ARITMII CARDIACE

TULBURARI DE CONDUCERE
1. FRECVENTA

MODIFICARI DE FRECVENTA
I. BRADICARDIE
frecvente lente < 60 batai/minut
* ritm jonctional

II. TAHICARDIE
frecvente rapide > 100 batai/minut
( 100 150 / min )
I. BRADICARDIE SINUSALA
Bradicardie sinusala
RITM JONCTIONAL
II. TAHICARDIE SINUSALA
- frecventa rapida
intre 100 si 150/minut
- unde P identice
inainte de fiecare
complex QRS
- ritm regulat
Tahicardie sinusala
2. RITM

TULBURARI DE RITM

I. RITM NEREGULAT
II. EXTRASISTOLE
III. RITMURI RAPIDE
I . RITM NEREGULAT

1. ARITMIA SINUSALA
- unda de stimulare ia nastere in
NSA dar impulsurile sunt eliberate la
intervale variabile
- unde P identice
- distante R-R inegale
- se intalneste in mod normal la copii
- la adulti, adesea se datoreaza bolii
nodului sinusal (sick sinus syndrome)
ARITMIE SINUSALA
ARITMIA SINUSALA
2. FIBRILATIA ATRIALA
- se datoreaza
descarcarii a numeroase
focare atriale ectopice si
numai din intamplare
unul dintre impulsuri
ajunge la NAV
- nu exista unde P
- exista mici unde de
fibrilatie ( f )
- distante R-R
inegale
FIBRILATIA ATRIALA
FIBRILATIA ATRIALA
II. EXTRASISTOLE

Sunt batai care apar mai

precoce decat normal.
Se datoresc unor descarcari
premature a diferitelor focare
ectopice atriale sau ventriculare.
 1. EXTRASISTOLA ATRIALA
-un focar atrial ectopic
genereaza unde P anormale,
precoce urmate de cate un
QRS normal. Impulsul nu ia
nastere in NSA deci nu se
aseamana cu celelalte unde
P. In schimb, NAV capteaza
si transmite impulsul normal.
EXTRASISTOLA ATRIALA
2. EXTRASISTOLA VENTRICULARA

EsV ia nastere intr-un focar ectopic al unui

ventricul. Se caracterizeaza printr-un complex QRS
larg si precoce urmat de o pauza compensatorie.

In contrast cu EsV, EsA sunt urmate de o pauza care nu

este compensatorie.
EXTRASISTOLA VENTRICULARA
 EsV se cupleaza uneori cu una sau mai
multe batai normale si acest aspect se
produce regulat.

Cand se cupleaza o EsV cu o bataie

normala este vorba de bigeminism, cu
doua batai trigeminism etc.
Bigeminism
Trigeminism
 Un focar ventricular ectopic se poate
descarca o singura data sau din contra sa
produca o serie de impulsuri succesive care
realizeaza o salva de extrasistole.
 EsV multifocale se datoresc focarelor
ectopice ventriculare multiple. EsV multifocale
au morfologie diferita.
 III. RITMURI RAPIDE

1. TAHICARDIA PAROXISTICA
Inseamna o frecventa rapida
( tahicardie ) cu debut brusc
( paroxistica ).
Frecventa cardiaca in TP
este de 150 250/minut.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA
- se datoreaza unei descarcari rapide si bruste a
unui focar ectopic atrial.
- este o succesiune normala de unde P si
complexe QRS cu o frecventa foarte rapida

- TPA poate sa se produca la o frecventa atat de

rapida incat undele P se amesteca cu undele T
ceea ce da aspectul unei unde unice.
TAHICARDIA PAROXISTICA NODALA
- se datoreaza unui focar ectopic situat in NAV
- este o succesiune de complexe QRS
neprecedate de unda P cu o frecventa foarte
rapida.

- TPA si TPN sunt denumite in ansamblu

tahicardie paroxistica supraventriculara
( TPSV )
- diagnosticul TPA sau TPV nu este esential,
ele se trateaza la fel.
TAHICARDIA PAROXISTICA
VENTRICULARA
- este declansata de un focar ectopic
ventricular
- seamana cu o succesiune rapida de
EsV
- frecventa rapida ( 150 250/minut )
 2. FLUTTER ATRIAL
- ia nastere intr-un focar
ectopic atrial unic
- undele de flutter ( F )
survin in succesiune rapida si
sunt identice
- sunt comparate cu dintii de
fierastrau
- ritmul este in general
regulat
- frecventa undelor de flutter
este cuprinsa intre 250
350/minut
FLUTTER ATRIAL
3. FLUTTER VENTRICULAR

- este produs de un focar ectopic

ventricular unic
- undele sinusoidale regulate se succed
cu o frecventa intre 200 300/minut
4. FIBRILATIA ATRIALA

- se datoreaza numeroaselor focare

ectopice atriale care se descarca cu
frecvente diferite antrenand un ritm haotic ,
neregulat
- nu exista unde P ci unde f (de fibrilatie)
- numai din intamplare un impuls atrial va
stimula nodul AV
FIBRILATIA ATRIALA
5. FIBRILATIE VENTRICULARA

-se datoreste
stimulilor ce iau nastere in
focare ectopice
ventriculare multiple
antrenand contractii
haotice
- activitatea electrica
este complet anarhica
- amplitudinea
deflexiunilor diminua pe
masura ce inima moare
FIBRILATIE VENTRICULARA
TULBURARI DE CONDUCERE

1. BLOC SINOATRIAL
2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE
3. BLOCURI DE RAMURA
1. BLOC SINOATRIAL

- NSA este blocat temporar

- pacemaker-ul normal al cordului se
blocheaza temporar cel putin in timpul unui ciclu
dar apoi isi reia activitatea de stimulare.
- undele P inainte si dupa bloc sunt identice
( toate iau nastere in NSA )
2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE

BAV gradul I
- impulsul intarzie la nivelul NAV mai
mult decat normal ( 0,1 sec )
- intervalul PQ/PR > 0,20 sec
- de indata ce NAV este stimulat,
depolarizarea ventriculara se produce normal
- secventa QRS T normala
BLOC AV GRADUL I
BAV gradul II

Un bloc AV apare atunci cand sunt

necesare mai mult de 2 impulsuri atriale
pentru a declansa un raspuns ventricular.
Asta inseamna ca doua sau mai multe
unde P preced un complex QRS
BAV gradul II Mobitz I
( perioada WencKebach )
- apare cand intervalul PR se alungeste
progresiv pana apare un P blocat
BAV gradul II Mobitz I
BAV gradul II Mobitz II

- se constata absenta ocazionala a

unui complex QRS dupa o unda P
normala
- intervalele PR sunt normale
BAV gradul III
- apare atunci cand niciunul dintre impulsurile
atriale nu stimuleaza NAV
- ventriculele nestimulate pun in actiune un
pacemaker ectopic de la nivelul lor care va descarca
impulsuri cu frecventa ~ 30/min
- in BAV grd III se constata ca frecventa atriala (
undele P ) difera de cea ventriculara ( complexele
QRS ). Aceasta se numeste disociatie
atrioventriculara.
- In BAV gradul III pulsul este atat de lent incat
fluxul sangvin cerebral este diminuat si pacientul
poate prezenta pierderea constientei
BAV COMPLET
Bloc AV gradul I
3. BLOCURI DE RAMURA
- se datoreaza unui blocaj al impulsului in
ramurile dreapta si stanga a fasciculului Hiss
- ramura dreapta trimite stimulul de
depolarizare la ventriculul drept iar ramura
stanga la ventriculul stang. Acest lucru se
realizeaza in mod normal simultan.
- un bloc al unei ramuri determina o
intarziere a transmiterii impulsului de partea
respectiva. Deoarece ventriculele nu se mai
depolarizeaza simultan , QRS ul va avea
aspect largit > 0,12 sec. Depolarizarea fiecarui
ventricul se realizeaza separat astfel ca pe EKG
apar doua unde R care se noteaza R si R
BLOC DE RAMURA DREAPTA
BLOC DE RAMURA STANGA
BLOC DE RAMURA DREAPTA
BLOC DE RAMURA STANGA
VA MULTUMESC!