Diagnosticul

imagistic al
patologiei
mediastinale
Clinica Radiologică, UMF Iasi
-regiunea anatomică situată în porţiunea mijlocie a
toracelui între cei doi plămâni;

Limite:
superior: apertura toracică;
inferior: diafragm;
anterior : stern;
posterior: şanţurile costo-vertebrale;
lateral: pleura parietală.
 METODE IMAGISTICE DE EXPLORARE A
MEDIASTINULUI

1. Radiografia toracică standard (2 incidente) :

- liniile si contururile mediastinale → deplasarea structurilor normale;
- formatiuni expansive (opacităti rotund-ovalare, limite nete, unghi
obtuz la interfata cu mediastinul);
-calcificări;
-extensia pleurală sau în structurile parenchimatoase.

2. Examenul CT - metoda standard:

- structurile mediastinale, vasculare, reconstructie 3D.
- confirmă si localizează o masă mediastinală;
- caracterizare tisulară (calcificări, grăsime, aer, sânge, mase solide);
- extensia locală a leziunilor, adenopatii, metastaze;
- ghidează biopsia percutană.
Reformatare
Sagitala +
sectiune prin
crosa aortei

Sectiune prin
artera
pulmonara
stanga si prin
atriul stang
3. Imagistica prin rezonanta magnetica (I.R.M.)
- complementar CT, în cazuri selectate;
- sectiuni multiplanare (axiale, coronale, sagitale);
- evaluează neinvaziv patologia vaselor mari;
- caracterizează cu mare acuratete masele chistice;
- apreciază extensia intra-rahidiană;

4. Ecografie trans-esofagiană, abdominală trans-diafragmatică

- evaluează structurile lichidiene accesibile (chisturi pleuro-
pericardice);
- apreciază extensia intra- toracică a unei mase cervicale (tiroidă).

5. Explorări vasculare: aortografia; cavografia superioară

- evaluarea preoperatorie a unor procese patologice vasculare sau
pentru confirmarea invaziei vasculare de către tumori mediastinale.

7. Scintigrafia ( I 131): studiul formatiunilor expansive tiroidiene.

FORMATIUNI EXPANSIVE MEDIASTINALE (Felson)
ANT. MIJL. POST.
SUP. - timus (copil) - t. trahee - t. neurogene
- t. timice - t. tiroidiene - chist neuroenteric
- t. tiroidiene - adenopatii - meningocel
- adenopatii - chist canal toracic
- t. dermoide - hemangiom
- anevrism Ao asc. - gusă aberantă
- t. fibroase
MIJL.- t. germinale - anevrism arc Ao - anevrism Ao desc
- t. nerv recurent - carcinom bronsic - chist hidatic
- t. sternale - chist bronhogenic - lez. esofagiene
- t. teratoide - adenopatii (orice localizare)
- dilataţii venoase
INF. - t. teratoide
- chiste dermoide
- relaxare diafragmatică
- hernia Morgagni
- lipom
 Masele tiroidiene
- apertura toracică (extensia unei leziuni tiroidiene
cervicale/tiroidă ectopică).

 Gusa intratoracică - hiperplazia tiroidei, difuză sau

focală.
Rx: opacitate, mediastin superior si anterior, convexă, contur
net; deviază traheea posterior si lateral, calcificări grosiere;
CT: masa hiperdensă nativ, creste mult si persistent
densitatea după contrast, continuarea unei mase cervicale;
zone de necroză, chistice, calcificări grosiere;
Scintigrafia I 131: evaluare functională;

 Carcinomul tiroidian
CT: contur neregulat, limite imprecise, metastaze ganglionare,
pulmonare, osoase.
 Masele timice
Timusul – triunghiular/bilobat, mediastin antero-sup.,
dimensiuni maxime copilărie; involutie adipoasa adult.

Hiperplazia timică
- lărgirea timusului, fără modificări histologice
- copil/adult, asociată cu miastenia gravis.
CT - timus difuz lărgit, cu structură normală.

Timomul
- neoplazia mediastinală cea mai frecventă, după limfom.
± miastenia gravis, sindrom Cushing, tireotoxicoză.
Rx: opacitate nodulară, mediastin anterior, etaj superior si
mijlociu;
CT : caracterizare (arii chistice, hemoragice, calcificări),
aprecierea invaziei locale în pleură, plămân, pericard,
perete toracic, diafragm si vase mari.
Alte formatiuni timice rare: limfangiom, timolipom
Hiperplazie timica
Timom
 Tumori cu celule germinale

- din celule germinale care nu au migrat din

mediastinul anterior în timpul dezvoltării
embrionare.

Clasificare (dupa M. Hamon Treautet):

a) Teratom chistic (chiste dermoide), solid sau mixt
b) Seminom
c) Carcinom embrionar
d) Tumori ale sinusului endodermic
e) Coriocarcinom
f) Tumori germinale mixte
Rx:
 opacitate rotund - ovalară, unilaterală, în mediastinul
anterior, etajul mijlociu;
 bine delimitată (leziuni benigne) sau imprecis
delimitată, cu contur neregulat (leziuni maligne);
 Omogenă/neomogenă (calcificări, nivel fluid-grăsime);

CT/IRM - structură omogenă, solidă (seminom) sau

chistică (teratom), sau cu continut mixt (calcificări,
dinti, păr, tesut adipos);
- evaluează extensia tumorală.
 Tumori mezenchimale

- din tesuturile fibroase (fibrom), adipoase (lipom),

musculare (leiomiom) sau vasculare (hemangiom).

Lipom
Rx: opacitate, intensitate medie, mai frecvent în
mediastinul anterior;
CT: confirmă diagnosticul - structură omogenă,
densitate de grăsime (sub -50 UH);

Lipomatoza mediastinală
Rx: lărgirea mediastinului cu contur net;
CT: arie omogenă, cu densitate de tesut adipos
(-70U.H.-130U.H.)
IRM: hipersemnal T1si T2.
 Chistul pleuro-pericardic

- chist mezotelial, din pericardul parietal;

- asimptomatic, frecvent descoperire
întâmplătoare;
- in sinusul cardiofrenic anterior, mai ales
pe partea dreaptă.
Rx: opacitate omogenă, bine delimitată,
plasticitate (respiratie, modificarea pozitiei
pacientului);
Ecografic: continut lichidian, perete subtire.
Patologia mediastinului mijlociu - dominată de
ADENOPATII

Etiologie:
I. maligne
cancer bronho-pulmonar;
metastatice: neoplazii cervicale (tiroida, tumori în
sfera ORL), tumori subdiafragmatice (carcinom
renal, testicular, tumori gastrointestinale), cancer
de sân, melanom;
limfom, leucemie;

II. benigne: infectioase: TBC, inf.fungice, virale;

sarcoidoza;
silicoza;
hiperplazia ganglionară
angiofoliculară (boala Castleman).
Rg. toracica:
opacităti polilobate, bine delimitate, ce lărgesc
mediastinul;
unilaterale (TBC)
bilaterale (fungi, mononucleoza, sarcoidoză, limfom,
leucemie);
omogene sau cu calcificări (TBC, silicoză).

CT:
localizarea, dimensiunile, structura (necroză în
metastaze, TBC, infectii fungice).
 Limfom

- cea mai frecventă neopazie mediastinală (20%), afectare

extratoracică concomitentă.

Examenul imagistic (toraco-abdominal):

 bilantul afectării ganglionare (supra- si
subdiafragmatic);
 bilantul afectării extratoracice (adenopatii latero-
cervicale, abdominale, afectare hepatică, splenică,
digestivă, renală etc).
 Limfom

Rg toracică: lărgirea mediastinului bilaterală, asimetrică,

contur policiclic; opacităti liniare perihilare = invazie
pulmonară (stadiul IV).
CT toraco-abdominal: de electie pentru bilantul leziunilor
si monitorizarea răspunsului terapeutic; ghidează biopsia;
IRM: monitorizarea răspunsului terapeutic si decelarea
leziunilor reziduale (hipersemnal T2 = persistenta bolii,
hiposemnal T2 = ganglion inactiv);
Ecografia abdominală: monitorizarea adenopatiilor
abdominale.
 Chistul bronhogenic
- anomalie de dezvoltare a arborelui traheo-bronsic; perete
cu epiteliu de tip respirator.
- frecvent în vecinătatea carinei.

 Rg toracică: opacitate ovoidală, omogenă, bine

delimitată, localizată subcarinal / paratraheal drept/ hilar.
 CT: masa cu contur net, cu densitate lichidiană (0-20
U.H.), omogenă, cu perete fin; densitate crescută (> 40
UH) = calciu, continut proteic, mucus, hemoragie;
 IRM: hiposemnal T1 si hipersemnal T2;
hipersemnal T1 = continut proteic sau hemoragic.
 Tumori neurogene

- cele mai comune formatiuni expansive din mediastinul

posterior;
- benigne sau maligne (30%);
- provin din: - nervii intercostali - schwanom
- neurofibrom
- ganglioni simpatici- ganglioneurinom
-
ganglioneuroblastom
- neuroblastom
- paraganglioma - paragangliom
- feocromocitom
- schwanom, neurofibrom – multiple -neurofibromatoze.
Rg: opacitate nodulara, unică/multiplă, contur net,
localizare în santurile costo- vertebrale (în orice
incidentă);
eroziuni costale si vertebrale cu caracter benign
(bine delimitate, scleroză periferică, deformarea axului
coloanei) sau malign (osteolize imprecis delimitate).

CT: masă de tesut moale, hipodensă, lobulată

(neurofibrom) sau alungită (ganglioneurinom),
localizată paravertebral;
omogenă sau cu calcificări (ganglioneurinom);
extensia spre canalul spinal (neurofibrom „în limbă
de clopot”);

IRM: diferentiază componenta intraspinală de cea

intracanalară extradurală.