Sunteți pe pagina 1din 72

BRADIARITMIILE

Dr. Radu Vătăşescu

Pacing and Clinical Electrophysiology Lab. Internal Medicine and Cardiology Dept. Clinic Emergency Hospital, Bucharest

NSA

NSA La jonctiunea VCSup – AD • • subepicardic • 1.5 cm lungime, 3 mm grosime

La jonctiunea VCSup – AD

subepicardic

1.5 cm lungime, 3 mm grosime

Structura:

Celule P:

Centrale

Primitive

Celule “pacemaker”

Celule T:

De tranzitie

Distributia impulsului

Celule miocardice atriale:

Periferice

Cai de transmitere internodale

Inervare bogata cu terminatii postganglionare adrenergice si vagale

Irigat din CD (60% din cazuri) sau Cx (40%)

RV bradiaritmii ian 2009

2

Zonele Zonele de de

tranzitie tranzitie

Calea rapida :

Depolarizare Depolarizare rapida rapida

Repolarizare Repolarizare lenta lenta

:

Calea rapida

• Repolarizare Repolarizare lenta lenta : Calea rapida  : Calea lenta  : Calea lenta
• Repolarizare Repolarizare lenta lenta : Calea rapida  : Calea lenta  : Calea lenta

:

Calea lenta :

Calea lenta

Depolarizare Depolarizare lenta lenta

Repolarizare Repolarizare rapida rapida

Nodul AV compact

Nodul AV compact Sub Sub endocardul endocardul AD AD la la varful varful   Koch
Nodul AV compact Sub Sub endocardul endocardul AD AD la la varful varful   Koch

Sub Sub endocardul endocardul AD AD la laNodul AV compact varful varful   Koch Koch poseda poseda celule celule P P Irigat

varful varful   Koch Koch

poseda poseda celule celule P Pendocardul AD AD la la varful varful   Koch Koch Irigat Irigat dual: dual: din

Irigat Irigat dual: dual: din din IVP IVP in in 90% 90% din dinvarful   Koch Koch poseda poseda celule celule P P cazuri cazuri (CD (CD sau

cazuri cazuri (CD (CD sau sau Cx) Cx) + + prima prima

septala septala din din IVA IVA

Inervatie Inervatie vegetativa vegetativa bogata bogatadin din cazuri cazuri (CD (CD sau sau Cx) Cx) + + prima prima septala septala

AD VD
AD
VD
AS VS
AS
VS

Fasciculul His si ramurile sale

AD VD AS VS F asc i cu lul Hi s si ramurile sale Fasciculul Fasciculul

Fasciculul Fasciculul His: His:

portiune portiune initiala, initiala, celule celule dezordonate dezordonateHi s si ramurile sale Fasciculul Fasciculul His: His: ulterior ulterior celule celule paralele paralele Trece

ulterior ulterior celule celule paralele paraleleinitiala, initiala, celule celule dezordonate dezordonate Trece Trece prin prin centrul centrul fibros fibros al al

Trece Trece prin prin centrul centrul fibros fibros al al inimii inimiiulterior ulterior celule celule paralele paralele RS RS trece trece prin prin septul septul membranos

RS RS trece trece prin prin septul septul membranos membranosprin prin centrul centrul fibros fibros al al inimii inimii subendocardic subendocardic in in VS VS

subendocardic subendocardic in in VS VS

RS RS se se divide divide in in doua doua fascicule: fascicule: AS AS si si PI PItrece trece prin prin septul septul membranos membranos subendocardic subendocardic in in VS VS RV bradiaritmii

RV bradiaritmii ian 2009

6

Potentialul de actiune in NSA si NAV

- fibre cu raspuns lent -

1010 mVmV

00 mVmV

-50-50 mVmV

FazaFaza 33 FazaFaza 00
FazaFaza 33
FazaFaza 00

FazaFaza 44

Slab Slab polarizate polarizate

Potential Potential de de repaus repaus instabil instabil

Depolarizare Depolarizare

lenta lenta diastolica diastolica = = curentul curentul I I

f f

RV bradiaritmii ian 2009

8

Potentialul de actiune:

celula miocardica adulta si celulele Purkinje

FazaFaza 11 FazaFaza 22 FazaFaza 33 FazaFaza 44
FazaFaza 11
FazaFaza 22
FazaFaza 33
FazaFaza 44

repolarizarerepolarizare

Miocard Miocard atrial, atrial, ventricular ventricular

si si fibre fibre Purkinje Purkinje

3030 mVmV

00 mVmV

FazaFaza 00

-90-90 mVmV

30 30 mV mV 0 0 mV mV Faza Faza 0 0 -90 -90 mV mV

Stimul Stimul = =

depolarizare depolarizare

Hiperpolarizare Hiperpolarizare

Potential Potential de de repaus repaus stabil stabil

Hiperpolarizare Potential Potential de de repaus repaus stabil stabil 250250 msecmsec RV bradiaritmii ian 2009 9

250250 msecmsec

RV bradiaritmii ian 2009

9

Obiective

Definiţie

Semnificaţie manifestări clinice

Clasificare

Etiologie

Metode de investigare

Principii şi metode de tratament

Diagnostic, evoluţie şi tratament specific

Definiţie.

Bradicardie: FC 60 bpm

FC30bpm şi/sau pauze de 2’’ pot apare în somn

2535% din cei 25 de ani au FC de repaus 60 bpm

FC 60 bpm sunt frecvente în repaus la atleţii de anduranţă

unii vârstnici au bradicardie de repaus fără semnificaţie clinică

RV bradiaritmii ian 2009 12

Semnificaţie – manifestări clinice

Simptome:

datorate DC

cerebral: vertij-lipotimii sincopa (sd. Adams-Stokes)

cardiace: angina pectorala

renale: respiraţie acidotică comă

musculare: astenie fizică / fatigabilitate

datorate stazei

pulmonare

periferice

Semne

de DC

de stază

NB!: manifestările clinice depind de mecanismul bradicardiei şi de substratul pe care apar NB!: simptomele se pot datora şi tahiaritmiilor induse/dependente de bradiaritmii

Clasificare

Clasificare:

tulburări ale iniţierii şi/sau conducerii impulsului electric la nivelul NSA tulburări ale sistemului de conducere

Etiologie

Funcţionale (reversibile)

dezechilibru al SN vegetativ

intoxicaţii

diselectrolitemii

Organice

ischemie-necroză

inflamaţie

fibroză

boli infiltrative

boli degenerative

Principii şi metode de tratament

orice bradiaritmie intens simtomatică necesită cardiostimulare

Cardiostimularea

temporara

externa

mecanică

electrică

internă

permanenta

endocardică

epicardică

Metode de investigare

Noninvazive

IHR (Frecvenţa Cardiacă Intrinsecă)

ECG ± diagramele ,,ladder’’

monitorizarea Holter

compresia de sinus carotidian

testul de inclinare

Invazive

studiul electrofiziologic (EPS)

dispozitive de monitorizare implantabile (implantable loop recorder)

IHR

denervare farmacologică (atropină + betablocant iv)

IHR: 118,1 – (0,57 x vârsta în ani)

ECG şi diagramele ladder

ECG ş i diagramele ladder • prezen ţ a undei P • relatia undei P cu

prezenţa undei P

relatia undei P cu complexul QRS

Monitorizarea Holter

Compresia sinusului carotidian

metodologie

bolnavul în decubit dorsal, fără pernă, cu capul întors lateral;

se auscultă artera carotidă respectivă;

se masează apoi profund timp de 5-10’’ SC, urmărind ritmul cardiac (stetoscop / monitor)

test pozitiv:

asistola 3’’

BAV tranzitoriu

poate orienta asupra localizării leziunii în cazul unor tulburări de conducere

Testul de inclinare

Testul de inclinare RV bradiaritmii ian 2009 21
Testul de inclinare RV bradiaritmii ian 2009 21

Testul pozitiv

tip I sau mixt:

TA şi FC în momentul producerii sincopei

TA anterior de scăderea FC;

scăderea FC (cu sau fără perioade de asistolă <3”) nu atinge valori mai mici de 40 bpm sau scade sub 40 bpm dar pentru o perioadă <10”;

tip IIA sau cardioinhibiţie fără asistolă:

TA anterior de scăderea FC;

FC <40 bpm pentru mai mult de 10’’;

NU apar perioade de asistolă >3”;

tip IIB sau cardioinhibiţie cu asistolă:

TA concomitent sau anterior de FC;

există perioade de asistolă >3”

tip III sau vasodepresor:

FC nu scade cu mai mult de 10% la momentul producerii sincopei.

2 excepţii:

excepţia 1: incompetenţa cronotropă (FC nu creşte sau creşte cu mai puţin de 10% din valoarea anterioară începerii testului);

excepţia 2: creşterea excesivă a FC (>130 bpm) atât la începutul testului cât şi pe durata testului până la momentul apariţiei sincopei.

EPS

funcţia NSA

automatismul NSA: SNRT

conducerea impulsului de la nivelul NSA: SACT

funcţia sistemului de conducere

electrograma hisiana de repaus: HBE

comportamentul dinamic: punctul Wenckebach

± conducerea retrograda (V-A)

SNRT

SNRT RV bradiaritmii ian 2009 24

SACT

SACT RV bradiaritmii ian 2009 25

RV bradiaritmii ian 2009

25

HBE

HBE RV bradiaritmii ian 2009 26

punctul Wenckebach

punctul Wenckebach RV bradiaritmii ian 2009 27
RV bradiaritmii ian 2009 28
RV bradiaritmii ian 2009 29
RV bradiaritmii ian 2009 29

ILR

ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30
ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30

05:41:41

05:42:09

ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30

05:42:23

ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30

11:24:04

11:24:14

11:24:24

ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30
ILR 05:41:41 05:42:09 05:42:23 11:24:04 11:24:14 11:24:24 RV bradiaritmii ian 2009 30

Disfuncţiile sinusale

Bradicardia sinusală

Opririle sinusale

Blocurile sino-atriale (BSA)

BRADICARDIA SINUSALĂ

BRADICARDIA SINUSAL Ă  frecven ţ ei sinusale sub 60 bpm (de obicei între 45 ş

frecvenţei sinusale sub 60 bpm (de obicei între 45 şi 60 bpm, foarte rar mai scăzută)

scăderea tonusului simpatic sau exacerbarea tonusului vagal

în timpul somnului

la sportivii de performanţă

frecvent medicamentoasă: -blocante, mai rar CCB

afecţiuni intrinseci ale ţesutului nodal.

asimptomatică pe cord normal, poate da ameţeli, lipotimii

Opririle sinusale

întreruperi intermitente ale activităţii NSA

ECG:

dispariţia intermitentă a unor unde P

intervalul PP care delimitează pauza nu este multiplu al intervalului PP de bază

când sunt frecvente se pot însoţi de descărcări ale pacemakerilor latenţi subiacenţi (ESA, ESJ, ESV)

Dg BSA (imposibil în prezenţa aritmiei sinusale)

EPS: ±IHR şi SNRT

Blocul sinoatrial (BSA)

conducerii impulsului electric de la nivelul NSA la miocardul atrial înconjurător, cu întârzierea sau abolirea activităţii electrice atriale

ECG: lipsa intermitentă a unor unde P, intervalul PP care delimitează pauza fiind multiplu al intervalului PP de bază. Există descrise 3 tipuri de BSA:

BSA de gradul I nu poate fi recunoscut pe ECG de suprafaţă ci doar prin EPS (SACT, electrograme directe de NSA);

BSA de gradul II: prezenţa de intervale PP ce reprezintă un multiplu al PP din ciclul de bază; poate manifesta fenomen Wenckebach (pe ECG cu scurtarea progresivă a PP înainte de pauză);

BSA de gradul III: absenţa completă a undei P şi nu poate fi diferenţiat de opririle sinusale decât prin EPS (electrograme directe de NSA).

RV bradiaritmii ian 2009 35
RV bradiaritmii ian 2009 35
RV bradiaritmii ian 2009 35

Tratament

înlăturarea cauzei

atropină sau preparate orale de belladonă

implantarea de stimulator cardiac permanent (de tip AAI sau DDD, în funcţie de coexistenţa sau nu a afectării NAV).

Tulburări ale sistemului de conducere

BAV

Tulburări de conducere intraventriculare

BAV I

întârzierea conducerii A-V

ECG: interval PR mai lung de 0.20’’

NB!: intervalul PR se ajustează la FC (PR variază cu 0,003-0,004’’ pentru fiecare variaţie cu 10bpm a ritmului cardiac;

Localizare:

supranodal/intranodal

excepţional infranodal

Elemente adjuvante:

un PR 0,30 sec = întotdeauna funcţional

morfologia QRS

îngust este aproape întotdeauna este localizat supra- sau intranodal (AH sau excepţional PA)

BR este necesară efectuarea unui EPS, eventual sensibilizat cu procainamidă, deoarece la aproape ½ din pacienţi sediul blocului este infranodal (sau dedublarea H şi/sau HV)

RV bradiaritmii ian 2009 39
RV bradiaritmii ian 2009 39
RV bradiaritmii ian 2009 39
RV bradiaritmii ian 2009 39
RV bradiaritmii ian 2009 39
RV bradiaritmii ian 2009 40
RV bradiaritmii ian 2009 40
RV bradiaritmii ian 2009 40

BAV grad II

Mobitz I (sau cu perioade Luciani-Wenkebach):

în progresivă dar decremenţială a intervalului PR, până când o bătaie atrială este blocată

primul PR postbloc are aceaşi valoare ca a ciclului de bază

apare progresivă a RR.

QRS îngust aproape întotdeauna localizat supra- sau intranodal

QRS largi EPS (frecvent blocul este infranodal)

Mobitz II:

PR este constant, intermitent este blocate un impuls la nivel AV

PP care include pauza este multiplu al PP de bază

de obicei asociat cu BR sau bloc bifascicular (situaţie în care aproape întotdeauna blocul este localizat intra- sau infrahisian)

foarte rar asociat cu QRS înguste (de obicei tot intra- sau infrahisian)

NB!: în prezenţa unor QRS înguste trebuie suspectat un BAV II Mobitz I cu variaţii minime ale PR

EPS confirmă de obicei sediul intra- sau infrahisian. Diferenţierea este de tipul I este importantă întru-cât tipul II frecvent progresează în BAV complet.

BAV de gradul II tip 2/1:

Localizarea blocului poate fi sugerată de tipul complexelor QRS (înguste sau largi) şi probe de provocare (tipul I răspunde de obicei la atropină iv) dar cel mai corect se face pe hisiogramă.

BAV de grad înalt:

blocarea mai multor impulsuri consecutive (3/1, 4/1)

similar cu tipul Mobitz II ca localizare, dar poate fi simptomatic şi are potenţial de progresie mult mai rapidă către BAV complet

excepţional intranodal (asociat cu QRS înguste)

RV bradiaritmii ian 2009 43
RV bradiaritmii ian 2009 43
RV bradiaritmii ian 2009 44
RV bradiaritmii ian 2009 45
RV bradiaritmii ian 2009 46
RV bradiaritmii ian 2009 47
RV bradiaritmii ian 2009 48
RV bradiaritmii ian 2009 49

BAV grad III

Clinic: bradicardie extremă, zgomotul de tun, sistola în ecou

ECG:

nu există nici o relaţie între undele P şi intervalele QRS, care se succed regulat cu frecvenţa generată de focarul de înlocuire (atriile şi ventriculii sunt disociate = transmiterea impulsului de la A la V este complet blocată)

uneori la nivel atrial poate fi exista o aritmie (FlA sau FA)

morfologia QRS:

tipul A: complexe înguste, ritm mai stabil de 40-60 bpm, sediul blocului intranodal

tipul B: complexe largi, ritm instabil de 20-40 bpm, risc de oprire cardiacă, sediul blocului intra- sau infrahisian

EPS localizează cu precizie blocul: V este precedat de H în tipul suprahisian şi este disociat de H în cel infrahisian.

RV bradiaritmii ian 2009 51
RV bradiaritmii ian 2009 51

Stimularea cardiacă

Stimularea cardiac ă Camera Camera Modul de Func ţ ii Func ţ ii stimulat ă detectat

Camera

Camera

Modul de

Funcţii

Funcţii

stimulată

detectată

răspuns

speciale

antitahicardice

V

V

I

R

P

A

A

T

   

D

D

D

   
V V I R P A A T     D D D     RV

RVA vs stimularea septală

RVA vs stimularea septal ă RV bradiaritmii ian 2009 53
RVA vs stimularea septal ă RV bradiaritmii ian 2009 53
RVA vs stimularea septal ă RV bradiaritmii ian 2009 53
RVA vs stimularea septal ă RV bradiaritmii ian 2009 53

Definition of Sites

Giudici and Karpawich (1999)

RV Inlet Septum:

Above, on, or beneath the annulus of the septal/anterior tricuspid valve leaflets

QRS morphology and axis N.

RV Infundibular Septum:

Proximal to the pulmonic valve distal to, or near, the crista supraventricularis

LBBB, vertical axis

RV Outflow Septum:

Near the septal/moderator band insertion at the mid-position on the right ventricular septum

LBBB, vertical axis

RV Apical Septum:

Proximal to the septal/moderator band continuity

typically not produce a vertical QRS axis.”

to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian
to the septal/moderator band continuity • typically not produce a vertical QRS axis.” RV bradiaritmii ian

NSA

Clasă I (iatrogene - medicaţie esenţială pt care nu există alternativă acceptabilă).

1. NSA cu bradicardie simptomatică documentată (pauze NSA frecvente)

2. Sincope la pac cu NSA documentată

3. Incompetenţă cronotropă simptomatică.

Clasă IIa

1. NSA spontane sau induse de medicaţie esenţială, cu AV40 bpm când există simptome semnificative care ar putea fi datorate bradicardiei dar legîtura de cauzalitate nu este documentată

2. Sincopă de etiologie neexplicată dar cu anomalii majore ale NSA (spontane/EPS).

Clasă IIb

1. Pacienţi paucisimptomatici, cu AV în stare de veghe persistent 40 bpm, fără incompetență cronotropă.

Clasă III

1. NSA la pacienţii asimptomatici (AV40 bpm indusă iatrogen).

2. NSA la pacienţi la care simptomele au fost documentate ca nefiind datorate bradicardiei.

3. NSA cu bradicardie simptomatică indusă de medicamete neesenţiale.

RV bradiaritmii ian 2009 56

BAV

Clasă I

1. BAV III sau II avansat la orice nivel anatomic asociat cu oricare din următoarele:

a. Bradicardie simptomatică (ICC)

b. Aritmii sau alte patologii al căror tratament induce bradicardie simptomatică

c. Asimtomatici dar cu asistolă 3 sec sau orice AV de ,,scăpare’’ 40 bpm în stare de veghe

d. După ablaţia NAV

e. BAV postoperator anticipat ireversibil

f. boli neuromusculare cu BAV (myotonic muscular dystrophy, Kearns-Sayre syndrome, Erb’s dystrophy and peroneal muscular atrophy) cu sau fără simptome.

2. BAV II indiferent de tip si sediu dacă este asociat cu bradicardie simptomatică.

Clasă IIa

1. BAV III asimptomatic la orice nivel anatomic cu AV medie in stare de veghe 40 bpm (m.a. asociat cu cardiomegalie/IVS)

2. BAV II tip 2 asimptomatic cu QRSingust (în prezenţa QRS larg devine clasă I)

3. BAV II tip 1 asimptomatic intra- sau infra-Hisian (descoperit la EPS efectuat pt alte indicaţii)

4. BAV I sau II cu simptome de dissinergie A-V

Clasă IIb

1. BAV I cu PR0.30 sec la pacienţi cu VS şi simptome de ICC la care intervalului AV poate ameliora hemodinamica (p AS)

2. boli neuromusculare cu BAV I

Clasă III

1. BAV I asimptomatic

2. BAV II tip 1 asimptomatic supra-Hisian

3. BAV reversibil si/sau improbabil a fi recurent (intoxicaţii medicamentoase, b. Lyme, OSA

Bloc bi/trifascilular

Clasă I

1. BAV III intermitent

2. BAV II tip 2

3. BR alternativ

4. Descoperirea la EPS a unui interval HV 100 ms sau a unui bloc infra-Hisian nefiziologic la testarea dinamică (pacing) la pacient simptomatic

Clasă IIa

1. Sincopă fără legătură clară cu BAV dar la care alte cauze au fost excluse (m.a. TV)

2. Boli neuromusculare

3. Descoperirea la EPS a unui interval HV 100 ms sau a unui bloc infra-Hisian nefiziologic la testarea dinamică (pacing) la pacient asimptomatic

Clasă IIb

Class III

1. Bloc fascicular fără BAV sau simptome

2. Bloc fascicular cu BAV I dar asimptomatic

RV bradiaritmii ian 2009 59

Tulburări de conducere post IM recent

Clasă I

1. BAV III persistent precedat sau nu de tulburări de conducere intraventriculare

2. BAV II tip 2 persistent asociat cu BR cu sau fără PR lung

3. BAV II tip 2 tranzitoriu asociat cu BR cu debut recent

Clasă IIa

Clasă IIb

Class III

1. BAV III sau BAV II fără BR

2. HBAS recent instalat sau prezent de la internare

3. BAV I persistent

Sindromul de sinus carotidian

Clasă I

1. Sincope recurente cauzate de presiune la nivelul sinusului carotidian si reproduse la CSC, asociate cu asistola >3s în absebța medicației ce deprimă NSA

Clasă IIa

1. Sincope recurente inexplicate fără o legătură clară cu presiunea la nivelul sinusului carotidian si reproduse la CSC, asociate cu asistola >3s în absebța medicației ce deprimă NSA

Clasă IIb

1. Prima sincopă fără o legătură clară cu presiunea la nivelul sinusului carotidian dar reproduse la CSC, asociate cu asistola >3s în absebța medicației ce deprimă NSA

Class III

1. Accentuarea reflexului de sinus carotidian dar asimptomatic

Sincopa vaso-vagală

Clasă I

Clasă IIa

1. Pacienți de peste 40 de ani cu sincope vaso-vagale severe recurente asociate cu asistola prelungită (Holter/tilt) după eșecul altor terapii și după explicarea rezultatelor conflictuale ale studiilor

Clasă IIb

1. Pacienți sub 40 de ani cu sincope vaso-vagale severe recurente asociate cu asistola prelungită (Holter/tilt) după eșecul altor terapii și după explicarea rezultatelor conflictuale ale studiilor

Class III

1. Pacienți fără bradicardie demonstrabilă în timpul sincopei reflexe

CMH

CMH RV bradiaritmii ian 2009 63

Cord transplantat

Cord transplantat RV bradiaritmii ian 2009 64

Sindromul de pacemaker

Datorat dissinergiei atrio- ventriculare la pacienţii cu stimulare exclusiv ventriculară şi conducere retrogradă (V-A) persitentă

Tahicardia mediată de pacemaker PMT

Tahicardia mediat ă de pacemaker PMT RV bradiaritmii ian 2009 66
Tahicardia mediat ă de pacemaker PMT RV bradiaritmii ian 2009 66

Terapia de resincronizare cardiacă

Terapia de resincronizare cardiac ă RV bradiaritmii ian 2009 67
Terapia de resincronizare cardiac ă RV bradiaritmii ian 2009 67
RV bradiaritmii ian 2009 68
RV bradiaritmii ian 2009 69
RV bradiaritmii ian 2009 69
RV bradiaritmii ian 2009 70
RV bradiaritmii ian 2009 70

CRT

CRT RV bradiaritmii ian 2009 71
CRT RV bradiaritmii ian 2009 71
RV bradiaritmii ian 2009 72
RV bradiaritmii ian 2009 72

ESC

AHA/ACC

Indi

c

Criterii

Niv

evid

Indic

Criterii

Niv

evid

CRT

I

FEvsasincronie (dQRS120 ms) simptome III-IV NYHA trat med opt

A

I

FEvs35%

RS asincronie (dQRS120 ms) simptome III-IV NYHA trat med opt

A

CRT-D

IIa

FEvsasincronie (dQRS120 ms) simptome III-IV NYHA trat med opt

B

RV bradiaritmii ian 2009

73

Categ

Criterii

ICC

FEvs(35%) Dilat VS asincronie (dQRS120 ms) simptome III-IV NYHA trat med opt RS

ICC

FEvs(35%) Dilat VS asincronie (dQRS120 ms) simptome III-IV NYHA trat med opt FA permanenta Indicatie de ablatie a NAV

ICC

FEvs(35%) Dilat VS simptome III-IV NYHA Indicatie de pacing permanent -de novo -upgrade

Indic

FEvs(35%) Dilat VS dQRS120 ms simptome III-IV NYHA trat med opt

de

clasa I

pt ICD

ESC/EHRA 2007

Indicatia

Clasa

Niv evid

Cate

g

CRT reduce mortalitatea si spitalizarile

I

A

ICC

CRT-D este acceptabil pt pacientii care au o speranta de viata la un nivel functional bun mai mare de un an

IIa

B

CRT

IIa

C

ICC

CRT/CRT-D

IIa

C

ICC

CRT-D

I

B

ICC

ICC

HRS/AHA/ACC 2008

Criterii

FEvs(35%) QRS120 ms RS trat med opt simptome NYHA III IV ambulatoriu

FEvs(35%) QRS120 ms FA trat med opt simptome NYHA III IV ambulatoriu

FEvs(35%) Indicație de pacing trat med opt simptome NYHA III IV ambulatoriu

FEvs(35%) simptome NYHA I-II trat med opt pacing frecvent

disfx sistolică de VS asimptomatică fără indicație de pacing calitatea și durata vieții determinate de comorbidități non-cardiace

Indicatia

Clasa

Niv

evid

CRT sau

I

A

CRT-D

CRT sau

IIa

B

CRT-D

CRT sau

IIa

C

CRT-D

CRT

IIb

C

III

B

C

RV bradiaritmii ian 2009

74