Curs ECG 2

Electrocardiograma
normala
 Realizarea ECG
plasarea electrozilor

La membre si precordiali
Derivatiile membrelor
 Derivatiile membrelor
sistemul celor 6 axe

Derivatii bipolare: DI, DII, DIII

Derivatii unipolare: aVR, aVL, aVF
Derivatiile privesc inima
din diverse directii
Derivatiile membrelor
(DI, DII, DIII, aVR, aVL, AVF)
exploreaza planul frontal
Derivatiile precordiale
(V1-V6) exploreaza
planul transversal

Relatii anatomice (derivatiile

contigue):
DII, DIII, aVF: peretele
inferior
DI, aVL, V5, V6: peretele
lateral
 Realizarea ECG hartia milimetrica

Axa timpului (orizontala):

La viteza standard
(25mm/sec)
1 mm = 0,04 sec

Axa amplitudinii (verticala):

La amplitudinea standard
(10mm=1 mV)
1 mm=0,1 mV

Verificati etalonarea inainte de a interpreta un traseu

ECG !
Polaritatea unei unde pe EKG depinde de
direcia de propagare a depolarizrii, n raport cu
direcia derivaiei
Componentele semnalului ECG

Unda P = depolarizarea atriala

Interval PQ(R) = conducerea atrio-ventriculara
Complex QRS = depolarizarea ventriculara
Segm ST si unda T = repolarizarea ventriculara
Interval QT = depolarizare plus repolarizare ventriculara
Unda P
Unda P normala

Corespunde depolarizarii
atriale
Pozitiva in DI si DII (axa intre
-30 si 90)
Durata max 0,12 sec (3
patratele)
Amplitudine max 2,5 mm
 Modificari patologice ale undei P

1.Modificari ale polaritatii P (negativa DI si/sau DII);

Ritm atrial = impuls generat din afara nodului sinusal;
+ polaritate QRS normala
Electrozii membrelor superioare inversati din greseala:
+ polaritate QRS neobisnuita (DI are QRS negativ)
2.Amplitudine peste 2,5 mm (in DII, DIII, AVF): dilatatie AD
3.Largime peste 0,12 sec: dilatatie AS
 Ritm atrial

P diferit de P sinusal
 Electrozi R si L inversati
P si QRS negative DI, pozitive
aVR
Electrozi pozitionati gresit:ininversare
aspect normal precordialeR cu L
Situs inversus
Intervalul PR
 Intervalul PR
Corespunde
conducerii atrio-
ventriculare
Durata normala:
0,12-0,20 sec
(3-5 patratele mici)

Poate fi:
usor mai scurt la copii si
usor mai lung la varstnici
 Modificari patologice
ale intervalului PR

PR alungit
peste 0,20 sec:
BAV gr I

PR mai scurt
de 0,12 sec:
sindrom de
preexcitatie; mai
frecvent asociat
cu unda delta=
sindrom WPW
Complexul QRS
 Complexul QRS
Corespunde
depolarizarii
ventriculare
Durata normala:
sub 0,12 sec
(3 patrate mici)
 Notarea undelor complexului
QRS
R = unda pozitiva; daca
exista a 2 a unda pozitiva:
R
Q = unda negativa
dinaintea R (normal: sub
0,04 sec si 1/3 din amplit
R)
S = unda negativa ce
urmeaza dupa R

Undele de amplitudine mica

se noteaza cu litera mica
(r, q, s)
In absenta unei unde
pozitive, complexul se
denumeste QS
 GENEZA COMPLEXULUI QRS

portiunea initiala vectorul principal

 Morfologia normala a QRS
Deriv membrelor:
(q)R(s), (q)r(S);
Q permis doar aVR
Deriv precord: Unda R
creste progresiv din
V1(2) spre V5
in V1: rS(r)
in V5-6: (q)R(s)

Tranzitia intre S Zona de

predominant si R tranzitie
predominant: in V3-
V4

Lipsa progresiei R in precordiale este echivalenta cu Q

patologic !
ASPECTUL COMPLEXULUI QRS
in derivatiile toracice- complexul de tranzitie
 Modificari patologice ale QRS
QRS larg ( 0,120 sec, adica 3 patratele)
Bloc major de ramura (ritmul sa fie supraventricular: RS, FiA, FLA,
etc)
Ritm ventricular (TV sau ritm de scapare ventricular)
WPW
QRS inalt ( QV2+RV5>35 mm; RaVL+SV3>20 la femei; >28 la barbati)
Hipertrofie ventriculara (asociaza modificari de repolarizare de
obicei)
Copii, tineri, torace subtire
Q patologic (min 0,04 sec durata si min 1/3 din amplit undei R pe
care o acompaniaza; in min 2 deriv contigue)
Infarct miocardic
Cardiomiopatie dilatativa sau hipertrofica
BPOC
BRS, HVS
 QRS larg

Bloc major de ram: ritm Tahicardie ventriculara: unde P

supraventricular (sinusal in sinusale sau alta activitate
acest caz: unde P sinusale), atriala nu se vizualizeaza (sau
QRS larg necorelate cu QRS); QRS larg
 QRS inalt in HVS

QRS inalt plus modificari ST-T

 Q patologic in infarct

Q patologic V1-V3 (si lipsa progresiei R pana la

V5)
Axa QRS
 Axa QRS (in plan frontal) normala:
-30 pana la +100

Axa normala Axa dev Axa dev stanga

dreapta
DI + -- +

DII + --
Determinarea axei QRS
metoda mai precisa
1. orientarea privind
cadranul, dupa polaritatea
QRS in DI si aVF
Pozitiva DI si aVF = axa
intermediara
Negativa DI = axa
deviata dreapta
Negativa aVF = axa
deviata stanga
2. axa este perpendiculara
pe derivatia in care QRS
apare izodifazic (comp.
pozitiva si cea/cele
negativa aprox egale)
Modificari patologice ale axei QRS
Deviatie axiala stanga

HVS
BRS
Bloc fascicular
stang anterior
(in absenta
sechelei de IM si a
sd WPW)
Modificari patologice ale axei QRS
Deviatie axiala
dreapta

HVD
BRD
Cord pulmonar
Bloc fascicular stang
posterior

(in absenta
sechelei de IM si a
sd WPW)
Segmentul ST si unda T
 Segmentul ST si unda T
Corespund repolarizarii
ventriculare
Segmentul ST este izoelectric
(se verifica nivelul punctului J)
Unda T este pozitiva in
majoritatea derivatiilor;
negativa in aVR; si
variabila in DIII si aVF (similara
cu polaritatea QRS);
posibil negativa in V1-V2
(mai ales la copii)
 Modificari patologice ale
segmentului ST
Supradenivelarea
Minim 1 mm (2 mm in V1, V2)
In min 2 derivatii contigue*
Subdenivelarea
Min 1 mm
In min 2 derivatii contigue*

Se masoara la punctul J

Prima suspiciune in denivelari ST

= ischemia coronariana,
mai ale daca modificarile sunt evolutive !
*Derivatii contigue: DII, DIII, AVF; DI, AVL;
precordialele
 ST supradenivelat - repolarizarea
precoce
Varianta de normal

ST supradenivelat usor, concav in sus, in cateva derivatii

Fara subdenivelari reciproce
 ST supradenivelat n IMA

Supradenivelare ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce DI, aVL

 Unda T
Pozitiv n majoritatea derivaiilor

Negativ de obicei n aVR

Posibil negativ
DIII, aVF
V1, V2
 Unde T negative
in cardiomiopatie hipertrofica
Intervalul QT
 Intervalul QT
Corespunde depolarizarii si
repolarizarii ventriculare
Durata normala:
Orientativ: sub 50% din
interval RR (criteriu
aplicabil la frecvente sub
100/min)
QT variaza cu frecventa
cardiaca
Mai riguros: QTc < 0,46 sec
(QTc=QT/ radical RR)

Modificari patologice ale QT = risc de tulburari de ritm ventriculare!

Determinarea frecvenei cardiace

20 bti/min
290 bti/min
 CALCULUL RAPID AL FRECVENTEI
CARDIACE LA RITMURI REGULATE
1500/numarul de casute mici
 CALCULUL AL FRECVENTEI
CARDIACE LA RITMURI RAPIDE SAU
NEREGULATE

6 SECUNDE (cite complexe QRS

succesive se gasesc in 15 cm de ECG
in aceeasi derivatie)
 Valori normale
P : < 0,12 sec
Intervalul PR : 0,12-0,20 sec ( <nn si
copii,> virstnici)
QRS : 0,07 0,11 sec
Intervalul QT : QTc < 0,46 sec ( unde
QTc=QT/ radical RR
XXXXXXXX
ECG normal sau
patologic?