Glandele sexuale

Hormonii sexuali
1. Testosteronul hormonul masculinittii 2. Estrogenii hormonii feminittii 3. Progesteronul hormonul maternittii 4. Hormonii gonadotropi hipofizari (FSH, LH)

Testosteronul
Testiculele produc: hormoni androgeni (celulele Leydig) - Testosteronul cel mai important - Dihidrotestosteronul cel mai activ - Androstendiona - Estrogeni - celulele Sertoli (rol n spermatogenez) Testosteronul hormonul sexual principal, secretia sa: - ncepe n perioada intrauterin (spt. 7) nastere (cteva luni), stimulat de gonadotropina corionic umana (HCG) (hormon placentar) - aproape inexistent n copilrie (pn la 10-13 ani)

Testosteronul
- la pubertate (stimulat de hormonii gonadotropi din hipofiza anterioara) - apoi la btrni (la 80 ani e 20-50%) climaxul masculin Roluri principale - dezvoltarea organelor sexuale masculine n viata intrauterin - dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale primare si secundare Mecanism de actiune: pe receptori intracelulari

Mecanism de actiune al testosteronului

Rolurile testosteronului
Intrauterin: 1. dezvoltarea organelor sexuale masculine: penisul si scrotul, prostata, veziculele si ductele seminale 2. supresia dezvoltrii organelor sexuale feminine 3. produce coborrea testiculelor n scrot (ultimele 2-3 luni) Dup pubertate, toat viata: dezvoltarea si mentinerea caracterelor sexuale masculine primare si secundare a. Caractere sexuale primare: dezvoltarea organelor sexuale, stimularea primelor etape ale spermatogenezei (+FSH) b. Caractere sexuale secundare: - Cresterea osoas: grosimea + depozitarea Ca rezistenta oaselor (aplicabil n tratamentul osteoporozei la btrni): *dezvoltarea matricei osoase ( sinteza proteic)

Rolurile testosteronului
*forma specific a pelvisului masculin *nchiderea cartilajelor de crestere oprirea cresterii n nltime - Dezvoltarea muschilor brbatii au 50% mai mult mas muscular + sinteza proteic n toate tesuturile (dopajul la sportivi) - Vocea masculin (bas), comportamentul masculin - Distribuia masculin a pilozittii (+ tendinta la cdere a prului) c. Metabolic: - sinteza proteic + metabolismul (15%) - retentia hidrosalin (cu aldosteronul) d. Hematopoieza

Reglarea secretiei de testosteron

1. Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal + triplul feedbacknegativ mentin concentratia testosteronului la nivel normal 2. Influente modulatoare: - Stressul inhib secretia hipofizar GnRH - Stimuli olfactivi, vizuali, genitali +/-hipofiza /GnRH 3. Influenta altor hormoni: - cortizol si PRL inhibitor

Anomalii ale secretiei de testosteron

Fetal: dac testiculele nu secret testosteron nu se dezvolt caracterele sexuale masculine se formeaz organe sexuale feminine Prepubertar: inactivitatea testicular aspecte eunucoid (nalt, slab, voce feminin, piele moale, organe sexuale infantile) Adult: absenta testiculelor (castrare) unele caractere sexuale involueaz, altele rmn: - pierderea pilozittii masculine, grosimii oase + muschi - organele sexuale involueaz mai rar, vocea devine mai nalt, libidoului Genetic: afectarea hipotalamusului sindrom adipozogenital (sindr. Frhlich) obezitate + GnRH

Estrogenii
Sunt hormoni steroizi, secretia ncepe la pubertate, la adult, la menopauz Sintetizati n 2 faze ale ciclului menstrual: - Preovulator de foliculul ovarian estrogenii - Postovulator corpul luteal estrogenii (mai putin) Rolul principal dezvoltarea caracterelor sexuale feminine primare si secundare 1. Dezvoltarea uterului si organelor genitale externe (OGE) feminine (dup pubertate) dimensiunile uter + ovare + trompe uterine + vagin + OGE

Rolul estrogenilor
*Uter: modificri proliferative ale endometrului (prima parte a ciclului) proliferarea stromei, glandelor (nutritia oului), *Trompe uterine: modificri proliferative + activittii cililor miscarea spre uter propulsarea ovulului fertilizat spre uter *Vagin: modificri n structura epiteliului (cuboidal stratificat mai rezistent) 2. Dezvoltarea snilor initierea cresterii pn la aspectul final (dezvoltarea stromei + sistemul ductal + depozite adipoase) 3. Piele: moale, fin, vascularizatia , pilozitatea

Rolul estrogenilor
4. Schelet: - activitatea osteoblaste crestere mai rapid n primii ani dup pubertate, dar totodat nchiderea mai rapid a cartilajelor de crestere talia final e mai mic dect n cazul bietilor; - aspectul pelvisului feminin 5. Efecte metabolice: - sintezele proteice (mai redus ca testosteronul) - metabolismul (mai redus ca testosteronul) - depozite adipoase subcutanate, fesier (adipozitate feminina) - retentia hidrosalin (aldosteron)

Progesteronul
Este hormonul maternittii -are structur steroidic, este sintetizat: - n a doua parte a ciclului menstrual (postovulator), de ctre corpul luteal (corpul galben) - la gravide, de ctre placent 10 ori Roluri: 1. Uter: - modificri secretorii (n a doua parte a ciclului) ale endometrului pregteste uterul pentru implantarea ovulului fertilizat depozitele de nutrienti = laptele uterin - contractilitatea si excitabilitatea musculaturii netede uterine previne expulzarea zigotului

Rolurile progesteronului
2. Trompe uterine: modificri secretorii (pentru nutritia ovulului fertilizat) 3. Glande mamare: - Progesteron + PRL produc dezvoltarea final a snilor ca organe productoare de lapte progesteronul induce lobulilor si acinilor, iar PRL cresterea secretiei glandulare de lapte - Progesteronul produce mrirea de volum a snilor
Obs.: n sarcin sunt necesari ambii hormoni feminini: - Estrogenii: uter si sni; relaxarea ligamentelor pelvice pasajul mai usor al ftului la nastere - Progesteronul: rol n nutritia ovulului fertilizat, contractilitatea uterin, pregteste snii pentru productia de lapte.

Secretia progesteronului in sarcina

Hormonii gonadotropi
FSH si LH structur glicoproteic Sintez: hipofiza anterioara: - ncepe la 8-12 ani fetite, 9-13 ani baieti - la pubertate Actiune: mesager II AMPc Efectele hormonilor gonadotropi: Femeie: - debutul primului ciclu menstrual (menarha); - controlul ciclului lunar normal Barbat: - debutul sintezei hormonilor sexuali de la pubertate toat viata adult

Efectele FSH
FSH, la femei: - Secretia: = Faza folicular: initial , apoi (FSH>LH) = Preovulator: 2-3 ori LH FSH = Postovulator: lent Rol: -stimuleaz dezvoltarea ovarelor - stimuleaz dezvoltarea foliculilor ovarieni (1 folicul /lun) n prima a ciclului (faza folicular) dezvoltarea cel. granuloase secretia estrogeni
-Stimuleaz

FSH, la brbai: Secretie constant Rol: -Stimuleaza dezvoltarea testiculelor tubii seminiferi -Initiaz spermatogeneza - stimuleaz cel. Sertoli feedback negativ inhibarea secretiei FSH

Efectele LH
LH, la femei: -Controleaz secretia folicular dup FSH (dar FSH>LH) -Preovulator 2-3 ori (LHFSH) -Postovulator: lent Rol: -Dezvoltarea final si maturarea folicular ovulatia (ziua a 14-a), dup actiunea FSH LH, la brbai: -Secretie constant Rol: - stimuleaz celulele interstitiale Leydig secretia de testosteron

-Dezvoltarea corpului galben secretia progesteron, estrogenii

Reglarea secretiei FSH si LH

1. Axul hipotalamo-hipofizo-gonadal + triplul feedback - Hipotalamus GnRH *diferente n functie de sex: Brbat centru nucleii arcuati Femeie centri nucleii arcuati si paraventricular diferente n ritmul si secretia hormonal Influente modulatoare: - Stress sistemul limbic inhibarea hipofizei GnRH - Stimuli olfactivi, vizuali, genitali +/- hipofiza /GnRH

Reglarea secretiei FSH si LH

2. Influena altor hormoni: - cortizol si PRL inhibitor - hormoni epifizari: unii au rol stimulator, altii rol inhibitor (ex. melatonina)

Patologic: hormonilor gonadotropi: - copii eunucism, pubertate tardiv - femei oprirea ciclului menstrual, atrofie genital, stergerea caracterelor sexuale secundare - brbati aspermie + involutia caracterelor sexuale primare si secundare

Ciclul ovarian
Ovarele femeii mature sexual prezint un ciclu regulat determinat de oscilatiile hormonale care implic participarea hipotalamusului, adenohipofizei si a ovarelor. Stadiile maturarii foliculilor ovariani: 1. diviziunea celulelor granuloase care nconjur ovulul. la pubertate sunt ~ 400 000 de oocite care se vor dezvolta ctre maturitate. in fiecare lun ~ 1000 de foliculi vor ncepe s se dezvolte pn la cele mai avansate nivele de maturare. din 6-10 foliculi care sunt sustinuti n dezvoltarea lor la fiecare ciclu, numai unul parcurge ciclul de maturare si determin ovulatia.

2. stadiul folicular (prima jumtate a ciclului ovarian) dezvoltarea unui folicul pn la stadiul de eliberare a ovulului (ovulatie). Foliculul din acest stadiu de dezvoltare se numeste folicul secundar. 3. stadiul foliculului de Graaf In finalul stadiului de maturare folicular ovulul este aproape complet nconjurat de fluidul antral foliculul va prezenta o umfltur vizibil la suprafata ovarului tesutul de la suprafat devine subtire permitnd eliberarea ovulului la momentul potrivit. Aceste evenimente au loc n ambele ovare, n fiecare ciclu, dar numai un ovar dezvolt un folicul de Graaf. In momentul ovulatiei, ovulul este eliberat exploziv n cavitatea pelvin mpreun cu lichidul antral este aspirat de ctre franjurii trompei uterine.

4. Stadiul luteal al ciclului ovarian urmeaz ovulatiei. Ceea ce a rmas din folicul se transform n corpus luteus sau corpul galben care secret progesteron si estradiol. In absenta semnalului hormonal care reflect aparitia sarcinii, corpul galben va degenera spontan n corpus albicans, o cicatrice tisular alb la nivelul ovarului care va dispare pe parcursul a ctorva luni.

Fig. 9. Modificri structurale principale n cursul ciclului ovarian

Ciclul endometrial (uterin)

Uterul sufer modificri sub actiunea hormonilor sexuali feminini ciclu uterin sau menstrual. Fazele ciclulul menstrual: 1. Faza menstruala: - ncepe din prima zi de menstruatie si se caracterizeaz printr-o sngerare uterin - apare ca rezultat al estradiol si progesteron de la nivelul fazei luteale a ciclului ovarian, cnd corpul galben degenereaz. - durata menstruatiei dureaz 3-5 zile.

2. Faza proliferativ: - ca rspuns la estradiol mitozele n stratul bazal al endometrului cresc celulele endometriale se multiplic crescnd grosimea endometrului la 2-3 mm. - se dezvolt arterele spirale si glandele spirale. 3. Faza secretorie - glandele uterine ncep s secrete un amestec bogat n glicoproteine numit lapte uterin. - grosimea endometrului este acum de 4-6 mm, fcndu-l receptiv pentru nidare dac fertilizarea a avut loc.

La sfrsitul fazei luteale productia hormonal scade brusc modificri degenerative ale endometrului sinteza de PG vasoconstrictia arterelor spiralate. Periodic, aceste artere se contract att de puternic nct ele se nchid privnd endometrul de irigarea corespunztoare se produce moartea endometrului prin ischemie. Cnd arterele spiralate se deschid las s treac sngele si s ptrund n endometrul ischemiat, mpingnd straturile deteriorate ctre cavitatea uterin. Cantitatea de snge pierdut odat cu endometrul ischemiat este de aproximativ 50 ml.

In medie, ciclul menstrual dureaz 28 de zile, cu variatii normale ntre 21 si 35 zile. Prima zi a fluxului menstrual este ziua 1. Ovulatia are loc n jurul zilei a 14-a (primele 14 zile include menstruatia si faza proliferativ a dezvoltrii uterine si corespunde fazei foliculare a ciclului ovarian).

Reglarea ciclului menstrual

Sarcina
1. Fecundatia - ovulul este aspirat de ctre trompa uterin datorit cililor prezenti la captul acesteia si este transportat pn in cavitatea uterina - ovulul poate fi fecundat numai n aproximativ 10-12 ore dup ovulatie, perioad n care se gseste n trompa uterin. - spermatozoizii pot supravietui n tractul reproductor feminin aproximativ 3 zile. - fecundarea normal are loc n 1/3 extern a trompei uterine, iar spermatozoizii depozitati n vagin n timpul actului sexual vor trebui s parcurg uterul si cea mai mare parte din lungimea trompei uterine pentru a ntlni ovulul.

- in timpul pasajului prin tractul genital feminin, spermatozoizii sufer un proces: de capacitare (ndeprtarea glicoproteinelor de pe suprafata membranar) de activare (n imediata vecintate a ovulului). Desi ajung mai multi spermatozoizi la ovul doar unul singur va penetra ovulul si-l va fecunda. Cnd spermatozoidul atinge celulele granuloase ale ovulului reactie acrozomial. Dup ptrunderea spermatozoidului n ovul are loc o reactie cortical a membranei ovulului prin care zona pelucida nu mai este receptiv la noi spermatozoizi care ajung la ovul.

2. Nidatia are loc in a 7-a a 8-a zi dup ovulatie. Substantele secretate de trofoblast dizolv endometrul realiznd o nis unde se fixeaz blastocistul. Inc de la nceputul fazei luteale, progesteronul secretat de corpul galben mentine uterul n stadiul receptiv pentru nidare. embrionul este dependent pentru supravietuire de secretia continu de estrogen si progesteron de ctre corpul galben. Fr semnale hormonale de sarcin, corpul galben se auto-distruge n cteva zile; rezultatul este pierderea endometrului si ntreruperea sarcinii.

Rolurile hormonilor secretati n sarcina

1. HCG - este secretat de sincitio-trofoblast; nivelul de HCG creste, max. la 9-12 sptmni, ramane la fel pn la sfrsitul sarcinii. Roluri: - mentine functia corpului galben n timpul celor 14 zile de viat ale acestuia - stimuleaz secretia de progesteron si estrogeni; - are efect inhibitor asupra secretiei de LH; - la ft, stimuleaz secretia de DHEA-S de ctre suprarenala fetal si productia de testosteron de ctre celulele Leydig testiculare; - determin producerea de relaxin.

2. Estrogenii (estradiol, estron, estriol). - la nceputul sarcinii sinteza se realizeaz de ctre corpul galben ca urmare a stimulrii prin HCG. - ulterior, placenta are acest rol revine acesteia. Rolurile estrogenilor: - stimuleaz dezvoltarea miometrului uterin pregtindu-l pentru nastere; -stimuleaz dezvoltarea canalelor galactofore de la nivelul glandelor mamare; - alturi de relaxin, determin relaxarea si nmuierea ligamentelor pelvice si a simfizei pubiene permitnd dezvoltarea uterului; - determin sinteza crescut de progesteron la nivel placentar;

3. Progesteronul - este sintetizat de ctre corpul galben in prima lun de sarcin, - in timpul sarcinii se produc aproximativ 250 mg/zi de progesteron (90% din unitatea placentar a mamei si 10% din cea fetal). Roluri: - este responsabil de procesul de nidare si de mentinere a produsului de conceptie n cavitatea uterin. - inhib contractiile uterine prin inhibarea productiei de prostaglandine si prin scderea sensibilittii muschiului uterin la ocitocin, prevenind astfel nasterea prematur; - stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare; - creste ventilatia, prin stimularea centrilor respiratori materni, n vederea ndeprtrii excesului de CO2 produs n cantitate mai mare n timpul sarcinii.

4. Somatomamotropina corionic uman (HCS) = hormonul lactogen placentar -este produs numai n timpul sarcinii de ctre sincitiotrofoblast; Rolurile HCS: - rol anabolizant pentru mam; - are activitate lactogen actionnd sinergic cu prolactina; - stimuleaz lipoliza; - stimuleaz cresterea ftului. 5. Prolactina. - este secretata de hipofiza matern cu rol de a stimula productia lactat.

dup nastere are loc declansarea lactatiei - concentratia prolactinei in plasma matern creste brusc n timpul fiecrei perioade de supt realiznd astfel mentinerea secreiei lactate. - prolactina scade si functia reproductiv la mamele care alpteaz. 6. Relaxina - este secretat de corpul galben si - rol de nmuiere a colului uterin determinnd una din cele mai precoce modificri anatomice asociate sarcinii. - mai trziu determin laxitatea ligamentelor pelvine permitnd pasajul ftului prin canalul pelvin.
-

Gestatia
La om, perioada de gestatie sau durata dezvoltrii sarcinii, este ~ 39 de sptmni calculate din prima zi a ultimei menstruatii. Perioada de gestatie este divizat n trei prti, de cte 3 luni, numite trimestre dureaz trei trimestre. Cele mai multe organe ncep s se diferentieze n timpul perioadei de dezvoltare embrionar (corespunde primelor 8 sptmni de gestatie). Aceast faz este cea mai sensibil la administrarea diverselor droguri/medicamente. Urmtoarele 31 de sptmni reprezint perioada fetal.

- la ~ o sptmn de la nidare ncepe dezvoltarea sistemului nervos si a celui cardiac. - la 2-3 sptmni inima ncepe s bat. - n sptmna 3-4 ncep s se diferentieze organele majore. La sfrsitul primului trimestru de sarcin: - embrionul care acum se numeste ft, - are o lungime de 7-8 cm. - pot fi detectate btile cardiace; - se poate recunoaste fata si sexul genital

La sfrsitul celui de-al doilea trimestru de sarcin: ftul are o lungime de 25-37 cm si o greutate de 550-700 g; diferentierea organelor este destul de avansat. In timpul celui de-al treilea trimestru de sarcin: ftul creste rapid, tesutul adipos este bine reprezentat pentru a supravietui n primele zile de dup nastere. unele organe (rinichii, inima) functioneaz deja. in luna a 8-a, plmnii ncep s produc surfactant alveolar necesar functionrii normale a plmnilor dup nastere. sistemul nervos fetal se dezvolt continuu pe tot parcursul vietii intrauterine, dar nu este dezvoltat complet nici dup nastere.

Nasterea
Parturitia sau nasterea reprezint procesul prin care ftul este expulzat la exterior. In timpul perioadei normale de gestatie, muschiul neted uterin este relativ linistit, dar pe msur ce ftul creste n dimensiuni muschiul uterin devine din ce n ce mai tensionat creste contractilitatea muscular (activare prin stress) si apar unele contractii necoordonate n timpul gestatiei (contractiile BraxtonHicks).

Factorii declansatori ai nasterii 1. Oxitocina. - La nceputul sarcinii exist putini receptori pentru oxitocin numrul crete pe msur ce sarcina avanseaz scznd foarte mult cnd sarcina a ajuns la termen. - Legarea oxitocinei de receptorii si de la nivelul muschiului uterin are dou efecte: *contractia muschiului neted uterin *stimularea producerii de prostaglandine uterine. Se pare c rolul oxitocinei este acela de a produce contractii uterine dup nastere si astfel s minimizeze pierderea de snge.

2. Prostaglandinele (F2alfa i E2) - sunt utilizate pentru inducerea artificial a nasterii 3. Progesteronul - are efect inhibitor asupra muschiului uterin - blocheaz rspunsul su la oxitocin si prostaglandine. Folosit ca medicament, progesteronul este foarte util n prevenirea iminentei de avort. 4. Relaxina - determin o crestere a numrului de receptori pentru oxitocin de la nivelul muschiului uterin. 5. Catecolaminele particip la cascada hormonal final din timpul nasterii. - stimularea receptorilor determin contractia miometrului, iar stimularea celor determin relaxarea lui.

6. Cortizolul - determin maturarea pulmonar, - intervine n metabolismul energetic al ftului si n termoreglare, - cresterea rezervelor de glicogen hepatic, - activarea sistemelor de transport la nivel intestinal. 7. Presiunea capului fetal asupra cervixului matern - initiaz un reflex hormonal care va determina cresterea secretiei de oxitocin si prostaglandine. - cand ftul a atins o mrime critic, distensia uterului si ntinderea fibrelor musculare uterine cresc capacitatea lor de a se contracta. - incepnd chiar cu luna a 8-a de sarcin ncep s apar contractii uterine necoordonate. - ftul emite si el semnale c este pregtit pentru viata extrauterin.