Blocuri atrio ventriculare (BAV)

Clasificare:
- BAV grd I - BAV grd II - Tip I /Mobitz I/ Fenomen Wenckebach - Tip II/ Mobitz II - BAV grd III

BAV de grad I
Parametrii Mecanism: intarziere in conducerea impusului atrial la ventriculi, de obicei la nivelul NAV interv PR Frecventa: depinde de rata ritmului de baza Ritm: regulat Unde P: asp normal Interval PR: prelungit ( > 0,20 sec <-> 0.22 0.48 sec), dar cu durata constanta QRS: normal (0.06 0.10 sec), urmeaza fiecarei unde P

BAV de grad II Tip I

Parametrii Mecanism: intarziere in conducerea impusului atrial la ventriculi, de obicei la nivelul NAV interv PR Frecventa: depinde de rata ritmului de baza Ritm: neregulat Unde P: asp normal Interval PR: se prelungesc progresiv, pana cand o unda P este complet blocata si nu produce qRs. QRS: normal (0.06 0.10 sec)

Clinic: acest ritm poate fi cuazat de medicatie cum ar fi - blocanti, digoxina si blocantii de canale de Ca.

BAV de grad II Tip II (Mobitz II)

Parametrii Mecanism: conducere intermitenta in raport P:qRs de 2:1, 3:1 sau 4:1 - daca defectul de conducere este la nivelul Fasc. His qRs ramane ingust. - daca defectul este sub aceasta reg qRs > 0.12 sec Frecventa: atriala (60 100 bpm) > cea ventriculara Ritm: atrial regulat si ventricular neregulat ( batailor neconduse) Unde P: asp normal, mai multe unde P decat compl qRs Interval PR: normal/prelungit - dar constant Criteriu de dgn: min 2 impulsuri atriale regulate si consecutive sunt conduse cu acelasi interval PR inainte ca P ul sa nu mai fie conduse. RR: RR (P ul necondus) = 2x PP Clinic: bradicardia rezultanta poate compromite debitul cardiac

BAV de grad III = Bloc Complet AV

Parametrii Mecanism: intreruperea conducerii intre atrii si ventriculi, ca urmare unui bloc electric la niv/sub NAV Frecventa: atriala (60 100 bpm); ventriculara (40 60 bpm daca scaparea este jonctionala si < 40 bpm daca este ventricular) Ritm: regulat, dar atriile si ventriculii actioneaza independent Unde P: asp normal, dar se pot suprapune peste compl qRs sau undele T Interval PR: prelungit ( > 0,20 sec <-> 0.22 0.48 sec), dar cu durata constanta QRS: normal (0.06 0.10 sec) daca sunt activate prin focar jonctional largit daca focarul este ventricular

BLOCURI DE RAMURA
Parametrii Caracteristici: Indiferent daca blocul este de ram dr. sau stg. si ventriculul respectiv se activeaza tardiv, compl qRs are aspect crosetat Frecventa: depinde de rata ritmului de baza Ritm: regulat Unde P: asp normal Interval PR: normal QRS: de obicei largit (>0.10 sec) cu aspect crosetat Clinic: de obicei, BRD sau BRS se produce in boala coronariana

BLOC DE RAMURA STG

Parametrii Caracteristici: blocul este de ram stg. QRS: de obicei largit (>0.12 sec) -predominant (+) in V5 si V6 aspect frecvent de RS (decat monofazic) - absenta undei q (de A mica) in DI, aVL, V5 si V6 - unde R largi monofazice in DI, aVL, V5 si V6 - progresie slaba a undei R in precordiale

Segm ST si Unda T: deplasare in directia opusa fata de deflexiunea majora a qRs

Clinic: de obicei, apare pe o boala de fond boala coronariana , HTA, cardiomiopatie

Mecanism
Normal: septul interventricular este activat de la Stg Dr. , producand o unda R in derivatiile precordiale Dr si o unda q in Di, aVL si precordiale stg. BRS: septul este activat de la Dr Stg aparitia de unda Q in deriv precordiale Dr si dispare cea din der stg. Activarea ventriculara se produce secvential : sept interventric peretii adiacenti ant si inf per post lat. produce complx monofazic , cu aspect QS in V1 si unde R in DI, aVL si V6

BLOC DE RAMURA DR
Parametrii Caracteristici: blocare conducerii in Ram Dr. depolarizarea QRS: de obicei largit (>0.12 sec) - V1 sau V2: apare un R secundar (R) aspect RSR (asp de M) - DI, V5 si V6: S larg si ingrosat ! Depolarizarea anormala este asociata cu modificari secundare de repolarizare modif ST - T Segm ST deprimat UndaT inversata in precordiale Dr

Mecanism: Vstg se depolarizeaza pe caile normale - prima parte a compl apare normala - unda de depolarizare se rasp in Vdr pe cai nespecializate depolariz lenta a Vdr (stg dr) - depolariz Vstg = completa ultima parte a compl qRs este anormala

IMA
In timpul unui IMA, EKG ul evolueaza prin 3 stagii: - hipervoltarea si ascutirea undei T, urmata de inversarea ei - Supradenivelarea segm ST - aparitia de noi unde Q
Unda T Evolutie - Odata cu instalarea IMA, undele T devin hipervoltate si ascutite (Unde T hiperacute), fen denumit peaking. - La cateva ore de la debutul IMA, undele T se inverseaza. Caracteristic este aspectul simetric al T ului (-). Semnificatie - Astfel de unde T indica instalarea ischemiei. Ele nu reprezinta criteriu de dgn pentru IMA - Daca fluxul de sg este restabilit/ scad necesitatile cardiace de O2 T - ul revine la normal - Daca insa s-a produs moartea celulara T ul inversat va persisita luni, chiar ani -T negativ este un asp nespecific multe sit pot determina un T neg: blocurile de ram, hipertrofiile.
A. Unda T peaking la un pac cu Ima B. 2h mai tarziu, inversarea T ului

Supradenivelarea segm ST
-Indica leziune miocardica afectare miocardica intre necroza si ischemie, inca reversibila -Uneori pot reveni rapid la normal - uneori este un semn de IMA, care va dezv si celelalte caracteristici daca nu se intervine. Si in aceste cdtii va revenii la linia de baza in cateva ore. - Persistenta supradenivelarii formarea unui anevrism

2 exemple de supradenivelare de segm ST din IMA: a. Fara inversare de T b. Cu inversare deT

In elevarea de punct J unda T isi mentine individualitatea, spre deosebire de supradenivelarea de ST din IMA in care apare tendinta de inglabare a undei T

Undele q - Aparitia lor este marker de IMA producerea mortii celulare - Ele apar la cateva ore de la instalarea IMA, dar la unii pac pot ajunge si la cateva zile. Ele persista o viata. - Segm St a revenit la linia de baza

Mecanism: Cand miocardul moare intr o regiune, aceea devie electric muta si nu mai poate conduce curentul electric toate fortele electrice vor fi deviate de la acea arie. Un electrod plasat pe zona moarta inreg unda Q