Sunteți pe pagina 1din 47

Metode imagistice

• Ultrasonografie (USG)
• Renghenografia (Rx)
• Tomografia computerizata (CT)
• Imagistica prin rezonanta magnetica(IRM)
• Scintigrafia
• Angiografia
 USG
 - metoda de prima alegere la noi nascuti;

- se efectueaza prin fontanela mare a craniului.

 Edem intracerebral hemoragie intraventriculara (a) cu dilatarea


 coarnelor anterioare a ventriculilor laterali(b)

 Rx
 - este prima metoda utilizata in traume cranio-cerebrale;
 -diagnoticul radiologic poate fi dificil din cauza complexitatii elementelor osoase,
mai ales la baza craniului.
 Rx
 - se utilizeaza pentru diagnosticul patologiilor sinusurilor paranazale.
 Pe imaginea din stinga nivel orizontal in sinusul maxilar drept
 Metoda de electie in traume cranio- cerebrale:
 - Fracturi osoase
 - hemoragie intracraniana postraumatica
 - epidural/subdural hematom
 - hemoragie subarahnoideana
 - scanare rapida (2 min)
 CT metoda cea mai senibila pentru hemoragii acute
intracraniene(2-4 ore), vizualizam o zona de inalta densitate(60-80
Hu)
 IRM se determina zon isointensa in T1 si cu intensitate scazuta in
T2(24 ore)
 Subacuta hemoragie: CT- densitate medie
 IRM- semnal intensiv in T1,iso / slab
intens in T2
 Cronica hemoragie: CT- iso/densitate medie
 IRM- intensitate inalta in ambele
protococoale T1,T2.
(A)CT – pe dreapta se determina un focar (B)IRM-in secventele T1, plan axial o arie
hiperdens cu edem in jur,localizat hiperintensa periferica
in lobul frontal si hipointensa centrala, care
corespunde la AVC subacut
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al cutiei
toracice:
Rx, CT, IRM
-Radiografia se efectueaza in doua incidente(PA+profil), pentru determinarea
localizarii patologiei mediastinale
CT toracelui si mediastinului are avantaj fata de radiografia simpla in

diagnosticului mai amanuntit a patologiilor mediastinului.


modificări ale ţesutului pulmonar (enfizem, fibroză),  infecţii, tumori, embolii ale vaselor pulmonare sau anevrisme;
gradul de metastazare a cancerului la nivelul toracelui;

volumetria formaţiunilor tumorale și a adenopatiilor la nivelul mediastinului și parenchimului pulmonar;

verifică starea vaselor mari din mediastin, existenţa de mase ganglionare, aspectul esofagului, anevrism sau disecţie

de aorta;
angiografia aortei toracale detectează anevrisme, disecţii, coarctație;

angiografia pulmonară detectează emboliile pulmonare, în timp ce angiografia coronariană evidenţiază starea

arterelor coronare. Această investigaţie este neinvazivă, tinzând să înlocuiască angiografia invazivă prin cateterizare.
-IRM este utilizata mai des pentru patologiile mediastinului posterior
Hilul pulmonar
se vizualizeaza
prin formațiunea
de volum

Timom Limfom, situat în mediastinul anterior

Formațiunile de volum
în mediastinul anterior:
1.Timom
2.Teratom
3.Limfom
4.Tiroida (ectopică)
CT – Timom, în mediastinul anterior
B

Formațiune de volum bine


delimitată in mediastinul
posterior – formațiune
chistică - (A) Rx; (B) CT
A

La Rx în doua
incidențe (PA, lateral
drept), se determină
opacitate pulmonară
polilobată situată în
mediastinul posterior
(neuroblastom)
A. IRM, secțiune axială –
formațiune
ovoidă,omogenă, bine
delimitată, cu hipersemnal
în T2
B. Rx, AP – opacitate
pulmonară retrocardiacă,
omogenă, cu contur clar
(chist bronhogenic)

A B

C. IRM - Formatiune de
volum paravertbral pe
dreapta, cu invazia in
corpul vertebral si canalul
medular
Evaluarea diagnosticului radioimagistic al
abdomenului:
USG, Rx, CT, IRM

USG(ecografie) este o metodă imagistică de screenig,


prin care se estimează mărimea, structura,
omogenitatea și conturul organelor si modificarile
patologice ale acestora.

Radiografia abdomenului se efectueaza pentru


determinarea ocluziei intestinale, perforarea unui
organ cavitar, urolitiaza, corpuri straine radioopace.
A. USG- pancreas in norma B.USG-formatiune de volum la nivelul capului
pancreatic, care obtureaza ductul biliar comun

C. Ecogenitatea crescuta a structrei pancreasului-


semne ecografice sugestive p/u pancreatita cronica.
A B

USG

C D
Rx abdomenului pe gol
1.coastele
2.Coloana vertebrala
3.Bula de aer a stomacului
4.Gaze in flexura splenica a clonului transvers
5.Gaze in portiunea sigmoida a colonului
6.Sacru
7.Art.sacroiliaca
8.Gaz in col ascedent
9.Crista iliaca
10.Gaz in flexura hepatica
11.Conturul mm psoas.
A
B C
 Nivele hidroaerice- Multiple opacitati Bilateral sub diafragm se
semne radiologice de radioopace- corpi straini vizualizeaza aer liber (C)
ocluzie intestinala (A) (B)
CT abdomenului se efectueaza cu /fara contrast.
La CT pot fi identificate chisturi, abcese, infectii,
inflamatii, tumori sau anevrisme, noduli limfatici, corpuri
straine, hemoragii, diverticulita, apendicita, traumatisme. Se
vizualizeaza ficatul, pancreasul, splina, intestinele, sis.urinar,
sis. osos, arterele, aorta.
Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)
IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, hemoragii, leziuni, afectari
vasculare sau infectii. Prin folosirea unei substante de contrast in timpul IRM, se pot vizualiza clar
anumite tesuturi. IRM este indicata pentru:
- regiunea cefalica - IRM poate detecta tumoti, anevrisme, hemoragiii la nivel cerebral, leziuni

nervoase, ca si cele cauzate de accident vascular cerebral; IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale
nervului optic si globului ocular, ale urechilor si nervului auditiv
- regiunea toracica - se vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronare; de asemenea poate fi

folosita pentru diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar


- vasele sanguine -  vizualizarea vaselor in acest caz purtand numele de angiografie prin rezonanta

magnetica; poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un cheag la nivel
vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular (disectie); uneori se foloseste substanta de contrast
pentru vizualizarea mai clara a vaselor sanguine
- regiune abdominala si pelvina - IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca

ficat, vezica biliara, pancreas, rinichi si vezica urinara; se foloseste pentru depistarea tumorilor,


sangerarilor, infectiilor si diferitelor obstacole; la femei poate vizualiza uterul si ovarele; la barbati -
prostata
- oasele si articulatiile - poate evidentia afectari ale sistemului osteo-articular, ca artrite, afectari ale

articulatiei temporomandibulare, afectiuni ale maduvei osoase, tumori osoase, afectari ale cartilajului,
rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii
- coloana vertebrala -  IRM vizualizeaza discurile intervertebrale si nervii coloanei vertebrale,

putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral (stenoza spinala cervicala), hernie de disc sau
tumori de coloana vertebrala.
A B

C D
A

Vizualizarea formatiunii
de volum
hepatice(hemangiom) la
CT(A)
IRM(B)
USG(C)
C
B,C.RMN pelvis-axial T2,T1 : sac gestational
intrauterin (sageata alba), fibrom uterin
(sageata gri) ;
Tipuri de infiltrație depistate radiologic

1)Infiltrațiepleuropneumonică - opacitate omogenă, de obicei unică,


localizată de elecţie la nivelul lobilor inferiori, graniţele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară (când s-a
ajuns la scizură) sau difuză (cînd nu s-a extins încă la întregul segment sau
lob), intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn
nemodificate ,

2)Infiltrațiebronhopneumonică - opacităţi de dimensiuni variate, multiple,


localizate bilateral, asimetric, interesînd mai ales regiunile perihilare şi
bazale, tind spre confluare, intensitatea opacităţilor este subcostală cu
centrul mai opac şi diminuîndu-se spre periferie, structura este omogenă,
iar conturul, de obicei, şters. Determină modificări de vecinătate: reacţii
pleurale (scizurite, pleurezii), mărirea hilurilor (prin adenopatie), aderenţe
pleuro-diafragmatice etc,

3)Infiltrație interstițială - infiltrate localizate mai frecvent la bază şi


segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri
în aripi de fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg
de la hil spre baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-
vasculară; desen pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului, cît şi la
distanţă .
 Faza de congestie – radiologic se constată reducerea transparenţei
pulmonare, apare o opacitate care nu ajunge până la scizura segmentului
de ventilaţie afectat.

 Faza de hepatizație roșie - procesul patologic interesează complet


segmentul de ventilaţie, iar limita procesului spre scizură este netă.
 Primele doua faze dureaza 2 zile.

 Faza de hepatizație cenușie - opacitatea devine neomogenă, începe faza


de resorbţie , are loc o atenuare a intensităţii opacităţii precum şi o
micşorare a întinderii ei. Are loc între zilele 4-6.

 Faza de rezorbție - scăderea treptată a intensităţii şi micşorarea întinderii


opacităţii. Resorbţia poate fi centrală cu extensia periferică sau multifocală
cînd apar în blocul pneumonic multiple zone radiotransparente (imagine
în „tablă de şah”). Stadiul de rezoluție începe în ziua a 8-a și continuă 4
săptămâni (pentru cazurile necomplicate).
 I.Pneumonia lobară
 Radiologic se prezintă ca o opacitate omogenă, de obicei unică,
localizată (de elecţie) la nivelul lobilor inferiori, hotarele lobare sau
segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară sau difuză,
intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn
nemodificate, iar volumul pulmonar şi toracic de asemenea, nu se
modifică.
 II. Bronhopneumonia
 - reprezintă o inflamaţie a alveolelor şi a bronhiilor corespunzătoare, care
cuprinde porţiuni limitate dar diseminate din parenchimul pulmonar şi
interesînd de obicei ambii plămîni.
 Radiologic se prezintă ca opacităţi de dimensiuni variate, mai frecvent
macronodulare, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesând mai ales
regiunile perihilare şi bazale. Intensitatea opacităţilor este subcostală cu centrul
mai opac şi diminuându-se spre periferie, structura este omogenă, iar conturul,
de obicei, şters.
 Noduli miliari
Noduli medii și mari

Forma pseudolobară
 Aspectul CT. – multiple imagini hiperdense, rotund/ovalare, peribronşice,
care implică zone multiple şi care pot conflua, ce implică un segment sau
chiar un lob pulmonar.
 III. Pneumonia interstițială

 - produce accentuarea uni - sau bilaterală a desenului hilar, cordoane opace de


la hil spre periferie (infiltrație perilobulară), interesează slab alveolele.
 Radiologic se prezintă ca infiltrate localizate mai frecvent la bază şi segmentele
posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri în aripi de
fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg de la hil spre
baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-vasculară; desen
pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului, cît şi la distanţă.
 Forma parahilară
 Aspectul CT. – depine de stadiul evolutiv.
 În faza acută: zone heterogene hiperdense şi aspect de „pom înmugurit”
 În faza subacută: se observă accentuarea septelor interlobulare prin
îngroşarea vaselor limfatice, a interstiţiului central bronho-vascular şi
modificări bronşice.
 În evoluţie, infecţia afectează şi pereţii alveolari, aspectul C.T. avînd o
evoluţie spre arii de consolidare pulmonară, cu pattern bronho-
pneumonic.
Pneumonie stafilococica. CT demonstreaza o infiltratie pneumonica in lobul
superior sting, cu densitate scazuta in inteiorul focarului- sugestiv pentru
necroza.
PNEUMONIE VIRALA. CT scanare a toracelui demonstrează opacități
nodulare multifocale , localizate difuz bilateral