Sunteți pe pagina 1din 132

INVESTIGAREA TULBURARILOR

APARATULUI CARDIOVASCULAR

-
ELECTROCARDIOGRAFIA

-metoda de inregistrare a variatiilor potentialului electric al


miocardului in timpul unui ciclu cardiac; modificarile bruste ce se
produc in toata masa miocardului, preced si comanda fenomenul
mecanic, formeaza campul electric al inimii

-intrarea in activitate a diferitelor regiuni se face succesiv: sistem de


comanda (nodul sinusal) -> sistem de conducere (nodul atrioventricular
-> tesut hisian -> reteaua Purkinje)

-procesele de depolarizare si repolarizare sunt schematizate printr-o


sageata=vector electric; proiectia vectorilor pe derivatiile
EKG=deflexiuni grafice numite undele EKG
-
DERIVATIILE
-traducerea femomenului electric depinde de sensul de deplasare a
vectorului cardiac fata de electrozi, pe baza fenomenului de proiectie
-derivatiile se impart in :
1.Indirecte ale membrelor = exploreaza cordul in plan frontal
2.Semidirecte = exploreaza cordul in plan orizontal-precordial
3.Directe

DERIVATII INDIRECTE
-electrozi aplicati la antebrate si gambe
1.DERIVATII STANDARD (DS) – D1, D2, D3=realizeaza triunghiul
Einthoven
2.DERIVATII UNIPOLARE (DM) – aVR, aVL, aVF = polul pozitiv se aplica
pe rand pe bratul drept, stang respectiv picior stang
-

DERIVATII SEMIDIRECTE

1.DERIVATII PRECORDIALE de la V1-V8


2.DERIVATII ESOFAGIENE

DERIVATII DIRECTE

1.DERIVATII EPICARDIACE – in cursul operatiilor


2.DERIVATII ENDOCARDIACE – endoatriale si
endoventriculare=utilizate curent
Interpretare Corecta
• Ritm
• Axa
• Frecventa
• Morfologie
Ritm
• Sinusal - prezenta undei P pozitiva, inaintea
fiecarui complex QRS
– complexe QRS ritmice
–FC - 60-80/min

Alte ritmuri: jonctional, FiA, Flutter A, asistola


Calcularea frecventei cardiace

• FC= 60/RR x 0.02


(50mm/s)
• FC= 60/RR x 0.04
(25mm/s)
Axa electrica
a cordului
-
EKG NORMALA
-in conditii fiziologice,
stimulul e emis de
nodul sinusal cu o
frecventa de 60-
80/min
-EKG e compusa din
unde, intervale si
segmente
-
Ce lipseste?
-
UNDA P

-reprezinta activarea atriala


-artriul stang incepe la 0.03s dupa cel drept
-amplitudine pozitiva maxima de 2.5mm
-durata 0.08-0.11s

INTERVALUL P-Q

-conducerea stimulului in nodul atrioventricular, sistemul Hiss-Purkinje


pana la musculatura ventriculara
-durata 0.12-0.20s
-scade cu cresterea frecventei si creste cu varsta
-simpaticul scurteaza, parasimpaticul alungeste
• - complexul QRS- fenomene electrice ventriculare

• Unda Q prima deflexiune negativa a compexului de


activare ventriculara (0.02-0.03 s; adancime de 1-2
mm)

• Unda R a doua deflexiune a complexului, pozitiva.


Durata 0.03-0.05s; amplitudine variabila. 10-15-
18mm

• Unda S a doua unda negativa, 0.02-0.03s;


adancimea 2mm.
• unda T - repolarizarea ventriculara
– amplitudine 3-6 mmn
– durata 0,15-0,20
DI si TAV
• DI – panta descendenta a undei R

• TAV – intervalul dintre inceputul activarii


ventriculare pana la completa activare
inceputul qRS si varful undei R HVD >0.03 si
HVS >0.05.
Modificari atriale ale undei P
-Lipseste FiA, FlA, asistolie

Hipertrofii atriale stangi


- durata 0.10-0.11 secunde
- P bifid cu amplit. N sau crescuta - "P mitral"

Hipertrofii atriale drepte


-P amplu (>3mm)
-“ P pulmonar” in DII, DIII, aVF, V1, V2.
• Modificari Ventriculare
Diminuarea amplit QRS – percardite, mixedem
Cresterea amplitudinii – hipertrofii ventriculare.

Hipertrofii ventriculare stangi


- Axa intre 0 si -45
- R de amplitudine mare in V5,6,D1
- S de amplitudine mare in V1, V2
- indicele Sokolov Lyon (S1+R5)
HVS
• Sistolica (pred hipertrofiei) T negative in D1,
aVL, V5-6

• Diastolica (pred dilatatiei)


-axa electrica mai putin deviata
- T pozitive ample in V5-6
• Hipertrofii ventriculare drepte
- R amplitudine mare in V1,2; DIII, aVF
- devierea axei la dreapta peste 100
- S mare in D1, aVL
- Sokolov - R in V1 + S5 > 10.5mm

Hipertrofii biventriculare
- Asociind combinat
-
TULBURARI DE CONDUCERE

-blocuri=intarzieri ale vitezei de propagare sau intrerupere


completa a propagarii impulsului
-clasificare:
1.sino-atrial
2.atrio-ventricular
3.intraventriculare
4.sindrom de preexcitatie ventriculara (WPW)
-
BLOC SINO-ATRIAL

Absenta undei P
Pauza electrica a carei durata este egala cu un multiplu al
intervalelor P-P
Nodul sinusal->blocaj intermitent-> miocardul atrial
• BLOCURI ATRIOVENTRICULARE

• -de grad I=interval P-Q sau P-R peste 0.20s

• -de grad II (MOBITZ I sau WENCKEBACH)=impulsuri


conduse din ce in ce mai greu pana la blocare, apoi
se reia ciclul; alungire progresiva de P-R

• -de grad III (MOBITZ II sau inalt)=intrerupere


temporara sau completa a conducerii A-V, unde P
normale, QRS cu frecventa centrului inferior; blocul
A-V complet poate fi cu complexe QRS fine sau
deformate
Bloc AV
Durata prelungita a fazei refractare a nodului AV

Incetinire sau oprire nodul sinusal->jonctiunea


dintre atrii si ventricule
BAV
Bloc AV grad II Mobitz I sau cu perioade LW

Creste perioada refractara absoluta si relative a


tesutului excito conductor din zona jonctionala.

Conducere ingreunata progresiv pana la


perioada refractara absoluta – IM a VS,
intoxicatie cu digitala, hiperK
BAV
Bloc AV grad II Mobitz II
Prelungirii perioada refractare a zonei
jonctionale sau fascicolului His

Semnificatie clinica mai severa – moarte subita

Cardiopatie ischemica
BAV
Bloc AV tip inalt
Prelungirii perioada refractare a zonei
jonctionale sau fascicolului His (P blocat)

Mai multe impulsuri nu sunt conduse consecutiv


cu ritm de scapare sau idioventricular. 2/1, 3/1,
4/1
BAV
Bloc AV gradul III sau bloc complet

Mai multe impulsuri nu sunt conduse consecutiv


cu ritm de scapare sau idioventricular.

P frecventa NSA, QRS cu frecv diferite. Fine ->


automatismul jonctiunii, deformate -> ectopic
-
BLOCURI INTRAVENTRICULARE

1.BLOC DE RAMURA STANGA-activarea jumatatii drepte si activare


intarziata si anormala a jumatatii stangi

2.BLOC DE RAMURA DREAPTA-ritm supraventricular, complex QRS


largit, in forma de M

3.SINDROM WPW-de preexcitatie, miocardul ventricular e activat in


parte pe o cale accesorie, in parte fiziologic
Blocul de ram stang (BRS)
Blocul de ram drept (BRD)
Blocul de ram drept (BRD)
-
TULBURARI DE RITM
ARITMII CU RITM NOMOTOP
TAHICARDIA SINUSALA-100-160/min, EKG normal
BRADICARDIA SINUSALA-sub 60/min
ARITMIE SINUSALA-respiratorie si nerespiratorie
ARITMII ATRIALE
EXTRASISTOLE ATRIALE
TAHICARDII PAROXISTICE ATRIALE
TAHICARDII PAROXISTICE ATRIALE CU BLOC
FLUTTER ATRIAL
FIBRILATIE ATRIALA
Extrasistole atriale
TPSV
-
ARITMII ATRIO-VENTRICULARE,JONCTIONALE
EXTRASISTOLE JONCTIONALE
RITMURI A-V JONCTIONALE
TAHIVARDIA A-V JONCTIONALA NEPAROXISTICA
TAHIVARDIA A-V JONCTIONALA PAROXISTICA
ARITMII VENTRICULARE
EXTRASISTOLE VENTRICULARE
TAHICARDIE VENTRICULARA PAROXISTICA
TAHICARDIE VENTRICULARA NEPAROXISTICA
FIBRILATIE VENTRICULARA
Ritm jonctional
Ritm jonctional
Sindroame de preexcitatie
Extrasistole ventriculare
-
TULBURARI DE IRIGATIE CORONARIANA

INSUFICIENTA CORONARIANA-obstructie organica si


dinamica

TULBURARI DE REPOLARIZARE
1.Modificari S-T
2.Modificari T
ANGINA PRINZMETAL
1.Supradenivelare de S-T
2.Modificari T
3.Anomalii QRS
ANGINA INSTABILA
Modificarile ECG in cardiopatia isch. sunt paralele cu intensit.
Hipoxiei si rapiditatea de instalare
hoxie moderata = afect. repol., hoxie
hoxie severa = afect. depol. + repol.

ischemie
Tipuri de modificari ECG: leziune
necroza
Ischemia
-este expresia unei hipoxii moderate, ce alterează doar procesul
repolarizării rapide (unda T), depolarizarea se desfăşoară normal

-la nivelul zonei afectate repolarizarea este întârziată, se formează


vectorul de ischemie, orientat dinspre zona ischemică (electronegativă)
spre zonele normale din jur (devenite electropozitive prin repolarizare).

Ischemia subendocardică – vector orientat spre epicard – unda T


pozitivă – electrodul situat în fața zonei de ischemie.

Ischemie subepicardică – vector orientat spre endocard – unda T


negativă - electrodul situat în fața zonei de ischemie.
Leziune
• stare instabila caracterizata printr-o hoxie severa - afect.
depol. + repol.
• depol. lenta a z. afectate
curent de leziune: z.norm. -- z. afect.

• ECG: subepicardica = supradenivelare de ST


subendocardica = subdenivelare de ST
Necroza
• rezult. suprimarii aport O2, tesutul el. deservit = inactiv
electr.

• ECG: unda Q patologica > 25-30% R in aceasi deriv.


• - durata > 0.04 sec.
• unda Q / modif. raport R/S / modif. ax electr.
• vectorul de necroza - suma curentilor existenti la
momentul depol., sensul sau fiind divergent cu z. de
necroza
Angina Printzmetal

• forma particulara de angina, aparuta adesea cu orar fix,


durata mai
lunga de 15 min., nedeclansata de efort sau stres
emotional
• expresia unei leziuni tranzitorii transmurale sau stenoze
coronariene epicardice
• ECG: lez. subepicardica – supradeniv. de ST, T inglobat in
ST/T-
asoc. tulb. cond. intraventr. – BAV 2, Mobitz I
Infarctul de miocard
• forma anatomoclinica cea mai severa a cardiopatiei ischemice,
corespunzand unei necroze miocardice var. ca intindere

• mec. patogenice: ¯ marcata sau 0 a flux sgv. intr-un anum. terit.


cu ¯ corespunz. a aport O2 la celula

• cauze: - tromboza coronara completa


- stenoza severa a coronarelor prin placi de aterom
- ocl. coronara prin hematom subintimal +/- tromboza sec.
- ocl. embolica ( endoc. bact, embolii gaz., gras.,)

• topografie infarct: - VS, VD, rar atrial


- infarct VS cel mai frecv., cu implic. clinice
cele mai import.
IMA STEMI
• ECG se urmareste in dinamica
• necroza – flux 0 - expresie ECG = unda Q patol.
• leziune – flux minim pastrat – expresie ECG =
supradenivelare ST
• ischemie – flux pastrat – expresie ECG = T -, ascutita,
simetrica
• necroza = singur marker al IM vechi, celelalte pledand pt.
faza ac.
• imag. ECG dir. = Q, ST supra ,T –
• imag. ECG in oglinda= R, ST sub, T +
-

INFARCTUL DE MIOCARD

a.Diagnostic pozitiv = semne directe si indirecte


b.Diagnostic stadial = supraacut, acut, cronic cicatricial
c.Diagnostic topografic = anterior, inferior, posterior,antero-inferior

INFARCT SUBENDOCARDIC

EKG-prognostic
Stadiile infarctului de miocard
IMA Supraacut
IMA SUBACUT
Localizare
IMA non STEMI
• necroza nu e completa pe toata grosimea miocardului, e localizata
spre partea endocardica si nu se traduce electric prin prezenta de
unda q si supradeniv. ST
• se admite ca o leziune subendocardica (ST subdenivelat > 1mm)
persistenta se considera infarct subendocardic
• ECG frecvent: - ST subdeniv. , T –
- T -, , persistente, alungirea QT
- ischemie subepicardica, T + simetr., fara unda Q
• pentru IM fara ST supradeniv. criteriul ECG nu este un criteriu
de baza
• remodelajul ventricular este mic
• pacientii sunt predispusi la completarea trombozei coronare
Pericardita acuta
EXPLORAREA VASELOR
EXPLORAREA ARTERELOR
-TA=direct(cateter) sau indirect(palpator,ascultator)
Metoda indirecta
-manson gonflabil
-presiune sistolica (max=160mmHg) si diastolica (90 la femei, 95 la
barbati, 100 mmHg dupa 60 de ani)
-normotensivi=140/90mmHg
-HTA la limita=140-160/90/95mmHg
-hipertensivi=160/95mmHg
EKG
EKG Test 1
• 1. Normal sinus rhythm
2. 3rd degree AV block
3. Right bundle branch block
4. Right axis deviation
• 1. Normal sinus rhythm
2. Normal ECG
• 1. Sinus tachycardia
2. Left ventricular hypertrophy
1. Normal sinus rhythm
2. Pericarditis
1. Normal sinus rhythm
2. Premature ventricular contractions in a pattern of ventricular bigeminy
1. Normal sinus rhythm
2. 1st degree AV block
3. Left atrial enlargement
4. Poor R wave progression