediastinului,care prezintă contur
convex,cu unul sau mai mulţi ganglioni măriţi la nivel
hilar;
∙ adenopatii bilaterale cu contur policiclic;
∙ opacitate în coloană realizată de formaţiunile
adenopatice,care deplasează extern elementele
vasculare mediastinale;
∙ adenopatii mediastinale cu opacităţi lineare spre
parenchimul pulmonar.
mijlociu
∙ Limfosarcomul mediastinal
฀ Este a doua tumoră malignă ca frecvenţă a mediastinului avînd
predilecţie pentru adolescenţii de sex masculin.
฀ Radiologic: opacitate mediastinală, cu contur neregulat sau sinuos,
cu convexitate externă care se dezvoltă rapid.
฀ Aspectele radiologice care se pun în evidenţă demonstrează:
∙ lărgirea mediastinului bilateral, care are un contur poliarcuat ;
∙ lărgirea mediastinului în formă de coloană cu contur linear ;
∙ opacitate mediastinală cu aspect de butoi.
฀ Procesul tumoral se extinde la plămîn din aproape în aproape, alteori
determinînd metastaze pulmonare sau pleurale cu formarea de
colecţii lichidiene.
฀ Radioterapia de probă determină regresiunea rapidă a masei
adenopatice.
• Limfogranulomatoza Hodgkin.
1 – opacitate policiclică unilaterală
2 – opacitate policiclică bilaterală
3 – opacitate în coloană
4 – opacitate policiclică bilaterală cu prelungiri
în parenchim
• Limfosarcomul mediastinal :
5 – opacitate policiclică bilaterală asimetrică
6 – opacitate în butoi
7 – opacitate în coloană
mijlociu
∙ Reticulosarcomul mediastinal
฀ Seamănă foarte mult cu limfosarcomul mediastinal. Evoluţia este
rapidă cu invazia plămînului, iar radiosensibilitatea este variabilă,
în general mai redusă decît a limfosarcomului şi a bolii Hodgkin.
∙ Limfomul mediastinal recidivant malign Brill-
Symmers
฀ Examenul radiologic pune în evidenţă adenopatii traheo-bronşice
uni sau bilaterale de diferite dimensiuni, cu indivi-dualizarea
ganglionilor. Adenopatia me-diastinală poate fi recidivantă, iar
evoluţia gravă spre caşexie, cu perioade scurte de remisiune.
Diagnosticul pozitiv este punctat prin evidenţierea granulomatozei
gigante foliculare maligne.
mijlociu
∙ Adenopatiile din limfoleucoze
฀ Radiologic :
∙ opacitate unică sau multiplă, cu diametrul de 1-3 cm, fără
fuzionare ;
∙ lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

imprecis, fără aspecte de compresiune ;
∙ adenopatii hilare bilaterale izolate ;
∙ adenopatie unilaterală.
Procesele patologice ale mediastinului mijlociu
∙ Adenopatiile mediastinale maligne metastatice
฀ Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele

bolnavului a unui cancer primar : bronşic, esofagian,
mamar, gastric.
฀ Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

radiosensibilitate variată, în raport cu caracterul tumorii
primare.
Limfangiom
mijlociu
Adenopatii mediastinale inflamatorii
∙ Tuberculoza gangliobronşică
฀ Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat, de

obicei unilateral, cu contur net delimitat, care fac corp
comun cu opacitatea mediastinală.
฀ În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.
฀ Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

posterior ; în cazul coexistenţei unui focar pulmonar -
etiologie bacilară.
mijlociu
∙ Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-Schaumann

฀ opacităţi adenopatice bilaterale, mai rar unilaterale, la care se asociază
leziuni parenchimatoase, nefiind exclusă posibilitatea unor leziuni în oase,
ficat, tegumente etc.
฀ Clinico-radiologic - trei forme : mediastinală pură, mediastino-pulmonară şi
pulmonară pură, determinate de stadiul bolii.
฀ Radiologic adenopatia realizează o opacitate hilară, la început unilaterală, de
dimensiuni modeste, ovalară sau policiclică, net conturată, opacitate care
creşte în dimensiuni şi în intensitate şi în maximum 3 luni devine bilaterală,
dar nu obligatoriu simetrică.
฀ Evoluţia lentă şi adesea spontan regresivă după 1-2 ani, sau poate trece în
stadiul al doilea, cu apariţia unor modificări parenchimatoase, concomitent
cu scăderea în dimensiuni a maselor ganglionare.
฀ Diagnosticul diferenţial radiologic: limfosarcomul, boala Hodgkin, limfomul
giganto-folicular, adenopatia din tuberculoză, din unele boli infecto-
contagioase etc.
mijlociu
∙ Adenopatiile sindromului Loffgren
฀ Sindromul Loffgren este caracterizat de triada

adenopatii, eritem nodos şi artralgii.
฀ Debutează cu erupţie cutanată, urmată de artralgii.
฀ Adenopatiile sunt unice sau multiple, cu contur net
delimitat, unghiul de unire al ganglionilor fiind ascuţit.
฀ Evoluţia este regresivă, pe parcursul a câtorva săptămîni.
mijlociu
∙ Adenopatia din tuberculoza secundara
฀ Constituie o eventualitate extrem de rară, apariţia ei fiind legată de

stadiul de alergie tuberculoasă al adultului, de cele mai multe ori şi
cu alte localizări ganglionare tuberculoase.
฀ Frecventă la adulţii tineri, cu un tablou clinic necaracteristic.
฀ Examenul radiologic relevă imaginea unei adenopatii fără semne

patognomonice, de dimensiuni variate, cu contur net, ovalară sau
polilobată, mai ales unilaterală ;
mijlociu
∙ Alte adenopatii mediastinale.
฀ Adenopatiile în cursul infecţiilor pulmonare acute sau cronice se pot

constata în unele bronhopneumonii, infecţii virotice, micoze, la unii
cardiaci.
฀ Adenopatiile din pneumoconioze prezintă foarte frecvent calcificări
în coajă de ou.
฀ Adenopatiile din bolile dismetabolice pot apare în unele dereglări
metabolice cum ar fi xantomatoza, fibroza chistică de pancreas etc.
฀ Adenopatia hiperplazică (Castelman) este de origine necunoscută ;
apariţia ei este marcată de o opacitate mică, solitară hilară sau
paratraheală, cu contur net sau lobulat, fără calcificări, dar de
dimensiuni ce pot ajunge pînă la forme tumorale.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
฀ Tumorile nervoase (disembrioame homoplastice nervoase)
฀ Tumorile nervoase :
∙ tumori avînd punctul de plecare din nervii periferici, neuro-fibromul şi
neurilemomul, avînd origine din ţesutul endoneural, respectiv din teaca lui
Schwann ; tot aici este cuprins schwanomul malogn (neurofibrosarcomul) ce
poate fi primar malign. Acest grup de tumori poate fi asociat cu
neurofibromatoza Recklinghausen.
∙ tumori care iau naştere din ganglionii simpatici, ganglio-neuromul şi

neuroblastomul (simpaticoblastomul) - primul este benign iar celelalte două
maligne.
∙ tumori care apar din celule paraganglionare : feocromocitomul şi

paragangliomul (chemodectomul), care amândouă pot fi benigne sau maligne,
avînd punctul de pornire din sistemul simpatic sau parasimpatic.
Procese patologice ale mediastinului
posterior – etajul superior
฀ Radiologic: opacităţi rotunde sau ovalare, dispuse în

şanţurile costo-vertebrale, în orice loc de-a lungul
colanei dorsale, avînd dimensiuni variate de la 2-3 cm
pînă la 15-20 cm diametru în formele gigante.
฀ Conturul este precis delimitat, structura este omogenă,
uneori cu calcificări în interiorul tumorii.
mediastinului posterior
Schwanom
Neurofibrom
Schwanom
dorsal
∙ Ganglioneurinomul
฀ Tumoră benignă care ia naştere din proliferarea elementelor
conjunctive ale lanţului simpatic juxtavertebral sau ale nervilor
intercostali.
฀ Radiologic: opacităţi rotunde sau ovoidale, cu structură omogenă şi
contur net delimitată, care este agăţată de coloana vertebrală, încît în
orice incidenţă am rota bolnavul, opacitatea nu îşi modifică forma şi
topografia.
฀ Dimensiunile variază de la 3-4 la 8-9 cm în lungime şi 3-4 cm în
lăţime, sediul variabil, mai frecvent în regiunea suprahilară.
฀ Tumora produce compresiunea arcurilor costale posterioare şi a
corpilor vertebrali de vecinătate, producand atrofie prin compresiune.
฀ Arcurile costale posterioare sunt subţiate, erodate, deformate şi
îndepărtate ; corpii vertebrali adiacenţi tumorii au gaura de conjugare
lărgită, iar pediculii vertebrali erodaţi.
∙ Abcesul rece din tuberculoza vertebrală sau boala

POTT
฀ Examenul radiologic în incidenţa de faţă pune în evidenţă prezenţa
unei opacităţi rotunde sau fusiforme, cu contururi bine delimitate,
proiectată pe una sau pe ambele margini ale mediastinului.
฀ Pe imaginea de profil se constată proiectarea opacităţii peste
coloana vertebrală cu osteoporoza şi osteoliza centrate pe un cuplu
vertebral, tasarea corpilor vertebrali afectaţi, pensarea şi apoi
dispariţia spaţiului intervertebral, neregularităţi de contur ale
spaţiului articular, modificări de ax şi de poziţie ale corpilor
vertebrali afectaţi, cu formarea de ghibus.
∙ Meningocelul
฀ Meningocelul : hernia leptomeningelui printr-o gaură de conjugare,
fiind unic sau multiplu, unilateral sau bilateral.
฀ Examenul radiologic este total asemănător cu cel al tumorilor
nervoase, dar gaura de conjugare este lărgită ; diagnosticul este
tranşat de examenul mielografic cu contrast pozitiv, cînd susbstanţa
de contrast trece şi în meningocel.
∙ Megaesofagul
฀ Radiologic: lărgire a mediastinului pe conturul drept, iar pe profil
voalarea spaţiului clar retrocardiac.
฀ Administrarea de contrast opac evidenţiază calibrul extrem de mărit
al esofagului, care conţine resturi alimentare, lichid de hipersecreţie,
realizîndu-se un aspect mlăştinos, neomogen
∙ Diverticolul esofagian
฀ Plus de umplere (deverticulum=deviere), situat în orice regiune a
esofagului de la gura lui Kilian pînă la cardie, putînd să fie de
pulsiune, de tracţiune şi micşti (vezi patologia esofagiană).
∙ Cancerul esofagian
฀ Examenul cu suspensie baritată pune în evidenţă semne tipice de
neoplasm localizat în treimea mijlocie a esofagului, cu stenoză
excentrică, contur imprecis, neregulat, semiton malign, relief
anarhic, amputare de pliuri, invazia organelor de vecinătate, etc.
฀ Hernia hiatală a stomacului se poate evidenţia

prin opacefierea mediastinului postero-inferior, în
special după administrarea de contrast opac (vezi
patologia diafragmului).
Concluzii
Patologia mediastinala, foarte bogata si complexa
poate fi evidentiata cu ajutorul explorarilor radio-
imagistice care contribuie in mod substantial la
stabilirea diagnosticului pozitiv si diferential in vederea
aplicarii unui tratament medico-chirurgical adaptat la
fiecare bolnav in parte in functie de suferinta pe care o
prezinta.
LP
SINDROAME RADIOLOGICE
1. SINDROMUL PARIETAL
2. SINDROMUL PLEURAL
3. SINDROAMELE PULMONARE
a. SINDROMUL ALVEOLAR
a. SINDROMUL INTERSTITIAL
a. SINDROMUL BRONSIC
a. SINDROMUL VASCULAR
a. SINDROMUL PARENCHIMATOS
4. SINDROMUL
MEDIASTINAL
SINDROMUL MEDIASTINAL
1. DEFINITIE
2. ELEMENTE DE ANATOMIE TOPOGRAFICA
3. COMPARTIMENTAREA MEDIASTINULUI
4. METODE DE EXAMINARE
5. SEMIOLOGIE RADIOIMAGISTICA
6. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR
7. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI MIJLOCIU
8. LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI POSTERIOR
Definiţie
฀ Sindromul mediastinal reprezintă suma semnelor

radiologice care traduc existenţa de ţesuturi dense, fluid
sau gaz în interiorul mediastinului asociind de regulă
mărirea sa de volum difuză sau localizată
elul traditional tricompartimental
De profil:
Anterior:
delimitat în faţă de stern, iar
posterior de un plan ce trece prin
faţa anterioară a arborelui
traheo-bronşic şi posterior de
cord.
mijlociu:
detelimitat anterior de planul de
mai sus şi posterior de un plan
Incidenţa de faţă:
฀ ce trecesituat
superior: pe faţa anterioară
deasupra porţiunii a
orizontale avertebrali.
corpilor aortei.
฀ mijlociu: situat între mediastinul
posterior:
superior şi cel inferior -nivel carina
este
฀ inferior:constituit de
situat inferior
trece la nivelul carinei
şanţurile
de planul ce
latero şi costovertebrale
CARACTERELE GENERALE ALE
OPACITATILOR MEDIASTINALE
▪ LIMITA EXTERNA NETA SI CONTINUA
▪ FORMA CONVEXA SPRE PLAMAN
▪ RACORD IN PANTA LINA CU MEDIASTINUL
▪ LIMITA INTERNA NEDELIMITABILA (SILUETA)

SEMIOLOGIA GENERALA A
OPACITATILOR MEDIASTINALE
▪ DEPLASARI ALE LINIILOR

MEDIASTINALE
▪ SEMNUL SILUETEI
▪ SEMNUL CERVICO-TORACIC
▪ SEMNUL CONVERGENTEI HILULUI
▪ SEMNUL ACOPERIRII HILULUI
▪ SEMNUL “ICEBERG” – ului
▪ SEMNUL ATRACTIEI ESOFAGULUI
CARACTERELE GENERALE ALE OPACITĂŢILOR
MEDIASTINALE
฀ unice sau multiple

฀ formă rotundă, ovalară, neregulată
฀ dimensiuni de la câţiva milimetri la mai mulţi centimetri
฀ contur extern net şi continuu, convex spre plămân ,se racordează în
pantă lină cu marginea mediastinului
฀ limita internă invizibilă „înecată” de restul mediastinului-omogenă
฀ CT poate stabili originea in functie de densitate
฀ hidrică
฀ vasculară
฀ parenchimatoasă densă,
฀ iodofilă
฀ chistică
฀ lipomatoasă
HIPERTRANSPARENŢE MEDIASTINALE
฀ prezenţa de aer sau gaz în zonele unde acesta nu ar trebui să existe
฀ pneumomediastin,
฀ mediastinite,
฀ abcese mediastinale
฀ hernii ale organelor cavitare abdominale.
฀ Computer tomografia este metoda de elecţie pentru diagnostic,

aceasta poate preciza prezenţa gazului în orice zonă şi în cantităţi
oricât de mici
CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE
฀ Calcificările pot apare în oricare structură

mediastinală
฀ Aspectul radiologic este variabil în funcţie de organul

interesat şi de natura procesului patologic căruia i se
datorează.
CALCIFICĂRILE MEDIASTINALE
฀ Aspectul radiologic al calcificărilor:
฀ 1).Adenopatiile calcificate pot avea aspect de: „bulgări” în
tuberculoză, histoplasmăză sau mai rar în limfoamele
tratate;calcificările arciforme în „coajă de ou” apar în silicoză şi
mai rar în sarcoidoză şi în micoze.
฀ 2).Calcificările vasculare sunt calcificări fine, semicirculare,
localizate la nivelul aortei ateromatose, arterelor coronare şi
mult mai rar la nivelul arterei pulmonare.
฀ 3).Calcificările cardiace apar în pericardita constrictivă
tuberculoasă.
฀ Calcificările sunt observate la nivelul valvulelor, coronarelor, la
nivelul pereţilor unui anevrism cardiac.
฀ 4).Calcificările tumorale pot fi: nodulare, sunt excepţionale de
tip periferic în chistele bronhogene
Etiologia maselor mediastinale
฀ Anterior
฀ tumori tiroidiene (guşa cervico-toracică)-

฀ adenomul paratiroidian-
฀ tumorile lojei timice (timom),
฀ tumorile limfotimice
฀ chistul pleuropericardic
฀ teratomul-
฀ adenopatii-limfoame-
฀ lipoame sau lipomatoză difuză
฀ anevrism aortic-
฀ herniile prin orificiul Morgangni
฀ mediastinul mijlociu
฀ tumori tiroidiene (guşa inter-traheo-esofagiană)-

฀ chistul bronhogenic, rar paraesofagian
฀ adenopatii benigne sau maligne
฀ chiste hilare-
฀ anevrism aortic
฀ hiernii hiatale
฀ mediastinul posterior
฀ tumori neurogene benigne sau maligne
฀ tumori endocrine
฀ anevrismul aortei descendente toracice-
฀ adenopatii
฀ inflamaţiile ţesuturilor moi în patologia vertebrală
(infecţii, tumori)
฀ mediastinite acute- cronice
฀ guşa plonjantă posterior
LEZIUNI ALE MEDIASTINULUI ANTERIOR

HIPERTROFIA TIMUSULUI
BILOBA
RA UNILOBAR
ANEVRISME DISECANT AL AORTEI ASCENDENTE
DISECŢIA DE AORTĂ
A.A., sex F., 64 ani.

Dg. de trimitere: Disecţie de
aortă ascendentă.
C.T.: Disectie aortă ascendentă.
De Backey tip II.
ANEVRISMUL ARTEREI PULMONARE
M.F., sex F., 68 ani.

Dg. de trimitere: Tumoră parietală toracică sternoclaviculară
dreaptă.
C.T.:
Anevrism de trunchi arteră pulmonară şi dilataţia arterelor
pulmonare, confirmat angiografic.
Calcificări ganglionare precarinal şi paraesofagian.
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
Sindromul vascular pulmonar
Definitie
Este ansamblul de informaţii obţinute cu ajutorul unei

radiografii toracice standard care poate evidenţia modificări
fiziologice sau patologice ale vaselor pulmonare, prin
modificarea hemodinamicii locale.
Elemente de anatomie
฀ Vascularizaţia plămânului este formată dintr-o
circulaţie funcţională reprezentată de mica
circulaţie (ventricul drept, pulmon şi atriu stâng) şi
de o circulaţie nutritivă ce ţine de circulaţia
sistemului aortic (circulaţia bronşică, ramuri din
intercostale, ramuri din aorta toracică)
฀ Vascularizaţia funcţională este asigurată de

trunchiul pulmonar cu cele două ramuri ale lui:
artera pulmonară dreaptă şi artera pulmonară
stângă şi de cele patru vene pulmonare : două drepte
şi două stângi.
฀ Vascularizaţia nutritivă este asigurată de către

arterele bronhice din aorta toracică, respectiv de
către venele bronhice (tributare venelor
brahiocefalice la stânga şi venei azigos la dreapta).
Elemente de fiziologie
Regimul presional al plamanilor în ortostatism este în funcţie de efectul

gravitaţiei, care creează diferenţe între presiunea hidrostatică la baze, în
porţiunea medie şi apicală.
În porţiunea apicală, presiunea alveolară este superioară celei arteriale şi

venoase. Capilarele sunt puţin funcţionale, iar alveolele destinse. Transparenţa
pulmonară este mare, iar desenul pulmonar sărac.
În porţiunea medie, presiunea arterială este superioară celei alveolare şi celei

venoase .
În porţiunea bazală situaţia este inversată. Presiunea arterială şi venoasă sunt

superioare presiuniii alveolare. Capilarele sunt destinse la maximum iar
alveolele parţial colabate. Pulmonul este puţin transparent, iar desenul
pulmonar este cel mai bogat.
Fiziopatologia vascularizatiei pulmonare in cursul cardiopatiilor
฀ La subiectul sanatos in ortostatism,
vascularizatia pulmonara este
predominanta la baze datorita
diferentei de presiune intre apex si
baze de cca 25 cm coloana de apa.
฀ In pozitie Trendelenburg distributia e

predominant apicala.
฀ Cresterea debitului cardiac in conditii

de efort la subiecti santosi (fara
cresterea rezistentei periferice
pulmonare) determina cresterea
presiunii pulmonare predominant la
nivel apical ducand la egalizarea
vascularizatiei intre baze si zona
apicala pulmonara
Fiziopatologia vascularizatiei pulmonare in cursul
cardiopatiilor
฀ Un obstacol in calea reintoarcerii venoase pulmonare

(stenoza mitrala de ex.) determina o hipertensiune venoasa
pulmonara masurabila prin nivelul presiunii capilare
pulmonare blocate: presiunea capilara medie normala este
de 5-10 mmHg.
฀ In functie de diferenta de presiune dintre baze si apex, vor

aparea diferite modificari vasculare :
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de 10 – 15 mmHg

฀ Determina o egalizare a vascularizatiei intre baze si
zonele apicale pulmonare.
฀ Poate aparea si la subiectii normali (chiar si in
absenta cresterii debitului cardiac)
฀ Este un semn fiabil numai comparativ, evaluat in
evolutie fata de un cliseu anterior.
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de 15 – 25 mmHg
฀ Vascularizatia pulmonara diminua la nivelul bazelor

(unde presiunea este cea mai mare) ceea ce duce la
redistribuirea vascularizatiei spre regiunile apicale,
unde presiunea este mai redusa (si unde in consecinta
edemul interstitial are mai putine conditii sa se
produca).
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de aproximativ 25 mm Hg

฀ redistributiei circulatiei se adauga aparitia unui edem
interstitial, la nivelul bazelor: un edem
peribronhovascular cu un contur flu al vaselor,
aparitia liniilor lui Kerley si a unei linii opace
periferice pleurale (colectii minime pleurale).
cardiopatiilor
฀ Presiune capilara de aproximativ 35mmHg

฀ determina producerea unui edem alveolar: aparitia de
opacitati cu contur flu, rau delimitate, cu prezenta
bronhogramei aeriene, situate in ansamblu in jurul
hilurilor sub forma de aripi de fluture (corpul fiind
reprezentat de mediastin).
฀ Sub tratament tonicardiac si diuretic aceste opacitati
alveolare de EPA se remit rapid
฀ Precapilar
฀ Capilar
฀ Postcapilar
Sector precapilar
฀ A) Hipervascularizatie -hiperemie pulmonara.
฀ boli cu sunt stg.-dr (DSA)

฀ hipervolemie (IR cu sdr. nefrotic)
฀ hiperchinezie (hipertiroidism)
dsa
฀ Rx:
฀ reducerea transparentei pulmonare
฀ cresterea grosimii desenului pulmonar
฀ absenta sindromului alveolar sau interstitial
฀ artera pulmonara in hil de dimensiuni crescute
plamin hipervascularizat
Boala mitrala: edem linii kerley B

Sector precapilar
฀ B) hipovascularizatie - olighemie
฀ bilateral (tetralogia Fallot)

฀ unilateral (stenoze de artera pulmonara
congenitala sau dobandita ;ex:sdr. Mc Leod)
฀ Rx:
฀ hipertransparenta pulmonara difuza
฀ desen pulmonar gracil
฀ hil ↓, dar uneori ↑
฀ C) hipertensiune pulmonara precapilara

฀ spasm arteriolar de protectie a segmentului
din aval
฀ Rx:
฀ hil, vase perihilare dilatate, amputate cu
reducerea desenului vascular in periferie
(unde plamanul apare hipertransparent)
฀ dilatarea cavitatilor cardiace drepte
Sector precapilar
฀ hipovascularizatie - olighemie
฀ bilateral (tetralogia Fallot)

฀ unilateral (stenoze de artera pulmonara
congenitala sau dobandita ;ex:sdr. Mc Leod)
฀ Rx:
฀ hipertransparenta pulmonara difuza
฀ desen pulmonar gracil
฀ hil ↓, dar uneori ↑
฀ hipertensiune pulmonara precapilara
฀ spasm arteriolar de protectie a segmentului

din aval
฀ Rx:
฀ hil, vase perihilare dilatate, amputate cu
reducerea desenului vascular in periferie
(unde plamanul apare hipertransparent)
฀ dilatarea cavitatilor cardiace drepte
Sindromul vascular
Sectorul capilar
฀ Cauze:
฀ compromiterea patului capilar prin
฀ procese de fibroza interstitiala
฀ hiperinflatie alveolara
฀ Rx:
฀ sdr. interstitial / bronsic
฀ hipertensiune pulmonara
Sectorul postcapilar
Staza venoasa pulmonara
-afectiuni ce blocheaza intoarcerea sangelui
spre AS
acuta
฀ prin insuficienta ventriculara stg ac.
฀ Rx:
฀ sdr. alveolar = EPA
cronica
฀ prin acumulare pasiva de sange in
teritoriul venos
฀ Rx.:
฀ redistributia vasculara
฀ edem interstitial: linii Kerley, desen
reticular, micronoduli
฀ edem alveolar in ariile pulmonare
neprotejate; nu se mai produce odata cu
aparitia HTP
Hipertensiunea arterială pulmonară
฀ HTP postcapilară
(insuficienţa cardiacă
stângă)=stază vasculara
pulmonară ce apare prin
afecţiuni ce blocheză
întoarcerea sângelui spre AS
Malformaţii arteriale pulmonare
1. Absenţa arterei pulmonare:
Radiografia standard evidenţiază:
฀ plămân mic homolateral

฀ atracţia mediastinului
฀ ridicarea cupolei diafragmatice
฀ hil mic
฀ diminuarea unilaterală a opacităţilor pulmonare vasculare cu aspect
hipertransparent al parenchimului
฀ semne de hipervascularizaţie de origine sistemică:
฀ mici vase subţiri şi reticulare perihilar
฀ îngroşare pleurală
฀ crestături costale (eroziuni)
Oligemie
Hiperemie
Edem interst
HTPV grd III
Edem alv
Edem alv
Absenta arterei pulmonare
Alte malformatii arteriale
2. Artere pulmonare ce iau naştere din aortă
3. Artera pulmonară stângă retrotraheală
4. Anevrisme arteriovenoase congenitale
5. Stenoze ale trunchiului arterial pulmonar şi ale

ramurilor sale (coarctaţii)
6. Anevrismul congenital de arteră pulmonară
7. Dilataţia arterei pulmonare şi a ramurilor sale

Sindromul vascular pulmonar -urgente medicale
EDEM PULMONAR ACUT

Depasirea capacitatii interstitiului si capilarelor, transsudat
alveolar, inundatie alveolara.
Rx.:-opacitati bazale crescatoare rapid cranial; aspect

nouros, “vatos”, vag nodular, amorf, nesistematizat,
perihilar bilateral.
-pleurezie - transsudat bilateral;
-cardiomegalie cu semne clinice de insuficienta cardiaca
Dg.dif.: alte cauze de edem pulmonar acut:toxic,gaze etc.
(cordul normal).
Embolia si infarctul pulmonar
Definitie: obstructie acuta a unui ram arterial pulmonar cu

material embolic migrat.
Etiologie:-tromboflebita membre inferioare, pelvis, VCI
1 STADIUL PRECOCE:Rx: pulmon normal, sau proiemina conul
AP; hipertransparenta sistematizata; Scintigr.perfuzie:=zona
hipo/afixatoare; Angio AP: obstructia ram AP cu absenta
vascularizatiei infra-tromb; Rad.interventionala:-cateterism
selectiv ram trombozat si perfuzie fibrinolitica
(Uro/Streptokinaza);
-pulverizare mecanica si aspirare (catetere speciale)
Embolii multiple,iterative=boala tromboembolica=>HTP=>CPC.
2 STADIUL TARDIV=INFARCT:opacitate sist.”pneumonia

like”;banda;nodular-ovala;complicatii:excavare,abcedare
Embolia si infarctul pulmonar
Plamin hipovascularizat:
infarcte multiple post-embolii pulmonare repetate
Radiografie toracica Computer

incidenta PA tomografie-
Malformaţii venoase pulmonare
Sunt adesea suspectate pe radiografia clasică şi diagnosticul
este confirmat prin CT sau IRM, tehnici care permit, în cele mai
multe cazuri, evitarea efectuării unei angiografii.
Anomalii de calibru
obstrucţie printr-un inel fibros sau o diafragmă

฀ hipoplazie
฀ atrezie.
Sindromul vascular-sumarizare
Fluxul sanguin pulmonar depinde de
-integritatea patului vasc.;
-debitul arterial pulm.
-presiunea art/venoasa.
Alterarea acestor factori duce la
modificari morfo-functionale ,decelabile imagistic.
PLAMINUL HIPOVASCULARIZAT
Cauze: -hipoplazie artera pulmonara - Sdr. Mc. Leod;
-stenoza arteri pulmonare (congenitala, dobindita);
-embolia pulmonara;
-shunturi cardiace dreapta-stinga (tetrada Fallot)
Aspecte radiologice:- hipertransparenta pulmonara;
- desen pulmonar sarac, difuz/ localizat.
Metode imagistice:-ecocardio.;scintigrafia perfuzie Tc99;DSA
Rad.Intervent.:arteriografie selectiva pulmonara +
tromboliza (mecanica, urokinaza)
Sindromul vascular -sumarizare
PLAMINUL HIPERVASCULARIZAT
a Tip arterial: : marirea calibrului vascular+-cresterea

fluxului arterial fara cresterea rezistentei periferice; cord
“sportiv-”
-shunt stg - dr. cu cresterea rezistentei periferice
exemple - DSA;DSV
b Tip venos: - creste presiunea post-capilara; staza
vasculara
- linii Kerley B;
- apicalizarea desenului vascular prin
dilatare
venoasa (redistributie apicala)
HTAP
HTP A+V
.
EDEM INTERST
Edemul interstiţial
Rx evidentiaza :
฀ Liniile Kerley B
฀ Bandă opacă de contur
pleural axilar sau bazal
฀ Nodulii interstiţiali
฀ Modificări de
configuraţie ale
cordului
Edemul alveolar
aspectul clasic de „aripi de fluture”.
Rx evidentiaza :
฀ Opacitati confluente,
nesistematizate, bilaterale,
predominant la baze
฀ Predomina in regiunea
perihilara
฀ De regula asociaza epansament
pleural sau ridicarea cupolei
diafragmatice
CURS TORACE
APARATUL RESPIRATOR
PROF.DR. IOAN CODOREAN

Dr. Dragos Cuzino
SINDROAME RADIOLOGICE
SINDROAMELE PULMONARE
ALVEOLE = SINDROM ALVEOLAR
INTERSTITIU = SINDROM INTERSTITIAL
LICHID± SINDROM
CELULE
PARENCHIMATOS
VASE = SINDROM VASCULAR
BRONSII = SINDROM BRONSIC

Sindromul parenchimatos pulmonar
1. DEFINITIE
2. NODULUL PULMONAR SOLITAR
3. MACRONODULI PULMONARI MULTIPLI
4. CANCERUL BRONHO-PULMONAR
5.PNEUMONII ACUTE SUPURATE
6.TUBERCULOZA PULMONARA
Sindromul parenchimatos pulmonar
• Reprezinta totalitatea informaţiilor radiologice privitoare la

un grup de afectiuni parenchimatoase pulmonare, care nu
respecta teritoriile definite histologic si nici semnele
radiologice ale celorlalte sindroame pulmonare.
• Etiologic
–afecţiuni neoplazice primitive sau secundare

– afecţiuni inflamatorii foarte agresive (necrozante)care în
evoluţie asociază cavităţi sau noduli pulmonari
Semnele generale ale leziunilor din
sindromul parenchimatos
• sunt inconjurate de parenchim aerat indiferent de

incidenta
• cand sunt periferice se racordeaza in panta brusca

cu peretele toracic sau mediastinal
• hipertransparentele se asociaza cu reducere de

calibru si numar a vaselor pulmonare
Sindromul parenchimatos
In cadrul sindromului parenchimatos pulmonar se descriu două tipuri de

leziuni:
noduli pulmonari intraparenchimatoşi
cavităţi intrapulmonare
SINDROMUL PARENCHIMATOS
1. macronoduli solitari intraparenchimatosi

- unici - multipli
• benignI – benignI
– sancru de inoculare » tuberculoame
– tuberculom » infiltrate
– infiltrat tuberculos tuberculoase
– caverna neevacuata » caverne neevacuate
– chist hidatic » chiste hidatic
– tumori pulmonare benigne: » tumori pulmonare
» adenom benigne:
» hamartom adenomatoza
– abces pulmonar neevacuat » aspergiloza
– aspergiloza » abcese pulmonare
neevacuate
– silicoza
» silicoza
– hematom posttraumatic
» infarcte pulmonare
– infarct pulmonar
» noduli reumatoizi
– angiom pulmonar
» infiltrate fugace
– nodul reumatoid
– infiltrat fugace
• malignI
– cancer bronsic – malignI
– metastaza pulmonara unica » cancer bronhiolo-
alveolar
» metastaze
pulmonare
Nodulul pulmonar solitar(NPS)
Opacitate pulmonara unica, cel mai adesea de forma rotund-
ovalara, dar uneori neincadrabila intr-o forma geometrica, cu
diametrul maxim mai mic sau egal cu 3 cm
Etiologie
Formatiuni tumorale
Benigne
Maligne -Hamartom
-Hamartocondrom
-Carcinoame pulmonare primitive -Fibrom
-Limfoame pulmonare primitive -Condrom
-Metastaze pulmonare unice -Leiomiom
-Lipom etc.
.
La limita dintre malign si benign
-Carcinoidul pulmonar primitiv
Etiologie
• Leziuni inflamatorii infectioase sau neinfectioase
-Granulomatoase
-infectioase -TBC
-neinfectioase -Sarcoidoza
-Granulom plasmocitar
-Granulomatoza Wegener
-Poliartrita reumatoida
-Infiltratul Loffler
-Pneumonii rotunde -acute
-cronice
-Abcese pulmonare
-Atelectazii rotunde.
-Chiste hidatice
-Aspergilom -pulmonar
-bronsic
INCIDENTA NSP
• Frecventa crescuta:
-Tumorile pulmonare maligne -peste 40%
-Adenocarcinomul - cel mai frecvent
-Afectarea TBC -peste 20%
-Tuberculomul - cel mai frecvent
• Frecventa medie (~3%):
-Hamartoamele
-Metastazele pulmonare unice
-Chistele hidatice
-Atelectazia rotunda
-Carcinoidele
-Infarctele pulmonare
• Toate celelalte etiologii sunt extreme de rare
Stabilirea diagnosticului etiologic al
NPS
• Criterii clinice
-Varsta
-Statutul de fumator sau nefumator
-Contactul TBC sau TBC in antecedente
-Existenta unei tumori maligne in antecedente
• Date de laborator
-Examenul sputei
-bacteriologic,inclusiv pentru BK
-citologic-celule neoplazice
-Examenul histopatologic sau citopatologic al produsului
recoltat
prin bronhoscopie sau PBAF ghidata CT
• Bronhoscopie
• Examen CT
Criteriile de interpretare CT
ale NPS (1)
1. Diametrele NPS
-eventuala modificare in timp -crestere, rata cresterii
-scadere sub tratament
-disparitie cu sau fara tratament
2. Semnul convergentei vaselor
3. Semnul haloului
4. Conformatia marginilor: -margini neregulate
-margini rotunjite
-margini lobulate
5. Aspectul contururilor: -contururi nete
-contururi infiltrative
6. Localizarea: -periferica
-centropulmonara
-lobara si segmentara
7. Eventuala relatie cu pleura: -retractia pleurala
-infiltratia pleurala
Criteriile de analiza ct ale
NPS (2)
8. Relatia cu bronsiile: -dezvoltarea intrabronsica
-existenta bronhogramei aerice
-bronsii stenozate
-bronsii amputate
-bronsii dilatate
9. Studiul densitatilor si al structurii generale
a)densitati -solide
-lichidiene
-de tesut adipos
b)structura -omogena
-neomogena – analiza cauzelor
10. Aspectul eventualelor caverne
11. Aspectul eventualelor calcificari
12. Modalitatea de captare a substantei de contrast
13. Evidentierea CT a unor metastaze fara expresie clinica,
radiologica sau de laborator
Diametrul maxim al NPS
• Indiferent de diametrul maxim, peste

40% din NPS sunt de etiologie
maligna .
• Cresterea diametrului la doua
examene succesive suspiciune de
malignitate.
• Cresterea continua a diametrelor la 3
examene succesive pe parcursul a 6
luni-1 an, este un indiciu cert de
malignitate.
• Scaderea continua a diametrului
maxim la examene succesive pe 6
luni -1 an, sub tratament TSS este un
indiciu clar de TBC.
• Disparitia completa a unui NPS in
decurs de cateva zile, fara tratament -
diagnostica pentru infiltrat Löffler .
Semnul convergentei vaselor
• Definitie: directionarea micilor

vase adiacente NPS catre
leziune.
• Suspiciune de malignitate:
apare frecvent in
adenocarcinom.
semnul haloului
• Definitie: existenta unei
infiltratii perilezionale cu
aspect de sticla mata,
care bordeaza NPS in
intregime sau partial.
Diagnostic anatomopatologic
• Apare frecvent in postoperator – adenocarcinom
tumorile maligne
(indeosebi in
adenocarcinoame) si
relativ frecvent in TBC.
Diagnostic CT (proba
terapeutica) si bacteriologic –
leziune TBC
aspectul marginilor
• Definitie:
• reprezinta forma limitelor NPS fata de
parenchimul pulmonar adiacent.
Margini -neregulate - forma
neincadrabila geometric
-rotunjite -
-lobulate - boseluri la limita cu
parenchimul pulmonar
Asocierea marginilor lobulate cu cele
rotunjite ridica suspiciunea de
malignitate, dar este prezenta si in
tuberculoame
-hamartoame Margini rotunjite si
lobulate.
-carcinoid adenocarcinom.
aspectul contururilor
• Definitie: reprezinta
limita neta sau
infiltrativa a NPS fata de
inconjurator.
• Contururile
-nete
-infiltrative
• Contururile nete -
benignitate,
• infiltrative -pentru
malignitate sau pentru
afectiuni inflamatorii
cronice. Contururi infiltrative.
Contururi nete.
hamartom tuberculom
RELATIA NPS CU PLEURA
Retractia pleurala -
-este mai frecventa in
cancerul pulmonar, mai ales in
adenocarcinom.
Apare rar si in tuberculoame
Infiltratia pleurala
- -apare practic numai in Retractie pleurala. adenocarcinom.
neoplazii maligne si in Prezinta si bronhograma aerica.
tuberculoame
Infiltratie pleurala.( leziune TBC.)

hiperinflatia perilezionala
• Definitie:
– aparitia unor zone

buloase, fara structuri
vasculare, in jurul NPS.
• Indicator de mare
probabilitate pentru
adenocarcinom.
existenta si tipul calcificarilor
Calcificari masive (tuberculom.)

Localizarea NPS
Criteriu fara mare valoare diagnostica.
Singura indicatie relativa o reprezinta preferinta

TBC pentru lobii superiori si segmentele apicale
ale lobilor inferiori.
• Scopul principal al investigarii NPS este

stabilirea etiologiei maligne sau benigne si
orientarea in consecinta a atitudinii
terapeutice
Barbat, 67ani,Rx siCT -nodul pulmonar solitar.
Indicatia PET-CT:pt.aprecierea substratului malign /benign a leziunii
Examen AP:
carcinom cu
celule ovale.
NIRS TOKYO 2003

macronoduli intraparenchimatosi
• multiplii
benigni maligni
tuberculoame cancer bronhiolo- alveolar
infiltrate tuberculoase metastaze pulmonare
caverne neevacuate
chiste hidatice
tumori pulmonare
benigne: adenomatoza
aspergiloza
abcese pulmonare
neevacuate
silicoza
infarcte pulmonare
noduli reumatoizi
infiltrate fugace
Macronoduli intraparenchimatosi
Chiste hidatice multiple
2. cavitati intrapulmonare
■ cu pereti grosi
• abces pulmonar partial/total
evacuat
• caverna tuberculoasa recenta
• cancer pulmonar I excavat
• metastaze excavate
• aspergilom pulmonar excavat
• chsit hidatic partial / total
evacuat
■ cu pereti subtiri
• chist aeric
• plaman polichistic
• bule de emfizem
• pneumatocele
• bronsiectazii
• abcese , caverne vechi
Cancer pulmonar excavat
Cancer bronho-pulmonar
Cea mai frecventa localizare neoplazica
FUMATUL
Histopatologie: - carcinom epidermoid (squamos);
adenocarcinom; celula mica (“oat cells”); sarcom.
Anatomo-radiologic: - bronsii mari (central)

- bronsii mici (periferic)
- alveolar (rarissim).
Sediul fata de lumen: - endobronsic - atelectazie;
- exobronsic - ”iceberg”
Carcinomul bronsic - semne Rx
• Mase periferice
– excavare :
• 10-15% in cancerul periferic pe
rgr.
• mai bine demonstrata pe CT
• datorata necrozei centrale sau
formarii de abces secundar
obstructiei bronsice
• +/- nivel de lichid
• peretele cavitatii este de obicei
gros si cu contur intern neregulat,
nodular, dar uneori apare subtire
– bronhograma aeriana
• uneori in adenocarcinoame,
obisnuit in carcinomul alveolar
Cancer bronho-pulmonar lob superior drept
-tip endobronsic: obstructie bronsica si atelectazie secundar
a
Tomografie plana
Radiografie standard Bronhografie
Obstructia bronsiei primitive: atelectazia plm.stg.
Cancer endobronsic
CANCER EXOBRONSIC-
“MASIV AL HILULUI” CANCER NODULAR PERIFERIC
“Krebs füsse'"
Carcinomul bronsic
- cancerul virfului pulmonar (Pancoast)
• Rx
- masa + distructie osoasa
(coaste, vertebre, etc.)
- invadeaza plexul brahial si ggl.
simpatic cervical inferior - cel mai
bine demonstrat prin CT si IRM
• CT
– bun in special ptr. interesarea
osoasa
• IRM
– sectiunile in plan coronal si
sagital demonstreaza
raporturile tumorii cu plexul
brahial si vasele
subclaviculare
– . invadarea grasimii
extrapleurale
• Echografia
– prin fosa supraclaviculara ptr.
biopsie percutanata
Sindrom Pancoast - Tobias
Cancer bronhopulmonar periferic Cancer bronho-pulmonar:

apical sting cu distructia arcurilor extensie parietala
costale I - IV si a vertebrelor T1-
Rolul imagisticii
apreciaza extenzia loco-regionala
metode:- IRM,CT, angio pulmonara aspecte:- extensia
mediastinala - adenopatie, stenoza,
tromboza vcs;
- extenzia parietala - apex - sdr. pancoast-tobias;
- extenzia lobara - cancer lobar (“lobita
canceroasa”)
- invazie pericard - pericardita - ecocardiografia
evidentiaza complicatiile
- necroza - excavare - suprainfectia;
-invazia costala, pleurala
deceleaza metastazele
os - scintigr.; creier - IRM,CT; ficat, CT,IRM,US
CANCER PULMONAR METASTATIC
modalitati de diseminare:
- hematogena: noduli opaci diseminati
anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net,
forma rotunda (“lansare de baloane”). apar: cancer
primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata
- limfatica: limfangioza: diseminare peribonho-

vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane,
micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu
pleurezie. apar: sin, pancreas, stomac
- mixta: carcinomatoza “miliara”: diseminare in

interstitiu, limfatic si hematogen: micronoduli diseminati pe
fond trabecular bilateral; tendinta la conglomerare.
apar: sin, tiroida, digestiv
dg.diferential:bronhopneumonie, hidatidoza, miliara
tbc; silicoza, viroze, colagenoze
METASTAZE PULMONARE TIP HEMATOGEN
METASTAZE PULMONARE
DISEMINARE LIMFATICA
Pneumopatii acute supurate
ABCESUL PULMONAR
Etiologie: stafilococ, streptococ, Friedlander, amoebian etc.
Patogenie: - bronhogen (aerogen, abcedarea pneumoniei);

- hematogen (septicopioemie);
- contiguitate (plagi, fracturi, post-operator);
•Anatomie radiologica:
•- stadiu pre-supurativ (pre-vomica): bloc pneumonic atipic,
”amputat”; opacitate centrala intensa, nodulara;
•- stadiu supurativ (post-vomica):
-recent:”gura de cuptor”- imagine hidro-aerica cu nivel inalt, liniar,
neted si congestie in jur;
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel
opac periferic, gros (membrana piogena), cavitate cu perete rigid.
- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.
•Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;
- cronicizare impune tratament chirurgical
ABCES PULMONAR: faza pre-vomica
ABCES PULMONAR SECUNDAR
Nivel hidroaeric
pneumonie
pleurezie
ABCES PULMONAR SECUNDAR PNEUMONIEI
ABCES PULMONAR IN FAZA CRONICA "CHIRURGICAL ”
Pneumopatii acute supurate
STAFILOCOCIA PLEURO-PULMONARA
Copil 0-1 an; SIDA; alte imunodeficiente
Anatomie radiologica: - noduli bronhopneumonici;
- pneumonie extensiv/ agresiva;
- abcedare
- pneumatocele gigante;
- pleurezii purulente
- piopneumotorax
Evolutie: grava, rapida (ore).
GANGRENA PULMONARA
Supuratie grava cu germeni anaerobi; asociata cu imunodeficienta;
Anatomie radiologica: focare pneumonice, necroze masive si abcese;
Imagini complexe: opacitati extinse, imagine hidro-aerice
multiple
SUPURATIE PULMONARA STAFILOCOCICA
Dupa 2 SAPTAMANI
TUBERCULOZA PULMONARA
Etiologie:
Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)
CLASIFICARE:
Tuberculoza primara(primoinfectia);
Tuberculoza secundara (ftizia)
Tuberculoza pulmonara primara
Copil: 2-7 ani, rar adolescent.
Anatomie radiologica: COMPLEX PRIMAR RANCKE:

afect primar => limfangita=> adenita
(sancru inoculare=alveolita acinara)
Complex integral = “in haltera”
Obisnuit este vizibila doar adenopatia satelita, paratraheala
EVOLUTIE: - 90% vindecare spontana, ad integrum

sechele cicatrici fibro-calcare; viraj tuberculinic - imunitate;
- 10% complicatii: miliara; bronhopneumonie;
pneumonie cazeoasa cavitara;
caverna primara (asociat adenopatie)
COMPLEX PRIMAR TUBERCULOS RANCKE
AFECT
ADENITA
LIMFANGITA
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT: congestie perifocala
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT:periadenita
Triunghiul Sluka
COMPLEX PRIMAR TBC COMPLICAT
diseminarea hematogena= miliara tbc
ADENITA
SECHELE DUPA TBC PRIMARA
• calcificari in parenchim si
ganglionii regionali noduli fibrosi apicali sisubclaviculari
TUBERCULOZA SECUNDARA
1 Noduli fibrosi apico-subclaviculari: potential ftizio-
geni(BK “dormant”=>reactivare); Rx=micronoduli tip
Simon, Aschoff-Puhl,Hedwall;reactivare - leziune
activa subclaviculara.
2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa

nevindecabila spontan;Rx=nodul palid gr.II tip Assman(ro-
tund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)
Evolutie:necroza - cazeificare - excavare - CAVERNA
Caverna recenta:”racheta de tenis”:infiltrat partial excavat cu
bronsie de drenaj inflamata;
Caverna elastica: hipertransparenta
circumscrisa,ax mare orizontal,pereti supli;
Caverna scleroasa:
pereti grosi,rigizi,contur neregulat,fibroza si lez combinate in jur
FTIZIOGENEZA APICALA
Infiltrat precoce
ggl
NODULI FIBROSI APICALI =>POTENTIAL FTIZIOGENI

TUBERCULOZA CAZEOASA CAVITARA
DEBUT AL FTIZIEI ADULTULUI=CAVERNA
Tomografie plana
TBC SECUNDARA
FTIZIA
TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme

de caverne (“miez de pîine”); pneumonie cazeoasa;
bronhopneumonie.
TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar =
infiltrat blocat cu potential de reactivare.
TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX
TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza exten-
siva, pahipleurite,bronsiectazii, emfizem.
Forme particulare: MILIARA adultului; PLEUREZIA.
COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; FIBRO-
TORAX; CORD PULMONAR CRONIC; AMILOIDOZA
TBC SECUNDARA
FTIZIE: CAVERNA GIGANTA
Diseminare
controlaterala
TUBERCULOZA EXTENSIVA CAZEOASA
-Sisteme
de caverne
-pneumonie
cazeoasa lob
inferior sting
TUBERCULOZA CAZEOASA CAVITARA
Caverne, infiltrate, fibroza Tomografie plana

FTIZIE; PNEUMONIE CAZEOASA CAVITARA
FTIZIE:DISEMINARE BRONHOGENA
FTIZIE:DISEMINARE MILIARA
FTIZIE HIPERCRONICA & SECHELARA
FIBROTORAX TUBERCULOS
ASPERGILOM
Caverna tuberculoasA complicata

micotic
SINDROAME TORACICE
SINDROMUL INTERSTITIAL
Elemente de anatomie
3
Tesutul interstitial reprezinta scheletul
parenchimului pulmonar 2 1
Se clasifica in : 2
• sector axial(central(1)corespunzator
interstitiului peribronhovascular
• sector periferic(2) reprezentat de septurile
interlobulare si tesutul interstitial
subpleural
• sector intralobular (3)reprezentat de
peretii alveolari
Nu este vizibil in mod normal pe o radiografie
standard, dar devine vizibil in caz de ingrosare
patologica.
CT cu sectiuni fine permite studiul in detaliu al

patologiilor interstitiale.
Permite analiza leziunilor elementare si repartitia lor
atat in plan vertical si orizontal cat si in cadrul unui
lobul pulmonar secundar facilitand diagnosticul.
Definitie
Ansamblul de semne radiologice ce atesta ingrosarea tramei de tesut
conjunctiv al plamanului
din compartimentele peribronhovascular, interlobular, parietoalveolar.
DATORATE: LEZIUNI ELEMENTARE
• infiltratie lichidiane
(edem • Opacitati nodulare
hemodinamic,
inflamator, toxic) • Opacitati lineare
• staza venoasa • Opacitati reticulare
cronica sau
limfatica
• proliferarii de
celule anormale
Caracteristici radiologice:
• nesistematizate
• contur net
• absenta confluarii
• evolutie lenta
Cauzele sindromului
interstitial
I.Cunoscute :
A.Maligne : D.Iatrogene :
• limfangita carcinomatoasa • Leziunile radice
• limfomul • medicamente
• maladia Waldenstrom -amiodarona
(pneumonie limfocitara
interstitiala cu evolutie -bleomicina
cronica) -D-penicilamina
B.Infectioase: -metrotrexat
• mycobacteriene (B. Koch) -saruri de aur
• virale (varicelozoteriene) E. Prin hipersensibilizare
• parazitare( Pneumocistis (inhalare de agenti organici )
carini la HIV +) • alveolita alergica extrinseca –
• fungice (toxoplasmoze) plamanul crescatorilor de
C. Inhalatii : pasari / fermier/ umidificatori
• silicoza F.Edem pulmonar acut in
• azbestoza stadiu initial (de edem
• metale grele interstitial)
• antracoza
• berylioza
Cauzele sindromului
interstitial
II.Necunoscute( Idiopatice) :
• maladia Besnie-Boeck-Shaumann(sarcoidoza)
• fibroza interstitiala idiopatica
• colagenoze si vasculite ( sclerodermie, LED,poliartrita reumatoida,
maladia Wegener, poliarterita nodoasa, sdr. Goodpasture)
• histocitoza X
• Limfangio-meiomiomatoza
• pneumopatie cronica cu eozinofilie
• bronsiolite obliterante
• hemosideroza pulmonara cronica
• proteinoza alveolara
• microlitiaza alveolara
Etiologie: inflamatorie, neoplazica, vasculara,
colagenoze, pneumoconioze etc.
Semiologic:
1 imagini peribronhovasculare
- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;
- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;
- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => periferic;
- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept

interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte
de scara”;
- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice
Semiologie:
2 imagini interstitiale parenchimatoase
Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;
- lipsa sistematizarii;
- contur sters, aspect neomogen;
- intensitate mica, medie.
Aspecte radiologice: -”sticla mata”-infiltratia sept alveolar;
- imagini miliare(1,5-3mm);
- imagini nodulare (3-10 mm) -silicoza, carcinoza etc.;
- imagini reticulare - fagure”(viroze,colagenoze)
- imagini reticulo-nodulare.
CT => detalii de finete prin tehnica High Resolution ( HR)
Semiologie:
Imagini liniare : liniile septale (Kerley)
- staza limfatica acuta: edem pulmonar,
pneumopatii virale
cronice: cancer bronsic cu obstructie limfatica,
limfangita carcinomatoasa, pneumoconioze,
stenoza mitrala,
sarcoidoza
limfom,
limfangiomiomatoza
proteinoza alveolara
• Imagini reticulare:
= Ingrosare septuri interlobulare si
intralobare, centrate pe artera
centrolobulara apar ca
Imagini liniare fine dispuse in
retea
→ alveolita alergica extrinseca
→ maladii sistemice
→ fibroza interstitiala difuza
→ pneumocistoza
Semiologie:
■Imaginea de “geam mat”, “sticla
pisata”
= afectare interstitiala la debut =
micronoduli foarte fini →in
ansamblu imagine opaca flu
-HRCT: vasele vizibile in aria de
crestere difuza a densitatii
infectioase (virale,
pneumocistoza in cursul SIDA)
imunoalergice (alveolita
extrinseca) Histiocitoza X
sarcoidoza : debut
(+micronoduli)
Sida, pneumocistis carinii Alveolita extrinseca

Semiologie:
■Imaginea in “fagure de miere”
= distructie pulmonara aparuta
in faze tardive de fibroze
interstitiale:
= spatii aeriene chistice

inconjurate de o retea opaca
grosiera, dispusa paralel cu
peretele chistelor.
Apar in :
Histiocitoza X
Fibroza interstitiala primitiva Fibroza pulmonara difuza idiopatica
Pneumoconioze
Sarcoidoza
Alveolita alergica
Semiologie:
Imagini nodulare
• punctiforme(<1,5mm),
• micronodulare(1,5-3mm)
→miliara tuberculoasa
→miliara carcinomatoasa
→pneumoconioze
→sarcoidoza
→fibroza interstitiala idiopatica Imagini macronodulare(1-3cm)
→af. infectioase (pneumopatii Tuberculoza
virale, oportunisti, micoze, Metastaze
parazitoze) Pneumoconioze
→neoplazii (cancer bronhiolo- Abcese pulmonare
alveolar, limfom, leucemie) multiple
→boli de colagen Hidatidoza ….
→microlitiaza alveolara
→hemosideroza
Elemente de diagnostic:
→ Distributia (bilaterala /
unilaterala, nesistematizata,
difuza, bazala)
→ Asocierea altor anomalii
parenchimatoase si pleurale
→ Leziuni ggl
→ Calcificari
→ Anomalii cardiace
→ Anomalii osoase
→ Anamneza, evolutie, corelatii
biologice, functionale si
anatomopatologice
Sarcoidoza
Pneumoconioze
Azbestoza
Silicoza
ASPECT RETICULAR
SINDROMSAU RETICULO-MICRONODULAR DIFUZ
INTERSTITIAL
Semiologie:
1. LIMFANGITA - localizare predominent bazala

METASTATICA - cu pleurezie si adenopatie hilara
- in cancer de: san, stomac, tiroida, pancreas,
larinx, col uterin si pulmonar
2. LIMFOM – cu adenopatii hilare (Hodgkin)
- fara adenopatii hilare (non Hodgkin)
3. PNEUMOCONIOZE – silicoza – campii pulmonari mijlocii
(PULB. ANORGANICE) - adenopatii
- calcificari ggl. in “coaja de ou”
patognomonic
- asbestoza – asociaza lez. pleurale – ingrosare
- aderente
- placi calcare
- altele – de remarcat pulberile care dau
micronoduli de densitate mare:
sideroza(Fe), stanoza (Sn),
SINDROM INTERSTITIAL
4. PULBERI - “pulmonul fermierilor”, al crescatorilor de
ORGANICE pasari, bagasnoza (trestie de zahar), bisinoza
(bumbac), al lucratorilor din
ciupercarii
5. OXIGEN TOXIC – tratamente indelungate cu O2 (in special la

copii)
- aspect de pulmon buretos
6. MEDICAMENTOS – alergic (+eozinofilie) – nitrofurantoin

- toxic: busulfan, bleomicina, methotrexat
7. BOLI DE COLAGEN – sclerodermie, dermatomiozita, artrita

reumatoida, lupus eritematos
diseminat,
sdr. Sjogren
8. BOLI BRONSICE – bronsita cronica – benzi interstitiale de grosime

variabila
- “boala cailor repiratorii mici – obstruare
inflamatorie, prin hipersecretie de mucus, cu emfizem
si hipertensiune pulmonara arteriala
- bronsita acuta: - localizare bazala
- copii, sex masculin, sub 3 ani
- bronsiolita obliterans – forma finala
9. EDEM INTERSTITIAL - distributie bazala si perihilara

- prezenta liniilor Kerley
- modificari de configuratie a cordului
- micronoduli hemosiderotici
- opacitati alveolare supraadaugate
- Pneumonia interstitiala
- Pneumopatiile de inhalare -Silicoza
-Azbestoza
- Lupusul eritematos diseminat
- Poliartrita reumatoida
- Sclerodermia
-Vasculitele pulmonare
Granulomatoza Wegener
- Pneumopatiile idiopatice
Sarcoidoza
Histocitoza X
Limfangioleiomiomatoza
Alveolite alergice extrinseci
Microlitiază alveolară
Fibroza interstiţială idiopatică
PNEUMONIA INTERSTITIALA
• ETIOLOGIA:
– Mycoplasma pneumoniae
– virusuri (influenza, parainfluenza, virusul rujeolei, Coxsakie,
adenovirusuri, herpes virus, virusul varicelei, CMV)
• ANAPAT:
– edem, infiltrat histiocitar, monocitar si plasmocitar al interstitiului
peribronhovascular ± alveole
• Rx:
– predomina in lobii inferiori, segmente posterioare
– accentuarea desenului pulmonar peribronhovascular si periacinar /
perilobular
– imaginea radiologica se constituie de timpuriu in raport cu debutul
clinic
– in 15 zile: resorbtie (initial atelectaziile lobulare, apoi componenta
alveolara si in final cea interstitiala)
– in 25 zile: normalizare radiologica
– pn. cu mycoplasme: mai grava, mai prelungita
LIMFANGIOZA
CARCINOMATOASA
GRIPA
PNEUMONIA INTERSTITIALA
PNEUMONIE VIRALA
Pneumonie virala mixta alveolo-interstitiala

Pneumopatiile de inhalare -Silicoza
Radiologic
• Opacitati lineare si in banda , de intensitate moderata, cu contur
sters, iar spre periferie imagini reticulare si areolare.
• Opacitati interstitiale, micro- sau macronodulare, bine delimitate,

omogene si/sau opacitati reticulate ,predominant in 1/3 medie a
campurilor pulmonare ,mai intai in dreapta apoi bilateral.
• Opacitati omogene,confluente,pseudo-tumorale in teritoriile

superioare si posterioare ,
• Adenopatii hilare , cateodata fin calcificate la periferie in “coaja de

ou”, (apar in 5% din cazuri)
• Leziuni emfizematoase paralezionale , situate in jurul maselor de

fibroza in stadiu tardiv.
• Se cauta si prezenta unei supra-infectii, in particular tuberculoza.

Silicoza
Silicoza
Silicoza
Azbestoza
Parenchimul pulmonar:
Opacitati cu aspect de geam mat,
• nodulare
• reticulate,
• aspectul de imagine in fagure de miere
predominent in lobii inferiori si in regiunile subpleurale.
• Opacitatile periferice , in banda, cu dispozitie radiara in “gheara
de pasare” se gasesc predominant in baze .
Pleural:
• Placile pleurale sunt bilaterale predominant in jumatatea
inferioara a toracelui. Bine vizualizate pe pleura diafragmatica,
in regiunile anterolaterale (bine demonstrate in OAD sau OAS)
si in portiunea posterioara; sunt mai bine vizibile atunci cand
sunt calcificate (calcificari lineare sau rotunde). Atingerea
pleurei mediastinale este rara.
• Epansamentele pleurale , bilaterale, recidivante sunt relativ
frecvente
Azbestoza
Lupusul eritematos
diseminat
Atingerea pleurala se caracterizeaza prin epansamente
lichidiene ,exudative,uni- sau bilaterale, putin
abundente.
Atingerea pulmonara este mai putin frecventa, mai putin

specifica si variabila.
Uneori apare o pneumopatie acuta lupica,

extensiva,hemoragica, caracterizata printr-un
sindrom de detresa respiratorie acuta si o hemoptizie
importanta, cu opacitati interstitiale si mai ales
alveolare,bilateral difuze.
Lupus eritematos diseminat
Aspect de pnp.lupica bilat.

Poliartrita reumatoida
• Atingerea parenchimatoasa este dominanta.
• Se pot observa opacitati interstitiale difuze, reticulare sau

reticulo-nodulare,bilaterale in partile mijlocii si in bazele
plamanilor.
• Evolutia spre fibroza se caracterizeaza prin,imagini in fagure de

miere,linii neseptale,bronsiectazii prin tractiune.
• Nodulii si zonele de condensare rotunde periferice,multiple,mai

mult sau mai putin excavate,sunte in raport cu o proliferare
celulara necrozanta,localizate in septurile interlobulare,periferice
si in tesutul interstitial subpleural.
• Epansamentele plerale uni- sau bilaterale, mai mult sau mai

putin asociate cu un epansament pericardic.
• Pneumotoraxul este o complicatie posibila,survenind mai

frecvent prin ruptura unui nodul excavat in spatiul subpleural.
Poliartrita reumatoida
Sclerodermia
• Leziunile cel mai frecvent observate sunt opacitatile reticulare in baze,

asociate cu o diminuare a volumului toracic in jumatatea inferioara a
campurilor pulmonare
• Leziunile de fibroza parenchimatoasa ireversibila sunt mai frecvent
observate, predominant in teritoriile posterioare ale lobilor inferiori
• Se pot intalni opacitati alveolare datorate unei alveolite hemoragice,

imaginile si simptomatologia fiind superpozabile celei descrise in LES
• Examenele radiologice standard si CT pot releva o dilatatie a

esofagului secundar unei achinezii esofagiene mai mult sau mai putin
latente.
• Atingerea pleurala este rara
• Pneumotoraxul poate apare prin ruptura chistelor in stadiul de
degenerescenta fibro-chistica distructiva ,ireversibila.
Sclerodermia
• Rx.opacitati mixte interstitio- alveolare liniare si reticulate in ambi plamani

CT-aspect de imagini in fagure de miere asociate cu o diminuare a volumului toracic
in jumatatea inferioara a campurilor pulmonare
Vasculitele pulmonare
Este o vasculita granulomatoasa si necrozanta
a cailor respiratorii superioare si inferioare , asociate
unei glomerulonefrite si unei vasculite sistemice a
vaselor mici
Modificarile radiologice sunt opacitati nodulare sau zone

condensate cu limite flu, cel mai frecvent multiple,
bilaterale, si frecvent excavate.
Opacitatile alveolare se intalnesc in cadrul hemoragiei

pulmonare.
Adenopatiile si leziunile pleurale nu apar in mod
obisnuit.
opacitati nodulare si zone condensate cu limite flu, multiple, bilaterale,unele dintre ele
excavate
Pneumopatiile idiopatice
Sarcoidoza
• Stadiul 0- radigrafia toracica este normala
• Stadiul I-adenopatii hilare bilaterale,simetrice, polilobate,

necompresive, necalcificate, asociate adenopatiilor
laterotraheale drepte si cateodata celor din ferestra aorto-
pulmonara.
• Nu exista leziuni parenchimatoase vizibile
• Stadiul II-opacitati parenchimatoase interstitiale,fara fibroza,cu

imagini nodulare, reticulare, liniile Kerley (in special B), si
opacitati in imagine de „sticla mata”.
• Aceste opacitati au in mod frecvent sediu periferic si sunt
asociate cu adenopatiile hilare
• Stadiul III- afectarea parenchimului pulmonar, fara adenopatii,

cu fibroza pulmonara,
• Rx. se traduce prin imagini in fagure de miere, semne de
retractie,opacitati lineare corespunzand benzilor de fibroza.
• Stadiul III poate fi impartit in 2 stadii:
• -IIIA –atingere pulmonara fara semne de fibroza si fara
adenopatii
IIIB –cu semne fibroza Sarcoidoza
pulmonara
imagini in fagure de miere, semne

de retractie,opacitati lineare
corespunzand benzilor de fibroza
Histocitoza X
In stadiul initial
• - opacitati in „sticla mata”
• - opacitati alveolare nesistematizate
• - perihilare, in aripi de fluture (simuland un edem
pulmonar acut) in raport cu umplerea alveolara de catre
histiocite si o reactie inflamatoare
• Aceasta faza este rar decelata Rx spre deosebire de
faza granulomatoasa cand leziunea elementara este
nodulul( micro sau macronoduli difuzi fara repartitie neta
predominanta)
• .Chistele sunt noduli excavati , fara necroza, si sunt
izolati sau multiplicati fara teritoriu de predilectie in
• .Atunci cand sunt numerosi , aspectul este acela
de”fagure de miere”
• .In faza tardiva, tabloul este acela al unei fibroze
extensive,asociata cu un volum pulmonar global
conservat sau marit spre deoebire de alte maladii
fibrozante unde retractia este frecventa
Histocitoza X
stadiul initial
opacitati in „sticla mata”

Limfangioleiomiomatoza
• corespunde unei proliferari a musculaturi netede
atipice a interstitiului pulmonar si obstructia
lumenului limfaticelor,venulelor, bronchiolelor
Apare exclusiv la femei
• Rx poate fi normala sau sa evidentieze imagini
chistice frecvent bilaterale fara predominanta
neta de repartitie (des localzate la baze)
• Volumul pulmonar,ca si in histiocitoza X, este
conservat .
Boli pulmonare difuze
Limfangioleiomiomatoză
Pacient: B.E., sex F,39 ani.

Rgr. pulmonară: Aspect de plămân in “fagure de miere”
Rgr. Mâini: fără modificări radiologice de structură osoasă la nivelul segmentelor scheletice
examinate.
Limfangioleiomiomatoză Boli pulmonare difuze
Pacient: B.E., sex F, 39 ani. Dg. trimitere: Chilotorax stâng. I.R.A
Topograma pulmonară
sugereaza modificări
chistice.Simfiza s.c.d.dr
.
Examen CT (1.06.03) Multiple imagini chistice pulmonar bilateral. Bule de emfizem para-mediastinale
Arii neregulate de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar în segmentul ventral LSD şi segment
apical LID.
Pacient: B.E., sex F, 39 ani

Dg. trimitere: LAM, dispnee, oxigeno-dependenţă.
Examen CT (24.11.04): Imagini chistice şi reticulare pulmonare bilateral. Arie în bandă, de densitate
pozitivă a parenchimului pulmonar LSD.
Pacient: B.E., sex F, 39 ani.

Dg trimitere:LAM, dispnee, oxigeno-dependenţă.
Examinare scintigrafică pulmonară de perfuzie (26.11.2004): hipoperfuzie LSD, LSS
ALVEOLITE ALERGICE EXTRINSECI
sau
PNEUMOPATIILE DE HIPERSENSIBILITATE
Alveolite alergice extrinseci
1)Examenul radiologic evidenţiază
-opacităţi punctiforme, miliare, de intensitate mică, contur şters situate pe

un fond de imagini reticulare, la bazele pulmonare
-hilurile sunt mărite de volum şi opacitate
-excepţional: pleurezie, atelectazie, adenopatii hilare sau mediastinale
-în dinamică aspectul pulmonar poate revenii la normal sau nodulii se

fibrozează (intensitate crescută, contur net, dimensiuni reduse)
2).Examenul CT evidenţiază imaginile nedecelate radiologic:
-infiltrat pulmonar cu aspect de “geam mat” asociat cu micronoduli

centrolobulari
-hiperclarităţi în mozaic
Alveolită alergică extrinsecă
Pacient: M.E., sex F, 52 ani, A.P.P.:Diabet Diagnostic trimitere: Carcinomatoză. Simptome:tuse, dispnee.
Examen CT (16.12.04): -Imagini miliare şi nodulare de tip alveolar pulmonar bilateral bine individualizate
sau cu tendinţă la confluare localizate la nivelul LSD, LSS, LM, segmente apicale şi
segmente bazale ale LI.
-Arii difuze de densitate pozitivă a parenchimului predominant para-scizural
Diagnostic diferenţial CT: Carcinomatoză, Pneumopatie interstiţială, boală Hodgkin, Sarcoidoză
Control CT
Pacient: M.E., sex F, 52 ani., A.P.P.-diabet

Diagnostic trimitere: Pneumopatie interstiţială difuză, fibrozantă. Simptome: tuse, dispnee de intensitate
mică.
Examen CT de control (13.01.05):Resorbtia aproape completa a modificări miliare de tip alveolar dîn
parenchimului pulmonar a LSD, LSS, LM.
Control CT
Pacient: M.E., sex F, 52 ani., A.P.P.-Diabet

Diagnostic trimitere: Pneumopatie interstiţială difuză, fibrozantă. Simptome: tuse, dispnee de intensitate
mică.
Examen CT de control (13.01.05): Resorbtia aproape completa a modificări miliare de tip
alveolar dîn parenchimului pulmonar a LSD, LSS, LM.
Fibroză interstiţială idiopatică
Definiţie. Fibroza interstiţială idiopatică reprezintă un proces inflamator alveolar care
determină formarea de ţesut conjunctiv în exces.
Clinic. Semne respiratorii:
-dispnee progresiv agravantă
-raluri “velcro”
-hipocratism digital
Complicaţii
-insuficienţă respiratorie restrictivă
-suprainfecţii pulmonare
-complicaţii cardiovasculare
-hipertensiune arterială pulmonară
-rar, neoplasm bronhopulmonar
Examene necesare pentru diagnosticul de FII:
-examen clinic
-examen biologic
-examen radiologic
-examen CT cu rezoluţie înaltă
diagnosticul cert este oferit de biopsia pulmonară.
Media de supravieţuire 4 ani.
Tratament simptomatic, curativ,corticoterapie, imunosupresoare, transplant pulmonar.
Fibroză interstiţială idiopatică (FII)

Examenul radiologic Examenul CT evidenţiază:
Faza precoce:
-transparenţă pulmonară diminuată În timp/faza precoce apar semne de alveolită:
-opacităţi în “geam mat”, reticulare, reticulo- -zone hiperdense în “geam mat” ce şterg
nodulare, areolare, nodulare (până la 1 cm), conturul vaselor şi bronşiilor, rotunde, în mozaic
“stelate”, lineare sau în bandă hilipete sau în “hartă geografică”, repartizate heterogen
bilateral
Stadiul tardiv:
-bronşii dilatate chistic, ampular, cilindric, În stadiul tardiv:
-imagini reticulare grosiere
-imagini chistice cu/fără septuri fine, rotunde,
-imagini chistice de 2-20 mm, situate subpleural
poligonale, de 1-2 cm.; aspect
-în evoluţie aspectul pulmonar este de “fagure
de “fagure de miere”, “plămân distrus
de miere”
-hilurile sunt mărire de volum
-bronşiectazii secundare prin tracţionare
-semne de retracţie majoră-”aspect de plămân -neregularităţi ale interfeţelor dintre aerul
mic, rigid” alveolar, pleură şi scizuri
-diminuarea volumului pulmonar
-arcurile costale apropiate Leziunile evidenţiate CT sunt situate:
-spaţiile intercostale diminuate -subpleural
-deplasarea scizurilor, mediastinului -periferic
-cupolele diafragmatice ascensionate -inferior
-semne de hipertensiune arterială pulmonară -leziunile se extind progresiv spre teritoriile
centrale
Pacient: B.Ş., sex M, 64 de ani. Diagnostic de trimitere: TBC pulmonar secundar

Examen CT.
-Imagini miliare subpleurale în 1/3 superioară a hemitoracelui drept.
-Imagine macronodulară cu bronhogramă aerică în segmentului postero-bazal LID.
-Ganglioni evidenţiabili precarinal.
-Calcificări la nivelul cartilajelor traheale şi a bronhiilor primitive.

Examen CT (
-Imagini miliare sub-pleurale şi imagini miliare de tip alveolar pulmonar bilateral.
-Imagini reticulare şi reticulo-nodulare periferice lobi superiori bilateral şi segment apical LID.
Diagnostic de probabilitate CT: F.I.I ?

Examen CT
-Imagini reticulare, reticulo-nodulare, lineare (peribronhovasculare) periferice în sgmenetele
lobilor inferiori, LM şi LL.
-Imagine macronodulară difuz conturată, neomogenă prin bronhogramă aerică segment
postero-bazal LID.
-Arie segmentară cu aspect de “geam mat” în segmentul postero-bazal LIED.
-Bule de emfizem segmente postero-bazale lobi inferiori bilateral şi segment ventral LSS.
Diagnostic de probabilitate CT: F.I.I.? Biopsie pulmonară (Filaret), examen histopatologic: diagnostic F.I.I.
Pacient: G.N., sex F, 22 ani

Diagnostic trimitere: Pneumotorax stâng drenat chirurgical. Fibroză pulmonară idiopatică.
Examen CT:
-Pneumotorax stâng. Pleură viscerală stângă îngroşată.
-Pleurezie stângă cloazonată în 1/3 superioară.
-Pe fond de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar (“geam mat”): imagini reticulare,
reticulo-nodulare,lineare (peribronho-vasculare), imagini chistice milimetrice.
Emfizemul pulmonar
Clasificarea emfizemului
• pan-acinar cu implicarea unui intreg acin
• centrolobular -localizat numai in centrul acinului
• paraseptal numai in partea periferica a acinului
• Emfizem bulos
• Emfizem subpleural
• Emfizem cicatriceal
Emfizem pulmonar
Pacient: S.C., sex M, 56ani

Diagnostic trimitere: Pneumonectomie stângă pentru neoplasm bronho-pulmonar centrohilar. Fereastră
deschisă ELOESSER
Examen CT (05.06.04):
-Bule de emfizem cu talii medii LSD, LM şi segment apical LID.
-Arii mici de densitate pozitivă a parenchimului pulmonar a segmentului ventral LSD.
Pneumonita radica
• Apare din cauza afectarii

pulmonare dupa radio-terapie
• Apare mai frecvent daca
radioterapia are loc in aceeasi
perioada sau dupa chimioterapie
• Fazele patologice sunt :
• -faza exudativa – edem +
membrane hialine
• faza de organizare
faza fibrotica – fibroza interstitiala
• Timpul de instalare – de obicei
intre 6 saptamani si 6 luni dupa
tratament
• Sediul-corespunzator sediului
iradierii
Silicoza
Silicoza
Silicoza
Microlitiază alveolară Boli pulmonare difuze
Modificările evidenţite radiologic şi CT

1).Opacităţi reprezentate de calcificări miliare
Definiţie. Microlitiaza alveolară este o boală (“grăunţii de nisip”), nodulare, micronodulare cu
a alveolelor pulmonare, în care au loc depuneri aspect de “furtună de nisip”, “furtună de
de calciu în lipoproteinele PAS pozitive ale zăpadă”.
surfactantului alveolar. Opacităţile sunt în număr mare, rotunde sau
Boala este rară, lent progresivă, apare mai ovalare, cu talii sensibil egale (mm), omogene,
des la copii şi uneori are caracter familial. de intensitate calcară, diseminate uniform,
bilateral, simetric în ambele câmpuri pulmonare
Morfopatologic. Calculi alveolari sunt la nivelul alveolelor. Ele sunt predominante în
numiţi microcalculi alveolari, micoliţi, calcisfere, lobi inferiori.
concreţiuni alveolare. 2). Pereţii alveolari sunt normali, tardiv au
Calculi sunt multiplii, cu talii de 0,01-0,3 mm, sunt modificări de fibroză.
poroşi,“se fărâmiţează”, conţin: calciu,fosfor, 3).Bule de emfizem des situate în lobii superiori
magneziu, aluminiu,urme de silicaţi şi fier, ocupă 4).Aspecte tipice de imagini interstiţaile:
25-80% din alveolele, pot fi eliminaţi în spută. opacităţi reticulare, linii Kerley B, imagini de
“fagure de miere”
Clinic este o boală asimptomatică fiind
5).Pneumotorax prin ruptura bulelor de emfizem
descoperită întâmplător. După câţiva ani de
6).În evoluţie fibroză interstiţială
evoluţie apar: tuse, expectoraţie mucoasă,
dispnee de efort, uneori hemoptizii.
7).”Linia pleurală neagră” datorată chistelor
subpleuralesi corespunde CT stratului de
grăsime dintre coaste şi plămânul cu calcificări
.
8).Nefrocalcinoză
Diagnostic diferenţial al microlitiazei alveolare se face cu:

-sechele calcare tuberculoase
-calcificări ale diseminării nodulare hematogene cu plecare din complexul
primar
-sarcoidoza
-hemosideroză din stenoza mitrală
-hemosideroza constituţională
-proteinoză alveolară
-sindromul Goodpasture
-parazitoze: cisticercoza, bilhardioza, paragonimiaza, trichinoza, porocefaloza
-micoze: histoplasmoza primară, actinomicoza
-pneumoconioze
-ornitoza
-adenomatoza
-carcinomul bronşioloalveolar
-hemoragia pulmonară difuză
-boli care determină opacităţi miliare: pneumoconioze, plămân posthemoptoic,
sindrom de aspiraţie Mendelson, focare lupoidice, inhalare de vapori de gaze
iritante, pneumonia silozurilor, procese alergice generale, colagenoze,
mucoviscidoza, FID, histiocitoza X.
Pacient:D.D., sex M,25 ani

Dg. trimitere: Suspiciune microlitiază alveolară
Examen CT: Microlitiază alveolară
Sindrom Interstitial
Linii Kerley
Plaman de “fermier”
Micronoduli
EPC
Pneumonie interstitiala
Silicoza
Silicoza
Azbestoza
Limfangita carcinomatoasa
Limfangita carcinomatoasa
Sindromul Cardiac
Tehnici de investigatie Rx a cordului
 Rx incidenta de fata
 Rx profil stang cu esofag opacifiat cu pasta
baritata
 Rx pulmonara :
 Prima intentie
 Cantitate de informatie limitata
 Apreciaza modificarile cardiace numai prin modificarile
conturului extern
Sindrom cardiac
 Modificari patologice ale cordului :
 Modificari de volum
 Modificari de configuratie
Modificari de volum
 Metoda de apreciere cea mai
rapida si corecta este
aprecierea dimensiunilor
cordului in raport cu cele ale
toracelui
 In incidenta PA se apreciaza
diametrul transvers maxim al
cordului, care nu trebuie sa
depaseasca ½ din diam
transvers al toracelui
Modificari de volum
 Opacitate cardiopericardica global marita
 Semne directe :
 Largirea opacitatii cardio-pericardice in sens transversal mai
mare de ½ din diametrul transvers al toracelui
 Deschiderea unghiurile cardio-frenice laterale(drepte sau
obtuze)
 Disparitia pulsatiilor de pe marginea cordului(scopic)
 Semne indirecte :
 Modificari de circulatie pulmonara –redistributie vasculara
pulmonara
 Calcificari valvulare
Modificari de volum
 Etiologie
 Fiziologic : nou nascut si sugarul mic
 Leziuni valvulare multiple cu predominenta
insuficientei valvulare
 Pericardita exudativa
 Defect septal atrial
 Cardiomiopatii
 Boli metabolice sau de sistem ( anemii severe,

mixedem, ciroza hepatica)
Modificari de volum
Modificari de volum
 Opacitate cardio-pericardica redusa de volum -
cordul apare verticalizart si sus situat
 Etiologie:
 Varianta anatomica – microcardia simptomatica
 Emfizem pulmonar
 Boala Addison
 Sindrom de deshidratare sau malnutritie
 Pericardita constrictiva – reducerea pulsatiilor,
calcificari
Modificarile de configuratie
 Sunt date de marirea de volum electiva a uneia sau a
mai multor cavitati concomitent sau consecutiv .
 Dilatatia de cavitati are expresie radiologica prin
modificarea conturului extern
 Hipertrofia – putin sau deloc expreimata radiografic
- echo sau RM
Sindromul cardiac
Conturul stang al inimii este format
din trei arcuri complet individualizate:
arcul inferior stang, convex,

corespunde conturului ventriculului
stang; apexul inimii se ridica de pe
diafragm in inspir profund si b
corespunde varfului ventriculului
stang.
arcul mijlociu stang are o limita
superioara neta; limita inferioara, de
a usor convexa, se
obicei rectilinie sau
apreciaza in dinamica si corespunde
A. Reprezentare schematica a imaginii
conturului stang al trunchiului arterei cordului şi a vaselor mari în incidenţa
pulmonare. PA cu evidenţierea conturului drept
aarcul superior stang (butonul
(vena cavă superioară, atriul drept) şi
aortic), o mica convexitate, a conturului stâng (buton aortic, arteră
corespunde conturului stang al crosei pulmonară, şi ventricul stâng).
aortice.
Sindromul cardiac
Conturul drept este format din
trei arcuri:
 arcul inferior drept: usor

convex in exterior,
corespunde conturului extern TBC
al atriului drept; in inspir BA
TBC
profund poate fi vizibila VCS
BA
originea VCI in unghiul AO VCS
cardio-frenic; TAP TAP
 arcul mijlociu drept,
rectiliniu, corespunde AD
conturului extern al VCS
 arcul superior drept AD VD vs
VD VS
corespunde trunchiului
venos brahiocefalic drept ;
Incidenta de profil stg.
AO
AP AP
VD
A.S.
VS
Silueta cardiaca este ovoida, despartita de sternul situat anterior prin spatiul clar
retrosternal si de coloana dorsala posterioara prin spatiul clar retrocardiac.
Esofagul opacifiat apare paralel cu curbura vertebrala
Conturul anterior contine trei segmente (arcuri): Conturul posterior contine doua segmente :
•arcul inferior corespunde ventricuului arcul superior, vascular, imprecis delimitat
dr.. arcul inferior bine delimitat, corespunde in
•arcul mijlociu corespunde portiunii treimea sa inferioara cavitatii ventriculare
initiale a arterei pulmonare.
stangi si in cele doua treimi superioare
•arcul superior convex anterior
conturului posterior al atriului stang
corespunde aortei ascendente
Marirea de volum a atriului sting

AS este cea mai craniala si posterioara
cavitate cardiaca.
Marirea de volum a AS se materializeaza pe
incidentele PA sau profil stg sub forma
aparitiei unor arcuri suplimentare (PA) sau
prin efect de masa asupra esofagului
(profil).
În incidenţa de faţă, AS se proiectează în

mijlocul opacităţii cardiace.
AS mărit este vizibil în incidenţă de faţă,
unde pe marginea dreaptă se pot distinge 3
aspecte:

a) dublu contur concentric (sau mărime de gradul I) caracterizat
prin apariţia unui nucleu opac în interiorul opacităţii cardiace care
coafează în interior arcul inferior drept ; măsurarea distanţei dintre
această opacitate şi bronsia principală stângă (normal este de 7 cm) este
patologică atunci când depăşeşte 7 cm ;

b) dublu contur excentric (sau arc în plus pe dreapta, sau
mărire de gradul II) când AS apare pe conturul drept, acoperind zona
de trecere între cele două arcuri;

c) AS mult mărit (mărire de gradul III) când AS formează
singur arcul inferior drept, dar fără să ajungă pe diafragm
AS
Contur festonat
AS
ESOFAG
PA
OAD
CORD MITRAL:ATRIUL STING MARIT
Incidenta PA LATERAL
CORD MITRAL-”BOVIN”:BOALA MITRALA

MODIFICARILE DE CONFIGURATIE ALE CORDULUI
EDEM PULMONAR:opacitati perihilare(”aripi de Linii KERLEY B: staza

fluture”),contur difuz,intensitate medie;cord tip mitral pulmonara limfo-venoasa
VALVULOPATIE MITRALA (BOALA) DECOMPENSATA

Marirea de volum a ventricolului sting (VS)
Etiologic maririle de VS pot fi date de:

-afectiuni miocardice (cardiomiopatii, ischemie,
miocardite)
-cresteri de vol circulant (insuficienta aortica, insuficienta
mitrala, DSV)
-stari hiperchinetice (anemie, hipertiroidism, fistule
arterio-venoase)
-cresterea presiunii intracavitare (stenoza aortica, HTA,
coarctatia de aorta)
Necesita pentru evidentiere tot Rg de fata si profil cu bariu.

VS este o cavitate de forma unui ovoidtaiat cranial, cu virful orientat
caudal. Proiectia lui radiologicase face pe arcul inferior stg de fata si si
pe segmentul supradiafragmatic al marginii posterioare, pe imaginea de
profil.
Dilatatia VS pe imaginea de fata:

-alungirea arcului inferior stg
-deplasarea laterala, spre stg a arcului inf stg
-deschiderea unghiului dintre arcul inferior si diafragm
PA
CORD MARIRE A VENTRICULULUI STING SI ECTAZIE AORTICA IN INSUFICIENTA
AORTICA
Hipertrofia VS duce la o crestere a volumului apexului. Aceste

apare rotunjit, globulos. Unghiul cardiofrenic ramine ascutit
Marirea de volum a ventricolului sting (VS
Golful pulmonarei Ao
Ao ascendenta ascendenta
ectaziata,batanta adincit
ectaziata
VS VS
PA OAS
CORD TIP AORTIC:INSUFICIENTA AORTICA
Marirea de volum a ventricolului drept (VD)
Etiologic marirea de volum a VD se datoreaza:

-hipertensiunii pulmonare
-cresterea presiunii intracavitare (stenoza de AP ,
tetralogia Fallot)
-secundar cauzelor ce dau insuficienta cardiaca dreapta
-cresterea volumului circulant (DSA, DSV)
 Ventricolul drept :
 Situat ventral de ventricolul stang
 Contribuie la formarea apexului cardiac
 Normal nu este vizibil pe rx de fata
 Pe rx de profil formeaza partea cea mai caudala a

marginii anterioare a cordului. Unghiul cardiofrenic
anterior este obstruat
 VD marit :
 Rx de fata :
 Bombarea segmentului cel mai cranial al arcului
ventricular(arc inferior stg); este data initial de
impingerea VS catre VD si ulterior cand VD creste
mult, depasind conturul VS, de catre VD ca atare
 Ascensionarea apexului cardiac- acesta se ridica de
pe diafragm
 Unghiul cardio-frenic lateral stg este ascutit
 Profil:
 Umple cea mai caudala parte a spatiului retrosternal,
incepand din unghiul cardio-frenic anterior
 Unghiul cardio-frenic anterior este obstruat
 Marirea de volum a atriul drept :
 Este vizibil numai pe radiografia de fata
 Marirea izolata de volum este exceptionala, asociaza de regula
marire de ventricol drept
 Pe radiografia de fata :
 Lateralizare spre dreapta cu bombarea arcului inferior drept
 Stergerea unghiului cardio-frenic drept
 Diametru transversal al cordului creste, cordul se etaleaza pe
diafragm
 Pe radiografia de profil :
 Opacifiera spatiului retrosternal
 Umplerea spatiului precardiac – VD, AD, AP
 Marirea de volum a atriul drept
Edem pulmonar
Radiologia cordului şi vaselor
mari
 Tehnici de investigaţie
 Aspecte fiziopatologice ale afecţiunilor hemodinamice cardiace
 Aspecte fiziopatologice ale circulaţiei pulmonare
 Semiologie elementară radiologică în afecţiunile cardiace
 Aspectul radiologic în afecţiunile valvulare cardiace
 Afecţiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
 Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace congenitale
 Radioimagistica afecţiunilor miocardice
 Afecţiunile pericardului
 Aspecte radioimagistice în patologia aortei şi arterei pulmonare
TEHNICI DE INVESTIGARE
NEINVAZIVE
 Ecografia Doppler
 Radiografia standard (teleradiografia;fluoroscopia)
 Computertomografia
 IRM
 Scintigrafia
 S. miocardica de perfuzieia
 Angioscintigrafia la prima trecere si la echilibru
 Scintigrafia infarctului miocardic acut
 Tomoscintigrafia pozitronica ( PET)
INVAZIVE
• Cateterismul cardiac
• Angiocardiografie globala
• levo-cardiograma (As-VStg-Ao)
• dextrocardiograma(Vc-Adr-Vdr.-Pl)
•Coronarografie selectiva
1. ECOGRAFIA CARDIACA
–tehnica de prima linie pentru evaluarea anomaliilor

valvulare şi ale vaselor mari
– neiradiantă, confortabilă şi repetabilă
– operator dependentă
Se efectuează
- transtoracic
- transesofagian
ECOGRAFIA CARDIACA
 Modalitatea cea mai frecventă de realizare a ecografiei cardiace

este cea transtoracică, sonda plasându-se în diferite zone ale
cutiei toracice pentru a putea examina cordul şi marile vase din
incidenţe multiple.
 La copii imaginile sunt de calitate excelentă.
 La 10-15% dintre adulti calitatea este mediocră datorită

obezităţii, bronhopatiilor cronice sau deformărilor toracice.
ECOGRAFIA CARDIACA
 Imagistica bidimensională permite obţinerea de secţiuni

tomografice a cavităţilor cardiace şi a marilor vase.
 Modul TM (timp- mişcare)
 Pemite măsurarea amplitudinii de mişcare a principalelor

structuri (îndeosebi a peretelui ventricular stâng).
 Permite măsurarea precisă a grosimii peretelui miocardic,

dimensiunile cavităţilor atriale şi ventriculare precum şi
ale aortei în timpul întregului ciclu cardiac, în diferitele
lui faze înregistrate simultan pe EKG.
ECOGRAFIA CARDIACĂ
ECOGRAFIA DOPPLER
 permite măsurarea vitezei curgerii sângelui prin orificiile cardiace şi la nivelul

marilor vase.
Aplicatii:
• bolile valvulare (stenoza mitrala, aortica, insuficiente mitrale, aortice,
tricuspide)
• miocardite
• cardiomiopatia hipertrofica sau dilatativa
• proteze vasculare
• patologie ischemica (IM si complicatiile mecanice)
• afectiuni ale Ao (disectie, anevrism,..)
• cardiopatii congenitale
• tumori cardiace...
ECOGRAFIA CARDIACA
 Ecografia trans-esofagiană
 Constă în introducerea în esofag a unei sonde ecografice,
foarte asemanatoare cu cele utilizate în endoscopia digestivă.
 Tehnica este foarte utilă în studiul structurilor cardiace

profunde: aorta, AS, urechiuşa stângă, care datorită
raporturilor anatomice profunde sunt greu de vizualizat prin
metoda trastoracică.
Tehnici de investigare
2. Tomografia computerizata
Se utilizează în principal:
• pentru patologia asociată a structurilor din jurul inimii
• detecţia maselor cardiace
• evaluarea marilor vase (aorta şi a. pulmonară)
• detectarea emboliilor pulmonare
• detecţia afectiunilor coronariene , calcificărilor coronariene şi valvulare
- necesită contrast intravenos
• Aparitia sistemelor CT multislice cu achiziţie volumetrica sub 1 sec. permite

efectuarea de coronarografii şi evaluarea cineticii peretelui ventricular
-iradiantă şi relativ scumpă

Plan vascular anterior venos
TVNS TVNS
TVND
TVND
TABC CPG
Trahee ASG
esofag
TABC
CPS ASS
Plan vascular posterior arterial

3.IRM
 Permite studiul anatomiei cardiace şi a marilor vase fără injectare de

substanţă de contrast.
 Se obţin secţiuni în cele trei planuri, sagital, transvers şi coronal ce permit

evidenţierea detaliilor anatomince.
 IRM nu poate fi considerată examinare de prima intenţie din cauza costului,

duratei examinării si necesităţii existenţei unei astfel de dotări, dar are anumite
indicaţii
 Prezintă contraindicaţiile obişnuite ale metodei (purtători de pace-maker şi

/sau proteze metalice).
OAD OAS
Sectiuni IRM in planuri oblice- ax cord si plan aortic

IRM – indicaţii
 Calculul neinvaziv şi precis al volumelor ventriculare stângi, fracţiile de ejecţie

ventriculare, a masei miocardice, a funcţiei segmentare
 Clasificarea şi evaluarea diverselor tipuri de cardiomiopatii prin analiza morfo-

funcţională a ventriculilor.
 Patologia pericardică acută sau cronică.
 Bilanţul tumorilor intra şi para cardiace
 Patologia aortică (anevrism, disecţie, coarctaţie) precum şi a venelor cave
 Cardiopatii congenitale (completează în mod util ecografia şi evită alte

investigaţii invazive).
ANGIOGRAFIA CU RAZE X
Angiocardiografia -evidenţierea cavităţilor cordului
Arteriografia- vizualizarea arterelor
Flebografia- vizualizarea venelor
Limfografia- vizualizarea limfaticelor/ggl.limfatici
Se realizeaza prin injectare intraluminala a unei substante de contrast iodate:
-hidrosolubile pt artere/vene;
-liposolubila-pt limfatice;
Substante de contrast iodate hidrosolubile:
-normo-osmolare;
-osmolaritate redusă
-sunt preferate substanţele nonionice.
Contraindicaţii majore:
-alergia majoră (astm,medicamente etc)
-mielom; glaucom; casexie avansata; febra>39 C.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Permite analiza topografica si morfologica a cavitatilor

cardiace.
 Incidenta necesara este anterioara si uneori de profil.
 Tehnici:
 Angiocardiografia globala pe cale venoasa.
 Angiocardiografia dreapta selectiva.
 Angiocardiografia stanga selectiva.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Angiocardiografia globala pe cale venoasa.
 Dupa puncţionarea bilaterală a unei vene din plica cotului, injectarea unei
cantităţi suficiente de produs de contrast permite opacifierea, de la secunda
a doua, a VCS şi AD, la secunda 3-4 a VD şi AP; între secunda 4 si 6 se
obţine opacifierea arterială şi venoasă pulmonară, şi spre a 8-a secundă se
opacifică VS, Ao, şi ramificaţiile acesteia.
 Tehnica permite o buna opacifiere a VCS, mai puţin bună a vascularizaţiei

pulmonare şi de slabă calitate la nivelul cavitătilor stângi.
 Digitalizarea imaginilor si realizarea de secvenţe rapide a permis o oarecare

ameliorare a calităţii rezultatelor.
ANGIOCARDIOGRAFIA
 Angiocardiografia dreaptă selectivă
 Un cateter este introdus în AD si VD.
 Studiul vascularizaţiei pulmonare necesită o injectare selectivă în trunchiul

AP şi în una dintre ramificaţiile acesteia (pentru a se obţine imagini de
profil nesuprapuse)
 Angiocardiografia stângă selectivă - levocardiograma

 Cateterul este introdus pe cale femurala retrogradă, fie supra-sigmoidian
pentru studiul crosei aortice sau a insuficientei diastolice, sau
intraventricular pentru realizarea unei ventriculografii.
0.25 0.,5 0,75 1 sec 0,25 0,5 0,75 1 sec
SEC SEC
1 6
VCS-AD A.PULM.+VENE PULMONARE+AS-VS
2 7
VENE PULM.+VS+AORTA
VD+A.Pulmonara
3 8
VENE PULM.+VS+AORTA
COR DR.+A.PULM.
4 9
5 A.PULM.+VENE PULMONARE 10
VS+AORTA
DEXTROCARDIOGRAMA LEVOCARDIOGRAMA
Angiocardiografia globala :injectie contrast i.v.-v.basilica direct pe ac
4. Radiografia – permite evaluarea de ansamblu a mărimii şi formei

inimii, răsunetul diferitelor modificări asupra circulaţiei
pulmonare.
- pune în evidenţă calcificarile valvulo- coronaro-pericardice –
ieftină, repetabilă, accesibilă
Incidenţe folosite
-radiografia de fata cu raze dure + radiografia de profil stâng cu

esofagul opacifiat cu pasta baritata .
-se pot executa si radiografii in incidente oblice pentru o mai buna

caracterizare a cavitatilor cordului
 Pentru a reduce efectul de marire a

siluetei inimii distanta dintre pacient
(film) si tubul de raze X trebuie sa fie de
cel putin 1.5m (telecord)
TBC
 cordul sa fie plasat cat mai aproape BA
de film : VCS
 in incidenta de fata pacientul este

plasat cu fata la caseta (incidenta
postero-anterioara).
 Tensiunea (KV) inalta indispensabila
traversarii masei cardiace
 cliseul se face in inspir profund
Radiografia in
incidenta de fata
ortostatism
bratele in rotatie interna
pieptul lipit de placa
Inspiratie profunda
< 0.5 6 - 7 arcuri costale
anterioare
Distanta focar –film
>1,50 m
Raport cardio-
toracic
Normal <0,5 (0,39-
0,55)
Modificari de volum ale cordului
Marire de volum :
Hipertensiunea
Boala mitrala sau alte boli reumatice cardiace
Pericardita
Cardiomiopatie
Fibroza endomiocardica (in zonele tropicale-fibroza ventriculara
cu regurgitare valvulara si
dilatatie atriala)-inima Africii
Boli congenitale cardiace
Stenoza mitrala poate prezenta un atriu stang marit dar cu un cord de marime normala
Daca inima are o marire globala de volum
trebuie sa ne gandim la:
Multiple leziuni valvulare in special cele cu regurgitare;
Pericardita
Cardiomiopatie
Fibroza endomiocardica
Defect septal atrial la adult Cord mic
Varianta normala
Emfizem
Boala Addison
Deshidratare\malnutritie
Tehnici de investigare si anatomia radiologică normală
 Variante anatomice normale
 Cordul sugarului- cord mare dispus transversal cu o slabă segmentare în

arcuri, continuat cu un pedicul vascular larg şi scurt; aspect apropiat de
configuraţia mitrală; aspectul se apropie de normal la vârsta de 6 ani
 Deformari toracice: o cifoscolioza, o anomalie sternala vor deforma silueta

inimii
 Factori tehnici: influenteaza talia aparenta a cordului:

un cliseu realizat cu spatele in contact cu filmul sau in expir determina o
imagine marita a siluetei cardiace.
 In practica, in cele mai multe din cazuri, incidenta de fata si profilul

sunt suficiente pentru a permite o buna analiza a cavitatilor cardiace
si a marilor vase.
Silueta cardiacă normală
* Margini
* Hiluri
* Mediastin superior
* Vena azygos
Analiza arcurilor
mediastinale
Pe un film radiografic o
margine se poate defini ca o
delimitare existenta intre
doua zone cu tonalitati
diferite , abordate tangential
de fascicolul incident
Semnul siluetei
Doua structuri de
tonalitate identică
situate în planuri
diferite au pe ariile de
suprapunere margini
distincte
O opacitate
parenchimatoasă
situată în contact cu
silueta cardiacă va
şterge marginea
cordului
Schematizarea celor patru incidenţe
MARGINEA DREAPTĂ A CORDULUI
Elemente venoase care sunt
dinspre cranial spre caudal
marginile externe ale:
Trunchiului venos
brahiocefalic drept
Vena cava superioara
Atriul drept
MARGINEA STÂNGĂ A CORDULUI Elementele arteriale care
sunt de sus in jos
marginile externe ale :
o Artera subclavie stanga

o Butonul aortic
o Trunchiul AP si urechiusa stg.
o Ventricul sting
VENA AZYGOS
Opacitate ovalara pe fata laterala dreapta a

traheei
4 - 6,5 mm subiect in decubit si inspiratie
profunda
Crestere intre 50 - 150% in decubit dorsal,
expiratie
Hilul Pulmonar drept
Anatomie : Doua puncte de emergenta ale arterei pulmonare dr. la iesirea din
mediastin
superior -artera mediastinală a Lobului superior drept; inferior -artera interlobară
Hilul drept radiologic
Unghiul supero-extern al
arterei
interlobare
sau punctul de incrucisare al
VPS venei pulmonare superioare
cu artera interlobara
AIL
Diametrul arterei interlobare

13,9 mm
Hilul Pulmonar Stang
Un singur punct de emergenta, crosa AP stangi , deasupra bronhiei primitive

Hilul stang radiologic
Distanta intre limita superioara a
transparentei bronhiei primitive stangi
si limita supero-externa a crosei AP
Diametrul crosei AP stangi

24 mm
DILATATIA ATRIULUI DREPT
Dificil de apreciat
Incidenta de fata
++++
Alungirea si proeminenta AID
Cresterea calibrului venei

azygos si VCS
Adesea se asociaza cu
dilatatia VD
DILATATIA ATRIULUI DREPT –profil
VG
VD
OG
OD
Nici un semn Rx
Dilatatia Atriului drept
DILATATIE VENTRICUL DREPT
Raport CT crescut +++
Apex ridicat
Arc Inferior stang

rectiliniu
Rotatie antiorara
Semne asociate :
Dilatatia AD
Proeminenta Arc
mijlociu stang
Vascularizatia
pulmonara
HIPERTROFIE VENTRICUL DREPT
Raport cardio-toracic
normal ,daca este izolata
Fara semne directe
Semne indirecte :
Vascularizatia
Pulmonara
Dilatatia AD
Dilatatia Ventriculara Dreapta
Hipertensiunea Arteriala Pulmonara
Dilatatia Ventriculara Dreapta
Radiografia toracica a unui copil in care se

observa caracteristicile pentru dilatatia
ventricului drept. Este cazul unui copil cu
tetralogie Fallot.
DILATATIE VENTRICULARA DREAPTA
VG
VD
OG
OD
Umplerea spatiului clar retrosternal Rx

DILATATIA ATRIULUI STANG
Dezvoltare in toate directiile
1. Superior: Bronhia primitiva
stanga
2. La dreapta : Dublu contur 1
apoi formeaza marginea
dreapta
3. In jos : >7cm intre 3 4
convergenta venei
pulmonare inf. dr. si bronhia
primitiva stanga
4. La stanga : proeminenta 2
ureghiusei pe arcul mijlociu
stg
5.In spate :Amprenta esofag
Stenoza mitrală
VG
VD
OG
OD
Rx
DILATATIE VENTRICULARA STANGA
RCT crescut
Arc inferior stang,

alungit, convex
Apex proiectat sub

diafragm
HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA
RCT normal
Arc inferior stang alungit ,

convex
Profil : convexitate infero-

posterioara
RX
Principalele cauze ale modificărilor siluetei cardiace
Arc superior stang
Proeminent
Anevrismal crosei Ao , Coarctatie de aorta , Sunt
dreapta - stânga, king-king Ao
Sters
Aorta pe dreapta , Sunt stanga-dreapta , VCS stângă
Arc mijlociu stang

Convex
Proeminenta trunchiului AP
Dilatatia trunchiului AP, HTAP, Anevrism, DVD-
HVD,
Torace în pâlnie, Scolioza dreaptă
Proeminenta atriului stâng
Valvulopatie mitrală, anevrism atriu stang, tumori
AS , agenezie parţială de pericard
Arc mijlociu stâng

Concav
Hipoplazie AP, HVS-DVS, Scolioză stângă
Arc inferior stâng

Convex
HVS sau HVD, Anevrisme VS, Scolioză stângă
Alungit şi uşor convex
DVS-DVD, Dilataţie importantă de AS
Arc superior drept

Proeminent
Sindrom de cava superioara, TABC derulat, Arc aortic
drept
Arc mijlociu drept

Proeminent
Aortă derulată, dilataţie aorta ascendentă, anevrism aorta
ascendentă, disecţie de aorta , king-king Ao
Arc inferior drept

Proeminent
Dilataţie de AD, Sunt stanga-dreapta, Boala tricuspidiană sau
mitrală
Aspecte fiziopatologice ale afecţiunilor hemodinamice cardiace
 Tulburările de hemodinamica ale cordului reprezintă totalitatea proceselor

patologice în care se crează piedici în realizarea unui debit circulator normal.
Cantitatea de sânge ce pătrunde în cord >cantitatea de sânge pusă în circulaţie –
creste deci cantitatea de sânge restant
 Tulburarile hemodinamice determină modificări dimensionale şi de configuraţie
ale cordului ; acestea sunt reacţii compensatorii la condiţiile anormale existente ,
determinate de :
-factorii extracardiaci
-leziuni ale scheletului cardiac (aparat valvular, septuri)
Reacţia obisnuită a miocardului se manifestă prin :
-dilataţie şi hipertrofie de rezistenţă
-dilataţie şi hipertrofie de umplere
Cauzele tulburarilor hemodinamice
a) Creşterea presiunii faţă de care se face golirea cavităţilor cardiace

-factori intrinseci cardiaci ( valvulopatii, malformatii cardiace)
-factori extracardiaci ( scaderea complianţei pulmonare, HTA sistemică)
b) Existenţa unui curent retrograd sau anormal spre cavităţile cardiace
-valvulopatii (insuficiente valvulare), comunicări anormale între cavităţi sau
între cele două circulaţii
c) Sporirea fluxului venos de umplere peste valorile obişnuite
d) Alterarea miocardului
Aspecte fiziopatologice ale circulaţiei pulmonare
Hipovascularizatie pulmonară
 Prin obstacol bronşic cu efect de supapă (corp strain , tumori , tbc .,emfizem ,
bronhomalacie , dilatatie bronsica) – apare hipertransparenta pulmonara
 Prin obstructii arteriale (embolie .tumori primitive de AP ,obstructii arteriale
extrinseci, vascularite pulmonare-Takayasu ,epansament pleural)
Hipervascularizatie pulmonara
 HTAP precapilara
a) Prin debit crescut (hipertermie ,hipertiroidie ,m.Paget ,anevrisme AV sunturi stg-dr.
b) Prin obstructie vasculara proximala (embolii ,stenoze, hipoplazii AP ,arterite)
c) Prin reducerea patului capilar distal (BPOC ,hipoventilatii centrale-Sindr.Ondine
Sindr.hipercapnic cronic)
 Staza venoasa pulmonara (hipervascularizatie postcapilara )
 Egalizarea circulatiei apex/baze 10-15 mmHg
 Redistributie apex /baze 15-20mmHg
 Edem interstitial 20-30mmHg (linii septale Kerley B ,A, D
 Edem alveolar 25-35mmHg
Cord pulmonar Pulmon
cronic cardiac
Hipertensiune Staza
precapilara pulmonara
Insuficienta cardiaca avansata,

revarsat lichidian mai mare pe
Insuficienta P > 35
dreapta decat pe stanga.
VD Opacitati alveolare generalizate
in cadrul edemului pulmonar.
Artere pulmonare marite bilateral
in cursul unei HTAP precapilare (BPOC)
Pe o radiografie toracica se pot observa:
Cardiomegalie
Dilatatia vaselor in lobii superiori
Revarsat lichidian pleural
Edem interstitial pulmonar
Edem alveolar pulmonar
Stadii incipiente intr-o insuficienta cardiaca. Dilatatia

vaselor in lobii superiori, linii Kerley B in baze si
revarsate lichidiene in sinusurile costo-diafragmatice.
Edem pulmonar non-cardiogenic
Cordul este de obicei normal.
Edemul pulmonar alveolar este asemanator ca
aspect cu cel din insuficienta cardiaca.
Opacitatile alveolare bilaterale cu tendinte la
confluare si revarsate lichidiene sunt comune.
Cauze:
Uremia
Supraincarcare lichidiana
Sindromul de detresa respiratorie a adultului
Altitudinea mare
Aspirarea continutului gastric
Malarie
Nefrita acuta
Inec
Gaze toxice
Droguri si substante toxice
Presiune intracraniana crescuta
Hipoproteinemie
Transfuzii sangvine
Configuratie mitrala
Configuratie aortica
Configuratie mitrala
•Proeminenta conului si AP
•Incarcare de rezistenta a VD
cu alungirea sa in sens vertical
atit timp cit dilatatia si
alungirea se limiteaza la calea
de iesire
Marirea VD exclusiv longitudinala

este semn de buna adaptare
Extensia dilatatiei asupra caii de
intrare duce la largirea cordului,
initial spre stg. cu deplasarea VS
posterior
Deplasarea spre dr. nu se produce in
prezenta unui VS si orificiu
tricuspidian normal
Configuratia aortica
• alungirea si accentuarea
convexitatii arcului inf. stg.
• largirea benzii vasculare
• proeminenţa butonului Ao
• adâncirea golfului cardiac
Insuficienţa Ventriculară Stângă
Aspectul radiologic in afectiunile valvulare cardiace
 Stenoza mitrala,Insuficienta mitrala ,

Boala mitrala
 Stenoza aortica , Insuficienta aortica
 Leziunile orificiului tricuspidian
 Stenoza pulmonara , insuficienta

pulmonara
 Leziuni valvulare combinate Caile de intrare si de iesire ale

cavitatilor cordului
Stenoza mitrala
Aspect radiologic
Infectia reumatismala Rectitudinea sau peoeminenta golfului
Initial IM , dupa 2-5 ani se instaleaza SM Micsorarea sau disparitia butonului Ao (prin
Orificiul mitral<1.5cm2 rotatia spre stg a cordului si prin acoperirea de
Dilatatia AS =caracteristic si patognomonic dilatatia trunchiului AP)
Fenomene reflexe de protectie a patului Aplatizarea si scurtarea AIStg.
capilar Aparitia pe marginea dr. a AS
Staza pulmonara / HTAP precapilara initial Semne ale stazei si HTA pulmonare
reflexa , apoi fixata anatomic prin •Marirea AS
alterarile vasculare si interstitiale •Dilatatia trunchiului AP
•Dilatatia caii de iesire a VD(conul AP )
Forme particulare
•Leziune mitrala +emfizem pulmonar /dilatatie
puternica a trunchiului AP
•Leziune mitrala+HTA-rar
•Sindr.Lutembacher SM+DSIA
leziuni asociate
DSIA complicat cu SM endocarditica
SM cu dilatatie mare AS si deschiderea
lui foramen ovale
Stenoza mitrală
Diagnosticul de adaptare Predominenţa HTAP determină

 Starea VD decompensarea VD
 Starea circulaţiei pulmonare Staza pronunţată duce la
decompensări edematoase pulmonare
Forme deosebite de decompensare

•Insuficienţa Pulmonară relativa (sindr. Graham-Steel-Pawinski)
Dilataţia caii de ieşire a VD -arc pulmonar alungit şi
proeminent , mişcari pulsatorii, diminuarea stazei
•Insuficienta tricuspidiana relativă
- dilataţia AD ,dilataţia căii de intrare a VD marirea cordului
spre dr
- reducerea stazei pulmonare, staza în marea circulaţie:
revarsate pleurale, hepatomegalie, lărgirea VCS
Stenoza mitrala
Stenoza mitrala –dublu arc inferior drept
Insuficienta mitrala
 Se instaleaza precoce in procesul endocarditic

 Marirea AS este de obicei mai redusa , se dezvolta posterior si mai putin spre dr.
 VS se dezvolta predominent posterior si spre dreapta( la nivelul caii de intrare)
 Nu se realizeaza o config. Ao deoarece :
-VD este impins la dr. si in sus , iar
calea sa de iesire proemina in golf
-dilatarea caii de intrare a VS determina
dezvoltare in sens vertical
-calea de intrare a VS se dezvolta superior si transversal ,stergand
gloful alaturi de AS si conul AP
 Semnele de staza sint mai putin pronuntate
 Decompensarea reala este marcata de dilatatia accentuata a VD (se reduce staza , se poate
instala o IT sau IP relativa
! Exista IM relativa(functionala ,secundara)= prin dilatatie considerabila de VS- cordul aortic
decompensat sub forma de “ mitralizare” (AS moderat marit ,lipseste dilatatia de VD si
de AP )
Insuficienţa mitrală
Insuficienţa mitrală- dilataţie AS
Boala Mitrală
Un caz de boala mitrala in care se observa o
dilatatie a atriului stang. Dublu contur la nivelul
arcului inferior drept, convexitatea arcului mijlociu
stang si largirea unghiului carinal.
Stenoza aortică
 Etiologie: endocarditică ( infectioasă sau
reumatică, rar luetică) sau arterială
(aortita ateromatoasa luetică, cu
propagare la valvulele sigmoide )
 Încarcare de rezistenţă a VS ce
afectează iniţial calea de ieşire, aspectul
radiologic evidenţiind cel mult rotunjire
şi alungire a AIStg
 Coafectarea apoi şi a căii de intrare ,cu
lărgirea cordului în sens transversal şi
realizarea conf.Ao.
 Dilataţia dinamică a Ao ascendente
 Decompensarea se manifestă ca şi la
IAo , prin apariţia semnelor de
mitralizare
! Sindrom Bernheim = VS foarte mărit determină

cumpresie pe VD determinând staza în marea circulaţie
Insuficienta aortica
Leziunile orificiului tricuspidian
 Sunt rare, de regulă asociate cu alte leziuni endocarditice mitrale sau aortice
 Mărire apreciabilă a cordului drept, în special a AD
 Nu există diferenţiere netă între IT şi ST
 “Configuraţia tricuspidiană” se caracterizează prin :
-lărgirea ,alungirea, rotunjirea arcului inf.dr.
-transparenţa crescută pulmonară (scade curentul circulator )
-semne de stază în marea circulaţie (dilataţie spre dr. a pedicului vascular ,
ascensionarea hemidiafragmului dr.)
Stenoza Tr. pura este rara, in general congenitala

Stenoza Arterei pulmonare
 Natura endocarditica este exceptionala, mai frecventa este originea

congenitala asociata cu alte defecte
 Incarcarea de rezistenta VD > configuratie de tip mitral, dar cu vascularizatie
pulmonara periferica normala
 Proeminenţa trunchiului AP ( dilataţie poststenotică)
 Lipsa de mărire a atriului stâng, lipsa dilataţiei ramurilor AP
 Dg. Dif. cu stenoza mitrală, cu HTP din cord pulmonar cronic
Stenoza AP stângi
Afectiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
Cordul hipertensiv
 Încărcare de rezistenţă a ventriculului stâng asemănătoare cu cele din

stenoza orificiului aortic
 Cord poate avea dimensiuni normale, în poziţie joasă a diafragmului,
emfizem
 Condiţii particulare ce determină configuraţia cordului
1. scleroza coronariană- dilataţie miogenă - accentuarea configuraţiei
aortice
2. scleroza şi ateromatoza aortică- accentuează configuraţia aortică
3. HTA nefritică- semne de edem pulmonar de natură toxică renală
 Decompensarea ventriculului stâng – aspectul “mitralizării” cordului şi
apariţia stazei pulmonare
Afectiuni hemodinamice prin cauze extracardiace
Cordul pulmonar cronic

 Consecinţă a modificărilor micii circulaţii prin procese parenchimatoase
pulmonare sau prin leziuni ale vaselor
 Încărcare de rezistenţă a ventriculului drept – configuraţie mitrală cu
lipsa măririi atriului stâng
 Semne de HTAP
 Se poate manifesta:
- CP acut – embolii pulmonare, criza astmatică
- CP subacut – embolii pulmonare multiple, repetate, frecvent
tumorale, cu supraîncărcare cord drept
- CP cronic – prin reducerea patului capilar pulmonar ( emfizem,
fibroze, BPOC, TBC, bonşiectazii, pahipleurite)
- prin îngustarea căilor circulatorii ( scleroza pulmonară
primară, trombangeită obliterantă, fenomene reflexe în
staza pulmonară)
Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace congenitale
 Aspecte elementare de embriologie a cordului şi vaselor mari

 Clasificarea clinico-hemodinamică a anomaliilor congenitale
-elemente fundamentale :cianoza
shunturile -arterio-venoase
-veno-arteriale
A. Anomalii fără shunt
1. Poziţii anormale ale cordului sau vaselor mari (ectopii , dextrocardii, anomalii ale arcului aortic )
2. Malformaţii orificiale (stenoze , insuficienţe ,b. Ebstein )
3. Malformaţii ale vaselor mari (stenoza istmului aortic , anomalii de implantare a venelor )
B. Anomalii cu shunt
1. Fara cianoza (arterio-venos )
c.i.a. C.i.v. persistenta de canal arterial
2. Cu cianoza (veno-arterial)
trilogia , tetra ,pentalogia Fallot , complexul Eisenmenger ,transpozitii de diverse tipuri ale vaselor mari
Aspectul radiologic in afectiunile cardiace
congenitale
Aspecte elementare de embriologie a cordului si vaselor mari
 Dezvoltarea tubului cardiac primitiv (vene viteline> sinusul venos ,segmentul atrial
,canalul atrial ,strimtoarea lui Haller , segmentul ventricular , bulbul arterial> trunchi
arterial)
 Dezvoltarea peretilor septali (septul atrial-primum,secundum,spurium , foramen ovale,
septul ventricular ,septul bulbar)
 Dezvoltarea venelor care se varsa in cord (v.cardinale sup si inf. stg si dr.>ducte Cuvier
stg si dr.---VCS=vcsup. dr ,duct Cuvier dr..+v anonima stg.---portiunea terminala duct
Cuvier stg=sinusul coronarian VCI=din vena hepatica comuna ;venele pulmonare= din
vena pulmonara comuna,dezvoltata din mugurele vascular atrial stg.)
 Dezvoltarea arterelor cu emergenta din cord (6 perechi arcuri branhiale, persista 3.4.6
Ao.ventrale-ace Ao dorsale –aci; arc 3= legatura intre ace si aci ;Ao ventrala stg.+arc 4
stg=crosa Ao ;Ao ventrala dr=a.anonima ; arc.4 dr.+Ao dorsala dr.=artera subclavie dr.;arc
6 proximal stg=trunchi AP si AP stg.; arc proximal 6dr.=APdr.
Boala Ebstein
 Malformaţie foarte rară – inserţie vicioasă a valvelor tricuspide pe pereţii VD şi
nu pe inelul fibros atrio-ventricular ( ventricularizarea AD) cu dezvoltarea
defectuoasă a valvelor
 Insuficienţa marcată a orificiului tricuspidian cu reducerea volumului VD
 Mărirea siluetei cardiace în toate sensurile ( formă sferică)
 Pedicul vascular scurtat cu hiluri şi circulaţie pulmonară scazută
 Dg. Dif. cu revărsatele pericardice
! Creşterea accentuată a presiunii în AD poate duce la deschiderea foramen ovale

cu shunt veno-atrial şi apariţia cianozei
B.Ebstein
Aspectul radiologic în afecţiunile cardiace
congenitale
Coarctaţia aortei
 După localizare se pot distinge:
• formă tipică ( stenoză între emergenţa a. subclavie stg şi inserţia lig Botall)
• formă înaltă ( stenoză deasupra emergenţei a subclavie stg)
• formă joasă ( stenoza porţiunii aortice dupa inserţia lig. arterial)
 După criterii hemodinamice :
• tipul adult ( stenoza incompletă)
- se realizează circulaţie compensatorie prin vasele brahiocefalice şi
ramurile lor, ce stabilesc anastomoze cu ramurile aortei descendente ( a.
subclaviculare – artere mamare interne spre arterele vertebrale
intercostale şi epigastrice)
- bine suportat , HTA în ½ superioară, circulaţia extremităţilor inferioare
este deficitară ; complicaţii prin ruptura aortei, hemoragii cerebrale, infecţii
la nivelul stenozei
• tipul infantil ( stenoză întinsă adesea aplazie asociată cu persistenţa

canalului arterial)
- porţiunea substenotică din Ao descendentă comunică cu canalul arterial-
½ inferioară a corpului fiind irigată cu sânge din cordul drept
- circulaţia colaterală nu se mai dezvoltă
- prognostic rezervat
Coartaţia aortei
 Încărcare de rezistenţă ventricul stâng şi circulaţie colaterală cu dilataţia arterelor
intercostale şi eroziuni marginale inferioare ale coastelor prin atrofie de presiune
 Silueta cardiacă realizează configuraţia aortică incompletă
 Pediculul vascular este lărgit – Ao ascendentă dilatată, marginală dr.; butonul aortic
poate fi şters sau dilatat, aspectul sau fiind dat de a. subclaviculară stg
( situat mai sus decât în mod obişnuit ) – pot exista 2 butoane aortice ( unul superior
dat de porţiunea prestenotică a aortei sau de a. subclaviculară stg dilatată, altul
inferior dat de porţiunea substenotică dilatată – aspect în “3 inversat” al arcului
superior stang )
 Modificările costale
- nu lipsesc niciodată la tipul adult
- nu interesează primele 3 perechi de coaste
- poate afecta numai hemitoracele dr ( subclavia stg are emergenţă
substenotică )
- poate afecta numai hemitoracele stg dacă subclavia dr este ultima
ramură a crosei, cu emergenţă substenotică ( disfagia lusoria – amprentă
vasculară pe peretele posterior al esofagului baritat)
Coartatia de aorta
Eroziuni costale
Defect septal atrial
 În 17- 30% apare prin persistenţă de foramen ovale ( defect mic fără importanţă
practică dacă nu se asociază cu alte vicii cong. sau dobândite);
- modificari hemodinamice importante sunt determinate în defectele prin persistenţa
unui ostium primum sau secundum- defecte importante, peste 4 cm
 Încărcare de umplere a cordului drept cu dilataţia cavităţilor sale şi hiperemie
pulmonară (pletora)
 Oxigenare mai mare a sângelui din AD faţă de venele cave ( patognomonic)
 Radiologic – configuraţie mitrală fără dilataţia AS ( prezenţa unei scobituri între arcul
inferior stg alungit şi proeminenţa conului şi trunchiului AP)
- cord stg mic, Ao de obicei îngustă
- poate apare insuficienţă relativă a AP cu accentuarea dilataţiei şi
fenomene pulsatile ale vaselor pulmonare
CIA veche cu HTAP si anevrism de AP dr.
Defect septal ventricular

 Situat mai ales în porţiunea membranoasă în asociere cu alte vicii congenitale
 În 1/5 din cazuri apare izolat, situat în porţiunea musculară (Maladie Roger)
 Încărcare de umplere VD, hipervascularizaţie pulmonară, eventual încărcare de
umplere a cordului stâng
 Conţinut crescut de O2 în sângele VD faţă de AD (patognomonic)
 Radiologic - cord cu aspect globulos, sferic
- AP dilatată ( mai ales când defectul este situat în porţiunea
membranoasă)
- dextrogramă suplimentară tardivă şi incompletă
DSV cu HTP
Persistenţa canalului arterial
 Asigură derivaţia sângelui din AP in Ao în viaţa intrauterină; se obliterează în
primele 3 luni după naştere printr-un proces de involuţie
 Reprezintă 11% din anomaliile congenitale şi se asociază în 15% dintre ele
 Aspecte: - în pâlnie, cu baza largă pe Ao şi vârful pe AP
- de fistulă între Ao şi AP ( implică vecinătatea vaselor)
- implantare într-o ramură a AP ( stg)
- dilataţie anevrismală a ductului
 Încărcare de rezistenţă a VD dinspre Ao spre AP; încărcare de umplere a
cordului stg; saturaţie O2 AP>cord dr
 Radiologic: semne prezente în shunt-uri cu dimensiuni crescute
- AP proeminentă, hipervascularizaţie pulmonară
- silueta cardiacă mărită în sens transversal
- angiografia arată opacifiere a circulaţiei pulmonare în cursul
levogramei; aortografia este examenul de elecţie
Persistenta de canal arterial
Tetralogia Fallot
 Reprezintă 8,5% din afecţiunile congenitale ( afecţiunile cu atrezie de AP şi
asocierea DSIA insumează 16,5% =“morbus coeruleus”)
 Se caracterizează prin : DSIV, Ao în dextropoziţie “călare pe defect”, stenoză
valvulară sau infundibulară AP; dilataţie VD
 Clinic: cianoză, poliglobulie, “squatting”, suflu sistolic în focarul pulmonarei,
 Hemodinamic : dilataţie considerabilă a VD (de rezistenţă datorită stenozei AP,
suplimentară la nivelul căii de ieşire când Ao este predominentă); irigaţie
pulmonară prin artere bronşice în cazurile când evacuarea VD se face predominent
prin Ao
 Radiologic : - depinde de gradul stenozei AP şi de gradul dextropoziţiei Ao
- “cord în sabot” (configuraţia Ao cu arc inf. stg proeminent şi
vârful rotunjit şi mai sus situat- dilataţii trasversale spre stg
datorită căii de ieşire prin Ao);
-oligemie pulmonară;
- hipoplazia AP, subdezvoltarea căii normale de ieşire a VD
adâncesc golful
- Ao in dextropoziţie împiedică uneori formarea imaginii butonului
- mărirea spre stg a cordului este dată exclusiv de VD mult dilatat
Tetralogie Fallot
Stenoza AP stg.
Ao.in dextropozitie (calare pe sept)
DSIV
HVD
Cord in sabot
Asocieri de alte malformaţii

• cu DSIA- cord stg mai mare
împiedică realizarea aspectului
în sabot
• persistenţa canal arterial –
compensator în cazul atreziei de
AP, dezvoltare mai accentuată a
cordului stg
Tetralogie Fallot
Complexul Eisenmenger
- Este o afectiune congenitala compusa din DSV inalt + dextropozitie a

Ao + artera pulmonara normala/ dilatata
- Fata de tetralogia Fallot, lipseste stenoza AP, dar apar leziuni ale artelor si
capilarelor pulmonare ce induc HTP cu shunt dreapta-stanga
- Semne clinice: cianoza tardiva (la pubertate), la efort si apoi in repaus,
dispnee, palpitatii, sincope
- Există o fază acianotică cu shunt arterovenos şi o fază cianotică când se
inversează shuntul datorită creşterii presiunii în VD
- Configuraţie mitrală spre deosebire de cea observată în Fallot ( prin
dilataţia căii de ieşire a VD cu dilataţia AP
Complex Eisenmenger
Situs inversus complet
Agenezie de arteră pulmonară dreaptă
Fistula arterio-venoasa pulmonara
Implantarea anormala a venelor
pulmonare din dreapta
Angiografie si tomografie plana
Întoarcere venoasă anormală – semnul iataganului
Angiografie pulmonara Radiografie de fata
King king aorta
Dubla crosa anterioara si
posterioara
Radioimagistica afectiunilor miocardice
 Nu exista semne radiologice patognomonice

 Se pot aprecia modificari de forma si marime –”configuratia miopatica” si fenomene
dinamice
Cord marit transversal, cu baza larga pe diafragm, inaltime redusa ,segmentatia
stearsa
utilizarea de manevre suplimentare ptr. diagnostic-evidentiaza dilatatii
miogene fara manifestare in ortostatism
(proba de efort ,proba de decubit,probe Valsalva-in timpul ei nu se mai
produce micsorarea cordului
Studiul amplitudinii pulsatiilor-scad dupa efort
Afecţiuni miocardice dismetabolice
Cordul în anemii -iniţial cord mic, în cazuri cronice –creşte prin leziunea
anemică a miocardului şi prin pletora ce este frecventă în anemii
Cordul în afecţiuni endocrine
•Suprarenaliene
hipofuncţia (b.Addison)- cord mic
H-cord mare prin HTA
•Tiroidiene
hipofuncţia-cord de mixedem- mărit , uneori enorm , de conf.
miopatică sau Ao, cu pulsaţii mici şi lente
H-cord mare ,cu pulsaţii ample , uneori aritmice -pseudo mitral cu
dilataţia AP
•Cordul în hipovitaminoza B1- b .beri-beri-lezarea primara a miocardului VD>I.Tr
si P relative+ revarsat pericardic
•Amiloidoza cordului – vârstnici ,cord mare+modificările pielii şi mucoaselor
•Glucogenoza – corduri globuloas(la copii)
•Asfixia acuta – cord cu cavităţi drepte mărite
•Cordul alcoolicilor cronici- “inima de bere muncheneza”
Afectiuni miocardice
 Scleroza coronariana -cord bovin

configuratie Ao, semne de mitralizare, edem
pulmonar perihilar ,calcificari coronariene
 Obstructia coronariana (infarctul miocardic)
- marire acuta a siluetei cardiace
-staza pulmonara in afectarile cordului stg. la HTA
-revarsate pericardice
-pareza diafragmului stg.
-reducerea amplitudinii contractiilor in teritoriu
-calcificari cicatriciale tardiv
Anevrisme ale peretilor cardiaci

Cardiomegalie marcata cu
convexitate
pe ambele margini cu aspect
globulos.
Acesta a fost un caz de
cardiomegalie ,
dar putea fi si un revarsat
lichidian pericardic.
Anevrism de perete ventricular
Anevrism perete ventricular sting calcificat
Sectiune axiala CT
Calcificări miocardice
Modificari de staza pulmonara
Afecţiunile pericardului
 Revarsatele lichidiene pericardice

 Pneumopericardul
 Pericardita fibrocalcara
 Tumorile pericardice
 Ageneziile de pericard
PERICARDUL
Lichid în pericard
Studiul pericardului
Lichid pericardic localizat , dupa
chirurgia aortei
Lichid in pericard
Cresterea diametrului transversal al siluetei cardiace

Triunghiular simetric
Mascheaza portiunea initiala a hilurilor pulmonare
Unghiurile cardio-frenice nete
Lichid pericardic
O mariere globala
de volum.
Umplerea golfului
cardiac .
Cordul apare mai
degraba in carafa
decat globulos.
Vasele pulmonare
sunt mici datorita
scaderii debitului
cardiac.
Pneumo-pericard
Pneumopericard
Calcificari Pericardice
Calcificări Pericardice
Pericardite constrictive calcificate
* Repercursiuni pe cavitatile ventriculare
Radiografia de profil la o femeie de 20 de ani care prezinta dispnee si
edeme periferice de 2 ani, presiune venoasa crescuta la nivelul
jugularei si cu puls mic. In incidenta PA s-a observat edem pulmonar
bilateral cu revarsat lichidian pleural bazal (insuficienta cardiaca). Pe
profil se observa calcificari pericardice intinse anterioare si inferioare,
secundare unei pericardite constrictive tuberculoase.
Pericardite constrictive calcificate
Agenezie totala de pericard
Agenezie partiala de pericard
Calcificări cardiace
Calcificarile valvulare
Traduc cel mai frecvent o stenoza , in special mitrala si aortica
Calcificari coronariene
Mai intai nodulare apoi liniare
P PA
AM M
T
T
Calcificari pericardice
Datorate unei reactii inflamatorii vechi , sechele de pericardite
virale sau bacteriene, usor de recunoscut prin topografia lor, pe fata
sternala sau diafragmatica, localizate sau extinse si continue
Calcificări miocardice
Rare şi în general consecutive unui infarct, pot sublinia un anevrism parietal
secundar
Calcificari valvulare aortice
Calcificări coronariene
Dreapta Stânga
Anevrism aortic la nivelul crosei cu perete partial calcificat
Anevrism aortic la nivelul crosei
Anevrisme aortice sacciforme
IT’S NOT ENOUGH!!!!

Radio Merge 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radio Merge 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radiodiagnosticul

1) opacitate emisferică (chist, tumoră neurogenă) ; 2) opacitate

4) opacitate policiclică (tumoră ganglionară) ; 5) opacitate

7) opacitate fuziformă (pleurezie mediastinală) ; 8) opacitate

Model Model tricompartimental

In mediastinul anterior In mediastinul posterior

฀ Examenul radiologic :opacitate omogenă cu conturul

฀ Frecvent după hemoragii produse la nivelul guşei pot

฀ Prezenţa calcificărilor impune diagnosticul diferenţial

฀ Examenul radioscopic televizat este cel care precizează

∙ Guşa retroclaviculară dreaptă

฀ opacitate ovalara care lărgeşte mediastinul superior în

฀ Diagnosticul diferenţial: anevrismul de trunchi

∙ Guşa toracică aberantă

฀ sediul variat în mediastin;

฀ opacitate rotundă sau ovalară;

฀ poate deplasa organele mediastinale (traheea, aorta,

∙ Guşa intratoracică malignizată

1.semne de infiltraţie tumorală, constând în

∙ Anevrismul trunchiului brahio-cefalic

฀ Opacitate unilaterală, net delimitată, situată în partea

฀ Imaginea nu se deplasează în cursul tusei şi deglutiţiei,

฀ Kimografic prezintă pulsaţii proprii.

∙ Procese patologice ale timusului.

฀ Hipertrofia timusului la sugari;

฀ Procese benigne : timoame

฀ Procese maligne primitive timice.

฀ Prezenta la sugari, manifestându-se prin fenomene de

฀ Radiologic: opacitate cu forme variate (rotundă,

฀ in profil opacitatea se proiectează în mediastinul

฀ alteori, opacitatea are formă de coloană, depăşind

∙ Tumorile maligne primitive ale timusului.

฀ Radiologic: opacitate rotundă, ovoidală sau hemisferică având contur

Chist bronsic gigant

Chist bronsic – IRM in T1 si T2

฀ sediul supradiafragmatic para-cardiac drept, din profil

฀ radiologic opacitate omogenă, conturul rotunjit sau

฀ Modificari în raport cu mişcările respiratorii.

฀ formaţiuni de origine pericardică ce fac corp comun cu

฀ dimensiunea diverticulului este diferită, uneori având

฀ Imaginea îşi modifică aspectul în funcţie de inspir şi expir (semnul

฀ Kimografic: pulsaţii de transmisie, croşetele fiind asemănătoare pe

฀ Diverticulul pericardic nu are tendinţă de creştere, aspectul

∙ Pleurezia mediastinală antero-inferioară.

฀ Hernia colonului prin fantele Larrey se manifestă ca o opacitate cu

฀ Neoplasmul este situat mai rar la nivelul traheii sau al

฀ Tumoreta se află într-o proporţie mică în lumenul

฀ Simptomatologia clinică este oarecum precoce, constînd

฀ Denumit şi disembriom homoplastic din grupa tumorilor celomice,

฀ Necroza ţesutului grăsos pericardic

∙ Limfogranulomatoza malignă HODGKIN

฀ Aspecte radiologice variate :

∙ Adenopatiile din limfoleucoze

∙ lărgire difuză a opacităţii mediastinale, cu contur

∙ adenopatii hilare bilaterale izolate ;

∙ Adenopatiile mediastinale maligne metastatice

฀ Implică în mod obligatoriu prezenţa în antecedentele

฀ Examenul radiologic:fara particularităţi ale opacităţilor;

฀ Forma tumorală: opacităţi cu contur uni sau poliarcuat, de

฀ În cazul apariţiei periadenitei, contur imprecis.

฀ Din mediastinul mijlociu, se poate invada mediastinul

∙ Sarcoidoza pulmonară sau boala Besnier-Boeck-Schaumann

∙ Adenopatiile sindromului Loffgren

฀ Sindromul Loffgren este caracterizat de triada