un electrocardiograf

un cablu pentru pacient cu 6 electrozi

precordiali (V1 V6) si 4 electrozi membre
un pacient
 Electrozii precordiali

V 1 spatiul intercostal IV parasternal drept

V2 - spatiul intercostal IV parasternal stang
V3 - la mijlocul distantei dintre V4 si V2
V4 - la apexul cordului
V5 intre V4 si V6
V6 - pe linia medioaxilara, la acelasi nivel cu
V4
Electrozii precordiali
Electrozii membrelor

ROSU membrul superior drept

GALBEN membrul superior stang
VERDE membrul inferior stang
NEGRU membrul inferior drept
 6 derivatii orizontale (precordiale, V1 V6)
3 derivatii unipolare ale membrelor (aVL, aVR, aVF)
3 derivatii bipolare sau standard (DI,DII, DIII)
 unda P = depolarizare atriala
complex QRS = depolarizare ventriculara
SI
Prima unda negativa a QRS este Q
Prima unda pozitiva a QRS este R
Prima unda negativa dupa R este S
unda T = repolarizare ventriculara
 Cu ce viteza este realizata ECG? 10/25/50
mm/sec
Cel mai frecvent se foloseste viteza de 25
mm/sec cand 1mm = 0.04 sec
Este prezenta etalonarea de 1mV/10 mm?
Sunt prezente toate derivatiile?
Stabiliti exact momentul in care a fost
executata ECG!
 Ritmul este regulat sau neregulat? Metoda
cartonasului!
ATENTIE !: nu uitati de aritmia respiratorie (diferente R- R < 0.16 secunde
sunt fiziologice!)
Daca ritmul este regulat calculati frecventa cardiaca:
60/nr patratele mici dintre 2 unde R X 0.04.
NORMAL : frecventa cardiaca este intre 60 100 bpm
< 60 bpm = BRADICARDIE
> 100 bpm = TAHICARDIE
 Pentru a stabili tipul de ritm cardiac trebuie sa
raspundem la 4 intrebari:

Complexele QRS apar in mod regulat

sau neregulat?
Sunt prezente undele P?
Care este relatia dintre undele P si
complexul QRS?
Complexele QRS sunt inguste sau
largi?
Cauze: BRS, HVS, HAS, persoane scunde
Cauze : BRD, HVD, HPS, persoane inalte
 aspect bifid, durata crescuta (> 0.12 secunde)
se intalneste in situatiile in care AS este marit de
volum (ex SM)
 unda P are amplitudine crescuta si durata normala
se intalneste in situatiile in care AD este marit de volum
 TAHICARDIA SINUSALA
EXTRASISTOLELE ATRIALE
TAHICARDIA PAROXISTICA
SUPRAVENTRICULARA (TPSV)
FIBRILATIA ATRIALA
FLUTTER UL ATRIAL
 frecventa cardiaca : 100 160 bpm
unda P identica cu cea a ritmului sinusal
 apar mai devreme decat RS, sunt precedate de unda
P(difera ca morfologie de cea a RS)
Complexul QRS este ingust
 AV= 160 220 bpm
complexe QRS inguste precedate de unda P (de multe ori se observa greu, fiind
ascunsa in unda T a QRS precedent)
 ritm neregulat, nu se observa unda P
este prezenta o oscilatie neregulata a liniei
izoelectrice
complexele QRS sunt inguste
 se observa undele de flutter cu aspect de dinti de fierastrau
se asociaza cu un BAV grd II 2:1 sau 3:1 . Uneori BAV este de grad variabil
cand BAV este cu transmitere 2:1 , flutter-ul de diferentiaza greu de o TPSV
BLOCURILE Atrio Ventriculare se datoreaza unei intarzieri/blocari a
conducerii la nivelul nodului AV
 se produce ca urmare a incetinirii transmiterii
impulsului la nivelul nAV. DAR toate impulsurile trec
la nivel ventricular
Intervalul PR are o durata > 0.21 sec
 prelungire gradata a conducerii AV(intervalului PR)
pana cand o unda P nu mai este urmata de complex
QRS
 o parte din impusurile sinusale nu ajung la ventricul , fiind
blocate la nivel AV
pot fi sistematizate : 2:1, 3:1
 intrerupere completa a conducerii AV
ventriculii sunt activati de un focar ventricular
pe ECG nu exista nici o legatura intre activarea atriala (unda P) si cea
ventriculara (QRS)
 BLOCURILE DE RAM

Apar ca urmare a intreruperii conducerii pe

unul din ramurile fascicolului Hiss

Pot fi blocuri de ram drept sau stang

Elementul definitor al BR este alungirea

complexului QRS > 0.12 sec

Sediul blocului este indicat de aspectul

complexului QRS aspect de litera M in V1,2
pentru BRD si aspect de litera M in V5,6 pentru
BRS

Se insotesc de tulburari de faza terminala

(segment ST si unda T) NU se mai poate face
exact diagnosticul CI!
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM DREPT
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
BLOCUL DE RAM STANG
 HEMIBLOCURILE
Se datoreaza blocarii conducerii la nivelul
unuia din cele doua ramuri anterior si
posterior ale ramului stang
Hemiblocul anterior stang(HAS) deviaza axa
electrica la stanga, fara alte modificari ECG.
Hemiblocul posterior stang (HPS) deviaza axa
electrica la dreapta , fara alte modificari ECG
HAS
BLOCURILE BIFASCICULARE
Reprezinta blocarea conducerii pe 2 din cele 3
ramuri ce transmit in final impulsul la
miocaard:
- Ramul Drept
- Ramul anterior al RS
- Ramul posterior al RS
Cea mai frecventa asociere este BRD cu HAS
datorita faptului ca cele doua ramuri sunt
vascularizate de aceeasi artera
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
BLOC BIFASCICULAR
 CARDIOPATIA ISCHEMICA
Cea mai des intalnita modificare ECG care
insoteste CI este subdenivelarea segmentului ST.
Pentru a avea semnificatie patologica
subdenivelarea trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie orizontala sau
descendenta
- trebuie sa fie de cel putin 2 mm in
derivatiile precordiale si de 1 mm in cele
standard
CIC
 INFARCTUL DE MIOCARD
Modificarile ECG din infarctul de miocard trec prin
urmatoarele faze(in imagine directa):
- stadiul I(1 ora) unda T inalta si ascutita

- stadiul II(1 zi) ST supradenivelat, apare

unda Q patologica

- stadiul III(1 saptamana) - ST revine spre normal, se mentine

unda Q patologica

- stadiul IV (>1 saptamana) unda Q patologica se mentine, ST

izoelectric, T pozitiv/izoelectric/negativ
 INFARCTUL DE MIOCARD
Localizare IMA(in functie de derivatiile in
care apare imaginea directa de IMA):

1. IMA Anterior imagine directa V1,V2,V3,V4

2. IMA Antero Septal V1,V2,V3
3. IMA Apical V3,V4
4. IMA Anterior Extins V1 in V5/V6
4. IMA Inferior DII, DIII, aVF
5. IMA Antero Lateral V1,V2,V3, aVL, DI
6. IMA Lateral DI, aVL si V6
IMA anterior std II
IMA antero septal std III
IMA antero septal std III
IMA Anterior extins si
Lateral
IMA inferior
IMA inferior std IV
IMA infero - posterior
Extrasistolele Ventriculare
Reprezinta batai premature cu origine
ventriculara
Nu sunt precedate de unda P
Complexul QRS al extrasistolei este larg > 0.12
sec
ExV cu origine in VS au aspect de BRD
ExV cu origine in VD au aspect de BRS
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
Extrasistole Ventriculare
 HIPERTROFIILE
VENTRICULARE
Criterii hipertrofie VS(HVS):
- cel mai mare S din V12 + cel mai mare R din V56
> 35 mm(indice Sokolow Lyon)
- unda R in V56 > 27 mm
- unda R in aVL > 11 mm
HVS se insoteste de tulburari de faza
terminala(modificari ale ST si T) acestea vor
fi intotdeauna de sens contrar undei celei mai
ample a complexului QRS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
HVS
 Hipertrofiile Ventriculare
Hipertrofia Ventriculara Dreapta este sugerata
de catre

- voltajul undei R > voltajul undei S in V1

- complex QRS de aspect qR in V1
- unde S mari in V5,6
HVD
HVD
PACE MAKER VENTRICULAR
PACE MAKER ATRIO
VENTRICULAR
 PACEMAKER
ATRIOVENTRICULAR
PACEMAKER DEMAND
 Cea mai mare parte din traseele EKG
prezentate au fost reproduse cu
permisiunea
Prof Univ Frank G Yanowitz
Universitatea de Medicina a Statului UTAH
SUA
caruia ii multumesc foarte mult!