Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ECG DE BAZĂ
ECG
Apare inconstant
Nu are durata limită, are o amplitudine de
aproximativ 2 mm
Aspect asimetric
Apariţia ei este datorată unei repolarizări
ventriculare incomplete, repolarizarea reţelei
Purkinje sau repolarizarea muşchilor papilari
Segmentul P-Q
Durată variabilă
Prin suprapunerea
derivaţiilor unipolare
şi bipolare ale
membrelor într-un
singur punct, rezultă
sistemul hexaxial
Sistemul hexaxial
După cum se observă din
sistemul hexaxial:
derivaţiile DII, DIII şi aVF
sunt derivaţiile inferioare
(electrodul pozitiv la F)
derivaţiile DI şi aVL
(electrodul pozitiv la L)
(dar şi V5, V6) sunt
derivaţiile laterale
aVR este de sens opus
faţă de celelalte derivaţii,
ceea ce explică aspectul
său ECG; explorează
interiorul cavităţii
ventriculare
Derivaţiile toracice
V1: spaţiul 4 intercostal drept, parasternal
V2: spaţiul 4 intercostal stâng, parasternal
V3: jumătatea distanţei dintre V2 şi V4
V4: spaţiul 5 intercostal stâng, linia medio-
claviculară
V5: pe linia orizontală spre V4, linia axilară
anterioară
V6: pe linia orizontală spre V5, linia axilară
medie
Sistemul hexaxial
în plus:
V1 şi V2 explorează
ventriculul drept, fiind
denumite precordiale
drepte
V3 şi V4 explorează
septul interventricular,
fiind denumite derivaţii
intermediare, septale sau
tranziţionale
Derivaţiile V4, V5
investighează peretele
anterior al ventriculului
stâng
V5 şi V6 explorează
ventriculul stâng, fiind
denumite precordiale
stângi
Derivaţiile unipolare precordiale
Axul electric
reprezintă direcţia procesului de activare cardiacă
proiectat în derivaţiile membrelor
rezultă din sumarea în plan frontal a vectorilor electrici
generaţi în cursul depolarizării şi repolarizării atriilor şi
ventriculilor şi se reprezintă sub forma unui vector în
sistemul de referinţă hexaxial
Frecvenţa
Ritmul
Activitatea atrială
Activitatea ventriculară
Legătura între activitatea atrială şi cea
ventriculară
RECUNOASTEREA RITMURILOR PE MONITOR
Aritmii sinusale
Aritmii atriale
Aritmii joncţionale
Blocurile
Aritmii ventriculare
ARITMII SINUSALE
BRADICARDIA SINUSALĂ
BRADICARDIA SINUSALĂ
Ritm regular
BRADICARDIA SINUSALĂ
Frecvenţa 101-160/min
Conducere normală
Frecvenţa 45-100/bpm
Conducere Normală
Ritm Neregulat
ARITMIA SINUSALĂ
Frecvenţa 100-250/min
Ritm neregulat
Tahicardia atrială multifocală
atrial 250-350/min;
Frecvenţa
(ventricular 150-175/min).
Nu este prezent
Unda P Caracteristic “dinţi de
fierăstrău”
Complexul QRS Normal
Conducere În general 2:1
Conducere Variabilă
Ritmul joncţional
Ritmul joncţional
Frecvenţa 40-60/bpm
Inversat în derivaţiile în care în mod
normal este pozitivă. Acest lucru se
întâmplă când unda de depolarizare
atrială merge spre o derivaţie negativă.
Unda P
Unde P pot să apară înainte, în timpul
sau după complexul QRS, depinzând de
localizarea pacemakerului în
joncţiunea AV.
QRS Normal
Interval P-R, dacă este prezent, < .12
Conducere
sec.
Ritm Regulat
Ritmul joncţional
Cea mai frecventă cauză al acestui ritm la adulţii sănătoşi este bradi
cardia sinusală.
Poate fi întâlnit de asemenea în prezenţa blocurilor AV totale sau de
grad înalt. Dacă AV este scăzută putem avea instabilitate
hemodinamică.
Tratamentul depinde de cauză şi de aritmiile de la baza acestuia.
•Atropina sau pacemakerul pot fi folosite pentru a creşte AV.
Bătăi joncţionale premature
Bătăi joncţionale premature
Bătăile joncţionale premature pot să apară atât la cordul sănătos cât şi la cel
nesănătos. Acestea sunt nesemnificative dacă sunt ocazionale. Dacă sunt
frecvente poate duce la tahicardie joncţională.
Tratamentul include:
•găsirea şi tratarea cauzei,
•manevre vagale,
•Verapamil
•cardioversie.
BAV grad I
BAV grad I
Frecvenţa Variabilă
Unda P Normal
QRS Normal
Ritm Regulat
BAV grad I
Frecvenţă Variabilă
Morfologie normală cu
Unda P
interval P-P constant
QRS Normal
Intervalul P-R creşte
progresiv până ce unda P
Conducere
este blocată; ciclul se reia
după unda P blocată.
Ritm Neregulat
BAV grad II (Mobitz tip I, Wenkebach)
Frecvenţa Variabilă
Unda P Normal cu intervale P-P constante
De obicei largi datorită asocierii
QRS
frecvente cu bloc de ramură.
Intervalul P-R poate fi normal sau
prelungit, dar este constant până
Conducere
ce o undă P nu este condusă spre
ventriculi.
De obicei regulat, atunci când
Ritm rapoartele de conducere AV sunt
constante
BAV grad II (Mobitz tip II)
Ritm neregulat
Torsada vârfurilor
Frecvenţa Irealizabil
Pot fi prezente, dar ascunse de
Unda P
unde ventriculare
QRS Nu sunt vizibile
Conducere Activitate electrică haotică
Ritm Activitate electrică haotică
Fibrilaţia ventriculară
Unda P Absentă
QRS Largi
Insuficienţa pacemakerului
Conducere
primar
Ritm Regulat
Ritm idioventricular
Unde P absente
Complexe QRS largi > 0.12 sec.
Numită şi ritmul “inimii muribunde" rhythm
Pacemakerul va fi necesar pentru restabilirea unei AV normale.
Cauze:
•IM
•Insuficienţa pacemakerului
•Tulburări metabolice
•Ischemie miocardică
Opţiuni terapeutice:
•Atropină
•Pacing
Atenţie: Suprimarea ritmului ventricular este contraindicată pentru că acest ritm
protejează inima de oprirea completă a acestuia.
Asistolia
Asistolia
Frecvenţă Nu este
QRS Nu sunt
Conducere Nu este
Ritm Nu are
Asistolia
Câteva cauze:
•Interferenţe AC
•Tremor al musculaturii
•Artefacte respiratorii
•Deslipirea electrozilor
•Firul cablului monitorului/defibrilatorului
V1 V5 V6 V1 V2 V6
WPW Type B WPW Type A
Accessory
Pathway
Concealed
Concealed Pathway
Pathway (Normal EKG)
(Normal EKG)
Narrow-Complex
SVTOrthodromic
Accessory
Pathway
Delta Wave
Wide-Complex
SVT Antidromic
BLOCUL MAJOR DE RAMURA DREAPTA