Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-Activitatea electrică
ventriculară
completă
FC=1500/intervalul RR în mm
Determinarea rapidă a frecvenței
cardiace
Se caută pe ECG o undă R
suprapusă peste o linie
groasă și se numără liniile
groase unde apare
următoare undă R:
300, 150, 100, 75, 60, 50
Axa QRS
Reprezintă direcția
procesului de activare
cardiacă, proiectat în
derivațiilor membrelor
Normal: între -30 și
+110 grade
Deviat patologic la
stânga între -90 și -30
Deviat patologic la
dreapta între +110 și
+180
Axa QRS
D2 = D1 + D3
aVR + aVL + aVF = 0
Determinarea rapidă a axei QRS
Determinarea axei QRS
Aprecierea ritmului sinusal
Exista unda P în toate revoluţiile cardiace şi în toate
derivaţiile înregistrate
Undele P sunt situate înaintea complexului QRS
Undele P au durata, amplitudinea şi orientarea normală
(pozitiv în D1, D2, pozitiv, negativ sau difazic în
D3,amplitudinea sub 2,5 mm, durata sub 0,10 sec)
Undele P constante ca formă în aceeaşi derivaţie
Intervalul PQ constant şi în limite normale
Intervalele PP = intervalele RR, constante
Tulburarile de ritm cardiac
CLASIFICARE:
Aritmii supraventriculare Aritmii ventriculare
(originea deasupra bifurcatiei fascicului His) (origine sub bifurcatia fasciculului His)
• Tahicardia sinusala
• Aritmie extrasistolica ventriculara
• Bradicardia sinusala
• Aritmia sinusala • Tahicardia ventriculara
• Aritmie extrasistolica supraventriculara • Torsada de varfuri
• Tahicardia atriala focala, multifocala • Flutterul ventricular
• Fibrilatia atriala • Fibrilatia ventriculara
• Flutterul atrial
• Alte aritmii supraventriculare - TPSV
➢Tahicardia sinusala
➢Cresterea frecventei sinusale normale > 100 bpm (100-180/min)
➢Debut si oprire progresiva
➢Bradicardia sinusala
➢scaderea frecventei sinusale sub 60 bpm
Aritmia sinusala
• Variabilitatea frecventei cardiace datorita tonusului vagal
• Fenomen fiziologic frecvent intalnit la tineri
• In inspir creste frecventa cardiaca prin scaderea tonusului vagal
• In expir tonusul vagal revine la normal cu scaderea AV
EKG:
➢RS, variatia intervalului P-P de la o bataie la alta, determinand frecventa
ventriculara neregulata
➢Scurtarea si alungirea intervalului P-P intr-o maniera ciclica, ce corespunde
fazelor ciclului respirator
➢Unde P sinusale cu morfologie normala
➢Interval PR constant
Aritmia extrasistolica supraventriculara
Extrasistola atriala (ESA)
EKG:
• Absenta unda P
• Ritm neregulat cu oscilatii de amplitudine fata de linia
izoelectrica
• Unde “f” de fibrilatie
• Frecventa ventriculara variabila, intervale R-R neregulate
• Complexe QRS inguste de obicei
Flutterul atrial
• Tahiaritmie cu frecventa 200-400/min ce determina contractii atriale frecvente si
regulate
• Activitatea atriala e transmisa la ventriculi cu bloc atrioventricular de protectie
EKG:
• Lipsa undelor P, prezenta undelor “F” de flutter
• Mari, bifazice, cu aspect de “dinti de fierastrau”, regulate
• Fara linie izoelectrica intre ele
• frecventa ventriculara e dependenta de gradul de bloc AV –
cel mai frecvent bloc 2:1, determinand AV 150/min
• Poate fi si 3:1 (AV 100bpm), 4:1 (AV 75/min)
• Conducere 1:1 poate aparea in context de stimulare simpatica
sau WPW - determina instabilitate hemodinamica si
degenereaza in FiV
ARITMIILE
VENTRICULARE
Aritmia extrasistolica ventriculara
▪ Batai precoce, neprecedate de unde P, cu complex QRS larg
(>120ms), diferit fata de morfologia QRS ului de baza
▪ Faza terminala in opozitie fata de complexul QRS
▪ Urmate de obicei de pauza compensatorie (RR’ + R’R=2RR)
▪ Pot fi monomorfe/polimorfe
▪ Izolate/cu tendinta la sistematizare: bigeminism, trigeminism,
cvadrigeminism
▪ >3 complexe = TVNS
Tahicardia ventriculara