Sunteți pe pagina 1din 14

STUDIU FRAMINGHAM

Din 1948, esantioane din rezidentii localitatii Framingham, Massachusetts au fost investigate cu privire la asocierea dintre presupusi factori de risc si aparitia bolii cardiace sau alte boli

Ipoteze
persoanele cu HTA fac boala coronariana cu o frecventa mai mare dect cele cu TA nomala hipercolesterolemia este asociata cu o incidenta crescuta a bolii coronariene fumatul si alcoolul sunt asociate cu o incidenta crescuta a bolii coronariene activitatea fizica crescuta este asociata cu o scadere a incidentei bolii coronariene o greutate crescuta predispune la boala coronariana

Populatia studiului: 5127 barbati si femei ntre 30 si 62 ani, fara boala cardiovasculara la includerea n studiu (1948-1952) Cohorta era examinata la fiecare 2 ani si se supraveghereau zilnic internarile de la spitalul Framingham

Expunerile studiate
fumatul consumul de alcool obezitatea hipertensiunea arteriala nivelele crescute ale colesterolului seric nivelele scaute de activitate fizica, etc.

Grupurile de comparat (control)


ntr-o ancheta de cohorta de tip I, expunerea este necunoscuta pna la includerea n studiu Exemplu: se selectioneaza cohorta (toti rezidentii din Framingham) tuturor membrilor cohortei li se aplica chestionare, ex.fizic si/sau teste pentru determinarea expunerii cohorta este apoi mpartita n categorii de expuneren functie de aceste rezultate cei neexpusi devin martori (control) intern pentru variabilele continue (aportul caloric, nivelul deactivitate fizica etc.) sunt construite nivele multiple de expunere se foloseste mpartirea pe quartile si se utilizeaza extremele ca grup de referinta

Masurarea expunerii
Metode: - chestionare - teste de laborator - masuratori fizice - foi de observatie si registre medicale

Masurarea efectului (bolii)


Se efectueaza identic la expusi ca si la neexpusi (procedurile de identificare a bolii trebuie sa fie aceleasi la expusi si neexpusi) ideal: orbire se definesc detaliat efectele de interes (criteriile diagnostice), nainte de nceperea studiului daca se studiaza efecte multiple, trebuie definit fiecare efect (end point) primar, secundare

Masurarea efectului (bolii)


Mortalitatea poate fi stabilita din foi de observatie, rapoarte de necropsie, certificate de deces, rude - registrele de mortalitate nu dau informatii dect despre cauza decesului Foile de observatie pot fi parcurse cautnd anumite diagnostice de internare - fisele medicale ale angajatilor - registrele judetene pt. bolile transmisibile absenteismul poate fi monitorizat din concediile medicale, cataloagele scolare, anchete la domiciliu pentru afectiunile uzuale, ce nu necesita ngrijire medicala: anchete telefonice, autoraportare,ex periodica a cohortelor

Tehnica Framingham stabileste o scala de valori pentru fiecare factor de risc, suma cifrelor oferind valoarea riscului total Proiectia temporala a riscului se refera la o perioada de 10 ani. Estimarile Framingham includ si insuficienta coronariana (angor instabil), precum si manifestarile electrocardiografice de infarct miocardic silentios. Studiul nu stabileste scoruri cantitative pentru factorii de risc conditionali si predispozanti, considerandu-se ca acestia, fie au prea mica importanta ca factori independenti, fie isi exercita efectul prin intermediul factorilor de risc cauzali.
Scorurile au fost revizuite si ajustate, in ceea ce priveste riscul de a dezvolta un infarct miocardic fatal sau non-fatal sau moarte subita cardiaca, intr-o perspectiva de 10 ani (PROCAM Risk Score). In ceea ce priveste scorul femeilor postmenopauza, non-diabetice, acesta urmand a fi calculat prin impartirea scorului total la 4. Femeile post-menopauza, diabetice, au un scor egal cu cel al barbatilor diabetici de aceeasi varsta si, deci, nu necesita o corectare.

STUDIU FREMINGHAM
Exist dou limitri
Punctaj de risc Framingham prezice numai boala viitoare ( MCC),evenimentele coronariene .Cu toate acestea , ea nu prezice evenimente cardiovasculare totale , ceea ce nseamn c nu prezice riscul de accident vascular cerebral , atac ischemic tranzitor ( AIT ) , si insuficienta cardiaca . Punctaj de risc Framingham ar putea supraestima ( sau subestimare ) riscul n alte dect populatia SUA ,europeni si afro-americani .Nu este nc clar dac aceast limitare este reala ,din cauza diferenelor de metodologie .Ca urmare , alte ri ar putea prefera s utilizeze un alt scor de risc , de exemplu, SCORE , care a fost recomandat de catre Societatea Europeana de Cardiologie n 2007 . Dac este posibil , un cardiolog profesionist ar trebui s aleag modelul de predicie a riscului care este cel mai potrivit pentru un anumit pacient i ar trebui s ne amintim c aceasta este doar o estimare .

Clasificarea simptomelor dupa studiul Framingham Criterii majore


dispnee paroxistica nocturna sau ortopnee; turgescenta venelor jugulare; ralurile, cardiomegalia; galop miocardic-Z3; presiunea venoasa crescuta > de 16cmH2O; timpul de circulatie > 25 sec; reflux hepatojugular

Clasificarea simptomelor dupa studiul Framingham


Criterii minore edeme maleolare; tuse nocturna; dispnee de efort; hepatomegalie; revarsat pleural; scaderea capacitatii vitale cu 1/3 din maxim; tahicardie >120/min

CONCLUZII
Principalele concluzii ale Framingham Heart Study : 1960 Fumatul,hipercolesterolemia si hipertensiunea arteriala cresc riscul bolilor de inima . Sportul scade riscul bolilor de inima. 1970 Hipertensiunea arteriala creste riscul de accident vascular cerebral .femeile care sunt la menopauza au risc crescut de boli de inima comparativ cu femeile care sunt la premenopauza ,deasemenea factorii psihosociali influenteaza riscul bolilor de inima . 1980 Nivelurile ridicate de colesterol HDL reduc riscul de boli de inima 1990 Hipertrofie ventriculara stanga creste riscul de accident vascular cerebral . Hipertensiunia arteriale poate conduce la insuficien cardiac . 2000 Asa-numita " tensiune arterial normal normal inalta" creste riscul de boli cardiovasculare , este definita ca TAS de 120-139 mm Hg i / sau TAD de 80-89 mm Hg . Riscul de a dezvolta tensiune arteriala crescuta este de 90 %

S-ar putea să vă placă și