Sunteți pe pagina 1din 26

Sisteme de transport ionic membranar

Proteine membranare in stratul membranar bilipidic impermeabil pentru ioni:

Canale ionice:

permit trecerea unui singur tip de ion

Pompe ionice:

asigura schimburi intre ioni diferiti

Sisteme de cotransport:

schimburi intre ioni si alte molecule

Evolueaza filogenetic de la proteine simple la sisteme complexe de transport

Canalele ionice

Structuri proteice care traverseza traverseaza membrana

Permit transferul ionic pe baza unor gradienti electro-chimici

Clasificare dupa:

Tipul ionilor transferati:

Cationici: Na + , K + , Ca 2+

Anionici: Cl -

Selectivitate: selectivi vs neselectivi

Efectul asupra potentialului membranar:

Depolarizanti: curenti cationici spre interior (Na + , Ca 2+ )

Repolarizanti: curenti cationici spre exterior (K + )

Stimulii care activeaza canalele ionice:

(K + ) • Stimulii care activeaza canalele ionice: – Modificarea potentialului membranar – Modificari

Modificarea potentialului membranar

Modificari mecanice

Modificari chimice

Schimba Schimba conformatia conformatia

proteinelor proteinelor canalului canalului

Aspectul potentialului de actiune

FazaFaza 11 FazaFaza 22 FazaFaza 33 FazaFaza 00 FazaFaza 44
FazaFaza 11
FazaFaza 22
FazaFaza 33
FazaFaza 00
FazaFaza 44

RepolarizareRepolarizare

33 FazaFaza 00 FazaFaza 44 Repolarizare Repolarizare PREPRE PRRPRR 30 30 mV mV 0 0 mV

PREPRE

FazaFaza 00 FazaFaza 44 Repolarizare Repolarizare PREPRE PRRPRR 30 30 mV mV 0 0 mV mV

PRRPRR

3030 mVmV

00 mVmV

-90-90 mVmV

StimulStimul == depolarizaredepolarizare

PotentialPotential dede repausrepaus

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

4

Canale K + – E m de repaus

Canalul potasic rectificator spre interior: I Kir

Eflux de K + din celula

Responsabil de mentinerea potentialului membranar de repaus la – 90 mV

Variante: canale operate de mediatori:

Sensibile la Ach: I KAch

Sensibile la Adenozina: I KAdo

Se gasesc in tesutul nodal: hiperpolarizeaza membrana

Sensibile la ATP: K ATP

Protejeaza celula de efectul ischemiei:

Depletia de ATP deschide K ATP , iesirea K + din celula, membrana hiperopolarizata, reducerea activitatii contractile (protectoare)

celula, membrana hiperopolarizata, reducerea activitatii contractile (protectoare) RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 5
celula, membrana hiperopolarizata, reducerea activitatii contractile (protectoare) RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 5
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 5
RV - Aritmogeneza studenti ian 2009
5

Canalele Na + - depolarizarea

Primele canale ionice clonate, structura complet identificata

Doua subunitati (principala) si :

subunitatatea are 4 domenii proteice care inconjura porul apos (P) pt Na

Canalul are senzor de voltaj ptr trecerea intre stari alternative

Exista in trei stari posibile: inchis, deschis si inactiv

Inactivarea lenta a canalului incarca celula cu Na, apoi cu Ca:

Mutatii genice

Ischemie miocardica

Mentinerea deschisa a canalului: Sdr Brugada

Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de lidocaina la interior

• Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de lidocaina la interior RV - Aritmogeneza
• Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de lidocaina la interior RV - Aritmogeneza
• Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de lidocaina la interior RV - Aritmogeneza
• Este blocat selectiv de tetrodotoxina la exterior si de lidocaina la interior RV - Aritmogeneza

Canalele K + – repolarizarea

Canale potasice dependente de voltaj:

Curentul de K tranzitor spre exterior (I to )

Responsabil de faza de repolarizare initiala

Densitate mai mare subepicardic si in Purkinje

Densitatea scade cu varsta: factor pro aritmogen

Responsabil de dinamica undei T post IMA

Curentul lent de K (I Ks )

Activat imediat dupa depolarizare

Responsabil de faza de platou a repolarizarii

Beta-adrenergice cresc de 4-6 x curentul IKs

Deficit genic produce o varianta de QT lung (KvLQT1)

Curentul rapid de K (I Kr )

de QT lung (KvLQT1) – Curentul rapid de K (I K r ) • Activare progresiva
de QT lung (KvLQT1) – Curentul rapid de K (I K r ) • Activare progresiva

Activare progresiva la inceputul fazei de platou, maxima la sfarsitul lui

Gena care codifica I Kr : HERG; deficitul produce LQT2

I Kr este blocat de medicamente variate, care pot avea efect proaritmic

Canalele K +

Canale potasice dependente de voltaj:

Curentul ultrarapid de K (I Kur )

Prezent exclusiv in miocard atrial

Asociat cu potential de actiune de durata redusa

Blocarea selectiva a I Kur poate fi o solutie antiaritmica specifica ptr aritmiile atriale

Fara efect proaritmic pe miocardul ventricular

Canalele Ca 2+ - repolarizarea

Canalele de tip L (long lasting):

Cale majoritara de patrundere a Ca in celula

5 subunitati proteice

subunitatatea 1 contine porul canalului si receptorii ptr blocantele canalului

Activate la – 40 mV

Cinetica de recuperare lenta

Catecolaminele stimuleaza receptorul prin fosforilare dependenta de AMPc a subunitatii 1

Subunitatea 1 este blocata in situsuri diferite de dihidropiridine, fenilalkilamine si de benzotiodiazepine

Canalele de tip T (transient):

Prezente in tesutul nodal

Activate la – 70 mV

Contribuie la depolarizarea diastolica responsabila de efectul de pace-maker

– Contribuie la depolarizarea diastolica responsabila de efectul de pace-maker RV - Aritmogeneza studenti ian 2009
– Contribuie la depolarizarea diastolica responsabila de efectul de pace-maker RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

Canale membranare neselective

- transfera mai multe tipuri de ioni -

Curentul I f (“funny”):

Curent de pace-maker in celule cu automatism normal

(autodepolarizarea lenta diastolica)

Curent cationic neselectiv cu cinetica f. lenta

Influx de Na + sau eflux de K +

Activat de hiperpolarizare

Canalul are un domeniu IC de fixare a AMPc = posibilitatea influentarii de catecoli a functiei de PM

Canalele activate de distensie (SAC):

a functiei de PM • Canalele activate de distensie (SAC): – Canale neselective permeabile m.a. ptr

Canale neselective permeabile m.a. ptr Ca 2+ + Na + , K + sau K + - Cl -

Responsabile ptr feed back-ul mecano-electric:

Distensia poate determina un nou potential de actiune

Au fost dezvoltati blocanti specifici ai SAC (ex. venin de tarantula)

Pompe ionice

Sisteme Sisteme enzimatice enzimatice membranare membranare

consumatoare consumatoare de de energie energie care care

transfera transfera ioni ioni contra contra gradientului gradientului

de de concentratie concentratie

ATP-aza Na + -K + dep:

concentratie • ATP-aza Na + -K + dep: – doua subunitati enzimatice  (principala) si 

doua subunitati enzimatice (principala) si

Subunitatea : rol catalitic si transportor

si  – Subunitatea  : rol catalitic si transportor • Endodomeniu voluminos: locus hi droliza

Endodomeniu voluminos: locus hidroliza ATP + locus fixare 3 Na +

Ectodomeniu mic: locus fixare 2 K + + receptor ptr glicozizii digitalici

Rol: elimina Na + patruns in celula in timpul depolarizarii si reintroduce K +

Raport 3 Na + / 2 K + : creeaza deficitul de sarcini pozitive IC

150 cicluri / sec

Blocata de digitalice:

Acumularea de Na + IC duce la activarea antiportului Na + /Ca 2+ cu acumularea Ca 2+ IC

Exista compusi endogeni cu efect diuretic care produc si efecte “digitalis-like”

Potentialul de actiune:

celula miocardica adulta = fibre cu raspuns rapid

FazaFaza 11 FazaFaza 22 FazaFaza 33 FazaFaza 44
FazaFaza 11
FazaFaza 22
FazaFaza 33
FazaFaza 44

repolarizarerepolarizare

Miocard Miocard atrial, atrial, ventricular ventricular

si si fibre fibre Purkinje Purkinje

3030 mVmV

00 mVmV

FazaFaza 00

-90-90 mVmV

30 30 mV mV 0 0 mV mV Faza Faza 0 0 -90 -90 mV mV

Stimul Stimul = =

depolarizare depolarizare

Hiperpolarizare Hiperpolarizare

Potential Potential de de repaus repaus stabil stabil

Potential Potential de de repaus repaus stabil stabil 250250 msecmsec RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

250250 msecmsec

PA al fibrelor rapide si canalele ionice responsabile de fazele sale

DepolarizareaDepolarizarea

RepolarizareaRepolarizarea

responsabile de fazele sale Depolarizarea Depolarizarea Repolarizarea Repolarizarea RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 14

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

14

PA in NSA si NAV

- fibre cu raspuns lent -

1010 mVmV

00 mVmV

-50-50 mVmV

FazaFaza 33 FazaFaza 00
FazaFaza 33
FazaFaza 00

FazaFaza 44

Slab Slab polarizate polarizate

Potential Potential de de repaus repaus instabil instabil

Depolarizare Depolarizare

lenta lenta diastolica diastolica = = curentul curentul I I

f

f

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 16

Relatia PA – QRS la nivelul miocardului ventricular

CardiomiocitCardiomiocit

MiocardMiocard

QRS la nivelul miocardului ventricular Cardiomiocit Cardiomiocit Miocard Miocard RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 18

Mecanismele principale de aritmogeneza

REINTRAREA:

Intarziere de conducere

de aritmogeneza • REINTRAREA: Intarziere de conducere • AUTOMATISMUL CRESCUT • ACTIVITATEA DECLANSATA

AUTOMATISMUL CRESCUT

ACTIVITATEA DECLANSATA (“triggered activity”)

• ACTIVITATEA DECLANSATA (“triggered activity”) Anomalie de generare a impulsului RV - Aritmogeneza studenti

Anomalie de generare

a impulsului

Reintrarea

Frontul de depolarizare de origine sinusala depolarizeaza COMPLET si

SECVENTIAL atriile, NAV, ventriculii

Reactivarea miocardului de acelasi stimul nu este posibila datorita PRE a

tesutului care se repolarizeaza UNIFORM si ORDONAT

Reintrarea se produce cand apare neomogenitatea depolarizarii sau a

repolarizarii in zone de miocard invecinate

in fata frontului de depolarizare se gaseste in permanenta tesut miocardic

repolarizat complet, deci excitabil

Conditii necesare reintrarii

± ± Nu Nu este este evidenta evidenta in in RS RS

“Bloc “Bloc central” central”

Aritmie Aritmie declansatoare declansatoare

– Extrasistola Extrasistola

Conducere Conducere intarziata intarziata sau sau

– “Bloc “Bloc unidirectional” unidirectional”

normal

initiere

aritmie

circuit circuit anatomic anatomic sau sau functional functional

macroreintrare macroreintrare sau sau microreintrare microreintrare

se se poate poate suprima suprima prin prin “overdrive “overdrive pacing” pacing”

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

21

Tipuri clinice de reintrare

1. Reintrarea ordonata:

Substrat anatomic fix (macro sau micro reintrare) sau

Combinatie de cai anatomice si functionale: (TV monomorfa, FlA, TRAV, TRNAV)

2. Reintrarea aleatorie:

Circuite care isi schimba permanent forma, dimensiunile, localizarea

Circuite functionale: MASA CRITICA de tesut care sa intretina mai multe circuite (FA)

Aritmii clinice produse prin reintrare

Macroreintrare:

Aritmii clinice produse prin reintrare • Macroreintrare: – TV monomorfa sustinuta in boala coronara – TSV

TV monomorfa sustinuta in boala coronara

TSV din sdr. de preexcitatie (WPW) = TRAV

TSV prin reintrare in NAV = TRNAV

Flutter-ul atrial

Microreintrare:

Fibrilatia atriala

Fibrilatia ventriculara

ABLATIE ABLATIE

CU CU RF RF

II. Automatismul crescut

Automatismul normal:

autodepolarizare lenta diastolica

Poate fi suprimat prin suprastimulare (“overdrive supression”)

ex: NSA, NAV, Purkinje

Automatismul patologic:

Ischemia, hipoxia

Catecolii in exces

Diselectrolitemii

Medicamente (digitala)

Efecte mecanice

30 30 mV mV 0 0 mV mV -60 -60 mV mV
30 30 mV mV
0 0 mV mV
-60 -60 mV mV

-90 -90 mV mV

30 30 mV mV 0 0 mV mV -60 -60 mV mV -90 -90 mV mV
30 30 mV mV 0 0 mV mV -60 -60 mV mV -90 -90 mV mV

Automatismul Automatismul anormal anormal NU NU POATE POATE FI FI SUPRIMAT SUPRIMAT

PRIN PRIN “OVERDRIVE “OVERDRIVE PACING” PACING”

Automatismul crescut

NormalNormal

Automatism Automatism

crescut crescut

Stimul Stimul care care atinge atinge potentialul potentialul de de prag prag
Stimul Stimul care care atinge atinge potentialul potentialul de de prag prag

Stimul Stimul subliminal subliminal care care creste creste potentialul potentialul de de repaus repaus

III. Activitatea declansata:

postdepolarizarile precoce

III. Activitatea declansata: postdepolarizarile precoce • Apar in timpul fazei 2 sau 3 – precoce -

Apar in timpul fazei 2 sau 3 – precoce - a potentialului de actiune:

A: nu ating valoarea potentialului de prag = cresc PRE a celulei

B: ating valoarea potentialului de prag = depolarizare = ACTIVITATE DECLANSATA;

C: repetarea unor potentiale de actiune sustinute = ARITMIE CLINICA

PDP apar cand PA (QT) este lung: AA clasa Ia sau III, hipo K, bradicardie

PDP ajung sa depolarizeze celula cand apar in faza 3 a PA

Aritmii clinice: TORSADA VARFURILOR (sdr. QT lung, chinidina, procainamida, sotalol), TV POLIMORFA pe fond bradicardic

Activitatea Activitatea declansata: declansata:

postdepolarizarile postdepolarizarile tardive tardive

postdepolarizarile postdepolarizarile tardive tardive • Apar in timpul fazei 4 a potentialului de actiune •

Apar in timpul fazei 4 a potentialului de actiune

Cand celulele sunt incarcate cu calciu

Apar in INTOXICATIA DIGITALICA si EXCESUL DE CATECOLI

Hiper K, hiper Ca si hipoxia severa

Nu este considerat ca mecanism valabil de aritmogeneza pe cord ischemic

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

27

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009 28

RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

28

PDP vs PDT

 

PDP

PDT

Scăderea frecvenţei cardiace





Hipokaliemia



Hiperkaliemia



Cresterea calciului intracelular





Metaboliţi ischemici



-mimeticele (catecoli)



Digitalicele



RV - Aritmogeneza studenti ian 2009

29