Sunteți pe pagina 1din 75

  

|  |
   


     
  

ë Istoric:
1882 - R.KOCH descoperă Bacilul tuberculos.
1940 PAS,1940 SM,1945 HIN, 1965 RMP
ë Definitie: infecţie specifică, cuprinzînd
totalitatea leziunilor TBC localizate la nivelul
aparatului urinar şi genital.
ë Are două stadii:
ë de maturizare în parenchim: renal, prostatic,
uterin
ë difuziune şi amplificare în căi urinare şi genitale

|  |
   


     
‰ 

   
 
  !"#
$
%$&!%$'#
()*$   
 $  $ +  
  )
     ( 


 
 $ 
, +

-

 +  

    ! |  
! .
!  
!  
!  
! |   
 $ 
!       
*$   
 $   $  $  

|  |
   


     
Bacil acido-alcoolorezistent - coloraţie Ziehl-Nielsen
|  |
   


     
Bacil acido-alcoolorezistent

  


 

|  |
   


     
  

ë Tuberculolipide

ë Tuberculoproteine

ë Tuberculopolizaride

ë Factorul toxic responsabil de evoluţia galopantă

ë Cord factor responsabil de virulenţă

|  |
   


     
| 

  
respiratorie în 95% din cazuri prin aerul
bacilifer inspirat
digestivă în 3% din cazuri prin consumului
laptelui nefiert provenit de la vacile infectate cu
B.Tuberculos.
cutanată posibilă la cei ce manipulează în
laboratoare B.K
genitală, rară incert demonstrată.

|  |
   


     
 
‰

  

 

1) Complexul primar de inoculare:


§ şancru de inoculare
§ limfangita
§ adenopatia satelită

Se localizează hilar sau subpleural şi evoluază


spre scleroză şi calcificare a gg. sateliţi sau
spre cazeificare şi formarea cavernei
primare.

|  |
   


     
./-012   


2) Perioada secundară apare la scaderea


rezistenţei organismului fara a fi obligatorie.
Germenii ajung în sînge rezultînd bacilemia si
afectand în ordine: meningele, pleura,
peritoneul, gg.osteoarticular, iar tardiv: globul
ocular, suprarenala, rinichiul, aparatul genital

Perioada de inoculare este între 2 şi 20 de ani.


Inocularea renală este intotdeauna bilaterală dar în
evoluţie boala se localizează.

|  |
   


     
Π
  
  

BK trece prin glomerul (intact) - TCP unde


determină apariţia foliculului tuberculos
(leziunea microscopică) ce reprezintă reacţia
celulară la prezenţa BK. Acesta este format din:
ë Celule Langhans (cu BK)
ë Celule epitelioide (SRE-macrofage)
ë Celule mononucleate (monocite, limfocite)

|  |
   


     
3

  


|  |
   


     
-    



  
 ) 4
 


(! 
 ). 5
!+($6%5

|  |
   


     
Foliculul tuberculos evoluează spre:
vindecare (fibroză, hialinoză, calcificare)
granulaţii - prima leziune macroscopică cu
localizare în corticală şi subcorticală
tuberculi (cruzi, închistaţi, cazeificaţi)
cavernă

Primul semn de TBC urinară: apariţia BK


intermitent în urină realizînd faza excretorie
sau deschisă.

|  |
   


     
Infecţia difuzează spre calice, bazinet,
ureter, vezică, uretră, prostată, veziculă
seminală, epididim:
ë Descendent cu fluxul urinar şi
ë Ascendent cu cel spermatic (Principiul
Cayala) de la nivelul rascrucei uro-genitale
reprezentate de prostată.

TBC genitală poate apare şi direct în faza de


bacilemie.

|  |
   


     
j 
  
   (
 
 
(4)  . (
  
$
 
  
++(

+
4 4  (
4
 . (
5   
5 (    (4 
  (, 
(

|  |
   


     
Răspândirea leziunilor în aparatul urogenital
se face pe cale:
hematogenă
canaliculară
limfatică
TBC urogenitală distruge rinichiul şi calea
urinară prin:
§ necroză şi cazeificare
§ reconstrucţie locală

Perioada terţiară - faza de ftizie la adult


realizează TBC pulmonară gravă.

|  |
   


     
Din punct de vedere evolutiv TBC urinară are două
faze:
ë Parenchimatoasă sau închisă (iniţială DOSSOT)
săracă clinic
ë Tbc renală deschisă - leziunile se deschid în calice
realizînd debutul clinic al bolii. Acum BK şi piuria
acidă sunt prezente.
Infecţia este bilaterală dar leziunile au vârste diferite în
acelaşi rinichi sau în ambii rinichi.
Tbc urinară nu este o boală de organ ci de APARAT,
afectînd parenchim şi căi.

|  |
   


     
 
  


 
 
ë foliculi ± confluează - granulaţii -
tuberculi (cruzi, necazeificaţi,
calcificaţi) ± caverne (prin necroză de
cazeificare) - se pot calcifica, sau îşi
fluidifică conţinutul (devenind un
lichid clar cu densitate mare de
germeni). Prin evacuarea conţinutului
rezultă o cavitate restantă.

|  |
   


     
ë mn evoluţie leziunile tuberculoase de la nivelul
rinichiului duc la producerea următoarelor
aspecte anatomopatologice:
ë Pionefroza TBC
ë Rinichi mastic (formă ulcero-cazeoasă)
Cavităţile sunt umplute cu o substanţă
păstoasă, albă, precum chitul formată din
ţesut necrotic, leucocite alterare, săruri fosfo-
calcice.
ë Tuberculomul (formă fibro-cazeoasă) de
dimensiuni variabile, localizat de obicei la unul
din poli: are un centru cazeos, iar la periferie o
capsulă fibroasă.
ë Sclero-atrofia renală.
|  |
   


     
/.  
  
$  ( (
 




  

|  |
   


     
)  .  


  $  


|  |
   


     
Patrunderea bacilului Koch în caile urinare
superioare determina:
ilceraţii papilo-caliceale caracteristice
Comunicari ale cavernelor cu calicele
Dilataţii caliceale (hidrocalice) prin stenoze
cicatriciale.
Amputarea calicelor prin cicatrici stenozante
cu obstruarea totală
Retracţia bazinetului care este ratatinat,mic.
Reacţia ţesutului grăsos: perinefrita,
peripielita, periureterita.

|  |
   


     
Ú 
 



 
Leziuni inflamatorii
nespecifice: exudative
specifice: granulaţii şi ulceraţii care în evoluţie
determina:
§ stenoze ureterale uni sau bilaterale
§ stenoze bipolare
§ stenoze pe tot traiectul ureteral
§ stenoze multiple: ureter moniliform
§ uneori orificii ureterale beante ce determină reflux
vezicoureterorenal
mn evoluţie aceste leziuni pot produce: scleroatrofia
renală sau pionefroză TBC.
|  |
   


     
Leziuni tuberculoase ureterale -
stenoză ureterală

|  |
   


     
Ú 
 
 
ë Leziuni nespecifice:
sufuziuni sanguine
pseudopolipi inflamatori
încrustaţii calcare
Topografie specifică: dom, orificii ureterale, col.
ë Leziuni specifice:
granulaţii şi ulceraţii TBC evidenţiate
cistoscopic

|  |
   


     
7+)
  
+( +
($

+    
(

|  |
   


     
7+ 
    
  
+( +
(

|  |
   


     
Ú 
 



   

 


|  |
   


     
Ú 
 



    

|  |
   


     
 
+( +
(
+ 
 ,
( 

|  |
   


     
| 
  
       
       
          
ezica mică (funcţională sau anatomic)
ezică asimetrică
ezica marmorată (prin încrustaţii calcare)
ezica mare în stenoze ale colului vezical
Scleroza ureterului terminal ducând la
stenoză sau beanţă
|  |
   


     
Ú 
 
 
Debutează sub formă de granulaţii
periacinare care confluează generînd
noduli care se pot cazeifica sau
transforma în caverne
Scleroza de vindecare generează ţesuturi
dure cu noduli şi caverne putînd simula
ADK de prostată.
Fistule comunicante în perineu sau vezica
urinară.

|  |
   


     
Ú 
j 



 
Leziuni exudative nespecifice
ë Leziuni specifice tuberculoase: granulaţii şi
ulceraţii TBC.
mn evoluţie apare hidropsul vezicular prin
prinderea canalului ejaculator (clinic vezicule
mari de stază cu conţinut cazeos uneori
calcificat).
Prin propagare limfatică se produce
periveziculita şi periprostatita cu abccese reci
şi flegmoane ce pot fistuliza perineal sau
peritoneal.

|  |
   


     
Ú 
 

 


 
 
ë Localizarea testiculară este rară. Se prezintă sub formă de
tuberculom sau inflamatie acută. Granulaţiile localizate pe
foiţa internă a vaginalei determină hidrocel satelit.

ë Afectarea canalului deferent produce deferentita specifică

ë Epididimul este localizarea genitală cea mai frecventă şi


are aspect de nodul epididimar sau tuberculom localizat la
nivelul cozii (glob minor), capului (glob major) sau
epididim în ³coamă de cască´

Se poate manifesta şi sub formă de epididimită în balanţă


care poate fistuliza  



|  |
  în testicul sau tegument.
    
7+
  
  


ë Leziuni exudative nespecifice


ë Leziuni tuberculoase specifice: granulaţii,
foliculi care in evolutie produc: stricturi,
periuretrite, fistule, uneori cu traiecte multiple
realizînd aspectul de perineu în stropitoare.

|  |
   


     
   (  
(    
),+  




|  |
   


     
j 
 
Se suspicionează TBC urogenitala în caz de :
hematurie microscopică sau macroscopică
cistită rebelă la tratament
piurie acidă amicrobiană
epididimită în balanţă
noduli prostatici
vezicule seminale mari palpabile
deferentită
Manifestările clinice variază în funcţie de fazele
evolutive:
 ³faza parenchimatoasă´ sau ³închisă´
 ³faza deschisă´ în căile urinare
|  |
   


     
j   
     
Bolnavul prezintă:
- antecedente de tbc pulmonară
- sindrom de impregnare bacilară
- durere lombară
Sd.umoral: leucocitoză, limfomonocitoză, SH
crescut, IDR la tuberculină pozitivă, foarte rar
proteinurie care este necaracteristică
Sedimentul urinar poate prezenta intermitent
leucociturie, hematurie, pH-ul urinar este acid,
foarte rar este prezent BK.

|  |
   


     
j 
   

 


 


ë Sindrom de impregnare bacilară
ë Sindrom urinar:
polachiurie chinuitoare pînă la pseudoincontinenţă
ë Sindrom dureros:
durere hipogastrică premicţională
dureri micţionale şi postmicţionale
dureri lombare variabile ca intensitate:nefralgie,colici
renale tipice
ë Piurie acidă amicrobiană: urina este tulbure, mată,cu
pH.acid, leuciciturie cu leucocite alterate, sterilă la
culturile pe medii uzuale
ë Hematurie micro sau macroscopică (hemoptizia
|  |
 
renală de debut).  


     
6
 
1) Cistita tuberculoasă în 75% din cazuri,cea mai
frecventă
2) Hematurică
3) Albuminurică (pseudonefrotică)
4) Dureroasă
5) Pseudotumorală
6) Febrilă
7) Pionefrotică
8) Forme clinice asociate cu: litiază, HTA: prin
compresii ale vaselor mari şi secreţie crescută de
renină,sau rinichi mic,
9) IRC şi forma de TBC care se dezvoltă pe rinichi
malformaţi: rinichi polichistici, rinichi în potcoavă.
|  |
   


     

  
   

   
 8
 
  (,  (
 (
 9 8
  
 (
   ( 8$
  $.  
  
 
   ($  )
 
$

.
. 
: 
  ;.
!0

ORIENTATI
 
   
 7< !=$
| $ ><$  $ ? @ CERTITi
 
(  DINE
ë | 
   (
 )&   

( 
1  
 ,
    
ë  ,4(A)  
 (

|  |
   


     
    

ë RRS - calcificări pe
aria de proiecţie a
aparatului urinar,
leziuni osoase,
calcificări gg, poate
arăta volumul forma şi
conturul rinichilor,
rinichiul mastic

|  |
   


     
iI ± aspecte
caracteristice



 
|  |
   


     
i|  


  
  
   
 




 

  
|  |
  !     
 


  
i   
 

|  |
   


     
       


|  |
   


     
  
 

 
  
  


 
   

|  |
   


     
j 

 
  


  



|  |
   


     
Investigatii imagistice

ë deferetoveziculografia

ë RMN - poate evidenţia cavernele,


tuberculoamele, pionefroza,
perinefritele

ë Echo utilă în complicaţii


|  |
   


     
 
   
ë 
 +
4  
(
 $

   ($. 
+
ë -  )

$  
 
 (
ë 
 )  
 !  
(4 +(  (
! 

   .(
ë 
,+        (
 )
 ,

 +
ë -   


,+ 
   (
+

ë -  
    ( 4 +
 


ë 
4  4 +
 



ë    (


|  |
   


     
ë +   
 
 )  
ë 8    4 +
B$   
 4
 +


ë 9+ ,  ( 4
 +

 +

ë 9+( ! (   (
ë 9+ ( 3    ) +
  .

 *$    

( +   .

 *$
 ) 
 +
    @ 4 (! *
ë 9+(  
(  +(  ((  (   (

  (*
ë       (  
ë     
 
 )  
  
ë /
5  )  4

B
  
  +



|  |
   


     
  
 
   "


 

 

|  |
   


     
Ô  

  
j

#
  

|  |
   


     
Ô  

  
j

#
  

  
  
#$  
|  |
   


     
$
% % 

&
  


 




 
'
 


|  |
   


     



 


|  |
   


     




$

|  |
   


     
  


  

 " 

 
%  
   

(i|
 
)
 



|  |
   


     
2 
 

|  |
   


     
‰ 
ë Cistoscopia
ë iretroscopia
ë ireteropieloscopia

‰$  
 
evidenţiază leziunile specifice alături de prezenţa
BK

'   

    
ë Rx + BK în frotiu
ë AP + BK în frotiu
ë Clinic + culturi pe medii speciale
ë Clinic + inoculări la cobai
ë Culturi pe medii speciale
|  |
   


     
 "

§ Scleroatrofia renală
§ Pionefroza
§ Perinefrita supurată cu fistulizare lombară
§ HTA
§ IR
§ Sterilitate
§ Litiaza renală

|  |
   


     
/--20

ë C  
medical
ë 
chirurgical  
  !
  

 $4), ,
 +(   
.  

ë j      (   


    $  +$
 )
       

ë      
 )

(  ( !
6, &  
ë  80
/|
2DED !&

ë 4 )  '
80
/|80

280
 &ED6ED
ë 
  &!'
80,2$6ED
|  |
   


     
Antituberculoasele
Esenţiale
B 80$/|
 |;$ $2
De rezervă
Ô
'*
'

ë   4
  4

   ( 

 ,
5 

 $ 

  
+ |  )  
.   ($  (   (
ë   ( | 5(*$    .
  $  $ 
ë 
   
$$9
ë +
ë F 1, +&%%5*
ë % 14  &ED'%%5*
ë F 1C   6EDG%%5*
ë |     (|$ %%$&%%$,
 %

6$F
FH
|  |
   


     
 
ë /)    $ $   ($/-
 
 
  

 (  +(4   $
$
 $  $ ,       
ë + % 14  +
(&ED'
5*$, F 14  6ED5G%%*
ë |     (  F%,&%%
|  
ë RA: 5  .  ($    (
ë |     ( F%%
‰  
ë /)  0  ( (  
 (  
(
  
  

ë |     ( 6F%

|  |
   


     
 "
    
$
ë %%80 F%/|   
ë %%80
&%%/|   
ë F%80
 6%/|
&%%|;
  
ë $1$-$9$ 
ë /)   
 (   
 $  $  5
ë |    3
 
ë + FE1 !5  +
/      
 .
 >I0*
*&8/; 2*
&8/
6*68/;
6!"8/
    
ë |  E1 (+4F ( (A(
C ( +( 

|  |
   


     
j  
  
2 
  

  (6     )
.  

*   
 ,    *
ë 0    )
(
ë    
ë |

 
ë    
   (
ë /
      +
($   

 
   !

   4
 (
 )   

,  + (J*
ë 0    )
ë /!

ë 2   
 
ë     (
ë 2  
ë - +( ! )
(  !
 )
(

|  |
   


     
6*/
5   
ë 
)0       
(4 ,

+   
 
ë 0  
(!    
ë   +  
  $
 
 
 
   F+


|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |
   


     
|  |